Sunteți pe pagina 1din 55

PROIECT:

REDUCTOR CONICO-CILINDRIC

NDRUMTOR,
STUDENT,

TEMA PROIECTULUI
S se proiecteze reductor conico-cilindric cu urmtoarele date de
proiectare:
-

puterea motorului electric PME= 9 [kW],

turaia motorului electric n

turatia de iesire niesire=80 [rot/min];

durata totala de functionare DH=10000 [h];

ME=

1800 [rot/min];

I.

MEMORIU TEHNIC
1.1. DEFINIIE

Reductoarele cu roi dinate sunt mecanisme independente formate din


roi dinate cu angrenare permanent, montate pe arbori i nchise ntr-o
carcas etan. Ele servesc la:
-

Micorarea turaiei;

Creterea momentului de torsiune transmis ;

Modificarea sensului de rotaie sau a planului de micare;

nsumeaz fluxul de putere de la mai multe motoare ctre o main de


lucru;

distribuie fluxul de putere de la un motor ctre mai multe maini de


lucru.

n cazul reductoarelor de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe


arbori, rotile angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total
fix, definit ca raportul dintre turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului,
spre deosebire de cutiile de viteze la care unele roti sunt mobile pe arbori (roti
baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport de transmitere total
in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate (utilizate
mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile
constructiilor de masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile
dintate. Ele se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1.

dupa raportul de transmitere:

reductoare o treapta de reducere a turatiei;


reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.

2.

dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de


iesire:

reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de


isire;
reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire
sunt paralele.
3.

dupa pozitia arborilor:

reductoare cu axe orizontale;


reductoare cu axe verticale;
reductoare cu axe inclinate.
4.

dupa tipul amgrenajelor:

reductoare cilindrice;
reductoare conice;
reductoare hipoide;
reductoare melcate;
reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
reductoare planetere.
5.

dupa pozitia axelor:

reductoare cu axe fixe;


reductoare cu axe mobile.
Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat
(motorul este motat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci
unitatea se numeste motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se
utilizeaza in scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele,
prin lanturi, cu frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.

Avantajele utilizarii reductoarelor inschemele cinematice ale masinilor


si mecanismelor sunt:
4

raport de transmitere constant;


asigura o mare gama de puteri instalare;
gabarit redus;
randament mare (cu exceptia reductoarelor melcate);
intretinere simpla si ieftina.
Printre dezavantaje se enumera:

pret de cost ridicat;

necesitatea unei uzinari si montaj de precizie;

functionarea lor este insotita se sgomot si vibratii.

Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt:

puterea;

raportul de transmitere;

turatia arborelui de intrare;

distanta dintre axe.

Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si


aparate,

parametrii

reductoarelor

de

turatie

cu

rotile

dintate

sunt

standardizate:

rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;

distanta dintre axe, STAS 6055-82;

modulii, STAS 822-82;

parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;

parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

1.2. TIPURI DE REDUCTOARE


Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie
de:
5

raportul de transmitere necesar;

gabaritul disponibil;

pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;

randamentul global al schemei cinematice.

In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de


reductoare cu roti dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate,
cilindro-melcate, planetare.
a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.
Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:
se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici
(de ordinul Watt-ilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o
teapta).
rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare
cu o treapta;
iT = 6,360, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40200, pentru
reductoare cu 3 treapte);
viteze periferice, vmax = 200 [m/s];
posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.
Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 1.1, avand
dantura dreapta sau inclinata.
Notatiile din figura sunt:

intrarea in reductor, cu litera I;

iesirea din reductor, cu litera E;

cifrele 1, 2, 3, 4 rotile ce compun angrenajele treptelor de


reducere.

Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor


cu roti dintate cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:

reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri

instalate mici si mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile


baladoare de la cutiile de viteze;

reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri

instalate mici si mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;


6

reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru

puteri instalate mari viteze periferice mici.

Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice


b) Reductoare cu roti dintate conice
Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90[0], fiind utilizate atat in
varianta constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal)
cat si in varianta combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice
paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se recomanda ca:
reductoarele conice simple, cu iT

max=6,

pentru puteri mici, randamente

max= 0,98;
reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj
conic),
cu iT = 440 si randamente max = 0,96;
reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj
conic celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 180 si
randamente max = 0,95.

Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si


conico-cilindrice.
In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si
domeniile de viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul
danturii:

pentru danturi conice drepte, vmax = 3 [m/s];

pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 [m/s];

pentru danturi conice curbe, vmax = 40 [m/s];

c) Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale.


Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele
diferentiale, 2 grade de mobilitate. In fig. 1.3 s-au prezentat 2 tipuri de
reductoare planetare, cu scheme cinematice simbolizate cu P1 (reductor
planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2 (reductor planetar cu o
treapta si 2 randuri de sateliti).
Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 9.51 sunt:

roata centrala, a;

satelit (sateliti), s, sau s1, s2;

coroana, b;
8

bratul port satelit, H.

Fig. 1. 3. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)


Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de
celelalte tipuri de reductoare:

constructie foarte compacta, greutate de 26 ori mai mica (la

aceiasi putere transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se


datoreaza faptului ca momentul de rasucire se repartizeaza pe 2 sau
mai multi sateliti;

rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare.

Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si


cerintele de montaj foarte exigente.
Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2
etc.
Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor
sau aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii.

c) Reductoare melcate
Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au
axele de rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de
900), normala lor comuna este distanta dintre axe.

Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative


dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt
reductoarele melcate cu melc cilindric, fig. 1.4, cele cu melc globoidal fiind mai
putin folosite datorita cerintelor mai severe de executie si montaj.
La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de
urmatoarele caracteristici ale acestora:

reductoarele melcate simple cu iT max = 80 (pentru la transmisiile de

forta) si
iT

max=1000

(pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici;

melcul poate fi pozitionat sus sau jos;

pentru

crestera

rapoartului

de

transmitere,

se

realizeaza

reductoare combicate compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si


un angrenaj melcat, constructie care are fata de reductorul melcat
simplu, la acelasi raport de transmitere total, un randament mai mare;

la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita

frecarilor mari dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se


incalzesc puternic si necesita masuri speciale de racire;

sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

Fig. 1.4. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

10

1.3.

VARIANTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE


1.4. CONICO-CILINDRICE

Varianta 1
Prima variant constructiv se caracterizeaz prin:
-

Pinionul treptei a I-a de reducere este executat corp comun cu

arborele de intrare, aceeai soluie aplicndu-se i pentru treapta a II-a;


-

Carcasa reductorului este turnat din dou buci separate n

planul orizontal;
-

Ungerea lagrelor i a roilor dinate se asigur cu ulei, prin

barbotare i stropire de ctre roile antrenateale fiecrei trepte;


-

Construcia reductorului este suficient de compact

Arborele de intrare se sprijin pe lagre cu rulmeni montai ntr-o

capsul;
Varianta 2
A doua variant constructiv prezint o construcie asemntoare cu
prima.
Deosebirea apare la arbore de ieire, care este montat pe rulmeni radialiaxiali cu role conice, n prima variant utilizandu-se rulmeni oscilani
Pentru buna functionare reductorul este prevazut cu capac de vizitare a
danturii, aerisitor,dop de golire,indicator al nivelului de ulei cu vizor si inele de
ridicare executate in capac prin turnare.
Etansarea arborelui de intrare si iesire se realizeaza cu mansete de
rotatie.
Varianta 3
Varianta a III-a prezint o costrucie diferit de precedente: aezarea
arborelui de intrare n poziie vertical. Toi arborii sunt montai pe rulmeni
radiali-axiali cu role conice. Pentru o bun funcionare, montarea pinionului
trebuie fcut cu mare atenie, n scopul respectrii jocului prevzut ntre
flancurile danturii.

11

Pentru calcule s-a ales varianta constructiva a II-a (Fig. 1.5), deoarece
prezinta o constructie mai simpl, compact, uor de montat si prezinta un
cost de productie mai redus.

Fig. 1.5. Variant constructiv de reductor conico-cilindric.

12

II.

MEMORIU DE CALCUL

1.5. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI

Fig. 2.1. Schem cinematic pentru reductor conic-cilindric


2.1.1. Stabilirea rapoartelor de transmitere
La reductoarele cu dou trepte, pentru determinarea raportului de
transmitere al primei trepte i12 se folosete relaia: i12 itotal
itotal

nme 1800

22,5
nies
80

itotal raportul total al reductorului


Raportul de transmitere al treptei conice: i12= 4 (STAS 6012-82)
Raportul de transmitere al treptei cilindrice

i34

itotal
22,5

4,32
i12 ic 4 1,3

i34=6,3 (STAS 6012-82);


Unde: ic=1...1,5. Se adopt ic=1,3

13

2.1.2. Determinarea puterilor si momentelor pe arbori

Puteri

PIII PII 34 rul 6,051 0,96 0,99 6,75 kW


PII PI 12 rul 6,237 0,98 0,99 7,05 kW
PI PME curea rul 9 0,95 0,99 6,24 kW

rul 0,99...0,995
curea 0,94...0,96

Turatii
n
1800
n I ME
1384 [rot / min]
ic
1,3
n II

n I 1384

346 [rot / min]


i12
4

n III

n II 346

54 [rot / min]
i 34
6,3

Momente de transmisie
Mt I

9550 PI 9550 6,24

42.05 [ Nm]
nI
1384

Mt II

9550 PII 9550 6,05

165.98 [ Nm]
n II
346

Mt III

9550 PIII 9550 5,75

1016.89 [ Nm]
n III
54

14

2.1. DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI CONIC


2.1.1.

d m1min 3

d m1min

Diametrul de divizare al pinionului conic

KH KA M I
1

R 1 0,5 R 2 H2 lim u

1,7 10 6 1,5 43050


1
3
60,917 mm
2
2
0,3 1 0,5 0,3 600 4

KA factor de utilizare, KA =1,5


KH factor global al presiunii hertzienede contact, KH =1,7106 MPa
d factor de lime a danturii, d=0,3
Hlim tensiunea limit de baz de contact la oboseal a flancurilor,
Hlim = 950 Mpa
SHP factor de siguran , SHP = 1,15
u raportul de transmitere, i =4
Se calculeaza diametrul de divizare pe conul frontal median mm:

d m1 d min (1 0.5 R ) 60,917 1,15 70,05 mm d m1 70 mm


Numrul maxim de dini ai pinionului de dini:

z1 17
z 2 u z1 4 17 68

m
m

2 d m1min
z1 z 2
2 70,05
1,64
17 68

mSTAS=2

15

2.1.2.

Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drepti

Elementele rotii plane de referinta sunt standardizate prin STAS 6844 40.

Fig. 2.3. Elementele geometrice ale angrenalui conic cu dinti drepti

0 20 - unghiul profilului de referinta.


hoa 1

- Coeficientul inaltimii capului de referinta.

hof 1,2

- Coeficientul inaltimii piciorului de referinta.

c0 0,2

- Jocul de referinta la picior.

Deplasarile radiale : xr1= - xr2=0.16


Deplasarile tangentiale sunt considerate nule.

