UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

DepartamentulAutovehicule și Transporturi
Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Beldean Daniel

Programul de studii: ITT
Grupa : 1831

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Butnariu Silviu

Dr. ing. Silviu POPA
 2015

CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................ 6

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ................................................................................................

1.Tematica şi schemastructural-constructivă ...............................................................................

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare ..............................................................................
1.2.Schema structural-constructivă ........................................................................................
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici ......................
2.Calculul de predimensionare a angrenajelor .............................................................................
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic .........................................................
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric ..........................................................
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor .............................................................................
3. Schema cinematică la scară ......................................................................................................
4.Calculul geometriei angrenajului conic.....................................................................................
5.Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN) .....................................................
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN) ..............................................
8.Calculul forţelor din angrenaje ..................................................................................................
8.1. Schema forţelor .............................................................................................................
8.2. Forţele din angrenajul conic ...............................................................................................
8.3. Forţele din angrenajul cilindric ..........................................................................................
9. Calculul arborilor .....................................................................................................................
9.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar .....................................................................
9.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) ...................................
10. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar ...............................
11. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar ............................................................................................................................
12. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere .........................................................................
13. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare. ................................................................

Bibliogarafie .................................................................................................................................

B. ANEXE ...................................................................................................................................

Desenul de ansamblu (secțiune principală,vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)

Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)
 INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
MEMORIULTEHNIC
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o înşiruire de date,
cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor transmisii cu roţi
dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune concepţia şi dimensionarea unui
reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la
un arbore de intrare la un arbore de ieşire cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric esteun sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative între elemente care
are ca parametri de intrare,puterea (momentul de torsiune) şi turaţia arborelui de intrare, şi ca parametrii de
ieşire,puterea (momentul de torsiune) şi turaţia arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmiterea momentului de torsiune şi mişcării de rotaţieprin angrenaje
cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii auxiliare: respectarea prevederilor de
interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu; respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi
mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2)se impune personalizarea listei de
specificaţiicu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical (V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă eloidă (E).
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o situaţie practică
cerută.

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae

Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]

Fig. 1.1 –Vedere generalăa unui reductor conico-cilindric orizontal

[http://www.neptun-gears.ro]
12 2500 13 9000 H H D
 1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ
În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-cilindrice în două
trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I – angrenaj conic ortogonal cu
dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură înclinată; 1 I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II –
pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 – arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de
A A A A
ieşire; LA1 - lagărul A al arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 -
A A
lagărul B al arborelui A2; LA3 - lagărul A al arborelui A3; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus din subansamble
şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se evidenţiază printr-un grup
compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două elemente constructive sau din alte subansamble
şi elemente constructive, în interacţiune permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de
montaj, de întreţinere şi de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele subansamble: SC –
subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din pinionul conic (1I) fixat pe arborele de
A A
intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC;
SA2 - subansamblul arborelui intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe
A A
arborele intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe subansamblul
carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică (2II) fixată pe arborele de ieşire
A A
(A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),

1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE TREPTE.

PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de proiectat are
două trepte (angrenaje). În vederea obţineri unei
structuri optime (roţile conduse cvasiegale) se
impune ca raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 2.25

Fig. 1.3–Schema structurală a angrenajului

conic ortogonal

Fig. 1.2–Schema structural-constructivă generală

iR= 13 [Jula, 1985; Moldovean, 2002].
 Raportul de transmitere al treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI = 4

Parametriifuncţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul arborilor

reductorului, sunt:
n1 = ni = 2500 rot/min, P1 = Pi = 12 kW, Mt1 = Mti =45836,62Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 769,2308rot/min, P2 = P1 ηI=11,52 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI= 143010,3 Nmm (arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR= 192,3077rot/min,
P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR=11,1744 [KW],
Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iIiII ηI ηII = Mt1 iR ηR= 554879,8 Nmm(arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97 randamentul angrenajului
cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,97.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A ANGRENAJULUI

CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 2500 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 12 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de torsiune,
30 P
Mt1 (T1 ) = π
106 n1 = 45836.62Nmm.(2.1)
1

c. Raportul de angrenare, u = 3,25

d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,
sin Σ
δ1 = arctg = 23.962 ; δ2 = Σ − δ1 =17,1027
u−cos Σ

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.

f. Durata de funcţionare, Lh = 9000 ore.
g. Tipul danturii, eloida.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj tehnologic într-o
carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului – praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Fluxul Tensiunea Tensiunea

Tratamentul Durităţile Duritatea
Materialul tehnologic limită la limită la
termic flancurilor miezului
global contact încovoiere
15MoMnC+12 imbunatatire Succesiune 90 320 1100[MPa] 900[MPa]

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin factori care depind
de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la contact,

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ

me = √ ( σ ) u sinδ = 4,3487mm, (2.3)
z1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 HP 1

şi pentru solicitarea la încovoiere,

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa

me = z √ ( σ ) = 3,00679mm (2.4)
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 FP max

unde,z1 = 12, u=4 z2 = 39 KA=1,15, Kv = 1,3, ψd =0,6, NL1=1.67*108 , Lh χ = 1.67*108 cicluri, NL2=1,92*108
Lh χ /ur = 5.4*109cicluri, KHβ =1.9, KHα = 1,3, Zε = 0,92, ZH = 2,8, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = 1min (ZN1, ZN2)=1, SHmin= 1,2, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1260,87 MPa, KFβ =
1,9, KFα = 1,3, Yε = 0,77, Yβ= 0,93, YSa1=1.8, YSa2=1.8, YFa1 = 2.4, YFa2 = 2,4, SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, SFmin = 1,5,
YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFminYST = 533,33 MPa.
Din relaţiile (2.3) şi (2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la contact şi se consideră
pentru calcule, în continuare,mmn=3.2092
Se va adopta mmn STAS= 3.35
IV. Proiectarea formei constructive
Scop: Concepţia din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice a configuraţiilor roţilor dinţate.
Pentru dantură dreaptă şi înclinată se adopta valori standard pentrumodulul exteriornormal
.men=
Pentru dantură curbă în arc de cerc (Gleason), se adoptă modulul exterior frontal mn=
Pentru dantură curbă eloidă(Oerlikon-Spiromatic), se adoptă modulul mediu normal mmn=3.35
Adoptarea factorilor deplasării danturii :
Pentru dantură dreaptă şi înclinată:
Factorii deplasărilor radiale,

=0
 =0.2885

Factorii deplasărilor tangenţiale,

=0
Pentru dantură curbă Gleason se adoptă factorii deplasărilor xsm1,2 şi xhm1,2
Pentru dantură curbă eloidă se consideră: xsm1,2 = 0 şi xhm1,2= 0

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

Re=86,7101; de1=50,9983; de2=165,7446; b= 30,5990; me=4,2498

2.2 Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 =615,3[rot/min].

b. Puterea la intrare, P1 [kW], şi din fer. rezultă valoarea momentului de torsiune,

[Nmm] sau momentul de torsiune la intrare (pinion), Mt (T1) [Nmm] şi din fer. rezultă puterea la intrare,

[kW].

c. Raportul de angrenare, u.
d. Durata de funcţionare, Lh [ore].
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ.
f. Tipul danturii danturii: eloida.
g. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei dintre axe;
unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare, tipul instalaţiei
antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care funcționează).
i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii).

