CUPRINS

CUPRINS .................................................................................................................. 1
1. MEMORIU TEHNIC ................................................................................................ 2
1.1. Considera ii teoretice .................................................................................... 2
1.2. Componentele principale ale reductorului ..................................................... 3
1.3. Variante constructive .................................................................................... 4
1.4. Norme de protectie a muncii ......................................................................... 6
1.6. Demontarea reductorului ............................................................................. 7
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL ..................................................................... 8
2.1. Stabilirea rapoartelor de transmisie .............................................................. 8
2.2. Alegerea valorilor medii ale randamentelor ................................................... 8
2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe
arbori.Calculul puterilor pe arbori. ........................................................................ 8
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate .................... 9
2.5. Dimensionarea angrenajului ....................................................................... 10
2.5.1. Valori necesare calcului angrenajului .................................................... 10
2.5.2. Proiectarea angrenajului cilindric .......................................................... 11
2.6. Verificarea angrenajului ............................................................................ 14
2.7. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale. ................................................ 16
2.8. Predimensionarea arborilor ......................................................................... 19
2.9. Calculul reactiunilor pe arbori ...................................................................... 20
2.9.1. Pentru arborele 1 .................................................................................. 20
2.9.2. Pentru arborele 2 ............................................................................. 21
2.10. Verificarea arborilor la solicitare compusa ................................................. 22
2.11. Alegerea si verificarea rulmentilor ............................................................. 23
2.12. Alegerea si verificarea penelor .................................................................. 24
2.13. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare ..................... 26
2.14.Verificarea la nc lzire a reductorului ......................................................... 27
a. randamentul total al reductorului ................................................................ 27
b. dimensionarea carcaselor ........................................................................... 28
c. verificarea reductorului la nc lzire .............................................................. 30
1
1. MEMORIU TEHNIC
1.1. Consideraii teoretice
Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru maresc sau micsoreaza viteza,
respectiv, momentul transmis; modifica traiectoria sau caracterul miscarii; modifica sensul sau
planul de miscare; regleaza si modifica continuu viteza; sumeaza miscarea si momentele de
transmis pe la mai multe motoare sau distribuie miscarea la mai multe masini sau organe de
lucru; protejeaza organele masinii motoare contra suprasarcinilor.
Transmisiile mecanice pot fi prin angrenare si prin frecare. Transmisiile prin angrenare
(roti dintate) cu raport de transmitere constant montate in carcase inchise se numesc reductoare
cand reduc turatia (i > 1) si amplificatoare cand maresc turatia (i < 1).
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca
subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile
relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand
cele doua axe sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori
sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti
cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).
Reductoarele cu o treapta au la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si
melcate montate in carcase
Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale,
pseudoconice, melcate sau combinate.
Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare
a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei
in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se realizeaza
o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai usor de
realizat. Carcasa turnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se
realizeaza pentru serii mici de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul
faptului ca nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.
c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul faptul
ca ungerea se realizeaza destul de greu.
Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe
mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta:
raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa
newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina
etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie,
producerea de zgomot, socuri
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au un singur
lant cinematic deci un raport de transmitere unic si o carcasa independenta si inchisa. In
2
categoria reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au
axele in alta pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de
puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si
executiei in uzine specializate. In practica se intalnesc reductoare pentru puteri pana la 100000
kW, la viteze periferice a rotilor pana la 200 m/s.
Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta intre
axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a
carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti
drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul
danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu
apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii
de viteze cu roti deplasabile etc.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si
la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la reductoarele cu
dimensiuni mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se
prefera rotile dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu.
Numarul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de transmitere i. La n toare cu
o treapta, z = 1,2 ... 6,3 (maximum 8); la reductoare cu doua trepte i = 7,1 56 (maximum 60);
la reductoare cu trei trepte i = 40 ... 180 (maximum 200).
Reductoarele cu o treapta sunt folosite pentru puteri pana la 515 kW, ungerea se face
prin barbotare si pana la 950 kW, cand ungerea este fortata. Randamentul este 0,98 0,99 in
cazul variantei cu roti cu dinti drepti sau inclinati 0,97 0,98 la roti dintate cu dinti in V.
1.2. Componentele principale ale reductorului
Componentele principale ale reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele: carcasa
reductorului, cei doi arbori (arbore de intrare si arbore de iesire), roti dintate, lagare, elemente
de etansare, dispozitive de ungere, capacele, indicatorul de nivel al uleiului, aerisitorul,
elemente pentru ridicarea reductorului, dopul de golire, oragnele de ansamblare.
a) Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate
intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din centrare sunt
necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul
reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand prevazute
nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa
se poate realize si prin sudare.
b) Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu
diametru si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului
de torsiune. Arborele pe are se introduce micsorarea in redactor se poate executa
impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic sau cu melcat motor de reducere a
gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un arbore de intrare si
unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediari. Arborii
pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor, locul de
utilizare a reductorului, etc.
3
c) Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial
cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura
se executa prin material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.
d) Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la
turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor
se poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop.
Reglarea jocului din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale
pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in 0 sau in X.
e) Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de
rotatie cu buza de etnas are si inele din pasla.
f) Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a
rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in
baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse
constructii de dispozitive de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele
de ungere, lant de ungere, etc.)
g) Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind
prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
h) Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub
forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si
indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui
tub transparent care comunica cu baia de ulei.
i) Elemente pentru ridicarea reductorului : si manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin ansamblarea
filetata. Uneori, tot in scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe
carcasa se executa niste umeri de ridicare (inelare sau tip carlig). La reductoarele de
mari dimensiuni intalnim ambele forme: inele de ridicare in capacul reductorului si
umeri de prindere pe corp.
1.3. Variante constructive
n figurile 1.a,b ; 2.a,b sunt prezentate 2 variante constructive pentru reductorul
cilindric. Primele 2 variante constructive au arborii plasai n plan vertical, iar planul de
separaie este orizontal. Ungerea angrenajelor i a rulmeilor se realizeaz prin scufundarea n
ulei a pinioanelor pe nlimea dinilor. Nivelul uleiului nu trebuie s treac peste centrul celui
mai inferior corp de rulare a rulmentului. Prin barbotarea uleiului n timpul funcionrii
reductorului, se asigur att ungerea angrenajelor, ct i a rulmenilor.
Pinioanele arborilor de intrare ale primelor dou variante constructive sunt executate
corp comun cu arborii respectivi. Arborii de intrare i de ieire sunt etanai prin montarea
manetelor de rotaie n capace i sunt sprijinii pe cte doi rulmeni radiali-axiali cu role conice
pe un rnd la prima variant constructiv respectiv cu bile pe un rnd la a doua. Rulmenii
respectiv sunt montai pe cte o caset, ce d rigiditate mrit arborilor de intrare. Controlul
nivelului de ulei se face cu ajutorul unui indicator de tip tij numit joj, golirea uleiului din
reductor fcndu-se prin intermediul unui dop de golire situat n partea inferioar a carcasei.
Inelele de ridicare necesare la transportarea reductorului sunt montate pe capac prin intermediul
unor ansambluri filetate.
4
Reductor cilindric cu dini drepi cu o treapt vertical
Fig.1.a Fig.1.b
Reductor cilindric cu dini drepi cu o treapt vertical
Fig.2.b Fig.2.a
5
Se alege varianta constructiv 1, deoarece corespunde cerintelor temei, adic o putere
de transmitere mic, si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus, simplu de realizat
care nu implic conditii speciale de executie.
1.4. Norme de protectie a muncii
Pentru siguranta desfurrii procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie s se
respecte urtoarele reguli de protectie a muncii :
Trebuie respectate regulile de protectie a muncii din atelierul de productie;
Trebuie respectate ntocmai regulile de ntretinere a dispozitivului;
nainte de nceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului.
La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa
defect;
Este de preferat ca muchile i colturile s fie teite pentru a diminua riscul unor accidente;
Zonele n care exist organe de rotatie n micare se vor proteja cu ajutorul unor aprtori.
n timpul manipulrii reductorului se va evita stationarea sub sarcin.
Nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului.
Ridicarea i transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat i transport adecvate.
Reductorul nu are voie s functioneze dect dac are toate accesoriile montate.
La aezarea reductorului n vederea fixrii cu ajutorul instalatiilor de ridicat, elementele de
legare de crlig se vor desface numai dup ce piesa a fost fixat ntr-o pozitie favorabil.
Se interzice reglarea jocului din rulmenti n timpul functionrii reductorului, aprnd
posibilitatea de distrugere a angrenajelor.
Dac n perioada de rodaj are vibratii sau zgomote mari, reductorul se va scoate din
functiune i se vor cuta cauzele care au dus la aceste neajunsuri.
Se va evita ptrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.
Capacul reductorului nu se va desface n timpul functionrii pentru a mpiedica stropirea cu ulei
sau eventualele accidente.
1.5. Ungerea reductorului cu roti dintate
ntr-o cupl de frecare lubrifiantul are urmtoarele functii principale :
- reducerea frecrii si uzrii ;
- protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea cldurii din zona de contact ;
Astfel la angrenaje cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste
angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina, rugozitatea
si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit, elastohidrodinamic
sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare n baie de ulei. n
acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus n baia de ulei pn la nltimea unui
dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului
este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimb dup 200
300 ore de functionare.
Aditivii sunt substante care, adugate uleiurilor de baz, le amelioreaz unele proprietti si
le confer altele noi.
6
Se alege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o ncrcare de sarcin medie.
Astfel pentru ungerea rulmentilor ce se utlizeaz n lagrele reductoarelor se folosesc uleiurile
minerale si unsori consistente. Alegerea lubrifiantilor pentru lagre cu rulmenti si stabilirea
intervalelor de ungere, se face n functie de marimea, turatia, sarcina si temperatura de lucru a
rulmentului. Ungerea cu unsoare consistent este avantajoas deoarece conduce la : constructii
simple ale lagrelor ; etansare mai simpl si la un cost mai redus ; protejarea mai bun a
rulmentului contra agentilor externi ; pierderi de lubrifiant mai mici. Se alege o unsoare pe baz
de spun de sodiu si calciu STAS 1608-84.
1.6. Demontarea reductorului
Demontarea se va face pe subansamble i repere n urmtoarea ordine:
se deurubeaz dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din
baia de ulei;
se demonteaz uruburile capacelor laterale i se scot aceste capace
mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare;
se demonteaz uruburile de asamblare a carcasei i se separ
capacul reductorului;
se scot subansamblele arboriroi dinaterulmeni, fr a demonta
roile dinate i rulmenii de pe arbori;
se demonteaz capacul de vizitare.
7
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL
2.1. Stabilirea rapoartelor de transmisie