16

Elementele geometrice ale angrenajului


Calculul semiunghiului conului de divizare

90 tg1

z
1
17
1
0,25
i12 z 2 68

17
14
68
2 90 14 76

1 arctg

Calculul diametrelor de divizare :

d1 2 17 34 mm

d 2 2 68 136 mm
Lungimea exterioara a generatoarei de divizare :

1
d12 d 22
2
1
R 34 2 136 2 70,09
2
R 70,5 mm
R

Lungimea medie a generatoarei conului de divizare :

Rm12

d m12
2 sin 12

34
70,27
2 sin 14
70,5 mm

Rm1
Rm1

136
70,08
2 sin 76
70,5 mm

Rm 2
Rm 2

Rm1(2)=70,5 [mm].
17

Ltimea danturii rotilor

b3, 4 0,33 R 0,33 70,5 23,26


b3, 4 25 mm

Diametrele de divizare medii :

d m1, 2 d1, 2 b sin 1, 2

d m1 d1 b sin 1 34 25 sin 14 27,95 mm

d m 2 d 2 b sin 2 136 25 sin 76 111,74 mm


nltimea capului dintilor

ha1, 2 m (ha0 x1, 2 )

ha1, 2 2 (1 0,16) 2,32 mm


ha1, 2 2 (1 0,16) 1,72 mm
nltimea piciorului dintilor

h f1, 2 m (ha0 c0 x1, 2 )

h f1 2 (1 1,2 0,16) 4,08 mm

h f2 2 (1 1,2 0,16) 4,72 mm


Unghiurile capetelor dinilor

tg a

ha
R

a arctg

ha
h
2,2
arctg a arctg
1,8
R
R
70,5

Unghiurile la picioarele dinilor

f a 1,8
Unghiurile conurilor de cap
18

a1 1 a 14 1,8 a1 15,8
a2 2 a 76 1,8 a2 77,8
Unghiurile conurilor de picior

f1 1 f a1 15,8
f2 2 f a2 77,8
Diametrul de divizare exterior

d e1, 2 me z1, 2
d e1 me z1 2 17 d e1 34 mm

d e2 me z2 2 68 d e2 136 mm
Diametrele cercurilor de cap

d ae1, 2 d e1, 2

d ae1 34 2,32 cos14 36,3 mm


2 ha1, 2 cos 1, 2
d ae2 136 1,78 cos 76 136,4 mm

Diametrele cercurilor de picior

d fe1 d e1 2h f1 36,3 2 2,32 31,66 mm


d fe21 d e2 2h f2 136,4 2 1,78 132,84 mm
Elementele roilor cilindrice analoage
Numrul de dini al roilor analoage:

z v1

z1
17

z v1 17,52 18
cos 1 cos 14

zv2

z2
68

zv2 281,08 281


cos 2 cos 76

Diametrele de divizare ale roilor echivalente


19

d ev1 me zv1 2 18 36 mm

d ev2 me zv2 2 282 564 mm


Diametrele cercurilor de cap pentru roile echivalente

d aev1 d ev1 2ha1 36 2 2,32 40,64 mm

d aev2 d ev2 2ha2 564 2 1,78 576,56 mm


Unghiul de presiune pe cercurile de cap

20
cos aev1 d ev1

cos
cos 20
36
0,83 aev1 34
d aev1
40,64

cos aev2 d ev12

cos
cos 20
564
0,92 aev2 24
d aev12
576,56

Diametrele de baz ale rotilor echivalente

dbev1 dev1 cos 36 cos 20 37 mm


dbev2 d ev2 cos 564 cos 20 565 mm
Distanta dintre axele rotilor echivalente

aev

d ev1 d ev2
2

36 564
300 mm
2

Gradul de acoperire

18 tg 34 281 tg 24 (18 281) tg 20


4,52 1,2
2
2.2. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC
2.2.1.

Alegerea materialului pentru pinion si roata


20

Oelurile sunt utilizate, n general, pentru angrenajele de lucru, la care


uzura trebuie s fie ct mai mic. Din aceast grup se folosesc oelurile
carbon de calitate i oelurile aliate. Aceste materiale se supun tratamentelor
termice n scopul ameliorrii caracteristicilor de rezisten i a mbuntirii
comportrii flancurilor dinilor la diverse forme de uzur. In alegerea oelurilor
se pot face urmtoarele recomandri:
- Roile care angreneaz s nu fie executate din acelai material (la
materiale identice tendina de gripare este maxim).
- Roata conductoare funcioneaz n condiii mai grele dect roata
condus, deci trebuie s fie executat dintr-un material cu caracteristici
mecanice superioare.
Materialul ales este 41MCr11.
2.2.2.

Calculul dinstantei axiale minime

Relatia de dimensionare determina distanta minima necesara intre axe


pe criteria de rezistenta la presiune de contact:
u=i34=2,5 raport de transmisie la treapta cilindrica.
KA=1 - factor de utilizare
KV =1,2 - factor dinamic la contact
KH =1,39 - factor de repartiie a sarcinii pe limea danturii la solicitarea
de contact
KH =1- factor de repartiie frontal a sarcinii la solicitarea de contac
SHP=1,15 - factor de siguran
ZH =2,5 - factorul zonei de contact
ZN2= 1,6 factorul de oboseala
Ze=189,9 [ MPa ] - factorul de material
Z=0,88 - factorul lungimii minime de contact
Z=1- factorul nclinrii dinilor
a=

2 d
0,48
u 1

21

d=0.5 coeficient diametral al rotii dintate; ambele danturi avand


HB>3500MPa. Amplasarea pinionului se fae intre reazeme, asimetric.
H lim v2 600 MPa - tensiunea limita
ZL =1 Factorul de lubrifiant
ZV =1 Factorul vitezei periferice
ZX=1 Factorul de dimensiune
ZR=1 Factorul rugozitatii flancurilor
ZW=1 Factorul raportului durabilitii

amin

2
Mt III ( K A KV K H K H ) ( Z H Z E Z Z )
i34 1
2

2 i 2 H lim v 2 Z Z Z Z Z Z 2
a
N2 L R V W X
34
S HP 2

1/ 3

1
3

amin

1016890

1
.
1
,
2

1
,
39

2
,
5

189
,
9

0
,
88

1
124,895 mm
6,3 1
2

600
2
2
2 6,3 0,48
1,6 11111,19

1,15

amin=124,895 [mm] distana axial calculat.


Alegem numarul de dinti care trebuie sa fie cuprins intre 17 si 20 pentru
roata-pinion.
z3=19
z 4 z 3 i34

i34

z4
6,3
z3

z 4 19 6,3 119,7
z 4 120

22

mn

2a
2 124,895

1,797
z3 z 4
19 120

mn 1,797 mn STAS 2,5


mn ( z 3 z 4 )
2
2,5 (19 120)
a
173,75 mm
2
a

Alegem : a STAS 180 mm

2.2.3.

Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu


dinti drepti

Fig. 2.2. Elementele geometrice ale angrenajului cilindric cu dinti drepti.

23

0 20
hoa 1
hof 1,25
c 0 0,25

c 0 _ max 0,35
Deplasarile de profil : x3=0,5
x4=0,022
Unghiul de angrenare :

cos w

a
a STAS

cos 0

139
cos 20 0,93
180
a w 44

cos w

Elementele geometrice ale angrenajului


Diametrul de divizare :

d 3 m z 3 2,5 19 47,5 mm

d 4 m z 4 2,5 120 300 mm


Diametrul de rostogolire:

d w3 d 3

cos
47,5 cos 20

62 mm
cos w
cos 44

d w4 d 4

cos
300 cos 20

392 mm
cos w
cos 44

Diametrul de cap:

d a3 d 3 m hoa x4 47,5 2,5 1 0,022 49,72 mm


d a 4 d 4 m hoa x3 300 2,5 1 0,5 301,25 mm

24

Diametrul de baza:

d b3 d 3 cos 47,5 cos 20 44,63 mm


d b 4 d 4 cos 300 cos 20 281,9 mm
Diametrul de picior:
d f 3 d 3 2m (hof* x 3 ) 47,5 2 2,5 1,25 0,5 43,75 mm
d f 4 d 4 2m (hof* x4 ) 300 2 2,5 1,25 0,022 293,86 mm

Inaltimea dintilor :

ha 3 m(h * oa x4 ) m (1 x4 ) 2,5 (1 0,022) 2,55mm


ha 4 m(h * oa x3 ) m (1 x3) 2,5 (1 0,5) 3,75 mm

Inaltimea piciorului dintelui:


h f 3 m (h * of x3 ) 2,5 (1,25 0,5) 1,87 mm
h f 4 m (h * of x4 ) 2,5 (1,25 0,022) 3,79 mm

Latimea danturii rotii:


b4 a a 180 0,2...0,4 180 0,22 40 mm

De obicei se adopta latimea data de relatia de mai sus pentru roata, iar
pentru pinion se ia o latime putin majorata ( cu 2...5 [mm]) pentru a compensa
erorile de montaj axial.
Pentru compensarea erorilor de montaj axial, latimea pinionului se
adopta mai mare decat latimea danturii rotii.
b3 45 mm

Arcul dintelui pe cercul de cap:


4 x3

s a 3 d a 3
inv inv 3 4,3738
2 z3

4 x4

s a 4 d a 4
inv inv 4 2,6947
2 z3

25

Unghiul de presiune la capul dintelui:

d3
cos
d
a3

56,53

arccos 4 cos 22,02


d a4

a _ t 3 arccos
a _t4

ev of inv of

of -unghiul de angrenare frontal


ev of tg of of

ao cos of
aSTAS

0,97721

ev of 0,96720

2.3. FORELE DIN ANGRENAJUL CONIC


Deoarece calculul de rezisten se efectueaz pentru angrenajul conic
nlocuitor (echivalent), de pe conul frontal median se consider fora normal
pe dinte Fn aplicat n punctul de intersecie al liniei de angrenare cu cercul de
divizare mediu.
Fora normal (fig. 2.2.) Fn se descompune n trei direcii ortogonale: fora
tangenial Ft la cercul de divizare mediu, fora radial Fr i fora axial Fa.

26

Fig.2.2. Fortele din angrenajul conic echivalent


Calculul forei tangeniale

Ft1

2M t1 2 27670

1976,43 N
d m1
28

Ft 2

2M t 2 2 107300

1916,07 N
d m2
112

Fora normal
Fn

Ft1
1976,43

2103,27 N
cos
cos 20

Fora axial

Fa1 Fr1
Fa 2 Fr 2
Fora radial
27

Fr1 Ft1 tg cos 1 1976,43 tg 20 cos 14 698 N

Fr 2 Ft 2 tg cos 2 1916,1 tg 20 cos 76 168,7 N

2.4. FORELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC


Forele care acioneaz n angrenajul cilindric cu dini drepi se
determin din fig.2.3.

Fig.2.3. Fortele din angrenajul cilindric


Calculul forei tangeniale:
Ft 3 Ft 4

2M t 2 2 107300

4517,9 N
d m3
47,5

Calculul forelor radiale


Fr 3 Fr 4 Ft 3 tg w 4517,9 tg 20 1644,4 N

Calculul forei normale


Fn3

Ft 3
4517,9

4807,8 N
cos w
cos 20

Calculul fortei axiale


Fa3=Fa4=Ft3tg=4517,9tg20=1644,4 [N]

2.5. CALCULUL SI DIMENSIONAREA ARBORILOR


28

Alegerea materialului: OLC45 STAS 880-88.


Distanta dintre reazeme - arborele I:
L1=Lb+2x+B+612 mm
L1=26+210+22+12=80 mm
Lb - latimea butucului rotii dintate ;
x=815mm luftul dintre butucul rotilor dintate si peretele interior
carcasei
B - latimea rulmentului .

Distanta dintre reazeme - arborele II:


L2= Lb+2x+B+612mm
L2=45+210+28+7=100mm

Distanta dintre reazeme - arborele III:


L3= Lb+2x+B+612mm
L3=43+210+32+11=106mm

Dimensionarea capetelor de arbori

M tI c

M tI
kI

43.05
28.7 Nm
1,5

Lungimea capatului de arbore :


M tII c

M t II
k II

166.98
111.32 Nm
1,5

Lungimea capatului de arbore :


29

M tIII c

M t III
k III

1016.89
677.92Nm
1,5

Lungimea capatului de arbore :

2.5.1.

