UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

CATEDRA : MUSP
DISCIPLINA : Organe de Masini
















REDUCTOR ORIZONTAL
CU ANGRENAJ DE ROTI DINTATE CILINDRICE
CU DINTI DREPTI






STUDENT : EREMIA ANDREI
ANUL : III






CUPRINS

CUPRINS ..................................................................................................................... ......................2
1. MEMORIU TEHNIC......................................................................................................................3
1.1. Consideratii generale .................................................................................................. .................3
1.2. Partile componente ale reductorului ............................................................................................4
1.3. Variante constructive................................................................................................... .................5
1.4. Lubrifianti .............................................................................................................. ......................7
1.5. Norme de tehnica securittii muncii .................................................................. ..........................8
1.6. Montarea si demontarea reductorului .................................................................................... .... 8
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL............................................................... .....................9
2.1. Calculul raportului de transmitere a reductorului : .................................................................... 9
2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.Calculul puterilor pe
arbori....................................................................................................................... ........................... 9
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate ............................................. 10
2.5. Predimensionarea angrenajului........................................................................................... ....... 10
2.6. Calculul angrenajului...................................................................................................................12
2.7. Verificarea angrenajului ............................................................................................... ..............13
2.8. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale............................................................................... 15
2.9. Predimensionarea arborilor ............................................................................................. ............17
2.10. Calculul reactiunilor pe arbori .................................................................................................19
2.11. Verificarea arborilor la solicitare compusa ........................................................................... ...21
2.12.Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor ........................................................................21
2.13. Alegerea si calculul de verificare a penelor .......................................................................... 22
2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare ...................................................23
2.15.Verificarea la nclzire a reductorului ................................................................................ ... 24

1. MEMORI U TEHNI C


1.1. Consideratii generale

Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au un singur lant
cinematic deci un raport de transmitere unic si o carcasa independenta si inchisa. In categoria
reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta
pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90.
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca
subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile relative ale
arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axe
sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti
sau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte
de transmitere mari).
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si
rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in
uzine specializate. Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta
intre axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a
carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti,
inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde de
viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu apar
socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti
deplasabile etc.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si la viteze
periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la reductoarele cu dimensiuni
mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se prefera rotile
dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o treapta
au la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si melcate montate in carcase
Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale, pseudoconice,
melcate sau combinate.
Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare
a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei in
planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se realizeaza o ungere
buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai usor de realizat. Carcasa
turnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza pentru serii
mici de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul faptului ca
nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.
c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul faptul ca
ungerea se realizeaza destul de greu.


Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe
mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raport
de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa newtoni la
incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie, producerea
de zgomot, socuri


1.2. Partile componente ale reductorului

Componentele reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele:

Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate intre
ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din centrare sunt necesare pentru
asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori
carcasa este realizata prin turnare avand prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor
unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.
Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu diametru
si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului de torsiune. Arborele
pe are se introduce micsorarea in redactor se poate executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul
conic sau cu melcat motor de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor
are un arbore de intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori
intermediari. Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor,
locul de utilizare a reductorului, etc.
Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu
ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura se executa prin
material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.
Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii
mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor se poate realize cu
ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din rulmenti se
face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de
montare in 0 sau in X.
Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de rotatie
cu buza de etnas are si inele din pasla.
Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind
prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a
rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei.
Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive
de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)
Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub forma
unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si indicatoare care

functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica
cu baia de ulei.
Elemente pentru ridicarea reductorului: si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele
de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin ansamblarea filetata.


1.3. Variante constructive.

Varianta 1 : Este un reductor cu putere de transmitere mare prezentat n figura 1, cu gabarit mare.
Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu role conice pentru roata condus, iar
rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali cu role cilindrice pe un singur rnd.

Fig 1.1

Fig 1.2 Schema cinematic

Varianta 2 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 2, cu o singur treapt de
reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru varianta aceasta se pot
folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rnd.


Fig 2.1

Fig 2.2 Schema cinematic




Se alege varianta constructiv 2, deoarece corespunde cerintelor temei, adic o putere de
transmitere mic, si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus, simplu de realizat care nu
implic conditii speciale de executie.

