CUPRINS

Introducere................................................................................................................................. 6

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV................................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă...........................................................................

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare..........................................................................
1.2. Schema structural-constructivă...................................................................................
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici.......................
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor...........................................................................
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic.....................................................
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric.................................................
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor.....................................................................
3. Schema cinematică la scară.....................................................................................................
4. Calculul geometriei angrenajului conic..................................................................................
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN)...................................................
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN).............................................
8. Calculul forţelor din angrenaje................................................................................................
8.1. Schema forţelor...........................................................................................................
8.2. Forţele din angrenajul conic .......................................................................................
8.3. Forţele din angrenajul cilindric ..................................................................................
9. Calculul arborilor....................................................................................................................
9.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar.............................................................
9.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN)..................................
10. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar................................
11. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar.............................................................................................................................
12. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere..........................................................................
13. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare..................................................................

Bibliogarafie .................................................................................................................................

B. ANEXE ..................................................................................................................................

Desenul de ansamblu (secțiune principală, vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)

Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)
 INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.

Reductoarele sunt transmisii mecanice utilizate la reducerea turatiei concomitent cu

marirea momentului de torsiune. Ele au in componenta lor angrenaje.
Dupa tipul angrenajelor din componenta reductoarelor, se deosebesc urmatoarele
tipuri de reductoare: reductoare cilindrice, reductoare conice, reductoare melcate si reductoare
combinate (conico-cilindric, cilindro-melcat, melcato-cilindric).
Dupa numarul treptelor de reducere a turatiei (o treapta de reducere a turatiei
reprezinta un angrenaj), se deosebesc: reductoare cu o treapta, reductoare cu doua trepte,
reductoare cu trei trepte, reductoare cu mai multe trepte (maximum 8 trepte)
Dupa planul pe care-l formeaza axele arborilor, se deosebesc: reductoare orizontale,
reductoare verticale (cu arbori orizontali sau verticali) si reductoare combinate (axele unor
arbori formeaza un plan orizontal, axele altor arbori formeaza un plan vertical sau inclinat).

In cele ce urmeaza, se va urmari proiectarea unui reductor de turatie conico-cilindric

orizontal, in doua trepte.
MEMORIUL TEHNIC
 1.TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă
eloidă (E).
 În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o
situaţie practică cerută.

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae

Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TDC
crt. [rot/min]
7 10 1500 15 7000 H H D

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; L AA - lagărul A al
1

arborelui A1; LBA - lagărul B al arborelui A1; L AA - lagărul A al arborelui A2; LBA - lagărul B al
1 2 2

arborelui A2; L AA - lagărul A al arborelui A3; LBA - lagărul B al arborelui A3.

3 3

Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus

din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; S A - subansamblul arborelui de intrare, format din
1

pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A 1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
(L AA şi LBA ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; S A - subansamblul arborelui intermediar,
1 1
2

format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele intermediar (A2) care la
rândul său este fixat pe două lagăre (L AA şi LBA ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; S A -
2 2
3

subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică (2II) fixată pe arborele de ieşire

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui reductor conico-cilindric orizontal

[http://www.neptun-gears.ro]
Fig. 1.2 – Schema structural-constructivă generală
(A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre ( L AA şi LBA ), se sprijină pe subansamblul
3 3

carcasa SC.

1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE

TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de
proiectat are două trepte
(angrenaje). În vederea obţineri
unei structuri optime (roţile
conduse cvasiegale) se impune ca
raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 0,25 iR = 3.5
[Jula, 1985; Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al
treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI  = 4. (1.1) Fig. 1.3 – Schema structurală a angrenajului

conic ortogonal
Parametrii funcţionali
cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 1500 rot/min, P1 = Pi = 10 kW, Mt1 = Mti = 63662 Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 400 rot/min, P2 = P1 ηI = 9,7 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI = 231570,52 Nmm
(arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR = 100 rot/min, P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR = 9,312 kW,
Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iI iII ηI ηII = Mt1 iR ηR = 889230,81 Nmm (arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,97 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,96
randamentul angrenajului cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,94.

1. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A

ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1500 rot/min.
11
b. Puterea la intrare, P1 = 4 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 6 P1
M t 1 (T1)= 10 = 63662 Nmm. (2.1)
π n1

c. Raportul de angrenare, u = 3.75.

d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

sin Σ
δ 1=arctg = 14,93, δ 2=Σ−δ 1 =75,06. (2.2)
u−cos Σ

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.

f. Durata de funcţionare, Lh = 7000 ore.
g. Tipul danturii, dreaptă.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Fluxul Duritate Tensiunea Tensiunea

Tratamentu Durităţile
Materialul tehnologic a limită la limită la
l termic flancurilor
global miezului contact încovoiere
1530
21MoMnCr12 cementar Succesiune 60 330 420[MPa]
[MPa]

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,

2
2T 1 K A K v K Hβ K Hα Z E Z ε Z H
m e =¿ 1 3

(2.3)
√
z1 ψ d ( 1−ψ d sinδ 1)2 ( σ HP ) sin Σ
u sinδ 1
= 3,756 mm,

şi pentru solicitarea la încovoiere,

2T 1 z 1 K A K v K Fβ K Fα Y ϵ Y Sa Y Fa
m e =¿ 1 3

(2.4)
z1 √ ψ d (1−ψ d sinδ 1 )2 ( σ FP )
max
= 4,119 mm

unde, z1 = 10, u = 3,75, z1 = 38, KA=1,25, Kv = 1,3, ψd =0,4, NL1=60 n1 Lh χ = 3.6.108 cicluri,
NL2=60n1 Lh χ /ur = 1.44.109 cicluri, KHβ =1,8, KHα = 1,3, Zε = 0,92, ZH = 2,8, ZE = 190 MPa1/2,

12
SHmin= 1, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1260,87
MPa, KFβ = 1,8, KFα = 1,8, Yε = 0,77, Yβ = 0,92, YSa1=1.8, YSa2=1.8, YFa1 = 2.5, YFa2 = 2,5, SFmin
= 1,5, YN1,2 = 1, SFmin = 1,5, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 533,33 MPa.
Din relaţiile (2.3) şi (2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la contact
şi se consideră pentru calcule, în continuare, mmn = 3.91 mm.
Se va adopta mmn STAS= 4 mm
IV. Proiectarea formei constructive
Scop:   Concepţia din considerente funcţionale,  constructive şi/sau tehnologice a
configuraţiilor roţilor dinţate.
Pentru dantură dreaptă şi înclinată se adopta valori standard pentru modulul exterior normal
 (v. fer. AEV-P.1.4). mn=4 mm
Pentru dantură curbă în arc  de cerc (Gleason), se adoptă modulul exterior frontal (v. fer. AEV-
P.2.3).
Pentru dantură curbă eloidă(Oerlikon-Spiromatic), se adoptă modulul mediu normal (v.
fer. AEV-P.2.3)
Adoptarea factorilor deplasării danturii :
Pentru dantură dreaptă şi înclinată:
Factorii deplasărilor radiale,
=0

     
 
(fer. AEV-C.2.5)
Factorii deplasărilor tangenţiale,
 =0
Pentru dantură curbă Gleason se adoptă factorii deplasărilor xsm1,2  şi xhm1,2 din fer. AEV-P.2.2
Pentru dantură curbă eloidă se consideră: xsm1,2 = 0 şi xhm1,2= 0

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

; Re=80.000; de1= 42,000 ; de2= 156,561 ;b= 16,475

2.2 Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric

13
I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n2 = 400 rot/min.
b. Puterea la intrare, P2 = 9,7 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 6 P2
M t 2 (T2)= 10 = 231570,525 Nmm.
π n2
(2.2.1)

c. Raportul de angrenare, u = 4.
d. Unghiul danturii, înclinată.
e. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei
dintre axe; unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
f. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care
funcționează).
g. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).
h. dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

sin Σ
δ 1=arctg = 14,93o, δ 2=Σ−δ 1 = 75,06o. (2.2.2)
u−cos Σ

i. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.