Verificarea si determinarea reactiunilor din arbori

Arborele de intare
Distantele dintre reazame l1 si l2

l1

b1
B

f ll 24,5
2
2

l1

28,5
63,5

15 10
24,5 147,5 mm
2
2

b
B
B

l 2 24,5 24,5 2 lu a5 2
2
2
2

19
65,5
65,5

l2
24,5
24,5 2 15 10
166,5 mm
2
2
2

Determinarea reactiunilor in cele doua plane


(V)

(H)

RV 1 RV 3

Ft 2
2

RV 1 RV 3

1916,1
958,05 N
2

(M)1=0

RH 1 2 l2 Fr1 l2 Fa 2

d w2
0
2

d
Fr 2 l 2 Fa 2 w2
2
RH 3
2 l2

RH 3
(M)3=0

168,7 166,5 168,7


2 166,5

21
2 78,5 N

d
RH 3 2 l 2 Fr 2 l 2 Fa 2 w2 0
2

30

d
Fr 2 l 2 Fa 2 w2
2
RH 3
2 l2

RH 3

168,7 352 168,7


2 166,5

21
2 183,65 N

Calculul momentului incovoietor


(V)

MiV1= MiV3=0

MiV2=RV1l2
MiV2=958,05166,5=159515,3 Nm

(H)

MiH1= MiH3=0

MiH2=RH1l2
MiH2=958,05166,5=159515,3 Nm

d w2
''
M iH
2 RH 1 l2 Fa 2
2
''
M iH
2 958,05 166,5 168,7

21
157744 Nm
2

Calculul momentului incovoietor rezultant


2
M ij M iV2 2 M iH
2

M ij 157744 2 157744 2 223083,7 Nm

Calculul momentului incovoietor echivalent


M e M ij2 ( M t1 ) 2

M e 223083,7 2 (0,56 27670) 2 223621,2 Nm

ai1
ai0

75
0,56
130

31

Fig. 2. 4. Diagrama de forte si momente pentru arborele de intrare

Arborele intermediar
Distantele dintre reazame l1 si l2
l1

b2 2 B

2
2

l1

28,5 2 20

34,25 mm
2
2

l2

a
2 B
2 B
2 a3 2 a 4 5
2
2
2

l 2 20 2 10 2 150

140
20 352 mm
2

Determinarea reactiunilor in cele doua plane


(V)

(H)

RV 4 RV 6

Ft 2
2

RV 4 RV 6

1916,07
958 N
2

(M)4=0

RH 6 2 l 2 Fr1 l 2 Fa 2

RH 6

RH 6

Fr 2 l 2 Fa 2
2 l2

d w2
0
2

d w2
2

168,7 352 168,7


2 352

32

63
2 77,8 N

(M)6=0

RH 4 2 l 2 Fr 2 l 2 Fa 2

RH 4

RH 4

Fr 2 l 2 Fa 2
2 l2

d w2
0
2

d w2
2

168,7 352 168,7


2 352

63
2 91,9 N

Calculul momentului incovoietor


(V)

MiV4= MiV6=MiV5=RV6l2
MiV5=958352=337216 Nm

(H)

MiH4= MiH6=MiH5=RH6l2
MiH5=77,8352=27385,6 Nm

M iH'' 5 RH 4 l2 Fa 2

d w2
2

''
M iH
5 91,9 352 168,7

63
27034,75 Nm
2

Calculul momentului incovoietor rezultant

M ij M iV2 5 M iH2 5

M ij 337216 2 27385,6 2 338326,2 Nm

Calculul momentului incovoietor echivalent


M e M ij2 ( M t 2 ) 2

M e 338316,2 2 (0,56 107300) 2 3436207 Nm

ai1
ai0

75
0,56
130

33

Fig. 2. 5. Diagrama de forte si momente pentru arborele intermediar

Arborele de iesire
Distantele dintre reazame l1 si l2
a
B
l1 1 f ll
2
2

[4, pag.23]

l1

52
14
15 10
58 mm
2
2

l2

b
B
l u 2 a5 1
2
2

l2

14
30
15 2 7
51 mm
2
2

[4, pag.23]

Determinarea reactiunilor in cele doua plane


(V)

(H)

RV 7 RV 9

Fr 3
2

RV 7 RV 9

1644,4
882,2 N
2

(M)9=0

[4, pag.25]

RH 7 2 l 2 Fr 3 l 2 Fa3

RH 7

RH 7

Fa 3

d w3
0
2

d w3
Fr 3 l 2
2
2 l2

47,5
1644,4 51
2
822,2 N
2 51
34

[4, pag.25]

[4, pag.25]

(M)7=0

RH 8 2 l 2 Fr 3 l 2 Fa1

RH 7

RH 7

Fa 3

d w3
0
2

d w3
Fr 3 l 2
2
2 l2

[4, pag.25]

47,5
1644,4 51
2
822,2 N
2 51

d
Fr 3 l 2 Fa3 w3
2
RH 9
2 l2

RH 9

[4, pag.25]

1644,4 51 0
2 51

[4, pag.25]

47,5
2 822,2 N

Calculul momentului incovoietor


(V)

MiV7= MiV9=0

MiV8=RV7l2

[4, pag.25]

MiV8=822,251=41932,2 [Nm]
(H)

MiH7= MiH9=0

MiH8=RH7l2

[4, pag.25]

MiH8= - 822,251= - 41932,2 [Nm]


''
M iH
8 RH 7 l 2 Fa 3
''
M iH
8 822,2 51 0

d w3
2

[4, pag.25]

66,5
41932,2 [Nm]
2

Calculul momentului incovoietor rezultant


2
2
M ij M iV
8 M iH 8

[4, pag.25]

M ij 41932,2 2 - 41932,2 59301,1 [Nm]


2

Calculul momentului incovoietor echivalent


M e M ij2 ( M t 3 ) 2

[4, pag.26]

M e 59301,12 (0,56 647480) 2 367406,12 [Nm]


35

ai 1

[4, pag.26]

ai 0
75
0,56
130

Unde: - - coeficient ce ine seama de faptul c solicitarea de ncovoiere se


desfoar dup un ciclu alternant simetric (R = -1), iar cea de torsiune
dup un ciclu pulsator (R=0).
[4, pag.27]
- ai(1) i ai(0) - caracteristice materialului arborelui

[4,

pag.21, tab.4.2 ]

Fig. 2. 6. Diagrama de forte si momente pentru arborele de iesire.


