Indrumar BREVIAR Calcul Rapid Proiectare Organe de Masini - Cap1+2+3 - Din 11-10-2021

Reductoare cilindrice cu două trepte Breviar de calcul rapid
Prof. univ. emerit Dr. Ing. Nicolae POPA

Dr. Ing. Marian-Teodor POPESCU
TOFAN
REDUCTOARE CILINDRICE
CU DOUĂ TREPTE
BREVIAR DE CALCUL RAPID
TRIBOLOGI
E
Îndrumar de proiectare
Universitatea din Piteşti

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie
2021
-1-
-2-
PREFAŢĂ
Structura acestei lucrări, precum şi maniera de prezentare a adoptată

au avut în vedere, pe de o parte, studenţii cărora li se adresează, iar pe de
altă parte, intenţia autorilor de a propune o variantă atentă, directă, de calcul
la proiectul de Organe de Maşini. Pentru acest lucru studenţii trebuie să
parcurgă cursul predat precum şi să utilizeze pentru unele explicaţii şi
bibliografia lucrării (REDUCTOARE CILINDRICE CU DOUĂ TREPTE).
Stilul de prezentare este direct, cu explicaţii la fiecare capitol.
Rezultatele calculelor şi alegerea unor parametri dimensionali din STAS se
vor discuta cu conducătorul didactic. Asemenea situaţii apar, de pildă, la
alegerea materialelor, la predimensionarea angrenajului cu roţi dinţate
cilindrice cu din înclinaţi paranteză (ad şi aw), la alegerea modulului normal
şi a numerelor de dinţi pentru a nu depăşi eroarea raportului de transmitere.
Folosind acest îndrumar, studentul obţine o experienţă în realizarea
de forme de organe de maşini constructive cu dimensiuni optime obţinute
prin calcul sau din considerente optime. Pe lângă studenţii de la
specializările cu profil mecanic, lucrarea poate fi utilizată şi de ingineri.
Autorii aduc mulţumiri colegilor recenzori şi apreciază observaţiile
cititorilor.
Autorii
POPA.
-3-
-4-
CUPRINS
1. Determinarea experimentală a forţei de prestrângere şi a coeficientului

de frecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2. Asamblări prin pene longitudinale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3. Asamblări prin caneluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
4. Asamblări cu brăţară elastică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
5. Determinarea teoretică şi experimentală a momentului de torsiune capabil într-o
asamblare cu inele tronconice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
6. Determinarea experimentală a rigidităţii arcurilor elicoidale de compresiune . . . . 41
7. Determinarea experimentală a coeficientului de frecare în transmisia cu
curea lată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
8. Determinarea experimentală a caracteristicii elastice a cuplajelor . . . . . . . . . . . . 55
9. Variatoare de turaţie cu fricţiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
10. Elementele geometrice ale angrenajului conic cu dinţi drepţi . . . . . . . . . . . . . . . 77
11. Studiul reductoarelor cu roţi dinţate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
12. Uzarea angrenajelor. Forme de uzură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
13. Elementele geometrice ale angrenajelor melcate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
14. Transmisii prin curele trapezoidale. Evidenţierea alunecării şi a pierderilor
prin frecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
15. Deteriorarea rulmenţilor. Forme de deteriorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
16. Determinarea coeficienţilor de frecare statici cu ajutorul planului înclinat . . . . . 121
17. Metode şi aparate pentru măsurare la frecare şi uzare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
18. Determinarea presiunii reale într-o cuplă de frecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
19. Testarea materialelor şi lubrifianţilor pe tribometrul tip Timken . . . . . . . . . . . . . 157
20. Studiul pierderilor prin frecare la alunecare în cuplele de clasa a III-a . . . . . . . . 161
21. Testarea lubrifianţilor pe maşina cu 4 bile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
-5-
-6-
Reductoare cilindrice cu două trepte - 1 Breviar de calcul rapid
Capitolul 1.
Studiul soluţiilor de reductoare cilindrice
1.1. Consideraţii generale

Transmisiile mecanice pot fi prin angrenare şi prin frecare.
Transmisiile prin angrenare (roţi dinţate) cu raport de transmitere constant
montate în carcase închise se numesc reductoare când reduc turaţia ( i > 1)
şi amplificatoare când măresc turaţia (i < 1). Când acestea permit variaţie de
viteză în trepte se numesc cutii de viteze.
Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe trepte de reducere,
construite fie ca subansamble izolate, fie ca, făcând parte din ansamblul unei
maşini în funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus
reductoarele se construiesc cu roţi dinţate, cilindrice (când cele două axe
sunt paralele sau coaxiale), cu roţi conice şi roţi pseudoconice (când cei doi
arbori sunt concurenţi sau încrucişaţi) sau în combinaţii de roţi conice sau
angrenaje melcate cu roţi cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).
Reductoarele cu o treaptă au la bază angrenaje cilindrice, conice sau
pseudoconice şi melcate montate în carcase (fig. 1.1, 1.8, 1.9).
a b
Fig. 1.1. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu o treaptă:
a - vedere generală; b - schemă.
-7-
Variante de reductoare cu două trepte sunt indicate în figurile 1.2,
1.3, 1.4, 1.5, 1.6, 1.10, 1.11, 1.12, iar cu trei trepte în figurile 1.7, 1.13.
a b
Fig. 1.2. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi în două trepte:
Reductoarele, după tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice,