II. Alegerea materialului

Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi caracteristicile de rezistenţă
specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v. fer. AEV-M.1) se sintetizează în următorul tabel.

Tab. AEV.P.3.2.1Informaţii sintetice despre materiale

Fluxul Tensiunea Tensiunea
Tratamentul Duritatea
Materialul tehnologic limită la limită la
termic flancului
global contact încovoiere
410
18M0MnNi13 cementare Succesiune 60 1530 [MPa]
[MPa]

III. PREDIMENSIONARE
Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin factori care depind
de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la contact,

β=10
z1 =18,
z2 = 72
|1 − ur /u | ≤ Δu ,KA=1…2,5
Kv = 1.3
ψa=0.4
NL1=60n1Lh χ, =5.9*108
NL2=60n1Lh χ/ur=2.3*107
KHβ =1.3
KHα = 1.2
Zε = 0.93
ZH = 2.45
ZE = 190 MPa
Zβ = √cosβ =0.99
SHmin= 1.2 ZN = max(ZN1, ZN2)cu ZN1,2
σHP= σHlim ZN /SHmin;
KFβ =1.3
KFα = 1.25
Yε = 0.87
Yβ = 0.93
Ysa1,2 = 1.7
YFa1,2 = 2.7
SFmin= 1.5

σFP1,2= σFlimYN1,2/ SFmin;

YSa YFa YSa1 YFa1 YSa2 YFa2
( ) = max ( , )
σFP max σFP1 σFP2

Rezistenta la solicitarea de contact:

3 2T1 KA Kv KHβ KHα u±1

me= √ (ZE Zε ZH Zβ )2 =2.620mm, (2.3)
ψm z21 σ2HP u

rezistenta la solictarea la încovoiere:

3 2 T1 YSa YFa
me= √ K A K v K Fβ K Fα Yϵ Yβ ( ) =2.0220mm (2.4)
ψm z1 cosβ σFP max

IV. Proiectarea formei constructive

Se va alege valoare maxima dintre solicitarea la contact si de incovoiere:

mn=2.5817=> mnSTAS= 3 mm

Calculul distanţei dintre axe şi a unghiului de referinţă

mn (z2 ±z1 )
a= =137,0825 mm
2 cosβ

tgα
αt = arctg cos nβ, = 20.2833
Adoptarea (opţional) distanţei dintre axe standard

Se adoptă, aw STAS = 150 şi se calculează:

a
αwt = arccos(a cos α)=23.3006
w
 sinα
αwn = arcsin( sinαn sin αwt )=22.9703
t

(invαwt −invα0t ) (z2 ±z1 )

xsn = = 1.0432
tgα cosβ
xn1 =0,36
xn2 =0.6832

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

mn cosαt
dw1 = z1 =56,0000 mm
cosβ cosαwt

mn cosαt
dw2 = z2 =244,0000 mm
cosβ cosαwt

b = ψa aw , b = ψd d1 , sau b = ψm mn =>

b=56 ψd = 1 ψm =18

2.3 Calculul de predimensionare a arborilor

Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile,

3 16 Mt1
dA1 = √ =22,683mm 20
π τat

3
t2 16 M
dA2 = √ =33,1463mm 25
π τat
3
t3 16 M
dA3 = √ = 52,614mm 40
π τat

Calculul aproximativ al lungimilor butucilor din condiţia de rezistenţă a penelor paralele,

4 Mt1
L1 = =110mm
h dA1,2σas
4 Mt2
L2 = =21 mm
h dA1,2 σas

3. Schema cinematica la scara

4. Calculul geometriei angrenajului conic
Parametrii geometrici principali ai angrenajului conic şi ai roţilor
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric
6.Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu Mdesig)

7.Calculul fortelor din angrenaje

7.1 Schema fortelor

I. Schema fortelor din angrenajelor conice

 II. Schema fortelor din angrenajele cilindrice

7.2 Fortele din angrenajul conic

Relaţiile de calcul a forţelor

Obs.
Ft [N] Fr [N] Fa [N] Fn [N]

Pentru
angrenaje
conice cu
dantură
Fr1=2199,7043 Fa1=-4189080 Fn=1184.6152 dreaptă,
Fr2=-4189080 βm=0.
Ft=5107,5090
Fa2=629.5575 Pentru
angrenaje
conice
ortogonal
e, Σ=0.
 7.3 Fortele din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor

Obs.
Ft [N] Fr [N] Fa [N] Fn [N]

Pentru
angrenaje
cu dantură
Ft=2062.6480 Fr= 888.2141 Fa=363.7004 Fn=2275.0207
dreaptă:
β=0, dw1=
d1, αwt= αw

8.Calculul arborilor
8.1 Schema de incarcare a arborelui intermediar
Schemă funcţională a arborelui intermediar al unui reductor cilindric în două trepte

a1,2= 12mm L1=15mm L2=25mm L3=56mm

I. Proiectarea formei constructive

Tronsonul 5
dA5=25 mm
lA5 = 25 mm
Tronsoanele 1 şi 6
dA1 = dA6 =d= 20 mm; lA1=T=15.25 mm (lăţimea rulmentului); lA6 =21.25mm
Tronsonul 2
dA2 =25 mm ≤ dw1
l2= 6 mm
Tronsonul 3
dA3 =50 (diametrul de picior al pinionului);
lA3 = 56 mm (lungimea pinionului)
Tronsonul 4
dA4 = 30mm;
lA4 =6mm

Racordarea 1
r = 1,25 mm şi dr = 24,4 mm
Racordările 2 şi 3
cu r = 1.7 mm
Racordarea 4
r = 1 mm şi dr = 29,6 mm
Racordarea 5
r = 1 mm

8.2 Calculul de verificare arbore intermediar ( cu Mdesign)

9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar

I. DATE DE PROIECTARE

Schema de lăgăruire a arborelui

intermediar al unui reductor cilindric în
două trepte

a. Turaţia, n =2500, constantă.

b. Forţele din lagăre: FA =336 N,RA= 5080N; FB = 336N,RB=2094 N.

c. Valorile diametrelor fusurilor de montaj, dA = 25 mm.

d. Durata de funcţionare, Lh = 9000 ore.

e. Condiţii de funcţionare: se integrează într-un reductor de turaţie care antrenează un ascensor greu,
temperatura, -25…50oC; caracteristicile mediului – praf şi umezeală ridicată).

f. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii).