2.5.2. Verificarea la oboseala a arborilor

Arborele de intrare
Solicitarea de incovoiere

max W i1
nec

32M t1
MPa
d 3

[4, pag.30]

.050 6,57
max 32435
3
Solicitarea de torsiune

16M

t1
MPa
max W t1
d 3
p

[4, pag.26]
36

max

16 43050
353 3,28

Coeficientul de siguranta
c

[4, pag.25]

v m
1 c
1
23,8
2,2
6,54 6,54

0,72 0,9 350 800

Unde: - - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor,


=2,2[4, pag. 30, fig.4.7]
- - coeficient de calitate al suprafeei, =0,9

[4, pag. 30, fig.4.8]

- - factor dimensional, =0,72

[4, pag. 30, fig.4.9]

- v - amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n seciunea


respectiv, v=6,54
-

- rezistena la oboseal a materialului arborelui,

1=350

[4, pag. 30, fig.4.10]

- m - tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective

v m
1 c

MPa

[4, pag.26]

1
32,36
1,8
3,045 3,045

0,72 0,9 350


450

Unde: - - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor,


=1,8 [4, pag. 30, fig.4.7]
- - coeficient de calitate al suprafeei, =0,9

[4, pag. 30, fig.4.8]

- - factor dimensional, =0,72 [4, pag. 30, fig.4.9]


- v - amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n seciunea
respectiv, v=3,045
-

- rezistena la oboseal a materialului arborelui,

1=350

[4, pag. 30, fig.4.10]

-m - tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective,


m=450

[4, pag. 30, fig.4.10]


37

c c
c2 c2

23,832,36
19,7 > ca=1,51,8
2
2
23,8 32,36

[4, pag.25]

Arborele intermediar
Solicitarea de incovoiere

Mi5
max W

nec

32M t 2
MPa
d 3

[4, pag.26]

max 32166980
25,5
353
Solicitarea de torsiune

16M

t2
MPa
max Wt 2
d 3
p

max

[4, pag.26]

16 166980
12,75
353

Coeficientul de siguranta
c

v m
1 c

MPa

[4, pag.26]

1
12,5
2,2
7,35 7,35

0,72 0,9 350 800

v m
1 c

MPa

[4, pag.26]

1
21,73
1,8
4,26 4,26

0,72 0,9 350 800

c c
c2 c2

12,521,73
10,83 > ca=1,51,8
2
2
12,5 21,73

[4, pag.25]

38

Arborele de iesire
Solicitarea de incovoiere

max W i8
nec

32M t 3
MPa
d 3

[4, pag.26]

max 321016890
21,27
553
Solicitarea de torsiune

16M

t3
MPa
max Wt 9
d 3
p

[4, pag.26]

max 161016890
19,82
553
Coeficientul de siguranta
c

v m
1 c

MPa

[4, pag.26]

1
6,25
2,2
11,4 11,4

0,72 0,9 350 800


1

v m
1 c

MPa

[4, pag.26]

1
8,33
1,8
15,43 15,43

0,72 0,9 350


800

c c
c2 c2

12,521,73
10,83 > ca=1,51,8
2
2
12,5 21,73

[4, pag.25]

2.6. CALCULUL RANDAMENTULUI REDUCTORULUI

39

Datorit frecrilor din angrenare, a frecrilor din rulmeni i a celor care


apar la antrenarea uleiului din baie, puterea la ieirea din reductor, P3, este
mai mic dect cea de la intrare, P1, diferena reprezentnd-o puterea pierdut
Pp:
Pp =P1 P3

[7, pag.64]

Pp=6,24 - 5,75=0,49 [kW]


2
reductor 12 34 rulment
ungere

reductor 0,96 0,97 0,99 2 0,99 0,903

Temperature uleiului din baie

P 1 reductor
t t0 3
S c reductor

t 18

[3, pag.287]

5,75 1 0,903
18,3 ta=6070 [ Celsius]
10 2 0,903

Unde: - Sc suprafata reductorului racita cu aer, Sc=2 [m2].


- t0 temperatura aerului ambiant, t0=18 []
Reductorul functioneaza normal fara a exista riscul de incalzire a acestuia.

2.7. ALEGEREA LUBRIFIANTULUI


Se va utiliza un Ulei TIN 125 EP STAS 562-80.

2.8. ALEGEREA RULMENTILOR


Pentru arborele de intrare se va utiliza Rulment radial axial cu role
conice 33207 STAS 6846-86.
Pentru arborele intermediar se va utiliza Rulment radial axial cu role
conice 33207 STAS 6846-86.
Pentru arborele de iesire se va utiliza Rulment radial axial cu role
conice 33210 STAS 6846-86.

40

2.9. ALEGEREA PENELOR


Canal de pana pentru pinionul cilindric -pana tip A: b=10mm ;
h=8mm; l=30mm;
Pana A 10x8x30 STAS 1004/81
Canal de pana pentru roata conica condusa- pana tip A: b=10mm;
h=8mm; l=30mm;
Pana A 10x8x30 STAS 1004/81
Canal de pana pentru roata cilindrica condusa-pana tip A: b=14 mm;
h=9mm; l=40mm;
Pana A 14x9x40 STAS 1004/81

III.

PROIECTAREA TRANSMISIEI CU CURELE


TRAPEIZODALE
41

Alegerea tipului curelei se face pe baza nomogramei din figura 3.1


pentru curele trapezoidale nguste, n funcie de puterea la arborele motor PME
i de turaia roii conductoare n1 = nME.
Se prefer utilizarea curelelor trapezoidale nguste care conduc la un
gabarit mai mic al transmisiei dect curele clasice.

Fig. 3. Nomograma pentru alegerea curelelor trapezoidale nguste.


Se prefer utilizarea curelelor trapezoidale nguste care conduc la un
gabarit mai mic al transmisiei dect curele clasice.
Se alege o curea trapezoidal Tip SPZ Dp1=63...180.