elicoidale, pseudoconice, melcate sau combinate.
După poziţia axelor roţilor dinţate distingem reductoare cu axe fixe
şi reductoare cu axe mobile (reductoare diferenţiale şi reductoare planetare).
a b
Fig. 1.3. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi în V în două trepte:
-8-
Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor
pe care le prezintă: raport de transmitere constant, posibilităţi de realizare a
unor transmisii cu încărcări de la câţiva newtoni la încărcări foarte mari,
gabarit redus şi randament ridicat, întreţinere simplă şi ieftină etc.
Ca dezavantaje se menţionează: cost relativ ridicat, execuţie şi
montaj de precizie, producerea de zgomot, şocuri şi vibraţii etc.
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz
general au un singur lanţ cinematic - deci un raport de transmitere unic - şi o
carcasă independentă şi închisă. În categoria reductoarelor de uz general nu
intră reductoarele cu angrenaje conice şi melcate ce au axele în altă poziţie
decît orizontală sau verticală şi respectiv unghiul dintre axe diferit de 90°.
a b
Fig. 1.4. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi în două trepte
(coaxial):
1.2. Reductoare cu angrenaje cilindrice

Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai răspândite
datorită gamei largi de puteri şi rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu
ajutorul lor cât şi a posibilităţii tipizării şi execuţiei în uzine specializate. În
practică se întâlnesc reductoare pentru puteri până la 100000 kW, la viteze
periferice a roţilor până la 200 m/s.
-9-
a
Fig. 1.5. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi în V,
în două trepte cu trepte divizate:
a - vedere generală; b - schemă cu prima treaptă divizată;
c - schemă cu treapta a doua divizată
a b
Fig. 1.6. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
în două trepte şi arbori verticali (motoreductor):
- 10 -
Reductoarele cilindrice sunt standardizate şi tipizate atât la noi în
ţară cât şi în ţările cu industrie dezvoltată. Sunt standardizate distanţa între
axe, raportul de transmitere şi dimensiunile principale, ceea ce permite
fabricarea în serie a carcaselor şi utilizarea la reductoare de diverse puteri şi
rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roţi dinţate
cilindrice cu dinţi drepţi, înclinaţi sau în V, cu dantura exterioară şi, foarte
rar, cu dantură interioară. Felul danturii depinde de viteza periferică a roţii şi
de destinaţia transmisiei.
a b
Fig. 1.7. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi, în trei trepte:
a - vedere generali; b - schemă.
a b
Fig. 1.8. Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi cu o treaptă:
a - vedere generali; b - schemă.
- 11 -
Roţile dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se recomandă: la viteze
periferice reduse, când nu apar şocuri şi zgomot; în cazul în care nu se admit
forţe axiale în arbori şi lagăre; la cutii de viteze cu roţi deplasabile etc.
Roţile dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi şi în V se recomandă la
angrenaje silenţioase şi la viteze periferice mari. Roţile dinţate cu dinţi în V
se folosesc, de preferinţă, la reductoarele cu dimensiuni mari pe când cele cu
dinţi drepţi şi înclinaţi la reductoarele mici şi mijlocii. În general se preferă
roţile dinţate cu dinţi drepţi, din cauza tehnologiei şi a montajului lor mai
simplu.
a b
Fig. 1.9. Reductor cu roţi dinţate pseudoconice (ipoide) cu o treaptă:
a b
Fig. 1.10. Reductor în două trepte, cu prima treaptă conică şi a doua cilindrică:
- 12 -
Numărul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de
transmitere “i”. La reductoare cu o treaptă, i = 1,2 ... 6,3 (maximum 8); la
reductoare cu două trepte i = 7,1 ... 56 (maximum 60); la reductoare cu trei
trepte i = 40 ... 180 (maximum 200).
Reductoarele cu o treaptă (fig. 1.1) sunt folosite pentru puteri pînă la
515 kW, când ungerea se face prin barbotare şi pînă la 950 kW, când
ungerea este forţată. Randamentul este 0,98 ... 0,99 în cazul variantei cu roţi
cu dinţi drepţi sau înclinaţi şi 0,97... 0,98 la roţi dinţate cu dinţi în V.
Reductoarele cu două trepte se execută practic în patru variante.
Varianta din figura 1.2 se foloseşte la rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 56,
cu randament de 0,97 ... 0,98 şi este cea mai răspândită, fiind standardizată.
Datorită poziţiei roţilor, reacţiunile din reazeme sunt diferite dar, din motive
constructive şi de exploatare, se aleg rulmenţi identici pentru cele două
lagăre ale aceluiaşi arbore. Pentru reducerea încărcării din reazemele
arborelui intermediar este avantajos a se utiliza roţi dinţate cu dinţi înclinaţi,
înclinarea dinţilor fiind în acelaşi sens la roţile de pe arborele intermediar.
a b
Fig. 1.11. Reductor în două trepte, cu prima treaptă conică şi a doua cilindrică
(cu arborele de intrare orizontal şi cel de ieşire vertical):
a - vedere generală; b - schemă
La puteri mai mari şi rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 60 se

utilizează reductoare cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi în V, varianta din
figura 1.3.
Pentru rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 56, la distanţe dintre axe,
variind între 160 şi 560 mm, cu un randament de 0,97 ... 0,98, se folosesc
reductoare cu două axe geometrice, varianta din figura 1.4. Acestea sunt
- 13 -
construcţii scurte dar de lăţime mărită. Ambele roţi conduse pot ajunge în
baia de ulei; arborele condus se află în continuarea arborelui motor.
Încărcarea pe dinţi se repartizează însă neuniform datorită arborelui
intermediar, care rezultă mai lung. O construcţie de dimensiuni optime se
obţine prin alegerea corespunzătoare a celor două rapoarte de transmitere, a
lăţimii roţilor dinţate sau a materialelor celor două perechi de roţi.
a b
Fig. 1.12. Reductor în două trepte, cu prima treaptă conică şi a doua cilindrică
(cu arborele de intrare vertical şi cel de ieşire orizontal):
Datorită rigidităţii reduse a arborelui motor intermediar, cu creşterea

