Proiect de lecţie

Data: 22.03.2019

Clasa: a – III – a, A

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Emil Isac”, Cluj-Napoca

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţele naturii

Disciplina: Ştiinţe ale naturii

Subiecul lecţiei: Resurse naturaşe

Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor

Scopul:

- Identificarea resurselor naturale şi a modului cum sunt folosite de om;

- Conştientizarea folosirii raţionale a acestor resurse şi a necesităţii protejării lor prin lege;

Obiective operaţionale:

cognitive:
- să descrie elemente ale resurselor naturale prin însuşirile caracteristice;
- să recunoască resursele naturale sau produsele obṭinute din acestea după imagini;
- să înţeleagă legătura dintre resursele naturale şi foloasele pe care le aduc acestea în evoluṭia
omului;
- să selecteze informaţiile acumulate prin completarea unei scheme recapitulative;
- să prezinte un produs prin caracteristicile şi utilităṭile lui
- sǎ grupeze corespunzǎtor plante şi vieţuitoarele în funcţie de mediul lor de viaţǎ  care
constituie resursă naturală de hrană(apa, pădurea);
- să recunoască efectele unei utilizări fară discernamânt a resurselor naturale asupra mediului
înconjurător;
- să precizeze măsuri pentru protejarea resurselor naturale prin transmitera de mesaje cu
conṭinut ecologist

afective:
- să colaboreze eficient în cadrul echipelor prin implicare personală;
- să aprecieze obiectiv răspunsurile colegilor;
psiho-motorii:
- să mânuiască cu rapiditate jetoanele ;
- să adopte o poziţie corectă a corpului pe parcursul orei.

Strategii didactice:

Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, joc de rol,
problematizarea, expunerea, instructajul verbal, învăţarea prin descoperire;

Mijloace de învăţământ: planşe, desene, manuale, caietele elevilor, fişe de lucru în echipă,
individuale, creioane colorate, ilustraţii;

Forme de organizare: frontal, individuală, pe grupe;

Forme şi tehnici de evaluare: formativă, autoevaluare, evaluare, evaluare de către colegi,

observarea sistematică, aprecieri verbale, individuale, în grup;

Desfăşurarea activităţii

Secvenţele Conţinutul instructiv-educativ Strategii didactice Evaluare

lecţiei

1.Moment -elevii sunt grupaṭi pe echipe. Instructj verbal Capacitatea de a

organizatoric Se pregătesc pentru ora se organiza
Proiectele pentru (echipă, lider)
mediile de viaţă

Sumativă
2.Captarea -pe tablă sunt scrise cugetări şi Conversaţia
atenţiei proverbe lacunare, elevii având -capacitatea de a
sarcina de a descoperi cuvintele Explicaţia selecta noţiuni
corecte.
învăţate
*Munca e braṭară de ...(aur)
*Bate ...(fierul)cât e cald, că de
se va răci, în zadar vei munci.
*Ai .......(carte), ai parte.
Ciorchinele
*Ȋṭi trebuie să mănânci un car
cu ...(sare)cu cineva, ca să-l
cunoşti.
*A clădi pe ...(nisip)-A munci Frontal
în zadar
Ce reprezintă cuvintele Tablă, cretă
descoperite?
Cer elevilor să completeze pe
 tablă un ciorchine cu noţiunea
de bază „RESURSE
NATURALE” .Va fi
completată de către elevi cu
noţiuni studiate în unitatea de
învăṭare

APA

COMBUSTIBILI

RESURSE NATURALE

MINEREURILE LEMNUL

- astăzi, la ,,Ştiinţe ale naturii”,

vom recapitula dupa schema
SOLUL
dată cunoştinţele asimilate
despre Resurse naturale . La
şfârşitul orei trebuie să:

să denumiţi resursele naturale,

HRANA
caracteristicile acestora, cum
ROCILEsunt folosite de om, să
recunoaşteṭi efectele unei
utilizări fară discernamânt a
resurselor naturale, să sintetizaṭi
cunoştinţele după schemă.

-se enumeră activităţile în care

vor fi implicaţi elevii pe Capacitarea de a
parcursul orei: fiecare echipă va reţine obiectivele
3.Anunţarea Instructaj verbal
studia materialele aflate pe
temei şi a bancă şi va realiza o schemă acţiunii
obiectivelor recapitulativă despre resurse, va
prezenta planşa, vor nota pe fişa
recapitulativă

-notez data şi titlul lecţiei pe Frontal

tablă în timp ce elevii notează
în caiete.

