UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de Inginerie Mecanic

Catedra de Autovehicule i Motoare Disciplina Organe de Maini

REDUCTOR CU ROI DINATE CILINDRICE

PROIECT DE AN

Autor: Student Cherciu Bogdan Coordonatori tiinifici: Prof. dr. ing. Gheorge MOGAN ef. lucr. dr. ing. Silviu BUTNARIU

2010

Universitatea "Transilvania" Brasov Facultatea: Inginerie Mecanica Catedra: Autovehicule si Motoare

Student: ......................................................... Sectia: Anul: .. Grupa: ...........................................................

TEMA DE PROIECT
S se proiecteze transmisia mecanica compusa din: motor electric; transmisie prin curele trapezoidale inguste; reductor cilindric cu o treapta; DATE DE PROIECTARE: - puterea motorului electric - turatia motorului electric - raportul de transmitere al transmisiei prin curele - raportul de transmitere al reductorului - durata de funcionare impusa: P= n= iC = ir = Lh = kW; rot/min; ; ; ore.

CONINUTUL PROIECTULUI: A. MEMORIU DE CALCUL 1. Intocmirea schemei structurale a transmisiei si determinarea momentelor de torsiune si a turatiilor pentru fiecare arbore. 2. Calculul de predimensionare a angrenajului 3. Intocmirea schemei cinematice a reductorului,la scara 1:1. 4. Calculul geometric al angrenajului 5. Calculul fortelor din angrenaje. 5.1. Intocmirea schemei de calcul si stabilirea sensurilor fortelor. 5.2. Calculul marimii fortelor 6. Calculul arborilor. 7. Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele 8. Alegerea si verificarea montajelor cu rulmenti 9. Alegerea si justificarea sistemului de ungere. 10. Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare. 11. Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor,a semifabricatelor si a solutiilor constructive,pentru principalele piese din componena reductorului (roti, arbori, carcase). 12. Norme de tehnica si securitatea muncii. B . DESENE: 1. Desenul de ansamblu al reductorului 2. Desenul de executie al arborelui de iesire. 3. Desenul de executie al rotii conductoare. Observatii: 1. La desenul de ansamblu al reductorului,se vor prezenta,obligatoriu,in sectiune: busonul de golire,busonul de aerisire,capacul de vizitare,dispozitivul de control al nivelului de ulei,gaurile de prindere al reductorului pe fundatie, suruburile de prindere a carcaselor. 2. Desenele se pot executa pe hartie,in creion, sau computerizat 3. Este obligatoriu sa se respecte toate recomandarile cu privire la forma de redactare a memoriului de calcul, date de cadrul didactic. 4. Sustinerea proiectului se poate face numai daca graficul de desfasurare contine vizele obligatorii.In caz contrar, se schimba tema de proiect. 5. Prezena la orele de proiect este obligatorie, astfel c proiectele trebuie executate n perioada planificata.

Universitatea "Transilvania" Brasov Facultatea: Inginerie Macanica Catedra: Autovehicule si Motoare

Student(a): Facultatea: .. Programul de studiu:. Anul: Grupa:

GRAFIC DE DESFASURARE a orelor aplicative n semestrul II al anului universitar 2009-2010

Nr. crt. 1 Perioada Etapa de lucru planificata Darea temei de proiect si a graficului de desfasurare. Documentare. Prezentare de reductoare de turatie. Intocmirea schemei structurale a transmisiei. Determinarea momentelor de torsiune si a turaiilor pentru fiecare arbore. Detalii privind constructia reductoarelor. Calculul de predimensionare al angrenajului Identificare elemente geometrice principale roti dintate si angrenaj Intocmirea schemei cinematice a reductorului, la scara 1:1. Calculul geometric al angrenajului Calculul fortelor din angrenaj,stabilirea sensurilor acestora si descompunerea lor in doua plane perpendiculare. Inceperea desenului de ansamblu al reductorului. Identificare forma geometrica arbori si precizari privind calculul acestora. Calculul de predimensionare al arborilor. Continuarea desenului de ansamblu. Alegerea si verificarea asamblarii prin pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire Alegerea si verificarea asamblarii prin pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire Alegerea si verificarea montajelor cu rulmenti Alegere rulmeni Continuarea desenului de ansamblu Alegerea si justificarea sistemului de ungere Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare Desenul de ansamblu complet al reductorului. Continuarea desenului de ansamblu Memoriu justificativ privitor la alegerea materialelor, a semifabricatelor si a soluiilor constructive Desen de ansamblu complet Norme de tehnica si securitatea muncii Desenul de executie al arborelui de iesire Calculul transmisiei prin curele trapezoidale inguste Desenul de execuie al roii conductoare (de regul, corp comun cu arborele de intrare) Memoriu justificativ complet Predarea proiectului Vize obligatorii Nr. viza Semnatura