distanţelor dintre axe şi a puterilor ce se transmit, neuniformitatea sarcinii în
lungul flancului dintelui creşte, motiv pentru care aceste reductoare sunt
recomandate pentru puteri mici şi mijlocii.
O largă răspândire o au reductoarele cu trei axe geometrice
(variantele din fig. 1.5), cu una din trepte realizată cu roţi duble (1—1, 2—2)
sau (3—3, 4—4), datorită repartiţiei uniforme a sarcinii pe reazemele
arborilor şi a posibilităţii utilizării la limită a capacităţii portante a roţilor
ambelor trepte. La schema din figura 1.5, b se utilizează, de obicei, în
treapta a doua roţi dinţate cu dinţi înclinaţi şi în treapta întâi câte două roţi.
dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi, înclinarea dinţilor fiind egală şi de sens
opus.
- 14 -
Schema din figura 1.5, c se utilizează mai rar, din cauza influenţei
nefavorabile a deformaţiei arborilor asupra roţilor cu turaţie joasă.
O variantă de reductor cu roţi cilindrice cu două trepte cu arbori
verticali este prezentată în figura 1.6.
Reductoarele cilindrice cu trei trepte (fig. 1.7) se utilizează la
rapoarte de transmitere i = 40 ... 180 şi distanţa între axe până la 1250 mm,
cu randament de 0,96 ... 0,97.
Aceste reductoare sunt combinaţii ale variantelor constructive de
reductoare cu două trepte.
a b
Fig. 1.13. Reductor în trei trepte, cu prima treaptă conică şi celelalte două
trepte cilindrice:
- 15 -
- 16 -
Capitolul 2.
Calculul cinematic şi dinamic al transmisiei mecanice
2.1. Schema transmisiei mecanice (TM)

PME , ηME
ME PML
C
ML
TCT R
nML
(ηtct , itct) ηR , i R
Fig. 1.
TCT - transmisie prin curele trapezoidale; R - reductor cu roţi dinţate;

ME - motor electric; ML - maşina de lucru
2.2. Calculul randamentului total al transmisiei mecanice

Mecanismele componente ale TM sunt în serie, deci relaţia de calcul
pentru k cuple de frecare este:
ηt = η1 · η2 · η3 … ηk-1 · ηk
Pentru cazul unui proiect în care reductorul este cilindric cu două
trepte, schema desfăşurată sau coaxială (vezi Fig. 2 şi Fig. 3)
 t   tct  R
2 3
 R   rdc  rul
unde:
η tct - randamentul t.c.t.
În tabelul 2.1. se recomandă η tct = 0,92 ... 0,94
η rdc - randamentul angrenajului cilindric
În tabelul 2.1. se recomandă η rdc = 0,97 ... 0,99
ηrul - randamentul unei perechi de rulmenţi
În tabelul 2.1. se recomandă ηrul = 0,99 ... 0,999
- 17 -
2.3. Calculul puterii ME şi alegerea din STAS

Randamentul TM are relaţia:
P
 t  ML
PME
Rezultă:
P
PME  ML
t
Există STAS care reglementează puterea la motoarele electrice.
Aceeaşi putere standardizată este la motoarele electrice cu 2 perechi de poli,
4 perechi, 6 şi 8 perechi de poli, adică la 3000 rot/min, 1500, 1000 şi 750
rot/min. Anexa 1 prezintă caracteristicile motoarelor electrice asincrone
produse de Electromotor Timişoara.
Pentru a alege un motor electric care să conducă în transmisie la un
raport de transmitere la TCT > 1 rezonabil, se determină turaţia de intrare în
reductor.
Raportul de transmitere al reductorului se determină cu relaţia
n
iR  1
nML
Rezultă: n1 = iR · nML
unde n1 este turaţia de intrare în reductor.
În funcţie de PMEC şi n1, din Anexa 1 se alege un motor electric cu
următoarele caracteristici:
PME = KW Se urmăreşte ca turaţia din
nME = rot/min coloana 3 să fie imediat
tip motor _ superioară turaţiei n1 calculat.
MP / Mn = Vezi anexa 1 (capăt de
arbore şi dimensiuni de
Mmax / Mn = gabarit) şi desen IMB3 sau
dimensiuni capăt de arbore: IMB5.
- 18 -
2.4. Calculul cinematic

a. Rapoarte de transmitere:
 raportul de transmitere total
n
it  ME
nML
 raportul de transmitere al TCT
i
it = itct · iR => itct  t
iR
 rapoartele de transmitere ale treptelor din reductor
iR = i1 · i2 (pentru un reductor cilindric cu 2 trepte)
Din tabelul 2.2, în funcţie de valoarea standardizată a lui iR şi de
schema reductorului se alege i1 şi i2
b. Turaţiile pe arborii reductorului:
Relaţia generală a unui raport de transmitere este
n  z
i 1  1  1
n2 2 z 2
Rezultă
n
i1  1 => n2
n2
n
i2  2 => n3
n3
2.5. Calculul dinamic