II. ALEGEREA SCHEMEI DE MONTAJ ŞI A RULMENŢILOR

Din analiza datelor de intrare precum şi a recomandărilor din literatura de specialitate rezultă:
- forţele de încărcare sunt reduse: forţa radială mică, forţa axială mică;
- din considerente de eficienţă tehnologică legate de prelucrarea alezajelor în carcasă se adoptă rulmenți
identici;

- se adoptă sistemul de lăgăruire cu două lagăre care preiau sarcinile axiale, fiecare pe
- câte un sens (interior-exterior).
Se adoptă rulmenţi radiali axiali cu role conice seria mijlocie:
Informaţii despre rulmentul adoptat

Dimensiuni
principale [mm] Capacitatea Capacitatea Factorii de calcul
Tipul
Simbol dinamică,C statică, C0
rulmentului d D B [N] [N] e X Y
[mm] [mm] [mm]

Rulment
radial axial 7208-
47 80 18 70000 101000 0.29 2,04 1,12
cu role B-JP
conice

III. SCHEMA DE CALCUL

.
Încărcarea rulmenţilor:
Lagărul A: FaA = Fa+ Ra= 5416N, FrA=Ra=2104N
Lagărul B: FaB = Fa+Rb= 2430(mdesign) N, FrB= Rb =5105N

IV. VERIFICARE/DIMENSIONARE

Calculul de verificare după capacitatea de încărcare dinamică

C [N] – capacitatea dinamică din catalog
P/Pm) [N] – sarcina dinamică echivalentă/ sarcina dinamică echivalentă medie (subcap. RUL-P.3.1).
p = 3, pentru rulmenţii cu bile; p=10/3, pentru rulmenţii cu role.
n/nm [rot/min] – turaţia/turaţia medie.
Lh [ore] – durata de funcţionare impusă

=62.77[milioane de rotaţii]

=287912 [ore]
Lhef ≥ Lh , verificare îndeplinită apropiat.
Lhef >>> Lh, verificare îndeplinită îndepărtat; se poate determina capaciatea dinamică şi realegere rulment (v.
mai jos) sau, se poate alege un alt rulment cu seria de dimensiuni sau cu alezajul mai reduse.
Lhef < Lh, nu se verifică; se poate face un calcul de determinare a capacităţii dinamice urmat de realegere (v.
mai jos) sau se modifică (reduce) durata de funcționare

Calculul de alegere după capacitatea de încărcare dinamică (durabilitate)

P/Pm) [N] – sarcina dinamică echivalentă/ sarcina dinamică echivalentă medie
p = 3, pentru rulmenţii cu bile; p =10/3, pentru rulmenţii cu role
n/nm [rot/min] – turaţia/turaţia medie.
Lh [ore] – durata de funcţionare impusă

=58.32 [milioane rotaţii]

=5672.08

Cnec ≤ Ccatalog, cu menţinerea în prima etapă a tipului şi diametrului interior deja adoptate; în cazul când se
poate modifica tipul rulmentului se va proceda la o realegere a acestuia

Calculul de verificare după capacitatea de încărcare statică (n<10 [rot/min])

C0 [N] – capacitatea statică din catalog (tab. RUL-P.1).
P0 [N] – sarcina statică echivalentă (subcap. RUL-P.3.1).
fs,factorul condiţiilor de funcţionare, fs = 1,2…2,5 pentru condiţii pretenţioase, fs = 0,8…1,2 pentru condiţii
normale, fs = 1,2…2,5 pentru condiţii pretenţioase, fs = 0,5…0,8 pentru condiţii cu pretenţii reduse

C0 nec = fs P0
C0 nec ≤ C0catalog

10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata

conică şi arborele intermediar
Asamblările arbore-butuc cu pene paralele adoptate în cadrul etapei de configurare a roţilor şi arborilor se
vor verifica prin parcurgerea algoritmului de proiectare urmator.

I. DATE DE PROIECTARE

Schema funcţional-constructivă
Date iniţiale
a. Momentul de torsiune, Mt [Nmm]

b. Tipul sarcinii: constantă, pulsatorie sau alternantă cu şocuri

c. Diametrul tronsonului arborelui, dA [mm]; se preia de la proiectarea arborelui şi/sau butucului sau se
determină prin predimensinare din solicitarea de torsiune

d. Lăţimea butucului, Lb [mm]

e. Tipul asamblării: fixă sau mobilă

f. Materialele: arbore şi butuc

g. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii motoare, tipul instalaţiei antrenate, temperatura, caracteristicile
mediului în care funcționează

h. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii)

II. ALEGEREA MATERIALULUI, TRATAMENTELOR TERMICE ŞI

TEHNOLOGIEI

Uzual, penele se execută din oţeluri cu rezistenţa la rupere, r = 500…600 MPa (v. fer. MAT-G),
oţeluri pentru construcţii mecanice: E295 (OL50), E335 (OL60) conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2) sau
oţeluri carbon de îmbunătăţire: C35 (OLC35), C45 (OLC45) conform SR EN 10083 (STAS 880).
Se recomandă ca penele să fie executate din materiale cu rezistenţă inferioară celor corespunzătoare
materialelor arborelui, respectiv butucului.