j. Durata de funcţionare, Lh = 7000 ore.
k. Tipul danturi: dreapta βm = 35°

I. Alegerea materialului
Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi caracteristicile de
rezistenţă specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v. fer. AEV-M.1) se sintetizează în
următorul tabel.
Tab. AEV.P.3.2.1 Informaţii sintetice despre materiale
Fluxul Tensiunea Tensiunea
Tratamentul Duritatea
Materialul tehnologic limită la limită la
termic flancului
global contact încovoiere
1530 420
21MoMnCr12 cementare Succesiune 60
[MPa] [MPa]

14
 II. PREDIMENSIONARE
Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin
factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,

2 T 1 K A K v K Hβ K Hα u±1
me=¿

(2.2.3)
√
3

ψm z σ2
1
2
HP
( ZE Zε ZH Z β)
2

u
= 3,75 mm,

şi pentru solicitarea la încovoiere,

2 T1 Y Y
me=¿

(2.2.4)
√
3

ψ m z 1 cosᵦ (
K A K v K Fβ K Fα Y ϵ Y ᵦ Sa Fa
σ Fp ) max
= 4,11 mm

unde, β=10, z1 = 20, z2 = 70, KA=1,25, Kv = 1,3, ψd =0,4, NL1=60 n1 Lh χ = 1,68 x107 cicluri,
NL2=60n1 Lh χ /ur = 1,68x107 cicluri, KHβ =1,2, KHα = 1,2, Zε = 0,94, ZH = 2,4, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,3, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1,3, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1177
MPa, KFβ = 1,3, KFα = 1.25, Yε = 0,87, Yβ = 0,95, YSa1=1,9, YSa2=1,9, YFa1 = 2,8, YFa2 = 2,8,
SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, ,
Din relaţiile (2.2.3) şi (2.2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la
contact şi se consideră pentru calcule, în continuare, me = 4,11 mm.

III. Proiectarea formei constructive

Parametrii şi relaţii de calcul a parametrilor principali ai angrenajului [Moldovean, 2002;
Rădulescu, 1985]

d1
d 1 :m cn=
z1
cos ᵦ = 3,57 mm (2.2.5)

m: m cn=m cos ᵦ = 3,57 mm (2.2.6)

2a
a:m cn =
z1 (u ± 1)
ᵦ
cos = 3,44 mm (2.2.7)

Se adoptă: m n= 4 mm
a w = 180 mm

Calculul distanţei dintre axe şi a unghiului de referinţă

a w-a < m n → a w-a = 3,5 < m n

Calculul unghiului de presiune frontal

tg ∝n
α t = arctg = 20,283°
cosβ

15
Calculul unghiului de angrenare frontal

a
∝wt = arccos ( cos∝ ) = 22,180°
aw

Calculul unghiului de angrenare normal

sin ∝n
∝wn = arcsin ( sin∝ wt ) = 16,746°
sin ∝n

Calculul coeficientului deplasării totale de profil

X n1 = 0,03 (30-22) = 0,68

X n2 = X sn −X n 1= 0,387

Calculul diametrelor de rostogolire

mn cos ∝ t
dw 1,2= Z1,2
cosβ cos ∝ wt

d w 1= 72 mm, d w 2= 288 mm,

Verificare: (d w 1 +d w 1 ¿/2=¿ a w, 180= a w

Calculul lăţimii danturii:

b = ψa a w= 72 mm

ψ d = 0,99 ψ m=20,571

mn=3,55, => mnSTAS= 4

2.3 Calculul de predimensionare a arborilor

Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile,

16
 16 M t 1
d A 1 =¿
√
3

π τ at
16 M t 2
=30

d A 2 =¿
√
3

π τ at
16 M t 3
= 40

d A 3 =¿
√
3

π τ at
= 60

Calculul aproximativ al lungimilor butucilor din condiţia de rezistenţă a penelor paralele,

4 Mt1
L1=¿ =28,229
h d A 1,2 σ as
4 Mt2
L2=¿ =71,856
h d A 1,2 σ as

2. Schema cinematica la scara

3. Calculul geometriei angrenajului conic

17
 Parametrii geometrici principali ai angrenajului conic şi ai roţilor

a.     Stabilirea şi calculul principalelor elemente geometrice   pentru angrenaje conice cu

dantură dreaptă şi înclinată,  pentru angrenaje conice cu dantură curbă în arc decerc
(Gleason),  pentru angrenaje conice cu dantură curbă eloidă (Oerlikon-Spiromatik) 
b. Determinarea vitezei periferice a angrenajului (în polul angrenării),