2 3 4 5

II

10

III

11 12 13

IV

14

Analiza si notarea proiectului.

CUPRINS
A
MEMORIU DE CALCUL Pag. Intocmirea schemei structurale a transmisiei si determinarea momentelor de torsiune 1. si a turatiilor pentru fiecare arbore 1.1 Intocmirea schemei structurale a transmisiei 1.2 Determinarea momentelor de torsiune si a turatiilor pentru fiecare arbore 2. 3. Calculul angrenajului cilindric cu dinti inclinati Calculul fortelor din angrenaj 3.1 3.2 4. 4.1 4.2 5. Intocmirea schemei de calcul si stabilirea sensului fortelor Calculul marimii fortelor Calculul de predimensionare Verificarea arborelui de iesire la solicitari compuse 5 5 9 11 16 16 17 18 20 21 22 24 25 26 26

Calculu arborilor

Alegerea si verificarea asamblarii cu pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire

6. Alegerea si verificarea montajului cu rulmenti pentru arborele de iesire 7. Alegerea si justificarea sistemului de ungere 8. Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare 9. Norme de tehnica securitatii muncii

B
1.

DESENE Pag. Desenul de ansamblu al reductorului 28

1.1 Schema structurala a transmisiei Schema de principiu transmisii mecanice(ME electric;TCT transmisie prin trapezoidale;RT redactor de cu roti dintate;C cuplaj). a unei motor curele turatie

Pornind de la aceasta schema simpla se pot obtine foarte multe variante care difera prin pozitionarea in spatiu a elementelor transmisiei,printipul rotilor dintate cilindrice si dispunearea acestora in interiorul reductorului de turatie,prin numarul de trepte de reducere incluse in redactor,prin tipul cuplajului utilizat(cuplaj elastic cu bolturi,cuplaj cu flanse)etc. Prezentul proiect trateaza cazul transmisiilor mecanice care includ reductor de turatie cu roti dintate cilindrice cu o treapta de reducere,conform schemei prezentate in figura de mai jos. Schema cinematica a reductorului de turatie care foloseste roti dintate cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati);I si II arbori;1 si 2 rotile dintate;A si B lagare pentru arborele I;C si D lagare pentru arboreal II. Trebuie mentionat ca pornind de la aceste scheme cinematice se pot obtine mai multe variante constructive de reductoare de turatie modificandu-se planele ce includ axele arborilor. 1.1.1 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale Calculul transmisiei prin curele trapezoidale cu arbori paraleli este standardizat(STAS 1163 - 71). Marimile de intrare sunt puterea la arborele motorului de antrenare P rotii conducatoare n1 = nM (rot/min),raportul c =P M (kW),turatia transmisiei prin curele iTCT (sau turatia rotii conduse n2 ). Etapele calcului sunt:

a alegerea tipului curelei se face pe baza nomogramei din figura 3 pentru curele trapezoidale inguste,in functie de puterea la arboreal motor P si de turatia rotii M

conducatoare n1 = nM .

De preferat ar fi sa se utilizeze curelele trapezoidale inguste care conduc la un gabarit mai mic al transmisiei decat curelele clasice.Pentru profilele de curele situate pe noomograme in apropierea frontierelor dintre domenii se recomanda alegerea tipului de curea sub linia oblica.In tabelul 3 sunt indicate elementele geometrice ale sectiunii curelelor si lungimile lor primitive. b alegerea diametrului primitive al rotii mici D p se face functie de tipul curelei respectandu-se indicatiile din STAS 1162-67,tabelul 4 prezentand un extras din acest standard.In cazul acestui proiect sa ales din STAS 1162-67: SPZ=63.180 si D1 = 80
1

c calcularea diametrului primitive al rotii mari se face cu relatia: D p = iTCT D p