Tensiune admisibilă la Tensiune

Tip Caracteristica
Materialul strivire sau presiunea admisibilă la
asamblare sarcinii
admisibilă forfecare

Alternanta cu
OLC35 Fixă as=35...50 [MPa] 100= af [MPa]
socuri

III. ALEGEREA FORMEI PENEI ŞI A DIMENSIUNILOR SECŢIUNII

TRANSVERSALE

Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii acesteia, necesare pentru
calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea diametrului tronsonului
arborelui pe care se montează, dA, din STAS 1004.
 Schiţa penei Dimensiunile penei

Diametrul Mulţimea
arborelui Lăţime lungimilo
Forma A Forma B Forma C Înălţimea
a r
standard

d= B=50 h
[mm]
55[mm] [mm] =18[mm]

Calculul de dimensionare
Mt [Nmm] – momentul de torsiune transmis
d = dA [mm] – diametrul arborelui
σas [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire sau pa [MPa] – presiunea admisibilă de neexpulzare a lubrifiantului;
h [mm] – înălţimea penei;
Lb [mm] – lungimea butucului;

= =48

lc Lb, se adoptă o singură pană;

Lb< lc 2Lb, se adoptă două pene dispuse la 180o;
2Lb< lc 3Lb, se adoptă trei pene dispuse la 120o (caz rar în practică).
În cazul în care 3Lb< lc, sunt posibile două variante:
a. se măreşte diametrul arborelui şi se reia calculul;
b. se alege altă asamblare cu capacitate portantă mai mare (de ex. asamblare prin caneluri).

Lungimea necesară a penei:

l =86.6, pentru pană cu forma de tip A;
l = lc, pentru pană cu forma de tip B;
l = lc + b/2, pentru pană cu forma de tip C.
lST ≥ l.

IV. PROIECTAREA FORMEI TEHNOLOGICE

 Cotarea canalelor de pană: a – din arbore; b –
din butuc

Alegerea ajustajului, Xx/Yy:

Liber Normal Presat
Tipul ajustajului
Câmpul de toleranţă şi clasa de precizie

Arbore Xx H9=0.043 N9=-0.043 P9=-0.018

Butuc Yz D10=0.120 Js9=0.0215 P9=-0.018

Specificaţii pentru execuţie înscrise pe desen:

a. Cote dimensionale şi toleranţe: lăţimea canalului în arbore/butuc, b(Xx)/b(Yy); adâncimea canalului în
arbore/butuc, A=d-t1/B=d+t2; raza de racordare, r.
b.Abaterile de poziţie de simetrie ale canalului în arbore/butuc, Asa/Asb.
c.Rugozităţile flancurilor canalelor în arbore/butuc, Ra/Rb (uzual, Ra = Rb = 3,2).

11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere

Model simplificat pentru calculul termic

Schema de calcul termic

Din ecuaţia de echilibru termic,

sau ,
rezultă relaţia de calcul a temperatura uleiului,

, = 65˚
în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul (uzual, t0 = (18 … 25)
o
C); Pi [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR – randamerntul reductorului ; λ – factorul
transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ = (8…12) W/m2oC, pentru o circulaţie slabă a aerului în zona
reductorului); Se = 1,2…1,3 S [m2] – suprafaţa exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia
în considerare nervurile de rigidizare şi ramele de asamblare; ta – temperatura de lucru admisibilă a uleiului (ta =
(60…70) oC); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului; Q – căldura generată de frecările din interior şi
evacuată spre exterior.

Ungerea prin barbotare

Schemade ungere prin imersare (barbotare)

Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de imersare a unei unei
roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau, uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii (fig.
TRD-P.1.2.11.2). Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤ H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui
carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie să se afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea
exterioară a dintelui.
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin pulverizarea uleiului
direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de angrenare.

12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare

Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între suprafeţele
plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi rugozitatea) să se monteze
garnituri de etanşare care ar modifica alezajele rulmenţilor prelucrate în subansamblul carcasă;
uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din
material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura metalică are şi
rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor din
pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

Transilvania University of Brasov

Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange
Mit dem vorliegenden Programm kann, basierend auf der Berechnungsgrundlage DIN 3960, die Geometrie von
Stirnradgetrieben berechnet werden.

Das Modul verfügt über mehrere Berechnungsgänge zur Ermittlung der Profilverschiebung.
Nachfolgend sind die Berechnungsgänge kurz dargestellt:
 Automatische Berechnung und Aufteilung des Gesamtprofilverschiebungsfaktors nach DIN 3992 bzw. DIN 3993
 Vorgabe des Achsabstandes
 Vorgabe der Profilverschiebungssumme
 Vorgabe der Profilverschiebungen

Mit dem vorliegenden Programm kann der Festigkeitsnachweis (Grübchentragfähigkeit, Zahnfußtragfähigkeit,

Fresstragfähigkeit) von Stirnradgetrieben erbracht werden. Dafür kann sowohl die DIN 3990 als auch die ISO 6336 vom
Anwender als Berechnungsgrundlage ausgewählt werden.

Neben der Geometrie- und Festigkeitsberechnung wird als weiterer Berechnungsgang die Ermittlung der Prüfmaße angeboten.

Für die Darstellung der Ergebnisse stehen insgesamt 11 grafische Auswertungen zur Verfügung, wie z.B. spezifisches Gleiten,
Zahnform (Evolvente) Ritzel und Rad, Zahnlücke (Hüllkurve und Evolvente) Ritzel und Rad, Seitenansicht für Ritzel und Rad,
Vorderansicht für Ritzel und Rad, sowie das Zahnrad (Evolvente) Ritzel und Rad.

Berechnungsgrundlage

Geometrie Stirnradpaar und Zahnstange

Die Berechnungsgrundlage für dieses Programm stellt die DIN 3960, Ausgabe März 1987 dar.

Des Weiteren wurden folgende DIN - Normen verwendet:

 DIN 780 Modulreihe für Stirnräder
 DIN 867 Ausgabe Februar 1986 (Bezugsprofil)
 DIN 3960 Ausgabe März 1987 (Begriffe und Bestimmungsgrößen für Stirnradpaare mit Evolventenverzahnung)
 DIN 3960 Beiblatt 1, Ausgabe Juli 1980
 DIN 3992 Ausgabe März 1964 (Profilverschiebung bei Stirnrädern mit Außenverzahnung)
 DIN 3993 Ausgabe August 1981, Teil 1-4 (Geometrische Auslegung von zylindrischen Innenradpaaren)