Se alege raportul de transmitere al reductorului i
12
= 3,15;

; 2
; 2
15 , 3
3 , 6
max
12
12


c C
C
tot
C C tot
i i
i
i
i
i i i i
i
12
- raportul de transmisie al reductorului
i
C
raportul de transmisie a curelei trapezoidale
i
tot
- raportul de transmisie total
2.2. Alegerea valorilor medii ale randamentelor
94 . 0
c

randamentul curelelor trapezoidale;

99 , 0
r

randamentul lagrelor cu rulmeni;

97 , 0
rd

randamentul roilor dinate cilindrice cu dini drepti;

Randamentul total al sistemului de transmisie va fi :

9026 , 0 97 , 0 99 , 0 94 , 0
rd r c t

2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul
momentelor de torsiune pe arbori.Calculul puterilor pe
arbori.
iesire de arborelui puterea KW P
n M
P
iesire de arborele pe torsiune de momentul mm daN Mt i Mt Mt
trare in de arborele pe torsiune de momentul mm daN Mt
n
P
Mt
trare in de arborelui puterea KW P P
arborelui turatia rot n
i
n
n
arborelui turatia rot
i
n
n
t
rd r
c
c
] [ 7 , 2
950000
] [ 9262
] [ 3062 950000
] [ 82 , 2
2 min] / [ 277
15 , 3
875
1 min] / [ 875
2
1750
2
2 2
2
2 12 1 2
1
1
1
1
1
2
12
1
2
1

8
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a
rotilor dintate
In general alegerea materialului pentru angrenaje trebuie sa aiba in vedere urmatoarele
critarii:
- felul angrenajului si destinatia acestuia;
- conditii de exploatare;
- tehnologia de executie agreata;
- restrictiile impuse prin gabarit, duritate si pret de fabricatie;
Pentru constructia rotilor dintate se poate utiliza o mare varietate de materiale: fonte,
bronzuri si in special oteluri laminate.
Fontele se utilizeaza la incarcari si viteze mici datorita rezistentei mecanice mai reduse decat
a otelurilor, roile dintate din fonta avand bune calitati de antifrictiune si de amortizare a
vibratiilor.
Otelurile au cea mai mare utilizare:
- OLC nealiate: utilizate la solicitati medii si mari;
- OLC aliate: utilizate la solicitari mari si foarte mari;
Se impune: 18MoCr10 pentru arborele pinion si pentru roti dintate
Materialul
Tratamentul
termic
Duritatea
dintelui
HB [MPa]
Solicitari limita