1.4. Lubrifianti

La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste angrenaje depinde de
: geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant.
Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit, elastohidrodinamic sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din
reductoare se ung prin barbotare n baie de ulei. n acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus
n baia de ulei pn la nltimea unui dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul. Perioada
de schimbare a uleiului este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se
schimb dup 200 300 ore de functionare. ntr-o cupl de frecare lubrifiantul are urmtoarele functii
principale :
- reducerea frecrii si uzrii ;
- protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea cldurii din zona de contact ;









1.5. Norme de tehnica securittii muncii

La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui s se in seama de urmtoarele prevederi cu
privire la norme de muncii:
- La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa defect;
- Este de preferat ca muchile i colturile s fie teite pentru a diminua riscul unor accidente;
- Este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu ruginii.
- Trebuie respectate ntocmai regulile de ntretinere a dispozitivului;
- n timpul manipulrii reductorului se va evita stationarea sub sarcin.
- Zonele n care exist organe de rotatie n micare se vor proteja cu ajutorul unor aprtori.
- Nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului.
- nainte de nceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului.
- Ridicarea i transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat i transport adecvate.
- Reductorul nu are voie s functioneze dect dac are toate accesoriile montate.
- Se interzice reglarea jocului din rulmenti n timpul functionrii reductorului, aprnd
posibilitatea de distrugere a angrenajelor.
- Se va evita ptrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.


1.6. Montarea si demontarea reductorului

Montarea reductorului se va face astfel:
se monteaz capacul de vizitare pe capacul reductorului;
se monteaza subansamblele arboriroi dinaterulmeni, rulmenii si roile dinate fiind montati pe
arbori;
se monteaz capacul reductorului impreuna cu uruburile de asamblare a carcasei;
se monteaz capace laterale mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare si se prind
cu uruburi.
Demontarea se va face pe subansamble i repere n urmtoarea ordine:
se deurubeaz dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din
baia de ulei;
se demonteaz uruburile capacelor laterale i se scot aceste capace
mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare;
se demonteaz uruburile de asamblare a carcasei i se separ
capacul reductorului;
se scot subansamblele arboriroi dinaterulmeni, fr a demonta
roile dinate i rulmenii de pe arbori;
se demonteaz capacul de vizitare;

2. MEMORI U J USTI FI CATI V DE CALCUL


2.1. Calculul raportului de transmitere a reductorului :

Se alege raportul de transmitere al reductorului i
12
= 3.57;

; 2
175 . 1
57 . 3
2 . 4
max
12
12
= s
= = = =
c C
C
tot
C C tot
i i
i
i
i
i i i i

i
tot
- raportul de transmisie total
i
12
- raportul de transmisie al reductorului
i
C
raportul de transmisie a curelei trapezoidale.

2.2. Calculul randamentului reductorului

94 . 0 =
c
q randamentul curelelor trapezoidale;
99 , 0 =
r
q randamentul lagrelor cu rulmeni;
97 , 0 =
rd
q randamentul roilor dinate cilindrice cu dini drepti;
Randamentul total al sistemului de transmisie va fi :
9026 , 0 97 , 0 99 , 0 94 , 0 = = =
rd r c t
q q q q

2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe
arbori.Calculul puterilor pe arbori.


iesire de arborelui puterea KW P
n M
P
iesire de arborele pe torsiune de momentul mm N Mt i Mt Mt
trare in de arborele pe torsiune de momentul mm N Mt
n
P
Mt
trare in de arborelui puterea KW P P
arborelui turatia rot n
i
n
n
arborelui turatia rot
i
n
n
t
rd r
c
c
] [ 346 . 2
950000
] [ 74810
] [ 21820 950000
] [ 4 . 2
2 min] / [ 298
1 min] / [ 1064
175 . 1
1250
2
2 2
2
2 12 1 2
1
1
1
1
1
2
12
1
2
1
=

=
= =
= =
= =
= =
= = =
q q
q


2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate


Pentru constructia rotilor dintate se poate utiliza o mare varietate de materiale: fonte, bronzuri si
in special oteluri laminate.