Festigkeitsnachweis Stirnräder

Die Berechnungsgrundlage für dieses Programm stellt folgende DIN - Normen dar:
 DIN 3990 Teil 1 Ausgabe Dezember 1987 (allg. Einflussfaktoren)
 DIN 3990 Teil 2 Ausgabe Dezember 1987 (Berechnung der Grübchentragfähigkeit)
 DIN 3990 Teil 3 Ausgabe Dezember 1987 (Berechnung der Zahnfußtragfähigkeit)
 DIN 3990 Teil 4 Ausgabe Dezember 1987 (Berechnung der Fresstragfähigkeit)
 DIN 3990 Teil 5 Ausgabe Dezember 1987 (Dauerfestigkeitswerte und Werkstoffqualitäten)
 DIN 3990 Teil 6 Ausgabe Dezember 1994 (Betriebsfestigkeitsberechnung)
 DIN 3990 Teil 11 Ausgabe Februar 1989 (Anwendungsnorm für Industriegetriebe)
 DIN 3961 Ausgabe August 1978 (Grundtoleranzen)
 DIN 3962 Teil 1 Ausgabe August 1978 (Toleranzen für Abweichungen einzelner Bestimmungsgrößen)
 DIN 3962 Teil 2 Ausgabe August 1978 (Toleranzen für Flankenlinienabweichungen)
 DIN 50150 Ausgabe Dezember 1976 (Umwertungstabelle für Vickers Rockwell Brinellhärte und Zugfestigkeit)
 ISO 6336 Teil 1 Ausgabe September 2006 (Basic principles, influence factors)
 ISO 6336 Teil 2 Ausgabe September 2006 (Calculation of surface durability (pitting))
 ISO 6336 Teil 3 Ausgabe September 2006 (Calculation of tooth bending strength)
 ISO 6336 Teil 6 Ausgabe September 2006 (Calculation of service life under variable load)
 ISO 6336-1 Technical Corrigendum 1
 ISO 6336-2 Technical Corrigendum 1
 ISO 6336-3 Technical Corrigendum 1
 ISO 1328 Teil 1 Ausgabe August 2005 (Definitions and allowable values of deviations)

Prüfmaße Stirnräder

Die Berechnungsgrundlage für dieses Programm stellt die DIN 3960, Ausgabe März 1987 dar.

Des Weiteren wurden folgende DIN-Normen verwendet:

 DIN 3961 Ausgabe August 1978 (Toleranzen für Stirnradverzahnungen)
 DIN 3962 Teil 2 Ausgabe August 1978 (Toleranzen für Abweichungen einzelner Bestimmungsgrößen)
 DIN 3964 Ausgabe November 1980 (Achsabstandsabmaße und Achslagetoleranzen von Gehäusen für Stirnradgetriebe)
 DIN 3967 Ausgabe August 1978 (Flankenspiel, Zahndickenabmaße, Zahndickentoleranzen)
 DIN 3977 Ausgabe Februar 1981 (Messstückdurchmesser für das radiale oder diametrale Prüfmaß der Zahndicke an Stirnrädern

03.11.2015 13:59:41 Seite 1/17

 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

(Zylinderräder))

Eingabedaten:

Stirnradpaar, Zahnstange

Berechnungsverfahren Stirnradpaar
Berechnungsvarianten Alle
Berechnungsnorm ISO 6336
Abminderung der Dauerfestigkeit (Miner konsequent)? nein
Typ Verzahnung Außenverzahnung

Geometrie Stirnräder
Basisdaten
Normalmodul mn = 3 mm
Schrägungswinkel  : 10 °
Achsabstand a:0 mm

Angetriebenes Rad Ritzel

Geometrievorgabe z1, z2
Zähnezahl (Ritzel) z1 = 18
Zähnezahl (Rad) z2 = 72
Übersetzungsverhältnis i=4
Ritzel Rad
Zahnbreite b = 60 56 mm

Vorgaben für Kopfhöhenänderungen Direkte Eingabe k1, k2

Kopfhöhenänderung k = 0,7078 0,01 mm

Profilverschiebung nach DIN 3992/3993

Vorgaben für Profilverschiebungsfaktoren Direkte Eingabe x1, x2
Profilverschiebungsfaktor (Ritzel) x1 = 0,36

Profilverschiebungsfaktor (Rad) x2 = 0,682

Bezugsprofil Ritzel Rad

Kopfspielfaktor cP* = 0,25 0,25
Fußrundungsradiusfaktor f P* = 0,25 0,25
Profilwinkel p = 20 °
Zahnkopfdickenfaktor san* = 0,2
Ritzel Rad

Zahnkopfhöhenfaktor haP* = 1 1
Fußfreischnitt spr : 0 0 mm
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Werkzeugdaten Ritzel Rad

Schneidradzähnezahl z0 : 0 0

Profilverschiebungsfaktor am Schneidrad x0 : 0 0

Stirnradberechnung - Festigkeit
Antriebsdaten
Auswahl Lastfall Nennlast
Ritzel Rad

Anzahl der Zahneingriffe nZE = 1 1

Anwendungsfaktor KA = 1,15
Dynamikfaktor Kv : 1,3
Leistung P=7 kW
Drehzahl (Ritzel) n1 = 2 1/min

Erforderliche Lebensdauer Lh = 9000 h

Schmierung

Viskosität bei 40° oil = 100 cSt

Viskosität bei 100° oil = 50 cSt

Öldichte bei 15° oil = 3 kg/m³

Öltemperatur oil = 50 °C
Kraftstufe FZG-Test 3
Ölzuführungsart Tauchschmierung

Werkstoffauswahl
Ritzel - Werkstoffe (Festigkeitswerte) nach eigene Vorgabe

Werkstoffbezeichnung 39MoCHNi15
Werkstoffnummer 1.0037
Werkstoffgruppe Allgemeiner unlegierter Baustahl
Wärmebehandlung / Zustand keine
Normabmessung dNm = 40 mm
Normabmessung dNp = 40 mm
Zugfestigkeit für dNm RmN = 360 N/mm²
Fließgrenze für dNp RpN = 235 N/mm²
Zahnfußfestigkeit Flim = 140 N/mm²
Grübchenfestigkeit Hlim = 325 N/mm²
Werkstoffart -
Elastizitätsmodul E = 210000 N/mm²
Poisson-Zahl  = 0,3
Härteart HB
Härte = 320
Dichte  = 7850 kg/m³
Bruchdehnung Amin = 26 %
Fließgrenzenverh. Rp/Rm Rp/Rm <= 0.75

03.11.2015 13:59:41 Seite 3/17

 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Längenausdehnungskoeffizient  = 12 10^-6/K

