Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Politehnica Timisoara

Facultatea de Mecanica

Graphene

Student: Lica Florian Daniel

Cuprins

1. Definirea materialului

2.Exemple de cercetari efectuate in prezent


in legatura cu materialul respectiv

3. Moduri de obtinere. Exemple

4. Aplicatii ale materialelor respective

5. Directii de dezvoltare identificate

1. Definirea materialului

Graphene este o stare alotropica a carbonului (cum este diamantul sau grafitul)
unde fiecare atom de carbon are legatura cu alti trei atomi iar materialul obtinut are
grosimea unui atom.
Te poti gandi la graphene ca la o plasa de carbon cu grosimea unui atom. Ce s-a
descoperit la acest material este ca electricitatea si caldura sunt conduse bine de el
si ca este transparent. Plus ca este mult mai puternic decat otelul. Datorita modului
in care este compus, graphene se mai numeste si material bidimensional.
Date fiind calitatile sale ar putea fi folosit in tot felul de dispozitive electronice ca
ecrane TV sau telefoane, unde ar reduce grosimea acestora la numai cativa
milimetri. Una dintre aplicatiile cele mai interesante ar putea fi aceea ca circuit de
legatura intre maduva spinarii si restul nervilor in cazul celor care sufera de
paralizie.

Foto 1.1

Marea Britanie vrea sa ramana centrul cercetarilor pe tema grafenului, motiv


pentru care guvernul insular a decis sa cheltuiasca 61 de milioane de lire sterline
pentru a crea National Graphene Institute, un centru national de cercetare ce va fi
inaugurat in Manchester in 2015. Universitatea din Manchester anunta ca
intentioneaza ca acest institut sa fie liderul mondial in domeniul cercetarilor
asupra grafenului. Nici Universitatea Cambridge nu s-a lasat mai prejos, anuntand
ca va deschide Cambridge Graphene Centre, in care vor fi investite 30 de milioane
de lire sterline.

Fig 1.2

Grafenul are un sir intreg de proprietati deosebite, care ii confera un potential


extraordinar, atat pentru fizica teoretica fundamentala, cat si pentru realizarea
practica a unor noi aplicatii:

grafenul se intalneste in natura in mari cantitati;


foliile de grafen sunt foarte stabile, chiar in conditii de temperatura si presiuni
obisnuite/normale, deci nu e nevoie de masuri de mediu deosebite;
foliile de grafen au o structura extrem de regulata, inca nu s-au descoperit
defecte de structura;
grafenul are o rezistenta mecanica foarte mare si este foarte rigid (pe o directie),
dar si flexibil (pe alte directii);
grafenul este format dintr-un singur strat de atomi de carbon, si de aceea este
materialul cel mai subtire posibil; astfel, pentru a atinge o grosime totala de
numai 1 mm sunt necesare 3.000.000 straturi de grafen alaturate. Din cauza
subtirimii lor, foliile de grafen luate individual sunt transparente.
cu toate ca este alcatuit numai din carbon, producerea si izolarea grafenului nu
sunt tocmai ieftine, in special atunci cand e nevoie de folii de mari dimensiuni;
totusi, folii de grafen de dimensiuni normale sunt relativ usor de obtinut.
in sfarsit, oxidul de grafen este mai usor de produs.

2. Exemple de cercetari efectuate in prezent in legatura cu materialul


respectiv

In electronica, grafenul ar putea fi folosit pentru producerea de tranzistori


ultrarapizi, display-uri flexibile sau LED-uri. Materialul ar putea spori eficacitatea
laserelor si a fotodetectorilor si ar putea transforma domeniile productiei si stocarii
energiei, contribuind la modificarea a numeroase dispozitive precum bateriile si
celulele solare. De asemenea, folosirea grafenului in materiale compozite ar
permite imbunatatirea structurii aripilor de avion, ceea ce le-ar reduce acestora
greutatea. In medicina, grafenul ar putea fi folosit pentru conceperea de tesuturi si
retine artificiale si pentru a transporta medicamentele la tesutul care are nevoie de
ele.
Ecranele de tip touch screen care au grafenul drept element conductiv pot fi tiparite
pe plastic foarte subtire, in loc de sticla, astfel ca ar fi usoare si flexibile.
5

Telefoanele mobile ar putea fi la fel de subtiri ca o coala de hartie, fiind atat de


usor de indoit incat ar intra in orice buzunar. Datorita rezistentei extraordinare a
grafenului, aceste telefoane ar fi foarte greu de distrus, explica specialistii
American Chemical Society.