2 1

D p2 =

D p2 D p2

D p1

D p 2 = ic D p1 D p 2 = 120

alegem din STAS 1162 67 D p = 125

2

d se alege preliminary distanta dintre axe A 0,7( D p1 + D p 2 ) A 2( D p1 + D p 2 )

143,5 200 410

A=200 e unghiul dintre ramurile curelei: D D p1 125 80 = 2 arcsin p 2 = 2 arcsin = 12,91 2A 2 200 f ungiul de infasurare pe roata mica de curea: 1 = 180 0 1 = 167,1
2 = 180 0 + 2 = 192,9 g lungimea primitive a curelei:

( D p1 + D p2 ) ( D p2 D p1 ) 2 L p = 2 A cos + ( 1 D p1 + 2 D p 2 ) 2 A + + 2 360 2 4A
7

( 1 D p1 + 2 D p 2 ) 2 360 12,91 L p = 2 A cos + (167,1 80 +192,9 125) L p = 724,547[ mm] 2 360 L p = 2 A cos +

Lungimea primitiva a curelei se rotunjeste la valoarea standardizata cea mai apropiata (table 3). L p = 710[ mm] SPZ = 0,82 STAS 7192 65 Pentru valoarea standardizata aleasa pentru L p se recalculeaza,A folosind relatia ( D p1 + D p2 ) ( D p2 D p1 ) 2 ( L p = 2 A cos + );precum si , 1 , 2 . ( 1 D p1 + 2 D p2 ) 2 A + + 2 360 2 4A
4A 125 2 80 125 + 802 710 = 2 A + 322,01 + 4A 506,25 710 = 2 A + 322,01 + A 2 A2 + 322,01A 710 A + 506,25 = 0
2

Lp = 2 A +

( Dp + Dp )
1 2

( D p 2 D p1 ) 2

A2 387,99 + 506,25 = 0 = 1550536,24 4050 = 146486,24 b 2a 387,99 + 382,73 A1 = A1 = 192,68 22 387,99 382,73 A2 = A2 = 1,315 4 A=

= 2 arcsin

D p2 D p1 2A

= 2 arcsin

125 80 = 13,41 2 192,68

1 = 1800 1 = 1800 13,41 1 = 166,59 2 = 1800 + 2 = 1800 + 13,41 2 = 193,41 h viteza periferica a curelei: D p1 n v= (m / s) 60000 v = 11,93( m / s )

i numarul de curele(preliminar):

cL - coefficient de lungime care se alege

din tabelul 5 in functie de lungimea primitive a curelei L p . c - coeficient de infasurare dat de

relatia:

c = 1 0,003(180 1 ) c = 0,95

P 0 - puterea nominala transmisa de o curea se alege din ANEXA5(tabelul alaturat)extras din STAS

1163-71.pentru valori intermediare ale parametrilor n1 , D p si i se va folosi interpolarea liniara. z0 - rezultat poate fi intreg sau fractionar
1

z0 =

c f Pc cL c P0

z0 = 1,64

Numarul final de curele: z z= 0 cz Unde c z este coeficientul numarului de curele dat in tabelul 6. cz se alege 0,95

z0 z = 1,72 cz Numarul rezultat z se rotunjeste la valoare intreaga.Se recomanda ca z 8,deci z = 2. j frecventa indoirii curelelor: z=
f = 103 x v f = 33,60( Hz ) 40 Hz Lp

Unde: x numarul rotilor de curea ale transmisiei v viteza periferica a curelei data de D p n v= (m / s) 60000 v = 11,93( m / s ) L p - lungimea primitive a curelei (valoarea standardizata aleasa),in mm. k forta periferica transmisa: p F = 103 c F = 335,28( N ) v Forta de intindere initiala a curelei( F0 ) sic ea de apasare pe arbori ( Fa )sunt egale cu:
1

F0 = Fa = (1,5....2) F ( N )

Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162 84 care stabileste forma,dimensiunile si metodele de verificare geometrica ale canalelor rotilor.Figura 4 prezinta forma si principalele dimensiuni ale canalelor rotilor pentru curele trapezoidale,iar tabelul 7 da elementele geometrice ale acestor canale. Latimea rotii de curea va fie gala cu:
B = ( z 1)e + 2 f B = 28