Temperatur T = 50 °C
Grübchenbildung zulässig ? ja

Rad - Werkstoffe (Festigkeitswerte) nach eigene Vorgabe

Werkstoffbezeichnung 34MoCHNi15
Werkstoffnummer 1.0038
Werkstoffgruppe Allgemeiner unlegierter Baustahl
Wärmebehandlung / Zustand keine
Normabmessung dNm = 40 mm
Normabmessung dNp = 40 mm
Zugfestigkeit für dNm RmN = 360 N/mm²
Fließgrenze für dNp RpN = 235 N/mm²
Zahnfußfestigkeit Flim = 140 N/mm²
Grübchenfestigkeit Hlim = 325 N/mm²
Werkstoffart -
Elastizitätsmodul E = 210000 N/mm²
Poisson-Zahl  = 0,3
Härteart HB
Härte = 360
Dichte  = 7850 kg/m³
Bruchdehnung Amin = 26 %
Fließgrenzenverh. Rp/Rm Rp/Rm <= 0.75
Längenausdehnungskoeffizient  = 12 10^-6/K

Temperatur T = 50 °C
Grübchenbildung zulässig ? ja

Werkstoffparameter für Stirnradberechnung Ritzel Rad

Gefügefaktor XW = 1 1
Wärmeleitfähigkeit  = 50 50 N/(s*K)
Spez. Wärmekapazität cM = 485 485 N*m/(kg
*K)
Oberflächenrauhigkeit Zahnfuß Rz = 3,2 3,2 µm

Oberflächenrauhigkeit Flanke Rz = 1,6 1,6 µm

Parameter Breitenlastfaktoren
Flankenkorrekturen Stützlagerabstand
Breitenfaktor (Zahnfuß) Außermittigkeit (Ritzel)
Breitenfaktor (Zahnkopf)
Breitenfaktor (Fressen)
Keine KB : 0
l = 70 mm s : 0 mm
KF : 1,9
KH : 1,9
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Wellendurchmesser am Ritzel dsh = 25 mm

Faktor K' = 0.8
Art der Schrägverzahnung Einfach Schrägverzahnt

Stirnlastfaktoren
Stirnfaktor (Zahnfuß) KF : 1,25
Stirnfaktor (Zahnkopf) KH : 1,2
Stirnfaktor (Fressen) KB : 0

Generelle Vorgaben Ritzel Rad

Verzahnungsqualität 9 9
Form Scheibe Zahnkranz
Zahnkranzinnendurchmesser di : 0 150 mm
Profilkorrektur, Kopfrücknahme Ca : 0 0 µm
Belastungsart Schwellend Schwellend
Spannungsverhältnis =0 0

Stegdicke (Rad) bs2 = 56 mm

Mindestsicherheit (Zahnfuß) SFmin = 1,5
Mindestsicherheit (Zahnflanke) SHmin = 1,2
S =1
Mindestsicherheit (Fressen) Bmin

Prüfmaße Stirnradgetriebe
Allgemeine Angaben Ritzel Rad
Zahndickenmaßreihe (DIN 3967) b b
Zahndickentoleranzreihe (DIN 3967) 25 25
Messzähnezahl k:0 0

Messkugel- und Rollendurchmesser DM : 0 0 mm

Achsabstandstoleranz (DIN 3964) js9

Freie Eingabe von Abmaßen Ritzel Rad

Oberes Zahndickenabmaß Asne : 0 0 µm

Unteres Zahndickenabmaß Asni : 0 0 µm

Bearbeitungszugabe q:0 mm
Oberes Abmaß für den Achsabstand Aae : 0 µm

Unteres Abmaß für den Achsabstand Aai : 0 µm

Ergebnisse:

Allgemeine Daten
Effektives Zähnezahlverhältnis u = 4
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Effektives Übersetzungsverhältnis i = 4
Stirneingriffswinkel t = 20,284 °

Betriebseingriffswinkel wt = 23,297 °
Grundschrägungswinkel b = 9,391 °
Null-Achsabstand ad = 137,083 mm
Achsabstand a = 139,997 mm
Profilverschiebungsfaktor (Ritzel) x1 = 0,36
Profilverschiebungsfaktor (Rad) x2 = 0,682

Summe Profilverschiebungsfaktoren xs = 1,042

Eingriffsstrecke g = 14,808 mm
Austritts-Eingriffstrecke ga = 8,311 mm
Eintritts-Eingriffsstrecke gf = 6,497 mm
Profilüberdeckung  = 1,65

Sprungüberdeckung  = 1,032

Gesamtüberdeckung  = 2,681


Zähnezahl z = 18 72

Ersatzzähnezahl zn = 18,778 75,111

Geometrische Parameter
Teilkreisdurchmesser d = 54,833 219,332 mm
Grundkreisdurchmesser db = 51,433 205,731 mm
Wälzkreisdurchmesser dw = 55,999 223,995 mm
Fußkreisdurchmesser df = 49,493 215,924 mm
V-Kreis-Durchmesser dv = 56,993 223,424 mm
Kopfkreisdurchmesser da = 64,409 229,444 mm
d
Kopfkreisdurchmesser theoretisch a th = 62,993 229,424 mm
d
Fuß-Formkreisdurchmesser Ff = 51,705 216,523 mm
d
Fuß-Nutzkreisdurchmesser Nf = 52,241 217,956 mm
Spezifisches Gleiten am Punkt A A = -1,774 0,64

Spezifisches Gleiten am Punkt E E = 0,536 -1,155

s
Zahndicke am Kopfkreisdurchmesser an = 0,601 2,067 mm
Zahnhöhe h = 7,458 6,76 mm
Zahnkopfhöhe ha = 4,788 5,056 mm

Zahnfußhöhe hf = 2,67 1,704 mm

Kopfspiel theoretisch c = 0,75 0,75 mm
c
Tatsächliches Kopfspiel tat = 0,098 0,727 mm
Kopfhöhenänderung k = 0,7078 0,01 mm

p
Normaleingriffsteilung en = 8,856 mm
 p
Stirneingriffsteilung et = 8,977 mm
p
Grundzylinder Normalteilung bn = 8,856 mm
p
Grundzylinder Stirnteilung bt = 8,977 mm
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Hinweis:
Die Kopfhöhenänderung k1 gewährleistet nicht das angegebene Mindest-Kopfspiel c1 = 0,7500 mm.
Die benötigte Kopfhöhenänderung beträgt k1 = 0,0559 mm.
Die Kopfhöhenänderung k2 gewährleistet nicht das angegebene Mindest-Kopfspiel c2 = 0,7500 mm. Die
benötigte Kopfhöhenänderung beträgt k2 = -0,0128 mm.