Hlim

0Flim
Grupa Simbolul
Otel aliat
18MoCr
10
I
2070
0,15HB+300
=610
0,057HB+385
=500
Tehnologia de fabricatie:
Semifabricat Degroare Tratament Strunjire Danturare
termic de de
mbuntire finisare
Tratament
termic de Rectificare
durificare final
9
2.5. Dimensionarea angrenajului
2.5.1. Valori necesare calcului angrenajului
a. tensiuni admisibile
-tensiunea admisibila la solicitarea de contact:
X W V R L N
HP
H
HP
Z Z Z Z Z Z
S

lim

in care:
Hlim
= 610 MPa - tensiunea limita de baza la solicitarea de contact;
S
HP
= 1,15 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de contact;
Z
N
= 1 - factorul de durabilitate;
Z
L
= 1 - factorul de ungere;
Z
R
= 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate;
Z
V
= 1 - factorul de vitez;
Z
W
= 1- factorul de duritate al flancurilor;
Z
X
= 1 - factorul de dimensiune.
. 530
lim
MPa Z Z Z Z Z Z
S
X W V R L N
HP
H
HP

-tensiunea admisibil la solicitarea de ncovoiere:

X R N
FP
FP
Y Y Y Y
S

lim 0
unde:
0lim
- tensiunea limit la solicitarea de ncovoiere;
S
FP
= 1,25 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de ncovoiere;
Y
N
= 1 - factorul de durabilitate la ncovoiere;
Y
R
1 - factorul rugozitii racordrii dintelui pentru roi rectificate;
Y
X
=1 - factorul de dimensiune, n funcie de modulul normal al roii;
Y

= 1,1 - factorul de sprijin.

. 440
lim 0
MPa Y Y Y Y
S
X R N
FP
FP

b. factorul de corecie al ncrcrii

-pentru solicitarea de contact:
H H V A H
K K K K K
unde: K
A
= 1,25 - factorul de utilizare;
K
V
= 1,5 - factorul dinamic;
K
H
= 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact;
K
H
= 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de contact.
81 , 2
H H V A H
K K K K K
.
10
-pentru solicitarea de ncovoiere:
F F V A F
K K K K K
unde: K
A
= 1,25 - factorul de utilizare;
K
V
= 1,5 - factorul dinamic;
K
F
= 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere;
K
F
= 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de incovoiere.
81 , 2
F F V A F
K K K K K
.
2.5.2. Proiectarea angrenajului cilindric
a. calculul de predimensionare
- alegerea numarului de dinti:
z
1
= 20 dinti;
63 15 , 3 20
2 12 1 2
z i z z dinti;
. 15 , 3
1
2

z
z
u
- alegerea coeficientului de lime al danturii,
a
:
482 , 0
1 15 , 3
1 2
1
2

+


u
d
a
- distana minim necesar ntre axe, a:
( )
( )
3
2 2
2
2
min
2
1
HP a
E H H t
u
Z Z Z Z K M
u a

+
unde: M
t2
= 92620 Nmm - momentul de torsiune la roata condus;
Z
H
factorul zonei de contact;
495 , 2
cos sin
2

t t
H
Z

t
= 20
o
- unghiul profilului n plan frontal;
Z
E
= 189,8 [MPa]
1/2
- factorul de material;
Z

= 1 - factorul gradului de acoperire;

Z

= 1 - factorul de nclinare al dinilor.

( )
( )
( )
( )
mm
u
Z Z Z Z K M
u a
HP a
E H H t
79 , 115
530 482 , 0 15 , 3 2
8 , 189 495 , 2 81 , 2 92620
1 15 , 3
2
1
3
2 2
2
3
2 2
2
2
min