        [m/s]     v=1,507m/s

 
c.  Adoptarea treptei de precizie, a procedeului de prelucrare şi a rugozităţilor  
Treapta de precizie : 8
Clasa de precizie : 8
Rugozitatea flancului : 1,6=>Ra=1,6[µm]
Rugozitatea racordari : 3,2=>Ra=3,2[µm]
d. Adoptarea vâscozităţii şi tipului lubrifiantului 
Vascozitatea cinematica : 180[m2/s]
Vascozitatea uleiului : 200EP
e.  Readoptarea factorului de lăţime  Ψd  = 0,4
f.  Stabilirea lăţimilor danturilor, b=Ψd d1, b< 0,35Rm 

4. Calculul geometriei angrenajului cilindric

a.   Stabilirea şi calculul elementelor

geometrice  cu fer. AEV-

18
 C.1.3 (v. fer. AEV-T.1.2, pentru dantură înclinată sau fer.  AEV-T.1.1, pentru dantură
dreaptă) sau cu pachetul MDESIGN
b.   Determinarea vitezei periferice a angrenajului (în polul angrenării),

         [m/s]   v=1,507[m/s]

 
c.    Adoptarea treptei de precizie, procedeului de prelucrare şi rugozităţilor  
d.   Adoptarea vâscozităţii şi tipului lubrifiantului 
e.    Readoptarea factorilor de lăţime Ψa, Ψm, Ψd 
f.     Stabilirea lăţimilor danturilor roţilor: b2=Ψd d1; b2=Ψm m sau b2=Ψa aw; b1 = b2 + (1…5)
mm 
Calculul parametrilor geometrici ai angrenajului şi roţilor conice cu dantură curbă eloida:

z 1=10 ; z 2= 38;Ʃ=90 ; β m=35;m mn=4,95;Ψ d =0.4; x hm 1=0;

Parametrii geometrici ai angrenajului:

u=3,8; δ 1=14,743; δ 2=75,256; β e=37,93°; m mt =3,647 mm;m et =4,957 mm; Re = 97,103mm; b=

19,830mm; Rm=87,488 mm; Ri=77,57mm;

Parametrii geometrici ai roţiilor:

d e 1=49,57mm ; d e 2=170,25 mm; d m 1=57,98 ; d m 2=144,96 ;

h ae1=5,26 mm;h ae2=5,26mm; h fe 1=6,57mm;h fe2=6,57mm;
θa 1=3,28;θa 2=3,28;θ f 1=4,10;θ f 2=4,10;
δ a 1=¿25,08;δ a 2=¿71,48;δ f 1=17,69 ;δ f 2=¿64,09;
d ae 1= 77,86mm ; d ae 2=174,16 mm; d fe 1=55,89 mm; d fe 2=165,37 mm;
H a 1=97,33 mm ; H a 2=34,83 mm; h1 =¿11,83; h2 =11,83;

Parametrii angrenajului echivalent:

z v 1=10,77; z v 2=67,31; z vn1=19,59 ; z vn2=122,46 ;

d v 1=62,45 ;d v 2=390,32 mm ;d av 1=71,41 mm ;d av 2=399,28 mm ;
d bv 1= 57,07mm ;d bv 2=356,69 mm ;a v=226,38 mm
ε vα =¿ 1,41; ε vβ=2,81; ε v=4,21;

5. Calculul de verificare a angrenajului cilindric

19
 Parametrii roţiilor:

d 1=65,22 mm ; d 2=260,88 mm; d b 1=61,03 mm ; d b 2=244,13 mm ;

d w 1=64 mm; d w 2=256 mm; d a 1=74,30 mm ; d a 2=259,25 mm ;
d f 1=58,99 mm; d f 2=243,94 mm; Sn 1=6,41 mm; Sn 2=2,51 mm;
San 1=2,19> Samin=¿¿1,05; San 2=3,07> Samin=1,05;
X n1=0,36> X nmin=-0,16; X n2 =-1,17> X nmin2=-3, Calcului parametrilor geometrici ai roţiilor:

z 1=18 ; z 2=72 Ʃ=90 ;;β=15; a w=160;

m n= 3,5; x n 1=0,36; x n 2=-1,17;
b (b¿¿ 1)=64 ¿; b 1=64;