Se determină puterile şi momentele de torsiune:
 Puteri
P1 = PME · η tct
P2 = P1 · η rdc · η rul
P3 = P2 · η rdc · η rul
 Momente de torsiune
P
M ti = 9,55 · 106 · i [N·mm], i = 1, 2, 3
ni
- 19 -
Tabelul 2.1. Randamente estimative

Cupla de frecare Închisă Deschisă
Angrenaj cilindric 0,97 ... 0,99 0,93 ... 0,95
Angrenaj conic 0,96 ... 0,98 0,92 ... 0,94
Motoreductor melcat 0,40 0,30
Angrenaj melcat, melcul având 1 început 0,70 ... 0,75 0,50 ... 0,60
Angrenaj melcat, melcul având 2 începuturi 0,75 ... 0,82 0,60 ... 0,70
Angrenaj melcat, melcul având 3 începuturi 0,80 ... 0,85 —
Angrenaj melcat, melcul având 4 începuturi 0,88 ... 0,92 —
Roţi cu fricţiune 0,90 ... 0,96 0,70 ... 0,88
Transmisie cu lanţ 0,95 ... 0,97 0,90 ... 0,93
Transmisie cu curea lată sau trapezoidală — 0,90 ... 0,93
O pereche de rulmenţi 0,99 … 0,995
O pereche de lagăre cu alunecare 0,98 … 0,99
Fig. 2. Reductor cilindric cu două trepte cu dinţi înclinaţi
- 20 -
4
4 33
2
1 2
1
Fig. 3. Reductor cilindric cu dinţi înclinaţi coaxial
Tabelul 2.2.
iR Normal (schema desfăşurată) Coaxial
8 2,8 x 2,8 (3,15 x 2,5) 4x2
9 3,15 x 2,8 4 x 2,24 = 4,5 x 2
10 3,55 x 2,8 = 3,15 x 3,15 4,5 x 2,24 = 4 x 2,5
11,2 3,55 x 3,15 4,5 x 2,55 = 5 x 2,24
12,5 4 x 3,15 = 3,55 x 3,55 5 x 2,5
14 4 x 3,55 5 x 2,8
16 4,5 x 3,55 = 4 x 4 5 x 3,15 = 5,6 x 2,8
18 4,5 x 4 5,6 x 3,15
20 4,5 x 4,5 = 5 x 4 5,6 x 3,55
22,4 5 x 4,5 6,3 x 3,55
25 5 x 5 = 5,6 x 4,5 6,3 x 4
28 5,6 x 5 7,1 x 4
31,5 6,3 x 5 = 5,6 x 5,6 7,1 x 4,5
35,5 6,3 x 5,6 -
40 7,1 x 5,6 = 6,3 x 6,3 -
45 7,1 x 6,3 -
- 21 -
Anexa 1 Motoare electrice asincrone (produse de SC BEGA ELECTROMOTOR Timişoara)
- 22 -
- 23 -
- 24 -
Capitolul 3.
Proiectarea angrenajelor
Angrenaj z1 – z2
Date iniţiale:
a. Puterea nominală de transmis: P1 [kW];
b. Turaţia roţii conducătoare: n1 [rot/min];
c. Raportul de transmitere: i1;
d. Durata de funcţionare a angrenajului: Lh [ore];
e. Condiţiile de funcţionare:
- sursa de putere [motor electric, m.a.i.]
- felul maşinii antrenate;
- caracterul sarcinii, mărimea şocurilor.
3.1. Metoda de calcul a angrenajelor cilindrice

Etape:
A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului
A.1. Momentul de torsiune nominal transmis de pinion:
P
Mt1 = 9,55 · 106 · 1 [N·mm]
n1
A.2. Calculul vitezei periferice a pinionului:
n12 P1
vp1= 0,108 · 4 [m/s]
i1
A.3. Precizia de execuţie a angrenajului

Se determină conform recomandărilor din anexa 3.1 (tabelul 2).
A.4. Alegerea materialului, a tratamentului termic şi a tehnologiei de
execuţie a roţilor dinţate
Recomandări în anexa 3.2.
A.5. Alegerea coeficienţilor Ψa, Ψd, Ψm
Recomandări din tabelul 3.1.
- 25 -
Tabelul 3.1. Valori optime pentru a, d şi mn la angrenaje cilindrice
interschimbabile.
Duritatea Amplasarea Treapta de precizie
flancurilor pinionului 5...6 7 ... 8 9 ... 10
a d m a d m a d  mn
Una sau ambele Simetric 0,6 1,3.. 30 0,5 1…1,2 25 0,4 0,7...0,8 16
danturi cu Între reazeme 1,4
HB 3500MPa Asimetric 0,5 1...1,2 25 0,4 0,7...0,9 16 0,3 0,5...0,6 12
În consolă 0,4 0,7-0,9 16 0,3 0,5...0,6 12 0,2 0,3...0,4 8
Simetric 0,3 0,6 12 0,25 0,5 10 0,2 0,4 8
Ambele danturi cu
Între reazeme
HB 3500 MPa
Asimetric 0,25 0,5 10 0,2 0,4 8 0,15 0,3 6
În consolă 0,2 0,4 8 0,15 0,3 6 0,1 0,2 5
A.6. Alegerea unghiului de înclinare