Materialul

Tratament
ul termic



Duritatea
dintelui
HB [daN/mm
2
]

Solicitari limita

Hlim

Flim

Grupa Simbolul
Otel aliat

41MoCr11

I

280

1.8HB+200
=704[MPa]

0,4HB+155
=267[MPa]

2.5. Predimensionarea angrenajului.

2.5.1. Valori necesare calcului angrenajului

-tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

X W V R L N
HP
H
HP
Z Z Z Z Z Z
S
=
lim
o
o
in care:
Hlim
=704 MPa - tensiunea limita la solicitarea de contact;
S
HP
= 1,15 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de contact;
Z
N
= 1 - factorul de durabilitate;
Z
L
= 1 - factorul de ungere;
Z
R
= 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate;
Z
V
= 1 - factorul de vitez;
Z
W
= 1- factorul de duritate al flancurilor;
Z
X
= 1 - factorul de dimensiune.
. 17 . 612
15 . 1
704
lim
MPa Z Z Z Z Z Z
S
X W V R L N
HP
H
HP
= = =
o
o

-tensiunea admisibil la solicitarea de ncovoiere:
X R N
FP
FP
Y Y Y Y
S
o
o
o =
lim 0

unde:
0lim
=267 [MPa] - tensiunea limit la solicitarea de ncovoiere;
S
FP
= 1,25 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de ncovoiere;
Y
N
= 1 - factorul de durabilitate la ncovoiere;
Y
R
1 - factorul rugozitii racordrii dintelui pentru roi rectificate;
Y
X
=1 - factorul de dimensiune, n funcie de modulul normal al roii;

Y

= 1,1 - factorul de sprijin.

. 235 1 , 1
25 . 1
267
lim 0
MPa Y Y Y Y
S
X R N
FP
FP
= = =
o
o
o


- factorul de corecie al ncrcrii:

-pentru solicitarea de contact si incovoiere:


| o H H V A F H
K K K K K K = =
unde: K
A
= 1,25 - factorul de utilizare;
K
V
= 1,5 - factorul dinamic;
K
H
(= K
F
)= 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact(incovoiere);
K
H
(= K
F
)= 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de
contact(incovoiere).
81 , 2 5 , 1 1 5 , 1 25 , 1 = = = =
| o H H V A F H
K K K K K K .


2.5.2. Calculul de predimensionare

- alegerea numarului de dinti:

z
1
= 22 dinti;
79 57 . 3 22
2 12 1 2
= = = z i z z dinti;
6 . 3
1
2
= =
z
z
u

- alegerea coeficientului de lime al danturii,
a
:

435 , 0
1 6 . 3
1 2
1
2
=
+

=
+
+
= +
u
d
a


- distana minim necesar ntre axe, a:

( )
( )
3
2 2
2
1
min
2
1
HP a
E H H t
u
Z Z Z Z K M
u a
o
| c
+
+ =

unde: M
t1
= 21820 Nmm - momentul de torsiune la roata condus;
Z
H
factorul zonei de contact;
495 . 2
cos sin
2
= =
t t
H
Z
o o


t
= 20
o
- unghiul profilului n plan frontal;
Z
E
= 271 [MPa]
1/2
- factorul de material;

Z

= 1 - factorul gradului de acoperire;

Z

= 1 - factorul de nclinare al dinilor.

( )
( )
mm a 45 . 86
612 435 . 0 6 . 3 2
271 495 . 2 81 . 2 21820
1 6 . 3
3
2 2
2
min
=


+ =

- modulul normal, m
n
:

( )
7 . 1
6 . 4 22
45 . 86 2
) 1
2
1
min
=

=
+
=
u z
a
m
w
n



mm m
nSTAS
2 =


2.6. Calculul angrenajului.

Profilul de referin conform STAS :
n
=20
o
; h
*
a
=1; c
*
=0,25.