Parametrii angrenajului:
a=163,05; α t =20,64; α wt =17,51; α wn=16,97

Gradele de acoperire:

ε omin=¿ 1,2<ε α =¿1,56 mm < ε omax=2;

ε β =1,5 mm; ε γ =3,07 mm;

Angrenaj echivalent:

z n 1=19,8; z n 2=79,22; d n 1=69,32 ; d n 2=277,29 ;

d bn 1= 65,14mm ;d bn 2=260,56 mm ;d an 1=78,40 mm ;d an 2=275,65 mm ;
a wn= 170,27mm ;ε αn=1,59 mm ;

20
 7.Calculul fortelor din angrenaje
7.1 Schema fortelor

7.2 Fortele din angrenajul conic

Relaţiile de calcul a forţelor  Obs.

Ft  [N] Fr  [N] Fa  [N] Fn  [N]
  Pentru
  angrenaje
Fn=3969 conice cu
Fr1=1934 dantură
Fa1=1637
Fr2=1637 dreaptă,
 
Ft=3055   βm=0.
Fa2=1934
Pentru
 
  angrenaje
conice
ortogonal
e,  Σ=0.

21
  

7.3 Fortele din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor Obs.

Ft [N] Fr [N] Fa [N] Fn [N]

Pentru
angrenaje
F t=4391 F r=2322 F a=774 cu dantură
F❑n =5207
dreaptă:
β=0, dw1=
d1, αwt= αw

8.Calculul arborilor
22
8.1 Schema de incarcare a arborelui intermediar

Fig. 8.1.1 –Schema de încărcare a arborelui intermediar

Fig Încărcarea arborilor cu forte. 8.1.2 –

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (tronson de montare a rulmentului adoptat); 2

(tronson cu umăr de fixare axială); 3 (se consideră cilindric cu diametrul egal cu diametrul de
picior al pinionului cilindric), 4 (tronson cu umăr de fixare axială); 5 (tronson de montare
roată conică), 6 (tronson de montare a rulmentului adoptat); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui
cota a corespunde rulmentului ales.
23
Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);
poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui),
cota a corespunde rulmentului ales

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7308-B-JP

Tronsonul 1: D1=40mm ; L1=24mm
Tronsonul 2: D2=50mm ; L2=16mm
Tronsonul 3: D3=74,3mm ; L3=69mm
Tronsonul 4: D4=55mm ; L4=10mm
Tronsonul 5: D5=45mm ; L5=38,5mm
Tronsonul 6: D6=40mm; L6=40mm

24
8.2 SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE INTRARE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină:  1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare) 3

(suprafaţă filetată pentru piuliţa canelată pentru rulmenţi  cu şaibă de siguranţă) 4 (tronson
montare rulment adoptat), 5 (tronson cu diametrul mai mic decât al rulmentului), 6 (tronson
montare rulment adoptat), 7 (tronson cu umăr de fixare axială), 8 (se consideră ca cilindriu cu
diametrul egal cu diametrul mediu al pinionului conic); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota a corespunde rulmentului ales.
25
Reazemul B: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în
punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota a
corespunde rulmentului ales.

Tronsonul 1: D1=54mm ; L1=7mm

Tronsonul 2: D2=50mm ; L2=37mm
Tronsonul 3: D3=45mm ; L3=60mm
Tronsonul 4: D4=50mm ; L4=10mm
Tronsonul 5: D5=43mm ; L5=15mm
Tronsonul 6: D6=43mm ; L6=17mm
Tronsonul 7: D7=40,11mm ; L7=81mm

Pentru arborele de intrare se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7308-B-JP

8.1 SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE IESIRE

26
 Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină:  1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare,

3 (tronson montare rulment adoptat), 4 (tronson de trecere), 5 (tronson montare roată dinţată
cilindrică), 6 (tronson cu umăr de fixare axială a roţii), 7 (tronson cu umăr de fixare axială a
rulmentului) , 8 (tronson montare rulment adoptat); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în

punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota B
corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota B corespunde rulmentului ales