1.2 Determinarea momentelor de

torsiune si a turatiilor pentru fiecare arbore

Deoarece motoarele utilajelor propuse a fi actionate lucreaza in regim de lunga durata,cu sarcina constanta,determinarea puterii se face pentru aceasta situatie. Puterea motorului electric P e se determina cu relatia:
P e =

P2

[kW]

10

Unde: P 2 - puterea la arborele de iesire din reductor,in kW; - randamentul total al mecanismului de actionare,determinat cu relatia: = a l2 u Unde: a - randamentul angrenajului; a = 0,960,98 pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice; l = 0,990,995 randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti; u = 0,99 - randamentul ungerii; P e =4,164 Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie sa se cunoasca puterea necesara actionarii si turatia la arboreal motorului electric(n=2850).In functie de turatia n,ce reprezinta turatia de sincronism a motorului electric,se selecteaza din tabelul de mai sus. Se alege tipul motorului,caracterizat prin seria sa,care are puterea nominala P [kW] si turatia nominala n e [rot/min]. In figura 1.1 si tabelul 1.4 se prezinta schita,respective principalele dimensiuni de gabarit si montaj pentru motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit in constructie cu talpi. Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit se simbolizeaza prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre si o litera majuscule.ASI 112M 28 1 este tipul motorului din proiect. A motor asincron trifazat; S rotor in scurtcircuit; I-constructie inchisa(capsulata); 112Mgabaritul 112,mediu, cea ce inseamna ca inaltimea axului masini este de 112 mm de la planul talpilor de fixare,iar motorul este executat in lungimea medie; 28 diametrul capatului de arbore (mm); 1 numarul de poli ai motorului,care indica viteza de sincronism,respectiv 1000 rot/min in cazul dat.

1.2.1 Stabilirea turatiilor la arbori 11

n1 = ne ;

n2 =

n1 ia

1.2.2 Stabilirea puterilor debitate pe arbori Puterea debitata pe arboreal 1: P 1 =P e 1.2.3 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor Momentul de torsiune la arborele motorului si al rotii de curea conducatoare M t
M t = 9,55 106 P[kW ] [ Nmm] n[rot / min]

M t = 9,55 106

4 M t = 13403,50877[ Nmm] 2850

Momentul de torsiune al rotii de curea conduse si al arborelui de intrare al reductorului

M t1 = M t ic M t1 = 13403,50877 1,5 M t1 = 20105,26316[ Nmm]

Momentul de torsiune la arboreal de iesire al reductorului

M t 2 = M t ic ir M t 2 = 13403,50877 1,5 4 M t 2 = 80421,05262

Turatia rotii de curea conduse si a arborelui de intrare al reductorului

n1 = n1 = n ic 2850 n1 = 1900 1,5

Turatia arborelui de iesire al reductorului

n2 = n2 = n1 ir 1900 n2 = 475 4

2. Calculul angrenajului cilindric cu dinti inclinati

In acest proiect sa folosit ca material 40Cr10. Caracteristica de rezistenta ale otelurilor si fontelor folosite la constructia rotilor dintate sunt prezentate in tabelul 2.1. 2.1.Tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

12

 HP =

H lim
S HP

Z N Z L Z R ZV ZW Z X ;

In care: HP - tensiunea limita de baza la solicitarea de contact(tabelul 2.1);

S HP - coeficientul de siguranta minim admisibil pentru solicitarea de contact.Pentru o functionare normala S HP =1,15

H lim = 20 HRC + 60 H lim = 20 50 + 60 ; Z N =1 ; Z L = 1 ; H lim = 1060

Z R = 1 ; ZV =1 ; ZW =1 ; Z X = 1 . H lim = 921,7391304

2.2 Factorul de corectie al incarcarii

a)Pentru solicitarea de contac:
K H = K A KV K HK H

K A - factorul de utilizare.In cazul

antrenarii reductorului cu motor electric,cand caracteristica de functionare a masinii antrenate este cu socuri medii K A = 1,25 factorul dynamic.Pentru calcule preliminarii alegerea lui se face din tabelul2.2 in functie de treapta de precizie adoptata pentru prelucrarea rotilor.Pentru reductoare de uz general treapta de precizie recomandata este 7 sau 8,iar in cazul de fata K v = 1,4 ;
K H - factorul reparatiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact.La angrenajele precise,in clasele 17, se adopta K H = 1 ;
K H - factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii la solicitarea de contact.Pentru calcule preliminarii se adopta K H 1,3...1,4 la angrenaje rodate si K H =1,5 la angrenaje nerodate(cilindrice sau conice). K H = K A KV K H K H K H = 2,625