Fig. 3.2. Forele din curelele trapezoidale nguste.


42

Pentru profilele de curele situate pe nomograme n apropierea frontierelor


dintre domenii se recomand alegerea tipului de curea de sub linia oblic.
n tabelul 3.1 sunt indicate elementele geometrice ale seciunii curelelor
i lungimile lor primitive.
Alegerea diametrului primitiv al roii mici Dp1 se face funcie de tipul
curelei respectndu-se indicaiile din STAS 1162-67.
Se alege Dp1=71 [mm].
Diametrul primitiv al roii mari
D p 2 ic D p1
D p 2 1,3 71 92,2 mm

Unde: ic raportul de transmisiei prin curele, ic=1,3


Dac nu exist restricii, se rotunjete la valoarea cea mai apropiat
STAS 1162 67.
Dac se folosete rol de ntindere diametrul acesteia se va lua:
D p 2 1...1,5 D p1

Se alege din STAS Dp2=125 [mm].


Alegerea preliminar a distanei dintre axe A
0,72(Dp1 + Dp2) A 2(Dp1 + Dp2)
0,72(71 + 125) A 2(71 + 125)
141,12 A 267
Se alege distana preliminara dintre axe A250 [mm].
Unghiul dintre ramurile curelei
D p 2 D p1

2 arcsin

43

125 71
12,4
2 250

2 arcsin

Se alege unghiul dintre ramurile curelei =13.


Unghiul de nfurare pe roata mic de curea
pentru roata mic:
1 = 180
1 = 180 13=167
pentru roata mic:
2 = 180 +
2 = 180 +13=193
Lungimea primitiva a curelei

D p1 D p 2

1 D p1 2 D p 2 2 A
360
2
13
L p 2 250 sin
167 71 193 125 370,60 mm
2 360
L p 2 A sin

D p 2 D p1 2
4A

Lungimea primitiv a curelei se rotunjete la valoarea standardizat cea


mai apropiat.
Se adopt Lp=400 [mm].

Viteza periferica a curelei

v
v

D p1 n1
60000

71 1800
60000

10,40 m / s

Se recomand ca viteza periferic a curelei s nu depeasc 30 m/s la


curelele trapezoidale clasice i 40 m/s la curelele nguste.
44

Numarul preliminar de curele

z0

z0

c f PME
c L c Po

1 9
5,5
0,8 0,961 3,07

Unde: cL - coeficient de lungime care se alege din tabel n funcie de lungimea


primitiv a curelei Lp.
cf - coeficient de funcionare care se alege funcie de natura mainii
motoare i a celei de lucru. Vom considera, ca i n cazul coeficientului cs, o
valoare c f =1.
c - coeficient de nfurare dat de relaia:
c=10,003(1801)=1-0,003(180-167)=0,961
P0 - puterea nominal transmis de o curea se alege din STAS 1163-71.
Pentru valori intermediare ale parametrilor n1, Dp1 i i se va folosi
interpolarea liniar.
Numrul final de curele

z0
cz

5,5
4,95
0,9

Unde: cz este coeficientul numrului de curele dat n tabelul 3.1


Rezult z=5 curele.

Tabel 3.1
Coeficientul numrului de curele cz
Numrul de curele z0

cz

23

0,95

4.6

0,90

peste 6

0,85

45

Numrul rezultat z se rotunjete la valoare ntreag. Se recomand ca z 8.


Frecvena ndoirii curelelor

f 10 3 x
f 10 3 1

v
Lp

10,4
26 Hz
400

Unde: x numrul roilor de curea ale transmisiei, x=1


v viteza periferic a curelei, n m/s.
Lp - lungimea primitiv a curelei (valoarea standardizat aleas), n mm.
Se recomand ca frecvena ndoirilor s nu depesc 40 Hz la curele cu
inserie reea, respectiv 80 Hz la curele cu inserie nur.
Fora periferic transmis:
F 10 3

PME
v

F 10 3

9
1250 N
10,4

Fora de ntindere iniial a curelei (F0) i cea de apsare pe arbori (Fa)


sunt egale cu:
F0 = Fa = (1,5.....2)F
F0 = Fa = 1,751250=2187,5 [N]
Roile pentru curele trapezoidale sunt standardizate n STAS 116284
care stabilete forma, dimensiunile i metodele de verfificare geometric ale
canalelor roilor. Figura 3.3. prezint forma i principalele dimensiuni ale
canalelor roilor pentru curele trapezoidale, iar tabelul 3.2, d elementele
geometrice ale acestor canale.

46

Fig. 3.3. Forele din curelele trapezoidale nguste.


Tabel 3.2

Limea roii de curea:


B = (z 1)e + 2f
B = (51)12 + 27=62 [mm]

IV.

ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE


REDUCTORULUI
4.1. Flanse pentru fixare

47

Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza


prin intermediul flanselor si suruburilor(fig. 2.6.). Latimea flansei k, se
determina in asa f fel incat piulita de strangere sa poata fi rotita cu cheia
fixa, cu un unghi mai mare de 60.
k=2,7d

[1, pag121]

k=2,716=43,2
Se va utiliza flanse cu latimea de 43,2 [mm] si cu grosimea de 13 [mm]
(pentru capacul superior), respectiv 16 mm (pentru capacul inferior).

Fig. 2.6. Cuplaje cu flanse.


4.2. Suruburi cu cap hexagonal
Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza
prin intermediul flanselor si suruburilor.
Se va utiliza Surub cu cap hexagonal B M16x120 STAS 5259.
4.3. Stifturi

48

Pozitia carcsei superioare trebuie sa

fie fixata in raport cu

carcasa

inferioara prin intermediul a doua stifturi cilindrice, care se aseaza la distanta


mare intre ele (pe diagonala suprafetei de contact ).
Diametrul stifturilor se alege dupa formula:
ds=0,8d

[1, pag121]

ds=0,7516=12 [mm]
Se va utiliza Stift cilindric A 12x30 STAS 1599-80 OLC 45.
4.4. Piulite
Pentru a se realiza asamblarea filetata se vor utilize piulite hexagonale.
Se va utiliza Piuli B-M16 STAS 922-75 grupa 5.
4.5. aibe
Pentru asigurarea asamblarilor filetate se vor utiliza saibe Grower.
Se va utiliza Saiba Grower N18 STAS 7666/2-80.
4.6. Dop de golire
Uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere, este necesar sa
fie schimbat dupa un anumit timp de functionare (dupa rodaj, dupa un
anumit timp de exploatare prevazut etc.) in care scop reductorul este prevazut
in partea inferioara cu un dop de golire a uleiului(fig. 2.7).
Se va utiliza un Dop de golire filetat 14 x 1,5 STAS 5304 80 grupa 4.8.