Elementul geometric Relatia de calcul
Numerele de dinti 22
1
= z dinti; 79
1
= z dinti;
Modulul normal standardizat(frontal)
2 = =
t n
m m mm;
Inaltimea capului dintelui 2 2 1
*
= = =
n a a
m h h mm;
Inaltimea piciorului dintelui ( ) 5 . 2 2 25 . 1
* *
= = + =
n a f
m c h h mm;
Inaltimea dintelui
5 . 4 5 . 2 2 = + = + =
f a
h h h mm;
Diametrul de divizare
44 22 2
1 1
= = = z m d
t
mm;
158 79 2
2 2
= = = z m d
t
mm;
Diametrul cercului de picior
39 5 . 2 2 44 2
1 1
= = =
f f
h d d mm;
153 5 . 2 2 158 2
2 2
= = =
f f
h d d mm;
Diametrul cercului de varf
48 2 2 44 2
1 1
= + = + =
a a
h d d mm;
162 2 2 158 2
2 2
= + = + =
a a
h d d mm;
Diametrul de rostogolire
44
1 1
= = d d
w
mm;
158
2 2
= = d d
w
mm;
Distanta intre axe 101
2
158 44
2
2 1
=
+
=
+
=
w w
d d
a mm;
Unghiul profilului in plan frontal
( ) = = = 20
n n t
tg arctg o o o
Diametrul cercului de baza
34 . 41 20 cos 44 cos
1 1
= = =
t b
d d o mm;
47 . 148 20 cos 158 cos
2 2
= = =
t b
d d o mm;

Unghiul de presiune la capul dintelui
= = 54 . 30 arccos
1
1
1
a
b
a
d
d
o
= = 58 . 23 arccos
2
2
2
a
b
a
d
d
o
Latimea rotii conduse 44 435 , 0 101
2
= = =
a
a b mm;
Latimea rotii conducatoare
46 2 44
2 1
~ + = + =
n
m b b mm.




2.7. Verificarea angrenajului

-Gradul de acoperire

( ) | | a indeplinit conditie tg z z tg z tg z
t a a
1 . 1 . 7029 . 1
2
1
2 1 2 2 1 1
> = + + = c o o o
t
c


-Verificarea jocului la cap

a indeplinit conditie m c c d d a c
a f
2 . 0 1 . 0 5 . 0 ) ( 5 . 0
1 1 2 1 1
= > = + =

-Lungimea peste dinti

( ) | |
( ) | |
01490438 , 0
180
20
20 20
10 5 . 0
9
3 . 58 cos 2 5 . 0
3 5 . 0
9
37 . 15 cos 2 5 . 0
2
2
2 0 0 2 0 2 2 2
1
1
1 0 0 1 0 1 1 1
=

=
= + =
= + + =
= + =
= + + =
t
o o o t
o o o t
tg inv
z
N
WN inv z tg x N m WN
z
N
WN inv z tg x N m WN








-Forta normal. Forta tangential. Forta radiala

] [ 362 20
] [ 993 20 cos
] [ 1056
20 cos 44
21820 2
20 cos
2
0
0
0
1
1
N tg F F
N F F
N
d
M
F
t r
n t
w
t
n
= =
= =
=

=



-La incovoiere

] / [ 78 . 88 8 . 2
2 44
81 . 2 993
2
mm N
Y
m b
K F
FP F
FP Fa
F t
F
o o
o o
< =

=
s

=

Y
Fa
= 2,8 - factorul de form al dintelui
K
F
= 2,81


-La presiunea de contact

HP
w
H t
E H H
u
u
d b
K F
Z Z Z o o
c
s
+

=
1
1


Z
H
factorul zonei de contact;
495 . 2
cos sin
2
= =
t t
H
Z
o o

Z
E
= 189.9 [MPa]
1/2
- factorul de material;
Z

- factorul gradului de acoperire;

876 . 0
3
7 . 1 4
3
4
=

=
c
c
Z
K
H
= 2,81

] / [ 17 . 612 25 . 563
6 . 3
1 6 . 3
44 44
81 , 2 993
876 , 0 9 . 189 495 , 2
2
mm N
HP H
= < =
+

= o o



2.8. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.