KV -

b)Pentru solicitarea de incovoiere:

K F = K A KV K Fa K F K F = 2,625 ;KA;KV au

aceleasi semnificatii si se determina la fel in cazul

solicitarii de contact;KFa factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere.La angrenajele precise,in clasele 17,cu incarcare normala sau mare se adopta:KFa= K H =1. - factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii la solicitarea de incovoiere.Pentru calcule preliminarii se adopta K F = K H
K F

2.3 Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinti drepti sau inclinati(STAS 12268-81)

2.3.1 Calculul de predimensionare Alegerea numarului de dinti la pinion.La danturile durificate inductive sau niturate: z1=15.23(25)dinti.In acest proiect a ales: z1 = 21; 13

s-

z 2 = z1 ir z 2 = 84 2d (u + 1)

Alegerea coeficientului de latime al danturii: a =

a = 2d = 0,4 (u + 1)

unde se alege din tabelul 2.3. d

2.3.1 Alegerea unghiului de inclinare al dintilor,

=(1020)0 la reductoare uzuale(mai putin treptele finale).Se ales =150

2.3.2 Distanta minima necesara intre axe:

amin = (u + 1)3

M t 2 K H ( Z H Z E Z Z ) 2 2u 2 a HP
2

ZH factorul zonei de contact Z H =

t - unghiul profilului in plan frontal:
t = arctg

2 cos b sin t cos t

tg n t = 20,64689649 cos

0 unde: n = 20

b - unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza:

sin b = sin cos n b = 14,07609537

ZH =

2 cos b Z H = 2,424734582 sin t cos t

Z E - factorul de material se alege din

tabelul 2.4:
Z E = 189,8 Z E 190[ MPa]1 / 2
Z = 1 - factorul gradului de acoperire,

pentru calcule preliminare.

Z

- factorul de inclinare al dintilor

Z = cos Z = 0,982815

amin = (u + 1)3

M t 2 K H ( Z H Z E Z Z ) 2 2u 2a HP
2

amin = 79,132

Distanta dintre axe calculata amin = aW = 79,132 Distanta dintre axe standardizata conform STAS 6055 82 (tabelul 2.5).In acest caz amin se mareste ST la prima valoare aSTAS si se obtine aSTAS= aW

14

Se adopta aSTAS daca:

ST aW = 80

aSTAS amin 0,05 aSTAS

0,01 0,05

Modulul (normal) standard m

m=
ST 2aW cos m = 1,471886973 z1 (u + 1)

Modulul mastfel stabilit se standardizeaza conform STAS 822-82 la o valoare superioara celei calculate,valoare cuprinsa in tabelul 2.6, obtinandu-se: m = 1,5 Distanta dintre axe de referinta a; a =
ST Verificare aW a m

m z1 (u + 1) a = 81,5 2 cos

1,5 1,5

Modulul frontal mt= cos m t = 1,55 Unghiul frontal al profilului de referinta 0t

0t = arctg (tg0 n / cos ); 0 n = 200
0t = arctg (tg0 n / cos ) 0t = 20,640

0t = 0,3602[rad ]

Unfhiul real de angrenare in plan frontal wt

wt = arccos(

a cos 0t ) wt = 19,090 ST aw

wt = 0,3331[ rad ]

Coeficientul deplasarii totale xsn

xst = xt1 + xt 2 = (inv wt inv 0t ) z1 + z2 2tg 0t

In care: inv wt = tan wt wt inv wt = tan 19,090 0,3331 inv wt = 0,012985597

inv 0t = tan 0t 0t inv 0t = tan 20,940 0,3602 inv 0t = 0,016472263

x st = x t1 + x t 2 = (inv wt inv 0t )

z1 + z 2 x st = 0,4859 2tg 0t

Coeficientii deplasarilor rotilor xt1; xt 2 15

ST Pentru a aW se poate considera xt1 / z2 = xt 2 / z1

xST xt1 = xt 2

xt1 xt 2 = xt1 21 = 0,4859 84 84 xt1 z2 z1

21 xt1 + 84 xt1 = 40,8156

xt1 = 0,38872 xt 2 = 0,09718

Diametrele cercurilor de picior d f 1, 2

d f 1 = m( z1 2,5 cos + 2 x t1 ) d f 1 = 26,7116 d f 2 = m( z2 2,5 cos + 2 xt 2 ) d f 2 = 122,0862