+

. 79 , 115 mm a
w

11
- modulul normal, m
n
:
Se calculeaz modulul normal minim, m
nmin
:
( )
79 . 2
15 , 4 20
79 , 115 2
) 1
2
1
min

u z
a
m
w
n
mm m
nSTAS
3
12
b. calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice
- elementele geometrice ale danturii:
Profilul de referin conform STAS :
n
=20
o
; h
*
a
=1; c
*
=0,25.
Elementul geometric Relatia de calcul
Numerele de dinti 20
1
z dinti; 63
1
z dinti;
Modulul normal standardizat
3
n
m
mm;
Modulul frontal
3
n t
m m
mm;
Inaltimea capului dintelui 3 3 1
*

n a a
m h h mm;
Inaltimea piciorului dintelui
( ) 75 , 3 3 25 , 1
* *
+
n a f
m c h h
mm;
Inaltimea dintelui
75 , 6 75 , 3 3 + +
f a
h h h
mm;
Diametrul de divizare
60 20 3
1 1
z m d
t
mm;
189 63 3
2 2
z m d
t
mm;
Diametrul cercului de picior
5 , 52 75 , 3 2 60 2
1 1

f f
h d d
mm;
5 , 181 75 , 3 2 189 2
2 2

f f
h d d
mm;
Diametrul cercului de varf
66 3 2 60 2
1 1
+ +
a a
h d d
mm;
195 3 2 189 2
2 2
+ +
a a
h d d
mm;
Diametrul de rostogolire
60
1 1
d d
w
mm;
189
2 2
d d
w
mm;
Distanta intre axe 5 , 124
2
189 60
2
2 1

w w
d d
a mm;
Unghiul profilului in plan frontal
( ) 20
n n t
tg arctg
Diametrul cercului de baza
38 , 56 20 cos 60 cos
1 1

t b
d d
mm;
6 , 177 20 cos 189 cos
2 2

t b
d d
mm;
Unghiul de presiune la capul dintelui
32 , 31
66
38 , 56
arccos arccos
1
1
1
a
b
a
d
d

38 , 24
195
6 , 177
arccos arccos
2
2
2
a
b
a
d
d

Latimea rotii conduse

60 482 , 0 5 , 124
2

a
a b
mm;
Latimea rotii conducatoare
63 3 60
2 1
+ +
n
m b b
mm.
13
2.6. Verificarea angrenajului
- gradul de acoperire,
Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roi dinate cilindrice cu dini drepi se
determin cu relaia:
( ) [ ] . 1 , 1 673 , 1
2
1
2 1 2 2 1 1
> + +
t a a
tg z z tg z tg z

- lungimea peste dinti

( ) [ ]
( )
( ) [ ]
( )
8 5 , 0
9
63
5 . 0
9
07 , 69 20 cos 20 63 5 , 7 3
cos 2 5 . 0
01490438 , 0
180
20
20 20
3 5 , 0
9
20
5 . 0
9
98 , 22 20 cos 20 20 5 , 2 3
cos 2 5 . 0
2
2
2
0 0 2 0 2 2 2
1
1
1
1 1 1 1
+ +
+
+ +

+ +
+
+ +
z
N
mm inv WN
inv z tg x N m WN
tg inv
z
N
mm inv WN
inv z tg x N m WN
n
n n n n

- randamentul angrenrii,
a
Randamentul unei trepte cu roi dinate cilindrice se determin cu relaia:
9937 , 0
63
1
20
1
5
673 , 1 09 , 0
1
1 1
1
2 1

,
_

,
_

z z f
a a
a

- verificarea jocului la cap

a indeplinit conditie m d d a c
n a f
3 , 0 1 , 0 75 , 0 ) ( 5 , 0
2 1 1
> +
-Forta normal. Forta tangential. Forta radial

] [ 371 20
] [ 1020 20 cos
] [ 1086
20 cos 60
30620 2
20 cos
2
0
1 2 1
0
1 2 1
0
1
1
2 1
N tg F F F
N F F F
N
d
M
F F
t r r
n t t
w
t
n n

14
- la incovoiere
] / [ 440 58 , 44 8 , 2
3 60
81 , 2 1020
2
mm N
Y
m b
K F
FP F
FP Fa
F t
F
<

Y
Fa
= 2,8 - factorul de form al dintelui
K
F
= 2,81.
- la presiunea de contact
HP
w
H t
E H H
u
u
d b
K F
Z Z Z


+

1
1
2
Z
H
factorul zonei de contact;
495 , 2
cos sin
2

t t
H
Z

Z
E
= 189,8 [MPa]
1/2
- factorul de material;
Z

- factorul gradului de acoperire;

88 , 0
3
673 , 1 4
3
4

Z
K
H
= 2,81
] / [ 530 8 , 426
15 , 3
1 15 , 3
60 60
81 , 2 1020
88 , 0 8 , 189 495 , 2
2
mm N
HP H
<
+

15
2.7. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.
- Diametrului primitiv al roii mici D
p1
] [ 63
1
mm D
STAS p

- Diamentrul primitiv al rotii mari.