Se recomandă următoarele valori:
β = 6o…14o – pentru roţi cementate şi călite;
β = 12o…20o – pentru roţi îmbunătăţite;
β = 20o…45o – pentru danturi în V.
A.7. Alegerea regimului de funcţionare (KA)
Factorul dinamic de funcţionare se alege conform tabelului 3.2.
Tabelul 3.2. Factorul regimului de funcţionare KA
Caracteristica de funcţionare
Uniformă Şocuri uşoare Şocuri medii
a maşinii motoare
Motor electric, Motor cu ardere Motor cu ardere
Caracteristica de funcţionare
turbină cu abur internă cu mai internă cu
a maşinii de lucru
sau gaze mulţi cilindri 1-3 cilindri
Generatoare, ventilatoare,
turbocompresoare,
Uniformă amestecătoare pentru 1,0 1,25 1,75
lichide, pompe centrifuge,
transportoare cu bandă etc.
Reductoare de macarale,
Şocuri transmisiile maşinilor unelte, 2,0
1,25 1,5
uşoare compresoare cu piston, şi mai mult
maşini de ridicat etc.
Laminoare, escavatoare,
2,25
Şocuri medii prese, concasoare, vibratoare, 1,5 1,75
şi mai mult
amestecătoare etc.
- 26 -
A.8. Tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de
încovoiere, necesare predimensionării angrenajului.
Relaţii:  HP  0,87   HP lim  Z N  ZW
 FP  0,87   FP lim  YN  Y
unde: ZW – factorul durităţii flancurilor. Se recomandă ZW = 1
ZN, YN – factorii durabilităţii pentru contact şi încovoiere, pentru
Lh > 10000 ore, ZN = YN = 1
Yδ – factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentrarea de
tensiune de la baza dintelui, la durabilitate nelimitată. Se alege conform
[11]. Recomandăm Yδ = 0,98.
A.9. Determinarea distanţei dintre axe
Din relaţia de verificare a tensiunii de contact la oboseală, adoptând
valori medii recomandate pentru unii factori, rezultă:
M t1
a  1,45...1,65  u  1  3 2
 K a  Z E2 , dinţi drepţi;
 a   HP u
M t1
 K a  Z E  Z   Z H  , dinţi înclinaţi;
2
a  0,8...0,9   u  1  2
 a   u HP
unde: ZE – factorul de elasticitate al materialului, ZE = 189,8 pentru

materialul roţilor din oţel laminat.
Zβ – factorul înclinării dinţilor, figura 3.1.
Fig. 3.1.
- 27 -
ZH – factorul zonei de contact, pentru predimensionare
Z H  2,49 cos 
Observaţie: a: u = i1
b: semn + pentru angrenaj cilindric exterior
A.10. Adoptarea distanţei dintre axe
Se adoptă distanţa dintre axe conform STAS 6054, tabel 3.3.
Tabelul 3.3.
Şirul Valori
40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400;
I
500; 630; 800; 1000; 1250; 1600; 2000; 2500
45; 56; 71; 90; 112; 140; 180; 225; 280; 355; 450;
II
560; 710; 900; 1120; 1400; 1800; 2250
A.11. Calculul modulului minim necesar

Din solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui, relaţia:
M t1 u  1  K A  KV  K HB  K F  YF  Y  S F
mne 
 a  a 2   F lim  K FN  YS  YFX
Se adoptă: KV = 1,1 (1,2); KFα = 1,25; KFβ = 1,2…1,45; YF = 2,25;
SF = 1,5; KFN = YS = YFX = 1. Valorile din paranteză sunt pentru dinţi
înclinaţi.

Y  1  pentru 0 < β < 24o
120
Yβ = 0,8 pentru β > 24o
Valoarea obţinută pentru modul standardizat conform STAS 822
Tabel 3.4.
Şirul Valori
I 1; 1,25; 1,5; 2; 2,5; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 16, 20; 25; 32; 40; 50; 60;
80; 100
II 1,125; 1,375; 1,75; 2,25; 2,75; 2,75; 3,5; 4,5; 5,5; 7; 9; 11; 14; 18;
22; 28; 36; 45; 55; 70; 90
- 28 -
Raţionamentul de adoptare
a. dacă mnc  1 mm, se adoptă mn = 1;
b. dacă mnc > 1 mm, se adoptă o valoare din tabelul 3.4., apropiată
de cea calculată din şirul I de valori.
A.12. Calculul numărului de dinţi ai roţilor dinţate

Din consideraţii geometrice şi cinematice, numărul maxim de dinţi ai
pinionului se determină cu relaţia:
2aW cos 
Z1* 
mn (u  1)
Se recomandă a se alege numărul de dinţi ai pinionului la o valoare
întreagă conform relaţiei:
Z1  Z1min, unde Z1min=17 teoretic, practic se poate adopta
Z1min=12…14.
De asemeni, un modul mn=1 nu este recomandat. de aceea se
recomanda mn>1. Pentru aceasta se adoptă Z1 astfel încât recalcularea
modulului cu relaţia:
2au  cos 
mn 
Z1 (u  1)
să fie un modul conform STAS 822. În continuare de calculează numărul de
dinţi Z1 cu relaţia lui Z1* .
Numărul de dinţi ai roţii conduse devine: Z2 = Z1·u
Pe cât posibil, între Z1 şi Z2 să nu existe divizori comuni.
A.13. Verificarea raportului de transmitere

z
uef  2
z1
Abaterea admisă este de maxim 3%.
uef
1  u  0,3
u
- 29 -
A.14. Distanţa dintre axe de referinţă
mn
ad  z1  z2 
2 cos 
Se recomandă:
aw  ad  0,1...1,3  mn
Dacă nu se respectă această condiţie, se poate modifica Z2.
B. Calculul geometric al angrenajului cilindric
B.1. Elementele cremalierei de referinţă, STAS 821