Tronsonul 1: D1=35mm ; L1=54mm

Tronsonul 2: D2=40mm ; L2=39mm
Tronsonul 3: D3=45mm ; L3=27mm
Tronsonul 4: D4=55mm ; L4=20,5mm
Tronsonul 5: D5=60mm ; L5=62mm
27
Tronsonul 6: D6=70mm ; L6=15mm
Tronsonul 7: D7=55mm ; L7=52mm
Tronsonul 8: D8=45mm ; L8=26mm

Pentru arborele de iesire se adopta rulmenti radiali cu bile 6309

9.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA MONTAJULUI CU

RULMENŢI AL ARBORELUI INTERMEDIAR

9.1 Date de intrare

a.        Turaţia, n [rot/min] constantă; treptele de turaţie n1, n2, n3 … nn [rot/min].
b.        Forţele din lagăre: R A =1257,919 R B=2260,598 F a=88,94.
c.          Valorile diametrelor fusurilor de montaj şi (eventual) ale carcaselor.
d.        Durata de funcţionare, Lh =8000 [ ore ].
e.          Mărimile jocurilor unghiulare, radiale şi axiale necesare; preciziile de execuţie şi
montaj.
f.           Condiţii de funcţionare: tipul maşinii (utilajului) în care se integrează, temperatura şi
dilataţia termică, nivel de vibraţii şi zgomot, caracteristicile mediului în care funcționează.
g.        Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).
9.2 Alegerea schemei de montaj si a rulmentilor

În funcţie de diametrul arborelui, din catalogul de rulmenţi se alege rulment

radial-axial cu bile din seria a treia, respectiv 7308-B-JP, având caracteristicile prezentate în
figurile de mai jos. În tabelul s-au făcut următoarele notaţii: d reprezintă diametrul interior al
rulmentului, D –
diametrul exterior al rulmentului, B – lăţimea rulmentului, Cr - sarcina radială de bază
dinamică, C0r - sarcina radială de bază statică.

28
 Informatii despre rulmenti

9.3 Scheme de calcul a fortelor

Calculul forţelor axiale totale din lagăre

RA
F aA= 0,5 = 1143,56 N;
Y
R
F aB= 0,5 B = 2055,08 N;
Y

Stabilirea forţelor axiale totale din lagăre

F aAt= F aA+ R A = 2401,479 N

F aBt= F aB+ R B = 4315,68 N

Verificarea rulmenţilor

F aBt
Lagărul B: = 1,9 > 1,14
RB

Sarcina dinamică echivalentă:

P= R Bx0,57+0,95x F aBt=5388,4

9.4 Verificare si dimensionare

Durabilitatea rulmentului în milioane de rotaţii:

29
 Cr p
Lef = ( )
P
= 798,97 milione de rota’tii
unde p = 3pentru rulmenţi cu role.

Durata de funcţionare asigurată (Durabilitatea rulmentului în ore):

10 6 Lef 106 6000

Lhef = = = 16645 ore de funcţionare > Lh = 7000 ore de funcţionare.
60 n2 60∗800

Rulmentul rezistă

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRII PRIN

PANĂ PARALELĂ DINTRE ROATA CONICĂ ŞI
ARBORELE INTERMEDIAR

Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii acesteia,

necesare pentru calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea
diametrului tronsonului arborelui pe care se montează, dA, din STAS 1004

Se adopta forma A si valorile tinand seama de diametrul arborelui intermediar (45 mm):

b : 14
h:9
0
Ajustaj normal : Arbore N9 : −0.043

+0.0215
Butuc Js9 :
−0.0215

0
Pana : −0.043

Dimensionare şi verificare:

Relaţia de calcul a lungimii necesare [mm]:

4 Mt
lc= =11,31mm; l=l c +b=25,31; l< Lb(=28,5)=> lST =35 [mm]
d h σ as

Mt [Nmm] – momentul de torsiune transmis ;

b [mm] latimea penei;

d = dA [mm] – diametrul arborelui ;