] [ 125
2 1 2
mm D D i D
STAS p p c p

- Diametrul mediu al rotilor de curea
] [ 94
2
2 1
mm D
D D
D
pm
p p
pm

+

- Distanta dintre axe (preliminar)

] [ 250
) ( 2 ) ( 7 . 0
2 1 2 1
mm A
D D A D D
p p p p

+ +
- Lungimea primitiv a curelei
76 7195 800 ] [ 800
4
) (
2
2
1 2

+ + STAS L mm
A
D D
D A L
p
p p
pm p

- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)
16

5 . 480 ) ( 125 . 0
116 . 126 ) ( 393 . 0 25 . 0
] [ 32 . 250
2
1 2
2 1
2

+
+
p p
p p p
D D q
D D L p
mm A q p p A
- Unghiul dintre ramurile curelei:
o
p
A
D
22 , 14
2
D
arcsin 2
1 p2

- Unghiul de nfurare:

1
= 180
o
= 165,78
o
;

2
= 180
o
+ = 194,22
o
.
- Calculul numrului de curele (preliminar)

curea o de transmisa puterea kW P
fuctionare de coeficient C
fasurare in de coeficient C
lungime de coeficient C
z
P C C
P C
z
F
L
L
F
] [ 30 . 1
1 . 1
957 . 0
86 . 0
09 . 3
0
0
0
0

- Coeficientul numrului de curele

9 . 0
Z
C
- Numrul de curele (definitiv)
4 43 . 3
0
z alege se z
C
z
z
z
- Viteza periferica a curelei
; / 77 , 5
19100
1
s m
n D
v
p

- Forta periferica transmisa

17
; 520 1000 N
v
P
F
Fora de ntindere iniial a curelei ( F
0
) i cea de apsare pe arbori ( F
a
) sunt egale cu:
N F
N F F F
c
a o
806
806 55 . 1

.
- Dimensiuni ale curelei trapezoidale
Tip
curea
l
p

[mm]
h
[mm]

[
o
]
Sectiunea
curelei A
c
[cm
2
]
SPZ 8,5 8 400,1 0,54
- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea
Sectiunea
canalului
l
p
n
min
m
mjn
f e r
Z 8,5 2,5 9 81 120,3 38
o
1
o
34
o
1
o
0,5
18
2.8. Predimensionarea arborilor
Predimensionarea arborilor se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74:
Arborele 1: M
t1
= 30,62 Nm => d
I
= 28 mm;
Arborele 2: M
t2
= 92,62 Nm => d
II
= 40 mm;
19
2.9. Calculul reactiunilor pe arbori

2.9 .1. Pentru arborele 1
a. Reactiunile pe vertical pentru arborele 1

] [ 5 , 185
2
] [ 5 , 185
2
1
2
1
1
mm N
F
V
mm N
F
V
r
r


b. Reactiunile pe orizontal pentru arborele 1

] [ 197
] [ 757
] [ 128
] [ 5 , 70
] [ 66
2
] [ 734
) (
2
2
2
2
2 2
2
1
2
1 1
1
2
1
1
mm N H V R
mm N H V R
mm b
mm a
mm N
b
a F
b
F
H
mm N
b
b a F
b
F
H
c t
c t
+
+

20
H
1 H
2
F
t
a b/2 b/2
In plan
orizontal
V
1 V
2
F
r
b/2 b/2
In plan
vertical
F
c
c. Determinarea momentelor ncovoietoare pentru arborele 1


] [ 62550
] [ 4224
2
] [ 61413 )
2
(
2
] [ 11872
2
] [ 11872
2
2
max
2
max max
2 2
1 1
2 2
1 1
mm N M M M
mm daN
b
H M
mm N
b
a F
b
H M
mm N
b
V M
mm N
b
V M
iH iV i
iH
c iH
iV
iV
+

+


2.9.2. Pentru arborele 2

d. Reactiunile pe vertical pentru arborele 2


] [ 5 , 185
2
] [ 5 , 185
2
2
1
2
2
mm N
F
V
mm N
F
V
r
r



21
V
2
F
r
b/2 b/2
H
2
F
t
b/2 b/2
H
1
V
1
In plan
orizontal
In plan
vertical
e. Reactiunile pe orizontal pentru arborele 2