mn = (valoarea adoptată din STAS) α0 = αn = α = 20o,
ha*  1; h*f  1,25; co*  0,25
mn
Modulul frontal m f 
cos 
B.2. Unghiul profilului danturii în plan frontal

 tg 0 
 t   f  arctg  
 cos  
B.3. Unghiul de angrenare frontal

 a cos  t 
 wt  arccos d 
 aw 
 sin  n 
 wn  arcsin  sin  wt 
 sin  t 
B.4. Suma coeficienţilor deplasărilor specifice în plan normal
inv  Wt - inv  t
xS  x1  x2  z1  z 2 
2tg n

inv  tg   o
180
- 30 -
Criteriile de alegere a deplasărilor de profil sunt multiple. Pentru o
alegere conform unor anumite criterii, consultaţi [11]. Recomand:
x1 z2
● rezolvarea sistemului:  şi x1  x2  xS
x2 z1
14  z n1 z1
● x1  x1min  ; z n1 
17 cos  3
B.5. Elementele geometrice ale angrenajului vezi tabel 3.5.

Tabelul 3.5. Relaţia de calcul pentru angrenajul cilindric cu dinţi
înclinaţi
Valori
Nr.
Mărimea Relaţia de calcul calculate
Crt. Z1 Z2
1 Numărul de dinţi Valori calculate Z1= Z2=
2 Diametrul de divizare d1,2  mt z1,2
3 Diametre de bază d b1,2  d 1,2 cos  t
4 Diametre de cap 
d a1, 2  d 1, 2  2mn ha  x1, 2
5 Diametre de picior d f 1,2  d 1,2  2 mn  hf  x1,2 
d w1,2  d 1,2 cos  t cos 

wt
6 Diametre de rostogolire Se verifică relaţia:
d w1  d w 2
aw 
2
d 
7
Unghiul de presiune frontal pe  yt  arccos b  ; d y  db .
un cilindru oarecare de raza r y d 
 y 
Pentru cercul de cap: dy=da; αyt=αat
Unghiul de presiune
8
normal pe un cilindru (r y) 
 yn  arctg tg yt  cos  y 
- 31 -
 d y1, 2 
Unghiul de înclinare pe un
 y1, 2  arctg  tg  ,
9
cilindru oarecare (ry)  d1, 2 
pentru cercul de bază, βy=βb,
dy=db
s t1, 2  mt 0,5  2 xt12 tg t 
Grosimea frontală a dintelui
10 cu xt  x n cos 
pe cilindrul de divizare
s n1, 2  mn 0,5  2 x n1, 2 tg n 
b2   a  a ;
11 Lăţimea danturii
b1  b2  5    10 mn
B.6. Verificarea funcţionării angrenajului
B.6.1. Verificarea subtăierii dinţilor

Se face cu ajutorul inegalităţilor:
z1,2  zmin 1,2
x1,2 ≥ xmin 1,2
21  x1, 2 
unde z min 1, 2  cos 
sin 2  t
14  z n1 z1
x min 1, 2  , z n1  , (vezi B4)
17 cos  3
B.6.2. Verificarea continuităţii angrenării

Gradul de acoperire total se determină astfel:
     
  1   2   a
d a21  d b21
1 
2  mt cos t
- 32 -
2 2
d a2 d b2
2 
2  mt cos  t
a sin  wt
a 
  mt cos  t
b2 sin 
 
m n
Este necesar ca   > 1,2. Dacă nu se respectă condiţia, se va proceda
astfel: se măreşte numărul de dinţi ai angrenajului sau se aleg alte deplasări
de profil.
B.6.3. Verificarea interferenţei dinţilor
Pentru a nu apărea interferenţa în angrenarea dinţilor, trebuie
îndeplinite condiţiile
d A1  d l1 ; d E 2  d l 2 iar dl 1,2 > 0.
Se calculează diametrele începutului profilului evolventic şi
diametrele cercurilor începutului profilului activ al flancurilor danturii
roţilor cu relaţiile
2
 1  x1,2 cos  
d l1, 2  d b1, 2  1  tg t  2 
 z1, 2 sin  t cos t 

d A1  d b21  2a sin  wt  d a2 2  d b2 2 ;
2
d b2
dE2  ;
cos  E 2
2  a   1 
tg E 2 
z2
B.6.4. verificarea jocului la cap
Jocul la cap în funcţionare se determină geometric cu relaţia

c1,2  a w  0,5 d f 1,2  d a 2,1 
- 33 -
Este necesar ca: c1,2  0,1mn .
Dacă nu se verifică această condiţie, atunci se determină diametrul
capului scurtat cu relaţia
d ak1, 2  2a w  d f 2,1  2c an , unde c an  0,1mn este jocul minim
admisibil.
B.6.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap

Condiţia de verificare este
san  0,25mn , la danturi îmbunătăţite;
san  0,4mn , la danturi durificate,
Se calculează grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan frontal cu

relaţia din tabelul 3.6.ul 10.
Grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan normal este
s an1, 2  s at1, 2 cos  a1, 2
B.6.6. Verificarea dimensională a danturii roţilor dinţate

Numărul de dinţi peste care se face măsurarea se poate determina din
tabelul 3.6.
Mărimea cotei WN se determină cu relaţia:
WN 1, 2  mn cos  0   N  0,5  2 x1, 2 tg 0  z1, 2 inv t 
Tabelul 3.6. Numărul de dinţi N peste care se măsoară cota WN

z 12 … 17 18 ... 26 27 … 35 36 ... 44 45 ... 53 54 … 62 63 … 71
N 2 3 4 5 6 7 8
z 72 … 80 81 … 89 90 … 98 99 … 107 108 … 116 117 ... 120