Werkzeugdaten der Zahnstange für Ritzel

Werkzeugdaten der Schneidräder
Schneidrad - Zähnezahl z0 = 0 0
Profilverschiebungsfaktor x0 = 0 0
h *
Zahnkopfhöhenfaktor aP0 = 1,25 1,25
h *
Zahnfußhöhenfaktor fP0 = 1 1
Schneidrad - Teilkreisdurchmesser d0 = 0 0 mm
d
Schneidrad - Grundkreisdurchmesser b0 = 0 0 mm
d
Schneidrad - Kopfkreisdurchmesser a0 = 7,5 7,5 mm
d
Fußkreisdurchmesser (Erzeugung) fE = 49,095 215,388 mm
Erzeugungsachsabstand a0 = 28,219 111,354 mm
a
Erzeugungsnullachsabstand d0 = 27,417 109,666 mm

Eingriffswinkel bei Erzeugung wt0 = 24,312 22,516 °
Ergebnisse Tragfähigkeitsnachweis
Kräfte, Momente, Geschwindigkeiten
Umfangskraft am Teilkreis Ft = 1219065,726 N
F
Umgangskraft bezogen auf Wälzkreis tw = 1193690,545 N
F
Radialkraft bezogen auf Wälzkreis rw = 514021,46 N
F
Axialkraft bezogen auf Wälzkreis aw = 214954,179 N
Zahnkraft bezogen auf Wälzkreis Fw = 1317315,633 N
Drehmoment (Ritzel) T1 = 33422,538 N*m
Drehmoment (Rad) T2 = 133690,152 N*m
Linienlast = 25034,385 N/mm
Umfangsgeschwindigkeit am Teilkreis v = 0,006 m/s
Umfangsgeschwindigkeit am Wälzkreis vw = 0,006 m/s
Drehzahl (Ritzel) n1 = 2 1/min
Drehzahl (Rad) n2 = 0,5 1/min
N
Lastspielanzahl (Ritzel) L1 = 1080000
N
Lastspielanzahl (Rad) L2 = 270000
Allgemeine Faktoren
f
Flankenlinien - Winkelabweichung H = 28 29 µm
f
Eingriffsteilungs - Abweichung pe = 23 26 µm
f
Profil - Formabweichung f = 24 28 µm
f
Effektive Eingriffsteilungsabweichung pe eff = 19,262 µm
f
Effektive Profilformabweichung f eff = 20,85 µm
f
Flankenlinienabweichung x = 1067,368 µm
 f
Herstellungs - Flankenlinienabweichung ma = 29 µm
f
Flankenlinienabweichung durch Ritzelverf. sh = 780,728 µm
m
Reduzierte Masse / Zahnbreite red = 0,011 kg/mm

Transilvania University of Brasov

Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Einzelfedersteifigkeit c' = 14,647 N/(mm*µm)

Eingriffsfedersteifigkeit c = 21,783 N/(mm*µm)
n
Resonanzdrehzahl (Ritzel) E1 = 23226,397 1/min
n
Resonanzdrehzahl (Rad) E2 = 5806,599 1/min
Bezugsdrehzahl NR = 0
Dynamikfaktor Kv = 1,3
K
Breitenfaktor (Zahnfuß) F = 1,9
K
Breitenfaktor (Zahnkopf) H = 1,9
K
Breitenfaktor (Fressen) B = 1,9
K
Stirnfaktor (Zahnfuß) F = 1,25
K
Stirnfaktor (Zahnkopf) H = 1,2
K
Stirnfaktor (Fressen) B = 1,2
K
Schrägungsfaktor B = 1,251
Grübchentragfähigkeit
Zonenfaktor ZH = 2,282
Elastizitätsfaktor ZE = 191,646
Überdeckungsfaktor Z = 0,779
Schrägenfaktor Z = 1,008

Werkstoffpaarungsfaktor ZW = 1

Schmierstofffaktor ZL = 0,994 1
Geschwindigkeitsfaktor Zv = 0,985 1
Rauheitsfaktor ZR = 1,008 1
Z
Lebensdauerfaktor NT = 1,53 1,6
Größenfaktor ZX = 1 1
Eingriffsfaktor ZB = 1 ZD = 1,000

Grenzflächenpressung HG = 491,009 520 N/mm²

Zulässige Flankenpressung HP = 409,174 433,333 N/mm²
Vorhandene Flankenpressung H = 14112,946 14112,946 N/mm²
Flankensicherheit SH = 0,035 0,037

Erreichbare Lebensdauer Lh = - - h
Zahnfußtragfähigkeit
Überdeckungsfaktor (Fußspannung) Y = 1
Schrägenfaktor (Zahnfuß) Y = 0,917
Y
Hochverzahnungsfaktor DT = 1
Zahnkranzdickenfaktor YB = - 1
Formfaktor YF = 1,33 1,056
Spannungskorrekturfaktor YS = 2,318 2,987
 Y
Stützziffer relT = 1,038 1,229
Y
Relativer Oberflächenfaktor RrelT = 1,035 1,024
Größenfaktor YX = 1 1
Y
Lebensdauerfaktor NT = 1,178 1,472
Wechselbiegungsfaktor YM = 1 1

Zahnfuß - Grenzspannung FG = 354,201 518,775 N/mm²
Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange


Zulässige Zahnfußspannung FP = 236,134 345,85 N/mm²
Vorhandene Zahnfußspannung F = 72782,858 74504,954 N/mm²
Zahnfußsicherheit SF = 0,005 0,007
Erreichbare Lebensdauer Lh = - - h
Hinweis:
Es wird keine detaillierte Lebensdauerberechnung durchgeführt, da die geforderten Sicherheiten
bereits bei dem statischen Nachweis nicht gewährleistet sind.

Fresstragfähigkeit
X
Winkelfaktor  = 1,022

Schmierstofffaktor XS = 1
Blitztemperaturverfahren
Kraftaufteilungsfaktor X = 0,333
Blitzfaktor XM = 50,235
Geometriefaktor XB = 0,416
w
Maßgebende Umfangskraft über Bt = 92855,2 N/mm
Zahnbreite
Fresstemperatur  = 96,602 °C

Fresssicherheit SB = -

Integralverfahren
Blitzfaktor XM = 50,235
X
Geometriefaktor (Ritzelzahnkopf) BE = 0,311
Eingriffsfaktor XQ = 1
X
Kopfrücknahmefaktor Ca = 1
Überdeckungsfaktor X = 0,236
Massetemperatur M = 433,932 °C

Integraltemperatur int = 1256,643 °C

Fressintegraltemperatur intS = 96,602 °C
S
Fresssicherheit intS = 0,077
S
Kräfteverhältniss SL = 0,039
Zugfestigkeit für Ritzel Rm = 355,1 N/mm² (für deff = 51,43 mm )
Zugfestigkeit für Rad Rm = 327,8 N/mm² (für deff = 205,73 mm )
Streckgrenze für Ritzel Re = 227,9 N/mm² (für deff = 51,43 mm )