Organizare:

Intr-un bol vor fi bileṭele pe

care vor fi scrise numele unor
resurse naturale . Elevul numit
va extrage un biletel şi va primi
plicul cu materiale despre
resursa respectiva

Fiecare echipă va trebui să

realizeze pe o planşă o schemă
despre resursa respectivă,
completând caracteristici ale
acestora, aspecte privind locul
unde se extag şi se prelucrează,
ce produse se obṭin, etc.

*Joc didactic – „Gǎseşte

produsele !“

Fiecare plic va conṭine imagini

ale resureselor naturale. Elevii
trebuie să rscrie în dretul
imaginii produse obţinute din
acestea.

- Se urmăreşte ca toţi elevii să Sumativă

4.Sistematizarea participe la completarea
cunoştinţelor schemei Joc didactic -capacitatea de a
selecta
- Echipele îşi prezintă schema Metoda predării informaţiile
realizată, prin lider, apoi elevii reciproce acumulate;
completează individual pe o fişă
recapitulativă ANEXA 2

APA

SOLUL

MINEREURILE Instructaj verbal

COMBUSTIBILI

LEMNUL Pe echipe

ROCILE Observaţie
sistematică
HRANA Conversaţia
-capacitatea de
Joc didactic colaborare în
echipă;
MESAJUL LUI OZONEL-
ANEXA 1 Pe echipe -capacitatea de
competiţie;
Frontal
Elevii vor fi îndrumaṭi să-şi
exprime opinii legate de
calitatea aerului pentru Fişe de lucru
sănătatea oamenilor. individuală

Jocuri didactice :

,,Micii ecologişti ‘’- cel mai

interesant mesaj pentru Observarea
păstrarea şi întreṭinerea sistematică
mediului înconjurător.
-capacitatea de a
prezenta
conţinutul;
Eu sunt…şi mă prezint !
Capacitatea de a
Câṭiva elevi vor primi o
selecta
imagine cu un produs.
 Exemplu : o casă, tevi, inel, etc. informaţiile
acumulate;
Contra cronometru trebuie să-şi
imagineze că este acel obiect şi
să se prezinte : ce ştie legat de
acesta , din ce resursa naturala
este făcut, la ce foloseşte, cum
se poate recicla, etc

-se prezintă elevilor un

ciorchine cu resursele
epuizabile, cerându-le să
explice de ce sunt epuizabile şi
să le numească pe cele care nu
sunt epuizabile sau se pot
reface.

Sumativă

-capacitatea de a
sistematiza
cunoştinţele după
o schemă dată

Ştiaṭi că... ANEXA 3

Observarea
Ce facem dacă se termină sistematică
petrolul, gazele şi cărbunii?
-capacitatea de a
Descoperim cu toţii energia
prezenta un
verde:
produs prin
Imagini ENERGIE VERDE calităţile lui
ANEXA
-capacitatea de a
recunoaşte un
produs după
-aprecieri asupra participării caracteristicile
Feed-back Joc didactic
 elevilor la activitate. lui

-evidenţierea celor care au fost Joc de rol

foarte activi, disciplinaţi, au
colaborat bine în echipe. Individual

Tema pentru acasă- completarea

fişei recapitulative ANEXA 2

6.Asigurarea
feedback-ului

Sumativă

-capacitatea de a
sistematiza
cunoştinţele

Observarea
 sistematică

7.Încheierea Expunerea
activităţii

Frontal

ANEXA 1
 BUNĂ DIMINEAŢĂ,DRAGI PRIETENI!

Sunt prietenul vostru. Umblu prin lumea largă încercând să găsesc oameni iubitori de
natură. Am văzut şi am păţit multe în călătoriile mele.
Deşi sunt un personaj vesel şi glumeţ, uneori sunt trist. De ce? Văd cum oamenii sunt
neglijenţi şi poluează mediul. Ei nu înţeleg că-şi fac rău. Oamenii aduc uneori mari daune
solului, apei şi aerului.
Pamântul este foarte generos cu noi: are apă, aer, cărbune, sare, gaze naturale şi multe alte
bogăţii.
Copii! Voi sunteţi cei care, prin acţiunile voastre puteţi să apăraţi natura. Pentru a avea o
viaţă cât mai plăcută, trebuie să luptaţi pentru păstrarea calităţii mediului înconjurător.
P.S. Pentru a afla numele meu, trebuie să completaţi enunţurile următoare, alegând
varianta corectă. În dreptul fiecărei variante corecte se află câte o literă care va forma numele
meu.

