Sunteți pe pagina 1din 23

Tema proiectului

Sa se proiecteze un reductor cu angrenaj cilindric cu dinti inclinati pt


urmatoarele date:

P=2,5 kW

n=1250 rpm

i=2,4 raport de transmisie

Miscarea la reductor se transmite de la motorul electric printr-o
transmisie cu curele trapezoidale inguste.





















1
Capitolul 1. Memoriul tehnic


1.1. Consideratii generale

Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au
un singur lant cinematic deci un raport de transmitere unic si o carcasa
independenta si inchisa. In categoria reductoarelor de uz general nu intra reductoarele
cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta pozitie decat orizontala sau verticala
si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90.
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie
ca subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de
pozitiile relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate
cilindrice (cand cele doua axe sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti
pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii de
roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei
largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a
posibilitatii tipizarii si executiei in uzine specializate. Reductoarele cilindrice sunt
standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta intre axe, raportul de transmitere si
dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a carcaselor si utilizarea la
reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti
drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara.
Felul danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse,
cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si
lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile etc.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase
si la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la
reductoarele cu dimensiuni mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si
mijlocii. In general se prefera rotile dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a
montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o treapta au la baza angrenaje cilindrice,
conice sau pseudoconice si melcate montate in carcase
Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale,
pseudoconice, melcate sau combinate.
Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare
a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al
carcasei in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului
ca se realizeaza o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere
constructiv este mai usor de realizat. Carcasa turnata din fonta are avantajul ca
se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza pentru serii mici de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are
dezavantajul faptului ca nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.
c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul
faptul ca ungerea se realizeaza destul de greu.

Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare
cu axe mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).
2
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le
prezinta: raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu
incarcari de la cativa newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat,
intretinere simpla si ieftina etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de
precizie, producerea de zgomot, socuri


1.2. Partile componente ale reductorului
Componentele reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele:

Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac,
ansamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din
centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu
corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand
prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de
fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.
Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele
cu diametru si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea
momentului de torsiune. Arborele pe are se introduce micsorarea in redactor se poate
executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic sau cu melcat motor de
reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un arbore de
intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediari.
Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor,
locul de utilizare a reductorului, etc.
Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate
axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand
dantura se executa prin material deficitar se recomanda executarea rotii din doua
materiale.
Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role.
Uneori, la turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea
rulmentiilor se poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in
acest scop. Reglarea jocului din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau
piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in 0 sau in X.
Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt
mansetele de rotatie cu buza de etnas are si inele din pasla.
Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea
etansarii, fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau
vaselina a rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu
ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza
folosind diverse constructii de dispozitive de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti
de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)
Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat
sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului.
Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe
baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.
Elemente pentru ridicarea reductorului: si manipularea lui sunt realizate sub
forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin
ansamblarea filetata.

3




1.3. Variante constructive.

Varianta 1 : Este un reductor cu putere de transmitere mare prezentat n figura 1, cu
gabarit mare. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu bile
pentru roata condus, iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali
cu bile pe un singur rnd.

Fig 1.1
Fig 1.2 Schema cinematic

Varianta 2 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 2, cu o singur
treapt de reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru
4
varianta aceasta se pot folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti
radiali cu bile pe un singur rnd.


Fig 2.1
Fig 2.2 Schema cinematic




Se alege varianta constructiv 2, deoarece corespunde cerintelor temei, adic o
putere de transmitere mic, si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus,
simplu de realizat care nu implic conditii speciale de executie.




5


1.4. Lubrifianti
La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste
angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina,
rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit,
elastohidrodinamic sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din reductoare se ung prin
barbotare n baie de ulei. n acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus n baia
de ulei pn la nltimea unui dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul.
Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi,
rodate, uleiul se schimb dup 200 300 ore de functionare. ntr-o cupl de frecare
lubrifiantul are urmtoarele functii principale :
- reducerea frecrii si uzrii ;
- protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea cldurii din zona de contact ;


1.5. Norme de tehnica securittii muncii
La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui s se in seama de urmtoarele
prevederi cu privire la norme de muncii:
- La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui
piesa defect;
- Este de preferat ca muchile i colturile s fie teite pentru a diminua riscul unor
accidente;
- Este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu ruginii.
- Trebuie respectate ntocmai regulile de ntretinere a dispozitivului;
- n timpul manipulrii reductorului se va evita stationarea sub sarcin.
- Zonele n care exist organe de rotatie n micare se vor proteja cu ajutorul unor
aprtori.
- Nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului.
- nainte de nceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului.
- Ridicarea i transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat i transport
adecvate.
- Reductorul nu are voie s functioneze dect dac are toate accesoriile montate.
- Se interzice reglarea jocului din rulmenti n timpul functionrii reductorului,
aprnd posibilitatea de distrugere a angrenajelor.
- Se va evita ptrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.