] [ 543
] [ 543
] [ 127
] [ 510
2
] [ 510
2
2
2
2
2 2
2
1
2
1 1
2
2
2
1
mm N H V R
mm N H V R
mm b
mm N
F
H
mm N
F
H
t
t
+
+

f. Determinarea momentelor ncovoietoare


] [ 34461
] [ 32385
2
] [ 32385
2
] [ 11780
2
] [ 11780
2
2
max
2
max max
2 2
1 1
2 2
1 1
mm N M M M
mm N
b
H M
mm N
b
H M
mm N
b
V M
mm N
b
V M
iH iV i
iH
iH
iV
iV
+




2.10. Verificarea arborilor la solicitare compusa
Pentru efort torsiune constant si efort incovoiere alternant simetric avem =0,577;
Pentru arborele 1:
( )
[ ]. / 75 16 , 30
32
]; [ 64997
]; [ 62550
2
3
2 2
2 2
mm N
d
M
W
M
mm N M M M
mm N M M M
ai
ech
z
ech
ech
t irez ech
iH iV irez

+
+

22
2.11. Alegerea si verificarea rulmentilor
-Alegerea rulmentilor
Pentru arborele 1:
d D B C C
0
mm kN
35 80 21 26 17,6
Pentru arborele 2:
d D B C C
0
mm kN
50 90 20 27,5 21,2
- Verificarea rulmentilor
3
L P C
unde:
;
; 20000
;
10
60
6
ui rulmentul radial a ncrcarea P
h L
L n
L
h
h

Verificarea rulmentilor de pe arborele 1:

]. [ 26 ] [ 7 , 7
]; [ 757
; 1050
10
20000 875 60
1
3
1 1
2 , 1 1
6
1
kN C kN L P
Nmm R P
rotatii de milioane L
<

Verificarea rulmentilor de pe arborele 2:

]. [ 5 , 27 ] [ 76 , 3
]; [ 543
; 4 , 332
10
20000 277 60
2
3
2 2
4 , 3 2
6
2
kN C kN L P
Nmm R P
rotatii de milioane L
<

23
2.12. Alegerea si verificarea penelor
- Alegerea penelor
Pentru cuplajul dintre roata de curea si arbolele 1 - pana 1:
d b h l t1 t2
mm
28 8 7 22 4 3,3
Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si roata dintata - pana 2:
d b h l t1 t2
Mm
55 16 10 36 6 4,3
Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si masina unealta - pana 3:
d b h l t1 t2
mm
40 12 8 22 5 3,3
24
- Verificarea penelor
a. Verificarea penei 1 la presiunea de contact si la forfecare
; 22 ; 7 ; 8 :
60
100
42 , 12
28 22 8
30620 2 2
85 , 24
28 22 8
30620 4 4
2
2
2
1
2
1
mm l mm h mm b paralela pana
mm
N
mm
N
p
verificat
mm
N
hld
M
verificat
mm
N
p p
hld
M
p
af
a
ef af
t
ef
e a
t
e

c. Verificarea penei 2 la presiunea de contact i la forfecare
; 36 ; 10 ; 16 :
60
100
35 , 9
55 36 10
92620 2 2
71 , 18
55 36 10
92620 4 4
2
2
2
2
2
2
mm l mm h mm b paralela pana
mm
N
mm
N
p
verificat
mm
N
hld
M
verificat
mm
N
p p
hld
M
p
af
a
ef af
t
ef
e a
t
e

25
2.13. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de
etansare
- Calculul vitezei periferice:
[m/s] 75 , 2
60000
875 60
60000
1 1

n d
w
- k
s
este presiunea Stribeck si este dat de relaia:
] [ 8 , 1 88 , 0 495 . 2
15 , 3
1 15 , 3
60 60
1020 1
2 2 2 2
1
MPa Z Z
u
u
bd
F
k
H
t
s

+

+


Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 55 EP, cu vscozitatea J
50
= 46 cSt .
Simbolul
uleiului
Vscozitatea
cinematica la
50
0
C
50
(cSt)
Indice de
viscozitate IV
Punct de
congelare
(
0
C )
Inflamabilitate
(
0
C )
TIN 55 EP 45-57 60 -20 220