Diametrele cercurilor de divizare d 1, 2

d1 = mt z1 d1 = 32,55
d 2 = m t z 2 d 2 = 130,2

Diametrele cercurilor de baza d b1, 2

db1 = d1 cos 0 t db1 = 30,46

d b 2 = d 2 cos 0t d b 2 = 121,84

Diametrele cercurilor de cap d a1, 2

d a1 = 2aw d f 2 2c0 d a1 = 35,67
d a 2 = 2a w d f 1 2c 0 d a 2 = 131,05

Diametrele cercurilor de rostogolire d w1, 2

d w1 =
d w2 =

db1 d w1 = 32,23 cos wt

d b2 d w 2 = 128,93 cos wt

ST Verificare: aw =

d w1 + d w 2 daca inlocuim aceatsa relatie de verificare este adevarata. 2

Gradul de acoperire frontal

=
2 2 2 2 da da 1 d b1 + 2 d b 2 2aw sin wt

2 pbt

16

pbt =

m cos 0t pbt = 4,565 cos

2 2 d a21 db21 + d a 2 d b 2 2aw sin wt

2 pbt

= 1,4984

Verificare: = (1,2;2) aceasta relatie de verificare este adevarata fiind cuprins intre 1,2 si 2.

3.Calculul forelor din angrenaj

3.1 Schema forelor din angrenaj

3.1 Direciile i sensurile forelor din angrenaj 17

Nr. crt. 1 2 3

Parametrul Fora tangenial pinion Fora radial pinion Fora axial pinion

Sim bol Ft1 Fr1 Fa1

Direcie Tangent la cercul de rostogolire Radial Paralel cu axa pinionului Tangent la cercul de rostogolire Radial Paralel cu axa pinionului

Sens Opus sensului de rotaie al pinionului Spre centrul pinionului Determinat de sensul proieciei forei normae la direcia dintelui Acelai sens de rotaie cu al roii Spre centrul roii Determinat de sensul proieciei forei normae la direcia dintelui

Obs For rezisten

Se evideniaz fora normal la direcia dintelui For motoare

4 5 6

Fora tangenial roat Fora radial roat Fora axial roat

Ft1 Fr1 Fa1

Are sens opus forei Fa1

3.2 Calculul marimi fortelor Forta tangentiala: Ft1 = Ft 2 = Ft Forta radiala: Fr1 = Fr 2 = Fr Forta axiala: Fa1 = Fa 2 = Fa
Ft = 2 M t1 Ft = 1247,611 d w1

Fr = Ft cos wt Fr = 1179

Fa = Ft tg Fa = 334,296

18

4. Calculul arborilor Schema de calcul a arborelui de intrare

19

Schema de calcul a arborelui de ieire

20

d w1 M 1 = 5387,1881 2 d M 2 = Fa 2 w 2 M 2 = 21550,424 2 M 1 = Fa1

4.1 Calculul de predimensionare al arborilor

S-a ales 40Cr10 ca material pentru arbori. 21

3 Relatia de predimensionare: d1A ,2 =

16 M t1, 2

at

Cu at , tensiunea admisibila conventionala, at =[15,35]

d 1A = 3 d 2A = 3 16 M t1 d 1A = 18,96 at 16 M t 2 d 2A = 30,11 at

Din considerente de interschimbabilitate dimensiunile capetelor de arbori de intrare si de iesirea(diametrul si A , ST A lungimea)se standardizeaza conform tabelului de mai jos din STAS 8724 astefl incat d1, 2 d1, 2

Extras din STAS 8724

Pentru lungimile capetelor arborilor, l1, 2 A , ST standard a diametrului d1, 2 .