- Diametrului primitiv al roii mici D
p1

] [ 63
1
mm D
STAS p
=

- Diamentrul primitiv al rotii mari.
] [ 80
2 1 2
mm D D i D
STAS p p c p
= =

- Diametrul mediu al rotilor de curea
] [ 5 . 71
2
2 1
mm D
D D
D
pm
p p
pm
=
+
=

- Distanta dintre axe (preliminar)

] [ 200
) ( 2 ) ( 7 . 0
2 1 2 1
mm A
D D A D D
p p p p
=
+ s s +


- Lungimea primitiv a curelei
76 7195 630 ] [ 625
4
) (
2
2
1 2
= =

+ + = STAS L mm
A
D D
D A L
p
p p
pm p
t

- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)


125 . 36 ) ( 125 . 0
301 . 101 ) ( 393 . 0 25 . 0
] [ 42 . 202
2
1 2
2 1
2
= =
= + =
= + =
p p
p p p
D D q
D D L p
mm A q p p A

- Unghiul dintre ramurile curelei:

o
p
A
D
81 . 4
2
D
arcsin 2
1 p2
=

=

- Unghiul de nfurare:

1
= 180
o
= 175.19
o
;

2
= 180
o
+ = 184.81
o
.

- Calculul numrului de curele (preliminar)


curea o de transmisa puterea kW P
e f unctionar de coef icient C
f asurare in de coef icient C
lungime de coef icient C
z
P C C
P C
z
F
L
L
F
] [ 08 . 1
1 . 1
985 . 0
82 . 0
26 . 3
0
0
0
0
=
=
=
=
=


=
|
|



- Coeficientul numrului de curele

9 . 0 =
Z
C

- Numrul de curele (definitiv)

4 62 . 3
0
= = = z alege se z
C
z
z
z


- Viteza periferica a curelei

; / 123 . 4
19100
1250 63
19100
1
s m
n D
v
p
=

=




- Forta periferica transmisa

; 6 . 630
123 . 4
6 . 2
1000 1000 N
v
P
F = = =




Fora de ntindere iniial a curelei ( F
0
) i cea de apsare pe arbori ( F
a
) sunt egale cu:

N F
N F F F
c
a o
977
977 55 . 1
=
= = =
.



- Dimensiuni ale curelei trapezoidale


Tip
curea
l
p

[mm]
h
[mm]

[
o
]
Sectiunea
curelei
A
c
[cm
2
]
SPZ 8,5 8 400,1 0,54


- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea


Sectiunea
canalului
l
p
n
min
m
mjn
f e r
Z 8,5 2,5 9 81 120,3 38
o
1
o
34
o
1
o
0,5



2.9. Predimensionarea arborilor

Se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74, iar valorile diametrelor minime
se aleg din coloana b1 pentru ca capatul de arbore este solicitat simultan de catre un moment
de torsiune si un moment de incovoiere, ambele de marime cunoscuta:

Arborele 1: M
t1
= 21.82 Nm => d
I
= 22 mm;


Arborele 2: M
t2
= 74.81 Nm => d
II
= 32 mm;


1
Tabelul de la pagina 142 din REDUCTOARE, autori: Adalbert ANTAL, s.a

2.10. Calculul reactiunilor pe arbori

Pentru arborele 1:



- Reactiunile pe vertical

] [ 5 . 496
2
] [ 5 . 496
2
2
1
mm N
F
V
mm N
F
V
t
t
= =
= =


- Reactiunile pe orizontal

] [ 7 . 951
] [ 9 . 1510
] [ 103
] [ 5 . 66
] [ 812
2
] [ 1427
2
) (
2
2
2
2 2
2
1
2
1 1
2
1
mm N H V R
mm N H V R
mm b
mm a
mm N
b
a F
b
F
H
mm N
b
b
F b a F
H
c r
r c
= + =
= + =
=
=
=
+
=
=
+ +
=


H
1
H
2
Fr

a

b/2

b/2

In plan
orizontal
V
1
V
2
F
t
b/2

b/2

In plan
vertical
F
c

- Determinarea momentelor ncovoietoare pentru arborele 1


] [ 49016
] [ 41818
2
] [ 5 . 41795 )
2
(
2
] [ 75 . 25569
2
] [ 75 . 25569
2
2
max
2
max max
2 2
1 1
2 2
1 1
mm N M M M
mm N
b
H M
mm N
b
a F
b
H M
mm N
b
V M
mm N
b
V M
iH iV i
iH
c iH
iV
iV
= + =
= =
= + + =
= =
= =