Nivelul uleiului se va verifica cu joja iar dopul de aerisire va servi pentru
eliminarea gazelor. Perioada de schimb a uleiului este de 1000 - 5000 de ore.
ntre capace i carcas se vor folosi ca elemente de etanare garnituri, iar intre
arbori i carcas se va folosi manete.
Se aleg dou manete : A32 x 47 si A45 x 65 STAS 7950/2-80
26
Nr d h D
1 32 8 47
2 45 8 65
2.14.Verificarea la nclzire a reductorului
a. randamentul total al reductorului

a
= 0,9937 - randamentul treptei de roti dintate;
l
= 0,995 - randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti;

u
= 0,99 - randamentul ungerii;
Randamentul unui reductor cu o trepte de reducere se determin cu relaia:
974 , 0 99 , 0 995 , 0 9937 , 0
2 2

u l a t

.
27
b. dimensionarea carcaselor
- elemente constructive:
Grosimea peretelui corpului pentru reductoare cu angrenaje cilindrice:
; 10 6 5 , 124 025 , 0 5 025 , 0 mm a + +
Grosimea peretelui capacului:
; 8 10 8 , 0 8 , 0
1
mm
Grosimea flanei corpului:
; 15 10 5 , 1 5 , 1 mm h
Grosimea flanei capacului:
; 12 8 5 , 1 5 , 1
1 1
mm h
Grosimea tlpii (n varianta cu bosaje pentru uruburile de fundaie):
; 15 10 5 , 1 5 , 1 mm t
Grosimea nervurilor corpului:
; 8 10 8 , 0 8 , 0 mm c
Grosimea nervurilor capacului:
; 4 , 6 8 8 , 0 8 , 0
1 1
mm c
28
Diametrul uruburilor de fixare a reductorului pe fundaie
; 16 10 5 , 1 5 , 1 mm d
Diametrul uruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se afl lng
lagre:
; 12 16 75 , 0 75 , 0
1
mm d d
Diametrul uruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lng
lagre:
; 8 16 5 , 0 5 , 0
2
mm d d
Diametrul uruburilor capacelor lagrelor:
; 6 8 75 , 0 75 , 0
2 3
mm d d
Limea flanei corpului i a capacului:
; 24 8 3 3
2
mm d K
Distana minim ntre roile dinate i suprafaa interioar a reductorului:
; 15 10 5 , 1 5 , 1 mm
Distana ntre roata cea mare i fundul bii de ulei:
; 40 10 4 4
1
mm
Distana de la rulment la marginea interioar a carcasei reductorului:
; 2
1
mm l
Distana de la elementul rotitor (roata de curea) pn la capacul lagrului:
( ) ; 20 ... 15
2
mm l
29
- calculul suprafeei reductorului
Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar s se determine
suprafaa de schimb de cldur cu mediul exterior. Pentru reductor cu o treapt de roi
dinate cilindrice:
( ) ( ) ( ) ( ) . 223150
cos 2
2
2
2
; 38 , 27 51 , 0
5 , 124
56 5 , 120
5 , 152 15 40
2
195
2
113 10 2 15 2 63 2 2
; 301 56 5 , 120 5 , 124
; 56 8 15
2
75
2
; 5 , 120 8 15
2
195
2
2 2 2
1
2
1
1
1
1
2
mm
a
r R l r R a ar r R l L H S
a
r R
tg
mm t
d
H
mm b l
mm r R a L
mm
d
r
mm
d
R
a
a
a

1
]
1

+ + + + + + + +

+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + +

c. verificarea reductorului la nclzire

Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc
recircularea uleiului, se calculeaz din ecuaia echilibrului termic:
( )
( )
<


+

+
60 42 , 40
974 , 0 223 , 0 2 , 1 12
974 , 0 1 10 70 , 2
18
1
3
2
0
a
a
t c
t
t t
t
S
P
t t

unde: t
0
- temperatura mediului ambiant (t
0
=18
o
C);
P
2
- puterea la arborele de ieire din reductor, n watt;

t
- randamentul total al reductorului;
S
c
- suprafaa de calcul a reductorului, n m
2
: S
c
=1,2S, unde S reprezint suprafaa
carcasei. Aceast suprafa se majoreaz cu 20 % pentru a ine seama de nervurile de
rigidizare i de flane, obinndu-se astfel S
c
;
- coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas i aer;
= (8...12) [W/(m
2
.
o
C)] dac exist o circulaie slab a aerului n zona de montare a
reductorului;
= (12...18) [W/(m
2
.
o
C)] dac exist o bun circulaie a aerului n zona de montare a
reductorului.
t
a
temperatura admisibil ( t
a
= (60...70)
0
C pentru angrenaje cilindrice.
30