Streckgrenze für Rad Re = 188,7 N/mm² (für deff = 205,73 mm )

Ergebnisse Prüfmaße
 Gehäuseachsabstand a = 139,997 mm
a
Max. Gehäuseachsabstand max = 140,047 mm
a
Min. Gehäuseachsabstand min = 139,947 mm
Flankenspiel theoretisch jt = 0,345 mm
j
Max. Flankenspiel theoretisch t max = 0,428 mm
j
Min. Flankenspiel theoretisch t min = 0,263 mm
A
Oberes Zahndickenabmaße sne = -125 -170 µm

A
Unteres Zahndickenabmaße sni = -165 -220 µm
Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

T
Zahndickentoleranz sn = 40 50 µm
Zahndickenschwankung Rs = 32 36 µm
s
Normalzahndicke (theoretisch) nth = 5,499 6,202 mm
Normalzahndicke sn = 5,354 6,007 mm
s
Max. Normalzahndicke n max = 5,374 6,032 mm
s
Min. Normalzahndicke n min = 5,334 5,982 mm
W
Zahnweite (theoretisch) kth = 23,67 88,696 mm
Zahnweite Wk = 23,534 88,512 mm
W
Max. Zahnweite k max = 23,552 88,536 mm
W
Min. Zahnweite k min = 23,515 88,489 mm
Messzähnezahl k = 3 10
Messkugel-Rollendurchmesser DM = 6 5,25 mm
M
Radiales Prüfmaß Kugel/Rolle rk = 32,932 115,038 mm
M
Max. Radiales Prüfmaß Kugel/Rolle rke = 32,951 115,067 mm
M
Min. Radiales Prüfmaß Kugel/Rolle rki = 32,913 115,008 mm
M
Diametrales Prüfmaß Kugeln dk = 65,864 230,076 mm
M
Diametrales Prüfmaß Rollen dR = 65,864 230,076 mm
M
max. Diametrales Prüfmaß Kugeln dke = 65,901 230,135 mm
M
min. Diametrales Prüfmaß Kugeln dki = 65,827 230,017 mm
M
max. Diametrales Prüfmaß Rollen dRe = 65,901 230,135 mm
M
min. Diametrales Prüfmaß Rollen dRi = 65,827 230,017 mm
Abmaßfaktor Zahnweite Aw = 0,94 0,94
A
Abmaßfaktor radial Rolle/Kugel mr = 0,931 1,181
A
Abmaßfaktor diametrale Rolle md = 1,861 2,362
A
Abmaßfaktor diametrale Kugel md = 1,854 2,361

Spezifisches Gleiten nach DIN 3960

Kg  Außenverzahnung
x1 = 0,360
x2 = 0,682
3 xs = 1,042
1,978
2,3 ga = 8,311
Kg1 gf = 6,497
 1,5 g = 14,808
A E Kga1 = 0,371
0,75 Kga2 = 0,290
0,371494 C
Kgf1 = 0,290
0,290
0 Kgf2 = 0,371
-0,290
-0,494371 -0,75 spez. Gleiten: Ritzel
1 A = -1,774
-1,5 E = 0,536
Kg2

-2,3
spez. Gleiten: Rad
-1,978 A = 0,640
-3 E = -1,155

2
0 5,537 16,611 27,685 38,759 49,832 [mm]

Eingriffslinie
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Zahnform (Evolvente) Ritzel

da1

dw1
d1

df1

Zahnform (Evolvente) Rad

da2

dw2

d2

df2
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Zahnlücke (Hüllkurve und Evolvente) Ritzel

da1

dw1
d1

df1

Zahnlücke (Hüllkurve und Evolvente) Rad

da2

dw2
d2

df2
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Seitenansicht Ritzel

df1 d1 da1

Seitenansicht Rad

df2 d2 da2
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Vorderansicht Ritzel

df1 d1da1

Vorderansicht Rad
df2 d2da2
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Zahnrad (Evolvente) Ritzel

Zahnrad (Evolvente) Rad

 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Ritzel, Grübchen - Tragfähigkeits - Diagramm

HG Werkstoff: 39MoCHNi15 Lastwechsel [-] Lebensdauer [h]
[N/mm²]
102 0,83
20000 103 8,33
104 83,33
105 833,33
16000
106 8333,33
107 83333,33
12000 108 833333,33
109 8333333,33
1010 83333333,33
8000

4000
statisch
Zeitfestigkeit
0
2 Dauerfestigk eit
3 4 5 6 7 8 9 10

10 10 10 10 10 10 10 10 10 Lastwechsel
 Rad, Grübchen - Tragfähigkeits - Diagramm
HG Werkstoff: 34MoCHNi15 Lastwechsel [-] Lebensdauer [h]
[N/mm²]
102 3,33
20000 103 33,33
104 333,33
105 3333,33
16000
106 33333,33
107 333333,33
12000 108 3333333,33
109 33333333,33
1010 333333333,33
8000

4000

statisch
Zeitfestigkeit
0
2 Dauerfestigk eit
3 4 5 6 7 8 9 10

10 10 10 10 10 10 10 10 10 Lastwechsel
 Transilvania University of Brasov
Programm : MDESIGN V erfasser : Kunde :
Modulv ersion : 15.0.10 Datum : 03.11.2015 Projekt :

Stirnradpaar, Zahnstange

Ritzel, Zahnfuss - Tragfähigkeits - Diagramm

FG Werkstoff: 39MoCHNi15 Lastwechsel [-] Lebensdauer [h]
[N/mm²]
102 0,83
80000 103 8,33
104 83,33
68571 105 833,33
106 8333,33
57143

45714

34286

22857

11429
statisch

0 Zeitfestigkeit
2 3 4 5 6

10 Dauerfestigkeit10 10 10 10 Lastwechsel

Rad, Zahnfuss - Tragfähigkeits - Diagramm

FG Werkstoff: 34MoCHNi15 Lastwechsel [-] Lebensdauer [h]
[N/mm²]
102 3,33
80000 103 33,33
104 333,33
68571 105 3333,33
106 33333,33
57143

45714

34286

22857

11429 statisch
 Zeitfestigkeit
0
2 3 4 5 6

10 Dauerfestigkeit10 10 10 10 Lastwechsel
03.11.2015 13:59:42 Seite 17/17

BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.

2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității

Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic).

3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.

4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.

5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.

6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.
62