1.6. Montarea si demontarea reductorului

Montarea reductorului se va face astfel:
se monteaz capacul de vizitare pe capacul reductorului;
se monteaza subansamblele arboriroi dinaterulmeni, rulmenii si roile dinate fiind
montati pe arbori;
se monteaz capacul reductorului impreuna cu uruburile de asamblare a carcasei;
6
se monteaz capace laterale mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de
reglare si se prind cu uruburi.
Demontarea se va face pe subansamble i repere n urmtoarea ordine:
se deurubeaz dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din
baia de ulei;
se demonteaz uruburile capacelor laterale i se scot aceste capace
mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare;
se demonteaz uruburile de asamblare a carcasei i se separ
capacul reductorului;
se scot subansamblele arboriroi dinaterulmeni, fr a demonta
roile dinate i rulmenii de pe arbori;
se demonteaz capacul de vizitare;
7
Capitolul 2. MEMORIUL DE CALCUL


Schema cinematica a transmisiei:


2.1.Alegerea valorii medii ale randamentelor


curele prin i transmisie l randamentu
ui angrenajul l randamentu
lagarelor l randamentu
c
a
l
t c a l t
94 . 0
97 . 0
993 . 0
899 . 0
2
=
=
=
= =
q
q
q
q q q q q

Aleg raportul de transmitere al reductorului i
12
= 1.69;

. 4 . 2
; 2
; 42 , 1
69 . 1
4 . 2
max
12
12
=
= <
= = = =
tot
c C
C
tot
C C tot
i
i i
i
i
i
i i i i

i
tot
- raportul de transmisie total
i
12
- raportul de transmisie al reductorului
i
C
raportul de transmisie a curelei trapezoidale

2.2. Calculul turatie arborilor reductorului.

1 min] / [ 880
42 , 1
1250
1
arborelui turatia rot
i
n
n
C
= = =
8
2 min] / [ 8 . 520
4 . 2
1250
2 2
arborelui turatia rot n
i
n
n
tot
= = =

2.3. Calculul puterilor pe arbori.

iesire de arborelui puterea KW P P P
intrare de arborelui puterea kW P P
m
c
] [ 2475 . 2 899 , 0 5 , 2
] [ 35 , 2 94 , 0 5 , 2
2 2
1
= = =
= = =
q
q


2.4. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.

iesire de arborele pe torsiune de momentul Nmm M
i M M
trare in de arborele pe torsiune de momentul Nmm
n
P
M
t
l a t t
t
] [ 52 , 41220
69 , 1 993 , 0 97 , 0 96 , 25500
] [ 96 . 25500
880
35 . 2 10 30 10 30
2
2
12
2
1 2
6
1
1
6
1
=
= =
=

=
q q
t t


2.5. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate
1



Am ales ca material 40Cr10

Materialul
Tratamentul
termic


Duritatea
dintelui
HB [MPa]
Solicitari limita

Hlim

Flim

Grupa Simbolul
Oeluri aliate
de
mbuntire
40Cr10 I 2500-2900
0,15HB+300
=735 [MPa]
0,057HB+385
=550[MPa]

2.6. Factori

Se alege 8 = | - unghiul de nclinare a danturii pe cilindrul de divizare (pentru
reductoare 8...12 = | ).
Profilul cremalierei generatoare:
20 = o - unghiul de presiune de referin n plan normal;
1 = h
*
a
- coeficientul nlimii capului de referin;
,25 0 = c
*
- coeficientul jocului la capul dintelui de referin.





1
Formulele de calcul sunt luate din: REDUCTOR DE TURAIE CU O TREAPT, autor Vasile Palade,
pag. 8-16
9
- Factorul de elasticitate al materialului rotilor:

2
8 , 189
mm
N
Z
E
=

- Factorul nclinrii dinilor.