A , ST

se va adopta cap de arbore seria scurta corespunzator valorii

Diametrul standard al capului arborelui de intrare: d1A, ST = 19 Lungimea standard a capului arborelui de intrare: l1A, ST = 28 22

Diamentrul standard al capului arborelui de iesire: d 2A, ST = 32

A, ST Lungimea standard a capului arborelui de iesire: l 2 = 58

Alegerea rulmentilor Pentru cazul acesta de redactor cand =15 si forta axiala mica se poate adopta rulmenti Radiali cu bile. Alegerea rulmentilor sa face din tabelul alaturat:
, ST d = d1r, 2 d1A + 8...12mm ,2

Diametrul interior al rulmentilor de sustinere a arborelui de intrare:

d1r = 30

Diametru exterior al rulmentilor de sustinere a arborelui de intrare:

D1r = 62

Latimea sustinere intrare:

rulmenitilor a arborelui
B1r =16

de de

In functie de datele de mai sus s-a ales codul rulmentului iar codul acestui rulment este 6206 si are capacitatea de incarcare dinamica C=1530daN adica C=15300N iar capacitatea de incarcare statica C0=1020daNsau C0=10200N. Diametrul interior al rulmenitlor de sustinere a arborelui de iesire:
r d2 =40

Diametrul exterior al rulmentilor de sustinere a arborelui de iesire:

r D2 =80

Latimea rulmentilor de sustinere a arborelui de iesire:

r B2 =18

23

In acest caz codul rulmentului este 6208 iar C=25600N iar C0=18100N. Diametrele tronsoanelor de rezemare a rulmentilor d1, 2 x
A A d 1A , x = d 1 + 8...12mm d 1, x = 30,96
A

d 2A, x = d 2A + 8...12mm d 2A, x = 42,11

Distanta de la roti la carcasa se adopta din considerente de ungere corespunzatoare a angrenajului si rulmentilor: =8..15 in cazul acestui proiect sa adoptat =10. Grosimea peretelui carcaselor se adopta din considerente de tehnologie de turnare a carcasei:

=812mm in cazul de fata sa adoptat =10.

Grosimea ramie carcasei Kse adopta din considerente de asamblare a carcaselor: K=22,5 mm in acest proiect K=24. Distanta de aliniere a rulmentilor l1se adopta din considerente de ungere a rulmentilor: l1=4..8mm aici l1=6 Distanta de la numarul capului arborelui la carcasazse adopta din considerente de asamblare a capacului: z=1216mm deci pentru proiectul acesta sa adoptat z =14.

5.Alegerea si verificarea asamblarii cu pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire. Tabelul 8
Latimea penei b se va alege din STAS(tabelul 8)in fuctie de diametrul arborelui: b = 12 Inaltimea penei h se va alege din STAS(tabelul 8)in functie de diametrul arborelui din zona de asamblare: h=8 Lungimea penei calculata lc
A as = 90...120MPa d = d2 x ;

lc =

4M t lc = 9,54 dh as

24

Lungimea lse va alege din STAS (tabelul 9)in functiea de lungimea penei calculata, l lc ; l = 10

Tabelul 9

6.Verificarea rulmentilor
Calculul de durabilitate al unui rulment: Tronson de montaj R=1,6N 25

Celelalte tronsoane R=6,3N Forta radiala R se va prelua valoarea din coloana Result radial forceiar Rax se va prelua din coloana Axial force in the X-axis. R=
1 2 Fr2 + Ft 2 = 858,279 N

Fa=Rax=334,296N Ft = 623,8055 N 2 Fr = 589,5 N 2 Arborele 1 Fa=334,296N;C0=10200N

Fa = 0,03277 C0

Se alege valoare din STAS 7160 si e=0,26; y=1,71; Fa = 0,38949 >e R

Fa = 0,056 ; C0

Sarcina dinamica echivalenta P=0,56R+yFaN P=1052,2824 N Durabilitatea L=

C milioane de rotatii; P
p

p=3 pentru rulmenti cu bile;C=15300N

15300 L = L = 3073,833533 milioane 1052,2824
3

de rotatii.

Durata de functionare: Lh=

L 10 6 = 26963,45204 ore n 60

n=n1 pentru arborele de intrare.