30
σas [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire sau pa [MPa] – presiunea admisibilă de
neexpulzare a lubrifiantului ;

h [mm] – înălţimea penei;

Lb [mm] – lungimea butucului ;

lST [mm] – lungimea din standard;

11.ALEGEREA SISTEMULUI DE UNGERE

Din ecuaţia de echilibru termic,

Pi-Pe = Q sau Pi (1-ηR) = λSe(t-to)
în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul (uzual,
t0 = (18 … 25) oC); Pi [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR – randamerntul
reductorului; λ – factorul transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ = (8…12) W/m2 oC,
pentru o circulaţie slabă a aerului în zona reductorului); Se = 1,2…1,3 S [m2] – suprafaţa
exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia în considerare nervurile de
rigidizare şi ramele de asamblare; ta – temperatura de lucru admisibilă a uleiului (ta = (60…70)
o
C); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului; Q – căldura generată de frecările din
interior şi evacuată spre exterior.

Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de imersare a
unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau, uzual, 10 mm
≤ h < 1/3 din raza roţii. Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤ H < (5…7)δ
cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie să se afle în
ulei pe toată înăţimea din secţiunea
exterioară a dintelui.
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

Lubrifiantul folosit: 200 EP; vascozitatea cinematica:180[m2/s]

31
 Alimentarea cu lubrifiant se poate face manual, semiautomat, automat [Roloff,
2008]

Alte metode :

32
 12.ALEGEREA ŞI JUSTIFICAREA DISPOZITIVELOR
DE ETANŞARE
Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între
suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi rugozitatea)
să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica alezajele rulmenţilor prelucrate în
subansamblul carcasă; uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din
material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura metalică are
şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor din
pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

MATERIALE PENTRU ELEMENTELE DE ETANȘARE

Pielea – are o bună capacitate de etanșare chiar pe suprafețele rugoase, având și capacitatea
de a absorbi și reține lubrifiantul; are o bună rezistență la uzare și coeficenți de frecare reduși
in contact cu materialele metalice; vitezele maxime (periferice și de translație) recomandate, 4
m/s; temperatura de lucru până la care funcționează normal esete 1000 C.
Pâsla – are capacități ridicate de reținere a lubrifianților și coeficienți de frecare reduși;
rezistență la uzare redusă.
Hârtia și cartonul – se folosesc la etanșări fixe, la presiuni scăzute și temperaturi până la 1000
C; înainte de montare se impregneză cu soluții de ulei și rășini.
Pluta – are coeficient de frecare mare și conductibilitate termică redusă; este impermeabilă
față de lichide la presiuni joase; este fragilă și nu se poate folosi repetat; ex. etanșarea
capacelor băilor de ulei.
Elastomeri – reprezentativ pentru această grupă este cauciucul sintetic; suportă deformări mari
fără a genera solicitări apreciabile și se adaptează ușor la formele suprafețelor metalice; există
rețete diverse cu rezistențe la tipul fluidului de etanșat (ulei, abur etc.).
Plastomeri – materiale sintetie termolpaste (la căldură devin plastice, iar la rece se solidifică);
coeficienți de frecare reduși.
Materiale metalice – plumbul moale (pentru medii acide), aluminiul moale (la presiuni
reduse), cuprul moale (la temperaturi ridicate), bronzul și alama (rezistență chimică ridicată),
fonta cenușie (eventual cu adaus de Si, pentru etanșarea pistoanelor motoarelor termice); se
folosesc sub formă de garnituri plate sau profilate, inele masive etc.

33
Etanșări cu contact fără elemente intermediare: a – pe suprafețe plane mari; b – pe suprafețe
plane reduse; c – pe suprafețe conice; d,e – pe linii circulare;

Etanșări cu contact fixe cu garnituri profilate

34
 Etanșări cu contact de rotație cu inele de pâslă

Etanșări cu contact cu garnituri manșetă de rotație

Etanșări cu contact de translație cu cu inele O

Etanșări cu segmenți metalici

35
 Etanșări fără contact

Etanșări fără contact cu labirinți

BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

36
DESEN DE EXECUTIE

37
DESENE ARBORE INTERMEDIAR

38
DESENUL ARBORUL DE INTRARE

39
40