8 cos cos = = |
|
Z 0,995 =
|
Z

- Factorul zonei de contact:
478 , 2 995 , 0 49 , 2 49 , 2 = = =
|
Z Z
H



2.7. Valori necesare calcului angrenajului

-tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

X W V R L N
HP
H
HP
Z Z Z Z Z Z
S
=
lim
o
o

in care:
Hlim
= 735 MPa - tensiunea limita la solicitarea de contact;
S
HP
= 1,15 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de
contact;
Z
N
= 1 - factorul de durabilitate;
Z
L
= 1 - factorul de ungere;
Z
R
= 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate;
Z
V
= 1 - factorul de vitez;
Z
W
= 1- factorul de duritate al flancurilor;
Z
X
= 1 - factorul de dimensiune.
. 639
15 . 1
735
lim
MPa Z Z Z Z Z Z
S
X W V R L N
HP
H
HP
= = =
o
o

-tensiunea admisibil la solicitarea de ncovoiere:
X R N
FP
F
FP
Y Y Y Y
S
o
o
o =
lim

unde:
Flim
=550[MPa] - tensiunea limit la solicitarea de ncovoiere;
S
FP
= 1,25 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de
ncovoiere;
Y
N
= 1 - factorul de durabilitate la ncovoiere;
YR 1 - factorul rugozitii racordrii dintelui pentru roi rectificate;
Y
X
=1 - factorul de dimensiune, n funcie de modulul normal al roii;
Y

= 1,1 - factorul de sprijin.

. 484 1 , 1
25 , 1
550
lim 0
MPa Y Y Y Y
S
X R N
FP
FP
= = =
o
o
o


-pentru solicitarea de contact:

| o H H V A H
K K K K K =

unde: K
A
= 1,25 - factorul de utilizare;
K
V
= 1,5 - factorul dinamic;
K
H
= 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact;
10
K
H
= 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de contact.

81 , 2 5 , 1 1 5 , 1 25 , 1 = = =
| o H H V A H
K K K K K
.

-pentru solicitarea de ncovoiere:

| o F F V A F
K K K K K =
unde: K
A
= 1,25 - factorul de utilizare;
K
V
= 1,6 - factorul dinamic;
K
F
= 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere;
K
F
= 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de
incovoiere.
81 , 2 5 , 1 1 5 , 1 25 , 1 = = =
| o F F V A F
K K K K K .


2.8. Calculul de predimensionare

- alegerea numarului de dinti:

Se alege z
1
=27 pentru ca sa nu apara interferenta

46 69 . 1 27 = z
12 1 2
= = i z

- alegerea coeficientului de lime al danturii,
a
:

297 , 0
1 69 . 1
4 . 0 2
1
2
=
+

=
+
+
= +
u
d
a

- distana minim necesar ntre axe, a:

( )
( )
3
2 2
2
2
min
2
1
HP a
E H H t
u
Z Z Z Z K M
u a
o
| c
+
+ =

unde: M
t2
= 41220,52 [Nmm] - momentul de torsiune la roata condus;
Z
H
factorul zonei de contact;
474 , 2
cos sin
cos 2
=

=
t t
b
H
Z
o o
|

18076 , 20
cos
= =
|
o
o
n
t
tg
arctg - unghiul profilului n plan frontal;
; 20 =
n
o
51466 , 7 =
b
| - unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza:
; cos sin sin
n b
o | | =
Z
E
= 189,8 [MPa]
1/2
- factorul de material;
Z

= 1 - factorul gradului de acoperire;


0,995 =
|
Z - factorul de nclinare al dinilor.

11
( )
( )
( )
( )
mm
u
Z Z Z Z K M
u a
HP a
E H H t
23 , 89
639 297 , 0 69 , 1 2
995 , 0 8 , 189 474 , 2 81 , 2 52 , 41220
1 69 , 1
2
1
3
2 2
2
3
2 2
2
2
min
=


+ =
+
+ =
o
| c


. 90 mm a
w
=


- modulul normal, m
n
:

Se calculeaz modulul normal minim, m
nmin
:

( )
90 , 3
69 , 1 27
8 cos 90 2
) 1
cos 2
1
min
=


=
+

=
u z
a
m
w
n
|



mm m
nSTAS
4 =


-Modulul n seciune frontal.

mm
m
m
n
t
039 , 4
8 cos
4
cos
= = =
|


-Unghiul normal al cremalierei din seciune frontal.

3675 , 0
8 cos
20
cos
= = =
tg tg
tg
n
t
|
o
o

-Diametrele de divizare.

mm z m d
t
061 , 109 27 0393 , 4
1 1
= = =
mm z m d
t
808 , 185 46 0393 , 4
2 2
= = =

- Raportul de angrenare.