N 9 10 11 12 13 14
Măsurarea cotei WN este condiţionată satisfacerea relaţiei

b1, 2  W N 1, 2 sin   5
- 34 -
B.7. Calculul de verificare al angrenajului
B.7.1. Verificarea la presiunea hertziană de contact
Tensiunea de contact se determină cu relaţia:
- angrenaj cilindric cu dinţi drepţi:
Ft u 1
 H  ZH  ZE  Z  K A  K V  K H  K H    HP
bd1 u
- angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi:
Ft u 1
 H  Z E Z Z  Z H K A K V K H K H   HP
bd1 u
unde:
KH - factorul zonei de contact, relaţia:
2 cos 
ZH 2
cos  t  tg wt
ZE - factorul de elasticitate al materialului, vezi A9;
Zε - factorul de acoperire pentru solicitarea de contact, figura 3.2.;
KA - factorul regimului de funcţionare, tabelul 3.2.;
KV - factorul dinamic, anexa 3.3.;
KHβ - factorul de repartizare a sarcinii lăţimea danturii, anexa 3.4.;
KHα - factorul de repartizare a sarcinii în plan frontal, anexa 3.5.;
Zβ - factorul unghiului de înclinare, vezi figura. 3.1.;
Verificarea se face respectând inegalitatea:
 H   HPa
Tensiunea admisibilă  HP se determină cu relaţia:
Z
 HPa   H lim  Z N  Z R  W
H
 H lim - tensiunea limită a materialului, vezi A.8.;
ZN - factorul durabilităţii, vezi A.8.;
ZW - factorul durităţii flancurilor, vezi A.8.;
ZR - factorul rugozităţii flancurilor. Se alege în funcţie de  H lim şi
rugozitatea flancurilor dinţilor, din figura 3.3. Dacă pe desen se indică Ra,
atunci Rz = 6Ra
- 35 -
σH - factorul de siguranţă la oboseală. Pentru o siguranţă în
funcţionare normală  H  1,25 .
Fig. 3.2.
Fig. 3.3.
- 36 -
B.7.2. Verificarea pentru solicitarea la piciorul dintelui

Relaţii:
- angrenaj cilindric cu dinţi drepţi:
F
 F  t K A KV K F K F Y YSaYFa   FP
bm
- angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi:
F
 F  ti K A K V K F K F Ysa YFa Y Y   FP
bm n
Tensiunea admisibilă la oboseală la piciorul dintelui se determină cu
relaţia:  FP   F lim  YN  YFx  YS / S F
unde:
YN - factorul durabilităţii, vezi A8;
YFX - factor dimensional, se determina astfel:
- la toate oţelurile şi fontele cu mn  5mm , YFX=1
- la oţelurile normalizate sau îmbunătăţite şi fonte:

• dacă 5  mn  30 , YFX  1,03  0,006  mn ;
• dacă mn  30 , YFX  0,75 .

- KFβ - anexa 3.4.;
- KFα - anexa 3.5.;
- Ysa - figură 3.4.;
- Yβ - vezi A11.;
- YS - figura 3.5.;
- SF = 1,5.
Verificarea  F   FP
- 37 -
Fig. 3.4.
- 38 -
Fig. 3.5.
Observaţie:
1. În cazul în care angrenajul nu verifică la una din solicitări, se
recomandă:
• alegerea unui material cu caracteristici mai bune;
• aplicarea unor tratamente termice sau termochimice;
• majorarea lăţimii roţilor b1,2, dar cu respectarea raportului b/d;
• modificarea unor parametrii geometrici şi funcţionali ai danturii
roţilor dinţate;
• majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (aw, mn, β, z1,2).
B.8. Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere

Lubrifianţii pentru angrenaje sunt uleiurile, unsorile şi în cazuri
speciale grafitul şi bisulfura de molibden. În tabelul 3.9. se indică uleiuri
pentru angrenaje.
Unsorile pot fi utilizate până la viteze de 4 m[T însă cu abundenţă de
lubrifiant.
Pentru viteze mai mari de 4 m/s se utilizează uleiuri minerale aditivate.
Vâscozitatea cinematică la temperatura de 50oC (υ50) necesară
angrenajelor cilindrice şi conice, se determină din figura 3.6, în funcţie de
parametrul filmului de ulei (se foloseşte curba 1):
HV 2
h  5 H
10  o
- 39 -
în care HV este duritatea Vickers cea mai mică a celor două flancuri în
contact (tabelul 3.8).
  d w1  n1
vo 
60  100
În funcţie de vâscozitatea determinată din figura 3.6, se alege uleiul cu
vâscozitatea cea mai apropiată din tabelul 3.7.
Sistemul de ungere trebuie să asigure existenţa în timpul funcţionării,
a unei pelicule de lubrifiant continuu între flancuri.
Fig. 3. 6.
Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibilă pentru turaţii