Cu prietenie, ___ ___ ___ __ ___ ___

Vă doresc spor la treabă!

SARCINĂ

1. Energia apei este transformată în : O) energie electică C) energie termică A)

energie solară

2. Prin procesul de desalinizare a mărilor şi a oceanelor, omul obţine : L) petrol Z) sare

D) apă minerală

3. Apele şi pădurile sunt medii care oferă: F) alimentaţie corectă I) animale pe cale de
dispariţie O) resurse de hrană

4. În agricultură, apa este folosită pentru : H) gospodărie N) irigare L) prepararea

hranei

5. Se aprind mai greu decât lemnul şi, prin ardere, degajă căldură: E) cărbuni M) gresie
I) marmură

6. Principala materie primă pentru obţinerea hârtiei este : E) marmura L) lemnul J)

argintul
ANEXA 2
 ŞTIAŢI CǍ?

1. Prima lucrare de împǎdurire din ţara noastrǎ s-a fǎcut în anul 1497
de cǎtre Ştefan cel Mare la Codrii Vlǎsiei.
2. O perdea forestierǎ latǎ de numai 30 de m, reduce cu 8-11%
intensitatea zgomotului.
3. Pentru fabricarea hârtiei pe glob se consumǎ anual aproximativ 54
milioane m cubi de lemn.
4. Într-o orǎ un stejar în vârstǎ de 100 de ani dǎ în atmosferǎ 1,7 kg
oxigen pur, ceea ce reprezintǎ raţia zilnicǎ de oxigen pentru 3
persoane. Pentru înlocuirea sa trebuie replantaţi cca 2500 puieţi.
5. Plantele asigurǎ toate procesele vieţii pe suprafaţa Terrei.
6. Fǎrǎ aer omul n-ar putea trǎi nici 5 minute, iar în timpul unei vieţi
omul „aspirǎ“ cca 15 kg de aer.
O pǎdure cu suprafaţa de 1 km² poate produce zilnic 9 tone de oxigen,
aproape de 10 ori mai mult decât aceeaşi suprafaţǎ de teren agricol.

CĂRBUNII , PETROLUL şi GAZELE NATURALE sunt combustibili EPUIZABILI !

▪ Cărbunele este zăcământul cel mai bogat de combustibil fosil. Rezervele mondiale sunt
estimate a fi suficiente pentru 200 de ani la o rată de consum ca cea actuală.

▪ Petrolul ne mai ajunge pentru…45 de ani.

▪ Rezervele de gaze ar acoperi necesarul pe o perioadă de 67 de ani.

CE FACEM DACĂ SE TERMINĂ PETROLUL,GAZELE ŞI CĂRBUNII? Descoperim cu toţii energia verde:

ANEXA 2

FIŞA DE LUCRU

……………………………………………………………

1. Solul este
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………
 2. Pe soluri
fertile………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
3. Subsolul este format din
…………………………………………………………………………………….
Straturile sunt alcătuite din diferite roci:
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….
4. Bogăṭiile care se găsesc în subsol:

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………

5. Apa este ……………………………………………………………pentru toate

vieṭuitoarele. Ea se găseşte în natură în
stare……………………………………………………………………………..
6. Importanţa apei pentru OM:

✔ în agricultură –................................................;
✔ în fabrici –......................................................;
✔ în producerea energiei electrice-....................................................
✔ transport naval-........................................................................
✔ stingerea incendiilor- ...............................................;
✔ obținerea sării- ......................................................;
✔ tratarea bolilor- .....................................................;
✔ practicarea pescuitului- ...........................................;
✔ relaxare și recreere- ......................................................
7. Ȋncercuieşe varianta corectă:
Pietrişul formează : a) gresia b) nisipul c) calcarul
Calcarul ars formează: a)sarea b)varul stins c)pietriş
Marmura este :a0 un calcar tare şi lucios b) un calcar moale şi lucios c)un pietriş fin
Caolinul se foloseşte în fabricarea :a) oalelor b)porţelanului c)sticlei

8. Resurse de hrană
9. Sol
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………Apa
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………
10. 1. Scrie trei enunţuri în care să prezinţi cauze care duc la diminuarea calităţii solului şi
apei.
11. ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
.......
12. 2. Numeşte câte două exemple de foloase pe care le are omul de la apă, sol şi subsol.
13. ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...............................................................................................
14. 3. Documentaṭi-vă! Căutaṭi articole despre acṭiunile oamenilor asupra mediului.