Pentru arborele 2:



- Reactiunile pe vertical


] [ 5 . 496
2
] [ 5 . 496
2
1
2
mm N
F
V
mm N
F
V
t
t
= =
= =





V
2
Ft

b/2

b/2

H
2
Fr

b/2

b/2

H
1
V
1
In plan
orizontal
In plan
vertical

- Reactiunile pe orizontal


] [ 5 . 528
] [ 5 . 528
] [ 105
] [ 181
2
] [ 181
2
2
2
2
2 2
2
1
2
1 1
2
1
mm N H V R
mm N H V R
mm b
mm N
F
H
mm N
F
H
r
r
= + =
= + =
=
= =
= =

- Determinarea momentelor ncovoietoare


] [ 3 . 27744
] [ 5 . 9502
2
] [ 5 . 9502
2
] [ 25 . 26066
2
] [ 25 . 26066
2
2
max
2
max max
2 2
1 1
2 2
1 1
mm N M M M
mm N
b
H M
mm N
b
H M
mm N
b
V M
mm N
b
V M
iH iV i
iH
iH
iV
iV
= + =
= =
= =
= =
= =



2.11. Verificarea arborilor la solicitare compusa

Pentru efort torsiune constant si efort incovoiere alternant simetric avem =0,275;

Pentru arborele 1:

( ) ( )
| |. / 75 23 . 47
22
9 . 49381 32 32
]; [ 9 . 49381 21820 275 , 0 49016
]; [ 49016
2
3 3
2 2 2 2
2 2
mm N
d
M
W
M
mm N M M M
mm N M M M
ai
ech
z
ech
ech
t irez ech
iH iV irez
= s =

= =
= + = + =
= + =
o
t t
o
o





2.12.Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor

-Alegerea rulmentilor

Pentru arborele 1: rulmentul 6006

d = 30 mm;
D = 55 mm;
B = 13 mm;
C = 10.4 kN;
C
0
= 6.95 kN;

Pentru arborele 2: rulmentul 6008

d = 40 mm;
D = 68 mm;
B = 15 mm;
C = 13.2 kN;
C
0
= 9.5 kN;

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 1


]. [ 4 . 10 ] [ 3 . 10
]; [ 951
;
; 20000
; 8 . 1276
10
60
;
1
3
1 1
2 , 1 1
6
1
1
3
kN C kN L P
Nmm R P
ui rulmentul radial a ncrcarea P
h L
rotatii de milioane
L n
L
L P C
h
h
= < =
= =

=
=

=
>


- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 2


]. [ 2 . 13 ] [ 75 . 3
]; [ 528
;
; 20000
; 6 . 357
10
60
;
2
3
2 2
4 , 3 2
6
2
2
3
kN C kN L P
Nmm R P
ui rulmentul radial a ncrcarea P
h L
rotatii de milioane
L n
L
L P C
h
h
= < =
= =

=
=

=
>


2.13. Alegerea si calculul de verificare a penelor

- Alegerea penelor

Pentru cuplajul dintre roata de curea si arbolele 1 - pana 1:

d b h l t1 t2
mm
24 8 7 24 4 3,3


Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si roata dintata - pana 2:

d b h l t1 t2
mm
45 14 9 25 5.5 3.8


- Verificarea la presiunea de contact si la forfecare la pana 1.

2
2
2
1
2
1
60
90
82 . 10
2
64 . 21
4
mm
N
mm
N
p
verif icat
mm
N
hld
M
verif icat
mm
N
p p
hld
M
p
af
a
ef af
t
ef
e a
t
e
=
=
= s

=
= s

=
t
t t t

- Verificarea penei la presiunea de contact i la forfecare la pana 2.

verif icat
mm
N
hld
M
verif icat
mm
N
p p
hld
M
p
ef af
t
ef
e a
t
e
2
2
2
2
77 . 14
2
55 . 29
4
= s

=
= s

=
t t t




2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare

- Calculul vitezei periferice:

[m/s] 45 , 2
60000
1 1
=

=
n d
w
t
u

- k
s
este presiunea Stribeck si este dat de relaia:

] [ 13 . 3 876 , 0 495 . 2
6 . 3
1 6 . 3
44 44
993 1
2 2 2 2
1
MPa Z Z
u
u
bd
F
k
H
t
s
=
+

=
+
=
c


Pentru ungere se va folosi uleiul TI N 82 EP, cu vscozitatea J
50
=100 cSt .