3. Moduri de obtinere. Exemple

Metoda prin care Andre Geim si Kostya Novoselov au obtinut grafenul este una
extrem de simpla: cei doi cercetatori de la Universitatea din Manchester au aplicat
o banda adeziva peste o bucata de grafit, detasand din ea prin desprinderea benzii
fulgi de grafit. Folosind alte bucati de banda adeziva, ei au dezlipit straturi
succesive de grafit, subtiind fulgii. Apoi, banda adeziva a fost dizolvata in acetona,
iar stratul de grafit rezultat a fost lipit de o placuta de siliciu. Unii fulgi, masurand
doar un atom in grosime, s-au atasat de placuta de siliciu.

Fig 3.1

4. Aplicatii ale materialelor respective

In electronica, grafenul ar putea fi folosit pentru producerea de tranzistori


ultrarapizi, display-uri flexibile sau LED-uri. Materialul ar putea spori eficacitatea
laserelor si a fotodetectorilor si ar putea transforma domeniile productiei si stocarii
energiei, contribuind la modificarea a numeroase dispozitive precum bateriile si
celulele solare. De asemenea, folosirea grafenului in materiale compozite ar
permite imbunatatirea structurii aripilor de avion, ceea ce le-ar reduce acestora
greutatea. In medicina, grafenul ar putea fi folosit pentru conceperea de tesuturi si
retine artificiale si pentru a transporta medicamentele la tesutul care are nevoie de
ele.
Ecranele de tip touch screen care au grafenul drept element conductiv pot fi tiparite
pe plastic foarte subtire, in loc de sticla, astfel ca ar fi usoare si flexibile.
Telefoanele mobile ar putea fi la fel de subtiri ca o coala de hartie, fiind atat de
usor de indoit incat ar intra in orice buzunar. Datorita rezistentei extraordinare a
grafenului, aceste telefoane ar fi foarte greu de distrus.
De asemenea, grafenul ar putea permite conceperea unor panouri solare usoare si
flexibile, care ar putea acoperi toate suprafetele exterioare ale cladirilor, nu doar
acoperisul. Grafenul absoarbe doar 2% din lumina care il atinge, indiferent de
lungimea de unda. De asemenea, este un foarte bun conductor electric. Astfel, daca
o celula fotovoltaica este amplasata intre doua straturi de grafen, lumina ar tranzita
grafenul si ar atinge celula fotovoltaica. Aceasta ar genera electricitate, care ar fi
transportata cu ajutorul straturilor de grafen. Combinatia ar permite crearea de
panouri solare flexibile ce pot fi folosite in nenumarate feluri: pe automobile,
haine, genti, dispozitive electronice sau pe oricare alta suprafata atinsa de lumina.
Asadar, gratie grafenului, energia solara ar putea deveni mult mai usor de folosit si
mai raspandita decat ne-am putea imagina astazi.
Medicina este alt domeniu care promite sa fie transformat de grafen. Pentru ca
acest material este subtire, flexibil si rezistent la solutiile sarate ce formeaza
tesuturile vii, grafenul este un material ideal pentru conceperea dispozitivelor
bionice. Spre deosebire de elementele metalice, care rezista in corpul uman doar
cativa ani, dispozitivele din grafen pot fi utilizate toata viata. De asemenea, pentru
ca grafenul este conductor electric, el ar putea fi folosit pentru a transmite
impulsuri electrice catre neuroni, permitand oamenilor paralizati sa-si recapete
controlul asupra membrelor in urma unui accident soldat cu vatamarea maduvei
7

spinarii. Acelasi mecanism ar putea fi folosit pentru a permite controlarea


membrelor artificiale, prin utilizarea grafenului pentru a transmite semnale
electrice catre motoarele care le pun pe acestea in miscare.

5. Directii de dezvoltare identificate

cercetare fundamentala in domeniul mecanicii cuantice, fara a necesita


cheltuieli enorme de ordinul chiar al miliardelor de euro, cum este cazul pna
acum la acceleratorii de particule si la telescoapele actuale; cu ajutorul
grafenului, mecanica cuantica poate fi cercetata acum si in laboratoare;
dovedirea unor fenomene cuantice deosebite sau neasteptate;
tranzistori si circuite integrate deosebit de mici si rapide, mult mai rapide dect
cele be baza de siliciu; toate aplicatiile actuale electronice se vor putea realiza
mult mai bine pe baza de grafene;
productia de fulerene si nanotuburi;
productia de noi materiale compuse, extrem de dure si rigide (pe o directie), dar
eventual flexibile (in alta directie), pentru display-uri noi, flexibile,
hartie speciala, laminate si folii speciale, computere cu punct de cuante, celule
solare si multe altele.