7 , 1
27
46
1
2
= = =
z
z
u

- Diametrele cercurilor de cap

mm m h d d
n a a
061 , 117 4 1 2 061 , 109 2
*
1 1
= + = + =
mm m h d d
n a a
808 , 193 4 1 2 808 , 185 2
*
2 2
= + = + =

- Diametrele cercurilor de picior.

( ) ( ) mm c h m d d
a n f
061 , 99 25 , 0 1 4 2 061 , 109 2
* *
1 1
= + = + =
( ) ( ) mm c h m d d
a n f
808 , 183 25 , 0 1 4 2 808 , 193 2
* *
2 2
= + = + =

12

- Diametrele cercurilor de rostogolire.

mm d d
w
061 , 109
1 1
= =


- Diametrele cercurilor de baza.

mm d d
mm d d
t w b
t w b
401 , 174 18076 , 20 cos 808 , 185 cos
365 , 102 18076 , 20 cos 061 , 109 cos
2 2
1 1
= = =
= = =
o
o


-Inaltimea dintelui.

( ) ( ) mm c h m h
a n
9 25 , 0 1 2 4 2 = + = + =
- -


-Distanta dintre axe

mm
d d
a
w w
4345 , 147
2
808 , 185 061 , 109
2
2 1
=
+
=
+
=

-Unghiul de presiune la capul dintelui


859 , 25
808 , 193
401 , 174
arccos arccos
019 , 29
061 , 117
365 , 102
arccos arccos
2
2
2
1
1
1
= = =
= = =
a
b
a
a
b
a
d
d
d
d
o
o


-Latimea rotilor

| |
| |
danturii latimii factorul
mm b m b b
mm b a b
a
a
=
= + = + =
~ = =

48 4 44 1
44 4345 , 147 297 , 0
1 2 1
2 2



-Gradul de acoperire

( ) | |
( ) | |
( ) | |
( ) | | 66 , 1 18076 , 20 46 27 859 , 25 46 019 , 29 27
2
1
2
1
1 , 1 149 , 2
4
8 sin 44
18076 , 20 46 27 859 , 25 46 019 , 29 27
2
1
sin
2
1
2 1 2 2 1 1
2
2 1 2 2 1 1
= + + =
+ + =
> =

+ + + =

+ + + =
tg tg tg
tg z z tg z tg z
a indeplinit conditie
tg tg tg
m
b
tg z z tg z tg z
a
t a a a
n
t a a
t
c
o o o
t
c
c c
t t
c
t
|
o o o
t
c


mm d d
w
808 , 185
2 2
= =
13
- randamentul angrenrii,
a


Randamentul unei trepte cu roi dinate cilindrice se determin cu relaia:

994 , 0
46
1
27
1
8 cos 5
66 , 1 09 , 0
1
1 1
cos
1
2 1
=
|
.
|

\
|
+


=
|
|
.
|

\
|
+

=
t
|
c t
q
z z f
a a
a

unde : f = 5 pentru angrenaje cilindrice cu dinti inclinati;
a =coeficient de frecare=0.09



2.9. Calculul fortelor care actioneaza in angrenaj

2.9.1. Forta normala.
-Pentru arborele 1

N F
d
M
F
n
w
t
n
55 , 502
8 cos 20 cos 061 , 109
96 , 25500 2
cos cos
2
1
0 1
1
1
=

=


=
| o
- Pentru arborele 2

N F
d
M
F
n
w
t
n
8 , 476
8 cos 20 cos 808 , 185
52 , 41220 2
cos cos
2
1
0 2
2
2
=

=


=
| o
2.9.2. Forta tangentiala, forta axiala, forta radiala.

] [ 88 , 171 20
8 cos
64 , 467
cos
] [ 72 , 65 8 64 , 467
] [ 64 , 467
061 , 109
96 , 25500 2 2
0
1
2 1
1 2 1
1
1
2 1
N tg tg
F
F F
N tg tg F F F
N
d
M
F F
t
r r
t a a
w
t
t t
= = = =
= = = =
=

= =
o
|
|


2.10. Predimensionarea arborilor

Predimensionarea arborilor se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74:

Arborele 1: M
t1
= 25,5 Nm => d
I
= 30 mm;
Arborele 2: M
t2
= 41,22 Nm => d
II
= 35 mm;


14
2.11. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.


- Diametrului primitiv al roii mici D
p1


] [ 63
1
mm D
STAS p
=

- Diamentrul primitiv al rotii mari.