49

Fig. 2.7. Dop de golire.


4.7. Dop de aerisire
Pentru a se evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa reductorulul, in
partea de sus a carcasei se monteaza un aerisitor(fig. 2.8.), avand rolul de
egalizare a presiunii din reductor cu presiunea atmosferica.
Se va utiliza un Dop de aerisire M30x2 STAS 5606 grupa 4.8.

Fig. 2.8. Dop de aerisire.


4.8. Indicator de nivel al uleiului
Nivelulul uleiului din reductor trebuie

sa se

afle intre doua limite,

maxima si minima, stabilite de proiectant si marcat pe un indicator fixat in


reductor.
Se va utiliza o Joj.
4.9. Inele de ridicare
Pentru o manipulare usoara (mecanizat) a reductoarelor se introduc in
carcasa inele de ridicare(fig. 2.9.) si se prevad umeri, cu ajutorul carora
reductorul poate fi ridicat si transportat.
Se va utiliza un Inel urub M56 STAS 3186-77.

50

Fig. 2.9. Inel de ridicare.

4.10. Etansari
Pentru a se realiza etansarea contactului dintre pisele fixe, aflate in
miscare relativa sau in miscare de rotatie, se uilizeaza diferite tipuri de
etansari.
Se va utiliza Inel elastic de tip O STAS 7320/2 -80.
Se va utiliza Manseta 355071-1 P STAS 7950/2-87.(fig. 2.10)

Fig. 2.10. Manseta.

4.11. Carcasa
Carcasa reductorului fixeaz poziia relativ a arborilor i implicit a
roilor dinate. Ca urmare, pentru asigurarea unei angrenri ct mai corecte,
este necesar o bun rigiditate a carcasei. Pentru realizarea unui montaj
lesnicios al arborilor, roilor dinate i rulmenilor carcasa este realizat din
dou buci: carcasa inferioar i cea superioar.
51

Uzual carcasele reductoarelor se execut prin turnare din font (Fc 150,
Fc 250 STAS
568-82) i mai rar din oel (OT 45, OT 55 STAS 600-82). n cazul produciei de
unicate sau de
serie mic se poate realiza o construcie sudat a carcasei, folosind tabl de
oel (OL37, OL42 sau OL44 STAS 500/2-80).
Carcasa reductorului din tema de proiect se va realiza din fonta Fc 250
STAS
568-82 turnata.

BIBLIOGRAFIE

1. Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1994.


2. Crudu, I. "Atlas de reductoare cu roi dinate. " Bucureti, Editura
Didactic i Pedagogic, 1981

52

3. Radulescu, Gh. " ndrumator de proiectare n construcia de maini " vol.3,


Bucuresti, Editura Tehnic, 1986.
4. Stoica, G. "Indrumar de proiectare- Transmisii mecanice cu reductoare ntro treapt", Editura Politehnica Bucuresti, 2005

CUPRINS
TEMA PROIECTULUI ........................................................................................................... 2
I.

MEMORIU TEHNIC ............................................................................................. 3


1.1.

DEFINIIE .................................................................................................................. 3

1.2.

TIPURI DE REDUCTOARE ....................................................................................... 5


53

1.3.

VARIANTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE ................................................ 11

1.4.

CONICO-CILINDRICE ............................................................................................. 11

II.

MEMORIU DE CALCUL ................................................................................... 13


1.5.

SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI ....................................................... 13

2.1.1.

Stabilirea rapoartelor de transmitere ............................................. 13

2.1.2.

Determinarea puterilor si momentelor pe arbori ......................... 14

2.1.

DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI CONIC ....................................................... 15

2.1.1.

Diametrul de divizare al pinionului conic ..................................... 15

2.1.2.

Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drepti .......... 16

2.2.

CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC ........................................................... 20

2.2.2.

Calculul dinstantei axiale minime ................................................... 21

2.2.3.
drepti

Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti


23

2.3.

FORELE DIN ANGRENAJUL CONIC ................................................................... 26

2.4.

FORELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC ........................................................... 28

2.5.

CALCULUL SI DIMENSIONAREA ARBORILOR .................................................. 28

2.5.1.

Verificarea si determinarea reactiunilor din arbori .................... 30

2.5.2.

Verificarea la oboseala a arborilor ................................................... 36

2.6.

CALCULUL RANDAMENTULUI REDUCTORULUI ............................................. 39

2.7.

ALEGEREA LUBRIFIANTULUI ............................................................................. 40

2.8.

ALEGEREA RULMENTILOR .................................................................................. 40

2.9.

ALEGEREA PENELOR ............................................................................................ 41

III.

PROIECTAREA TRANSMISIEI CU CURELE TRAPEIZODALE ............... 41

IV.

ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI ................. 47


4.1.

Flanse pentru fixare ...................................................................................... 47

4.2.

Suruburi cu cap hexagonal ........................................................................ 48

4.3.

Stifturi .............................................................................................................. 48

4.4.

Piulite ................................................................................................................ 49

4.5.

aibe .................................................................................................................. 49

4.6.

Dop de golire ................................................................................................... 49

4.7.

Dop de aerisire ............................................................................................... 50


54

4.8.

Indicator de nivel al uleiului ....................................................................... 50

4.9.

Inele de ridicare.............................................................................................. 50

4.10.

Etansari ............................................................................................................ 51

4.11.

Carcasa ............................................................................................................ 51

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 52

55