inferioare, turaţia limită nlim:
tm
nlim  4 10 4
 2

Z RZ1  RZ 2  u
în care Z este numărul de dinţi ai roţii imersate, δu – unghiul de ungere
[rad] din figura 3.7; RZ1 , RZ 2 – rugozităţile celor două flancuri în contact
[μm]; υtm – vâscozitatea uleiului ales la temperatura medie de funcţionare
(se estimează temperatura tm = 55…60oC). Dependenţa de temperatură a
vâscozităţii este dată de relaţia:
lglg t  0,6       log   t 
în care: υt este vâscozitatea cinematică la temperatura t în [cSt], A şi B
constante, A = 8,7 şi B se va determina cu relaţia de mai sus unde υt = υ50 şi
t = 50oC.
- 40 -
Unghiul de ungere se determină cu relaţia:
tm
 u  0,260
a Z  2 
mm3
unde a este difuzibilitatea termică a uleiului, a = 0,08
s
Adâncimea de imersie hu se determină cu relaţia:
da   
hu  2 1  cos u  , vezi figura 3.16.
2  2
Fig. 3.7.
Tabelul 3.7. Uleiuri pentru transmisii industriale (extras din STAS 10588)
Simbol Vâscozitatea cinematică la 500C [cst] Starea de aditivare
T 80 22 Neaditivat
T 90 30 Neaditivat
T 140 34 Neaditivat
TIN 25 EP 21 … 26 Mediu aditivat
TIN 55 EP 50 … 57,5 Mediu aditivat
TIN 210 EPC 210 … 225 Mediu aditivat
- 41 -
Tabelul 3.8. Corespondenţa dintre durităţile HV, HB, HRC

HV HB HRC HV HB HRC HV HB HRC
900 66,9 500 48,4 250 250 23
880 66,3 490 47,7 245 245 22,1
860 65,7 480 47 240 240 21,2
840 65 470 46,3 235 235 20,2
820 64,3 460 45,6 230 230 19,2
800 63,6 450 430 44,8 225 225
780 62,8 440 423 44 220 220
760 62 430 415 43,2 215 215
740 61,2 420 408 42,4 210 210
720 60,4 410 400 41,5 205 205
700 59,5 400 392 40,7 200 200
690 59 390 385 39,8 195 195
680 58,5 380 376 38,9 190 190
670 58 370 358 38 185 185
660 57,5 360 359 37 180 180
650 57 350 350 36 175 175
640 56,5 340 340 34,9 170 170
630 56 330 330 33,8 165 165
620 55,5 320 320 32,7 160 160
610 55 310 310 31,5 155 155
600 54,4 300 300 30,3 150 150
590 53,9 295 295 29,6 145 145
580 53,3 290 290 29 140 140
570 52,8 285 285 28,3 135 135
560 52,2 280 280 27,6 130 130
550 51,6 275 275 26,9 125 125
540 51 270 270 26,2 120 120
530 50,4 265 265 25,4 115 115
520 49,7 260 260 24,6 110 110
510 49,1 255 255 23,8
- 42 -

Indrumar BREVIAR Calcul Rapid Proiectare Organe de Masini - Cap1+2+3 - Din 11-10-2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar BREVIAR Calcul Rapid Proiectare Organe de Masini - Cap1+2+3 - Din 11-10-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reductoare cilindrice cu două trepte Breviar de calcul rapid

Prof. univ. emerit Dr. Ing. Nicolae POPA

Universitatea din Piteşti

Structura acestei lucrări, precum şi maniera de prezentare a adoptată

1. Determinarea experimentală a forţei de prestrângere şi a coeficientului

1.1. Consideraţii generale

Reductoarele, după tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice,

1.2. Reductoare cu angrenaje cilindrice

La puteri mai mari şi rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 60 se

Datorită rigidităţii reduse a arborelui motor intermediar, cu creşterea

2.1. Schema transmisiei mecanice (TM)

TCT - transmisie prin curele trapezoidale; R - reductor cu roţi dinţate;

2.2. Calculul randamentului total al transmisiei mecanice

2.3. Calculul puterii ME şi alegerea din STAS

2.4. Calculul cinematic

2.5. Calculul dinamic

Tabelul 2.1. Randamente estimative

Fig. 2. Reductor cilindric cu două trepte cu dinţi înclinaţi

Fig. 3. Reductor cilindric cu dinţi înclinaţi coaxial

3.1. Metoda de calcul a angrenajelor cilindrice

A.3. Precizia de execuţie a angrenajului

A.6. Alegerea unghiului de înclinare

unde: ZE – factorul de elasticitate al materialului, ZE = 189,8 pentru

A.11. Calculul modulului minim necesar

A.12. Calculul numărului de dinţi ai roţilor dinţate

A.13. Verificarea raportului de transmitere

B. Calculul geometric al angrenajului cilindric

B.1. Elementele cremalierei de referinţă, STAS 821

B.2. Unghiul profilului danturii în plan frontal

B.3. Unghiul de angrenare frontal

B.5. Elementele geometrice ale angrenajului vezi tabel 3.5.

d w1,2  d 1,2 cos  t cos 

B.6. Verificarea funcţionării angrenajului

B.6.1. Verificarea subtăierii dinţilor

B.6.2. Verificarea continuităţii angrenării

B.6.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap

Se calculează grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan frontal cu

B.6.6. Verificarea dimensională a danturii roţilor dinţate

Tabelul 3.6. Numărul de dinţi N peste care se măsoară cota WN

z 72 … 80 81 … 89 90 … 98 99 … 107 108 … 116 117 ... 120

Măsurarea cotei WN este condiţionată satisfacerea relaţiei

B.7.2. Verificarea pentru solicitarea la piciorul dintelui

- la oţelurile normalizate sau îmbunătăţite şi fonte:

• dacă mn  30 , YFX  0,75 .

B.8. Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere

Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibilă pentru turaţii

Tabelul 3.8. Corespondenţa dintre durităţile HV, HB, HRC

S-ar putea să vă placă și