Arborele 2
Fa F = 0,01846939 iar din STAS(tabelul de mai sus) a = 0,028 C0 C0

26

e=0,22 y=1,99 Fa = 0,38949 > e R Sarcina dinamica echivalenta P=0,56R+yFaN P=11,45 N Durabilitatea L=
C milioane de rotatii; P
p

p=3 pentru rulmenti cu bile;C=25600N

25600 L = L = 11150,55 1052,2824
3

milioane de rotatii

Lh=

L 10 6 =391247,53 n 60

n=n2 pentru arborele de iesire.

7. Alegerea si justificarea sistemului de ungere

Asigurarea posibilitatilor de ungere a rulmentilor.La stabilirea formei constructive a lagarelor cu rulmenti,trebuie sa se tina seama, de la inceput,de modul cum se vor unge rulmentii n constructia din care fac parte. Problema cheie este optiunea pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta. Ungerea cu ulei Exista mai multe posibilitati de a asigura intrarea uleiului in lagare: A. ungerea in baie de ulei; B. ungerea datorita barbotarii uleiului; C. ungerea prin circulatia uleiului prin rulmenti. Ungerea cu unsoare consistenta - rulmentii se etanseaza spre interior pentru a se evita amestecarea lubrifiantilor;aceste situatii pot fi ntalnite la reductoarele melcate cu o treapta. In acest proiect se va folosi sistemul de ungere in baie de ulei datorita faptului ca are iesire din baia de ulei direct in afara iar rulmenti pot fi astupati ne fiind nevoie sa se faca ungerea prin ei.Deci ungerea cu lubrifiant se va face prin acel canal de ungere care iese din baia de ulei.

8.Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare

Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de rotatie cu buza de etansare si inelele de pasla.Aici sa folosit inelele de pasla datorita faptului ca distanta dintre axe este mica iar reductorul este mic dar cu durata mare de functionare. 27

Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti,la asigurarea etansarii,fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi. Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim,respectiv minim al uleiului sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exista si indicatoare care funcioneaz pe principiul vaselor comunicante,realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.

9. Norme de tehnica securitatii muncii

In tara noastra,protectia muncii face parte integranta din procesul de munca,avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca,prevenire accidentelor de munca si a inbolnavirilor profesionale. Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitatii muncii in intreprinderi sunt: - controlul periodic al starii utilajelor,al starii ingradirilor si dispozitivelor de protectie de la masinileunelte,aparate si mecanisme,al starii de functionare a instalatiilor de ventilatie si incalzire,al curateniei locurilor de munca,atelierelor si al spatiilor sanitare; - verificarea starii si utilizarii de catre muncitori a dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (masti inpotriva gazelor sau a prafului,ochelari de protectie); - urmarirea respectarii regulilor de igiena personala de catre muncitori,in special la locurile de munca unde se lucreaza cu substante toxice; - difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii muncii si instructajul periodic al muncitorilor cu privire la problemele de protectie a muncii. Nerespectarea normelor de protectie a muncii se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

9.1 Principalele masuri de tehnica a securitatii muncii

In scopul eliminarii perocolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale: imbracamintea de lucru sa fie bine strinsa pe corp si incheiata corespunzator. femeile vor purta basmale legate astfel incat parul sau colurile basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in miscare ale masinilor unelte. folosirea cheilor fisurate este strict interzisa ! cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare,fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda. uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculelor,precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor nerecomandata. diversele lucruri de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase.

28

 pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente.

BIBLIOGRAFIE

1. JULA, A. s.a. Proiectarea angrenajelor evolventice. Craiova, Editura Scrisul romanesc, 1989. 2. JULA, A. s.a. Organe de masini, vol. I. Universitatea din Brasov, 1986. 3. JULA, A. s.a. Organe de masini, vol. II. Universitatea din Brasov, 1989. 4. JULA, A. s.a. Montaje cu rulmenti - Indrumar de proiectare. Universitatea din Brasov, 1976. 5. MUSAT, M., STOICA, G. Transmisii mecanice cu reductoare intr-o treapta indrumar de proiectare. Universitatea Politehnica Bucuresti, 2004 6. MOLDOVEAN, Gh. s.a. Proiectarea arborilor drepi din transmisiile mecanice.Universitatea Transilvania din Brasov, 1995. 7. Culegerea de norme si extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente ale masinilor, vol. I. si II. Universitatea din Brasov, 1984. 8. Catalog de rulmenti, C.I.R.O.A. - Brasov, 1981 (sau alta editie).

29