Simbolul
uleiului
Vscozitatea
cinematica la
50
0
C
50
(cSt)

I ndice de
viscozitate I V

Punct de
congelare
(
0
C )

I nflamabilitate
(
0
C )

TI N 82 EP 82-90 60 -20 230

ntre capace i carcas se vor folosi ca elemente de etanare garnituri, iar intre arbori i
carcas se va folosi manete.

Se aleg dou manete : A25 x 40 si A35 x 55 STAS 7950/2-80
















Nr d
m
h D
1 25 7 40
2 35 8 55

2.15.Verificarea la nclzire a reductorului

- randamentul total al reductorului:
994 . 0
79
1
22
1
5
7 . 1 09 . 0
1
1 1
1
2 1
= |
.
|

\
|
+

=
|
|
.
|

\
|
+ =
t c t
q
z z f
a
a

a
= 0.994 - randamentul treptei de roti dintate;

l
= 0.995 - randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti;

u
= 0.99 - randamentul ungerii;

Randamentul unui reductor cu o trepte de reducere se determin cu relaia:
974 . 0
2
= =
u l a t
q q q q .

- dimensionarea carcaselor:



- elemente constructive:

- Grosimea peretelui corpului pentru reductoare cu angrenaje cilindrice:
; 10 7 025 . 0 mm a ~ + = o
- Grosimea peretelui capacului: ; 8 8 , 0
1
mm = = o o
- Grosimea flanei corpului: ; 15 5 , 1 mm h = = o
- Grosimea flanei capacului: ; 12 5 , 1
1 1
mm h = = o
- Grosimea tlpii (n varianta cu bosaje pentru uruburile de fundaie):
; 15 5 , 1 mm t = = o
- Grosimea nervurilor corpului: ; 8 8 , 0 mm c = = o
- Grosimea nervurilor capacului: ; 4 , 6 8 , 0
1 1
mm c = = o
- Diametrul uruburilor de fixare a reductorului pe fundaie
; 12 5 , 1 mm d ~ ~ o
- Diametrul uruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se afl lng
lagre: ; 10 75 , 0
1
mm d d = ~
- Diametrul uruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lng
lagre: ; 6 5 , 0
2
mm d d = ~
- Diametrul uruburilor capacelor lagrelor: ; 6
2 3
mm d d = ~
- Limea flanei corpului i a capacului: ; 18 3
2
mm d K = =
- Distana minim ntre roile dinate i suprafaa interioar a reductorului:
; 15 5 , 1 mm = > A o
- Distana ntre roata cea mare i fundul bii de ulei: ; 40 4
1
mm = > A o
- Distana de la rulment la marginea interioar a carcasei reductorului: ; 2
1
mm l =



- verificarea reductorului la nclzire

Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc recircularea
uleiului, se calculeaz din ecuaia echilibrului termic:

( )
( )
= < =


+ =
s

+ =
60 58 . 43
974 . 0 17 . 0 2 . 1 12
974 . 0 1 10 346 . 2
18
1
3
2
0
a
a
t c
t
t t
t
S
P
t t
q
q


unde:
t
0
- temperatura mediului ambiant (t
0
=18
o
C);
P
2
- puterea la arborele de ieire din reductor, n watt;


t
- randamentul total al reductorului;
S
c
- suprafaa de calcul a reductorului, n m
2
: S
c
=1,2S, unde S reprezint suprafaa
carcasei S = 0.17 m
2
;
- coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas i aer;
= (8...12) [W/(m
2
.
o
C)] dac exist o circulaie buna a aerului n zona de montare a
reductorului;