MĂSURAREA VIBRAȚIILOR

Master: Controlul și monitorizarea mediului

Student: Armășoiu (Popescu) Ana Maria
CUPRINS
 Ce sunt vibrațiile?
 Cine produce vibrațiile?
 Cuantificarea vibratiilor
 Acceleratie. Viteza. Deplasare. Unități de
măsură
 Instrumente de masura
 Accelerometrul piezoelectric
 Bibliografie
CE SUNT VIBRAȚIILE?

 Sunt mişcări de oscilaţie raportate la o

poziţie de referinţă.
 Frecvenţa vibraţiei, măsurată în hertz
(Hz) reprezintă numărul de mişcări
ciclice complet efectuate într-o
secundă.
• Mişcarea de vibraţie poate avea o
singură componentă, la o anumită
frecvenţă – ca de exemplu în cazul
diapazonului, iniţial lovit şi apoi
lăsat liber să vibreze, sau mai
multe componente existente
simultan dar la frecvenţe diferite –
ca de exemplu mişcarea pistonului
într-un motor cu ardre internă.
• Descompunerea semnalului
vibrator în componentele de bază
din punct de vedere ale
frecvenţelor acestora poartă
numele de analiză în frecvenţă şi
reprezintă baza oricărui proces de
diagnoză care foloseşte măsurarea
vibraţiilor.
CINE PRODUCE VIBRAȚIILE?

 Principala cauză: efectele dinamice, urmate de

toleranţele tehnologice, de jocuri, de tipul
contactelor dintre subansamble şi nu în ultimul
rând de masele neechilibrate aflate în mişcare
de rotaţie.
 Adesea, vibraţii de intensitate mică, care cu
uşurinţă trec neobservate, pot excita prin
fenomenul de rezonanţă alte părţi ale structurii,
amplificând la valori mari vibraţiile şi zgomotele.
 CUANTIFICAREA VIBRATIILOR

Amplitudinea vibraţiei, este parametrul care descrie intensitatea vibraţiei, şi poate fi cuantificat în
diverse moduri:
• Valoarea vârf-vârf este valoarea care indică extensia maximă a formei de undă, o cantitate
necesară când, de exemplu, deplasările unor părţi componente ale maşinii în momentul vibraţiei
pot lua valori critice corespunzătoare unor tensiuni sau deplasări maxime admise.
• Valoarea vârf este în particular folosită în cazul mişcărilor cu o durată relativ scurtă în timp, cum
ar fi cazul şocurilor. Dar, aşa cum se poate observa şi din grafic, valoarea vârf este cea care
arată nivelul maxim atins, fără a ţine cont de evoluţia în timp a semnalului vibrator.
• Spre deosebire de cea anterioară, valoarea medie ia în considerare evoluţia în timp a vibraţiei.
Cu toate acestea ea nu prezintă interes practic deoarece nu există nici o legătură directă între ea
şi vreo cantitate fizică folositoare.
• Valoarea RMS este cea mai relevantă măsură a amplitudinii vibraţiei pentru că ia în considerare
atât variaţia în timp a acesteia, dar, în acelaşi timp, este şi direct legată de energia distructivă a
ei:
ACCELERAŢIE. VITEZĂ. DEPLASARE.
UNITĂŢI DE MĂSURĂ
 Asemănător, aceeaşi mişcare de vibraţie poate fi descrisă
prin deplasare, viteză sau acceleraţie şi pentru toţi cei trei
parametri forma de undă şi perioada rămân aceleaşi.
Deosebirea dintre cei trei parametri constă în existenţa
defazajelor dintre formele lor de undă amplitudine-timp.
 Unităţile de măsură sunt cele universale, din
sistemul metric, respectiv m sau mm pentru
deplasare, m/s sau mm/s pentru viteză, în
timp ce pentru acceleraţie se foloseşte atât
m/s2 sau mm/s2, cât şi acceleraţia
gravitaţională g, deşi ea nu apare în sistemul
ISO, 1 g = 9,81 m/s2.
INSTRUMENTE DE MASURA
 ACCELEROMETRUL PIEZOELECTRIC
În prezent, accelerometrul piezoelectric este cel mai folosit la măsurarea
vibraţiilor, acest lucru datorându-se proprietăţilor sale:
 îşi păstrează caracteristicile în toate condiţiile de funcţionare;

 are o bandă largă a frecvenţelor în care se pot face măsurările şi în plus,

 pe întreaga bandă, domeniul său dinamic prezintă o bună liniaritate;

 este rezistent şi îşi păstrează proprietăţile în timp;

 este auto-generator, el neavând nevoie de o sursă de energie exterioară;

 nu are elemente în mişcare, deci nu se pune problema uzurii;

 dar poate cea mai importantă proprietate a accelerometrului

piezoelectric constă în faptul că mărimea de ieşire este proporţională cu
acceleraţia corpului la care a fost ataşat accelerometrul, semnalul electric
putând să fie apoi cu uşurinţă integrat, obţinându-se viteza şi deplasarea.
TIPURI DE ACCELEROMETRE
CARACTERISTICILE ACCELEROMETRELOR

 Este de dorit de a folosi un traductor cu o

sensibilitate cât mai mare, care să
furnizeze la ieşire un semnal cât mai
puternic, dar, din păcate, trebuie făcut un
compromis pentru că o sensibilitate mare
atrage după sine un accelerometru de masă
şi dimensiuni mari.
 Masa relativ mare a unui accelerometru
montat pe o structură uşoară duce la apariţia
erorilor de măsură prin modificarea
frecvenţelor proprii şi a răspunsului dinamic
al structurii respective. Ca o regulă generală,
masa traductorului nu trebuie să depăşească
o zecime din masa structurii pe care acesta
se montează.
 Alegerea accelerometrului în funcţie de
domeniul dinamic trebuie făcută cu atenţie
atunci când se măsoară domeniul de joasă
frecvenţă (zgomotele electrice induse) sau
foarte înaltă frecvenţă (limitarea este dată de
către proprietăţile fizice ale accelerometrului,
mai exact de rezistenţa lui).
BIBLIOGRAFIE

 http://www.mobilindustrial.ro/current_version/
online_docs/COMPENDIU/vibratia_complexa.ht
m?mw=MjQw&st=MA==&sct=MA==&ms=AAAA
AAA=
 http://biblioteca.regielive.ro/referate/transport
uri/masurarea-vibratiilor-vehiculelor-si-analiza-
acestora-mecanica-204332.html