] [ 90
2 1 2
mm D D i D
STAS p p c p
= =

- Diametrul mediu al rotilor de curea

] [ 5 . 76
2
2 1
mm D
D D
D
pm
p p
pm
=
+
=

- Distanta dintre axe (preliminar)


] [ 194
) ( 2 ) ( 7 . 0
2 1 2 1
mm A
D D A D D
p p p p
=
+ s s +


- Lungimea primitiv a curelei

76 7195 630 ] [ 629
4
) (
2
2
1 2
= =

+ + = STAS L mm
A
D D
D A L
p
p p
pm p
t

- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)
125 . 91 ) ( 125 . 0
371 . 97 ) ( 393 . 0 25 . 0
] [ 27 . 194
2
1 2
2 1
2
= =
= + =
= + =
p p
p p p
D D q
D D L p
mm A q p p A

- Unghiul dintre ramurile curelei:

o
p
A
D
97 . 7
2
D
arcsin 2
1 p2
=

=
15

- Unghiul de nfurare:

1
= 180
o
= 172.03
o
;

2
= 180
o
+ = 187.97
o
.

- Calculul numrului de curele (preliminar)


curea o de transmisa puterea kW P
fuctionare de coeficient C
fasurare in de coeficient C
lungime de coeficient C
z
P C C
P C
z
F
L
L
F
] [ 1 . 1
1 . 1
976 . 0
82 . 0
24 , 3
1 , 1 976 , 0 82 , 0
5 , 2 1 , 1
0
0
0
0
=
=
=
=
=


=


=
|
|



- Coeficientul numrului de curele

95 . 0 =
Z
C

- Numrul de curele (definitiv)

4 4 , 3
0
= = = z alege se z
C
z
z
z


- Viteza periferica a curelei

; / 12 , 4
19100
1
s m
n D
v
p
=

=



- Dimensiuni ale curelei trapezoidale


Tip
curea
l
p

[mm]
h
[mm]

[
o
]
Sectiunea
curelei A
c

[cm
2
]
SPZ 8,5 8 400,1 0,54











16
- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea


Sectiunea
canalului
l
p
n
min
m
mjn
f e r
Z 8,5 2,5 9 81 120,3 38
o
1
o
34
o
1
o
0,5







2.12.Calculul reactiunilor pe arbori


17



2.12.1 Reactiunile pe verticala pentru arborele 1


mm b
mm N V
b
b F
V
mm N V
b
b F
V
t
t
107
233,82
107
5 , 53 64 , 467 2 /
82 , 233
107
5 , 53 64 , 467 2 /
2
1
2
1
1
1
=
=

=
=

=



2.12.2 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 1


] [ 62 , 239
55 , 262
44 , 52
107
5305 , 54 72 , 65 5 , 53 88 , 171 2 /
43 , 119
107
5305 , 54 72 , 65 5 , 53 88 , 171 2 /
2
2
2
2
2 2
1
2
1
2
1 1
2
1 1
2
1
1 1
1
mm N R H V R
mm N R H V R
mm N H
b
r F b F
H
mm N H
b
r F b F
H
a r
a r
= + =
= + =
=

=

=
=
+
=
+
=









V
1
V
2
Ft

b/2

b/2

In plan
vertical
In plan
orizontal
H
1
H
2
Fr

b/2

b/2

r
1
Fa

18
2.12.3 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 1


mm N M M M M
mm N M
mm N M
mm N M r F
b
H M
mm N M r F
b
H M
mm N M
b
V M
mm N M
b
V M
i iH iV i
iH
iV
iH a iH
iH a iH
iV iV
iV iV
= + =
=
=
= =
= + =
= =
= =
44 , 15998
25 , 9973
37 , 12509
2 , 778
2
25 , 9973
2
12509,37
2
37 , 12509
2
max
2
max
2
max max
max
max
1 2 2
1 1 1
2 2 2
1 1 1
2
1




2.12.4 Reactiunile pe verticala pentru arborele 2



mm b
mm N V
b
b F
V
mm N V
b
b F
V
t
t
108
82 , 233
108
54 64 , 467 2 /
82 , 233
108
54 64 , 467 2 /
2
1
2
1
1
1
=
=

=
=

=







V
1
V
2
Ft

b/2

b/2

In plan
vertical
In plan
orizontal
H
1
H
2
Fr

b/2

b/2

r
2
Fa

19
2.12.5 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 2


] [ 66 , 235
8 , 273
4 , 29
108
904 , 92 72 , 65 54 88 , 171 2 /
47 , 142
108
904 , 92 72 , 65 54 88 , 171 2 /
2
2
2
2
2 2
1
2
1
2
1 1
2
2 1
2
1
2 1
1
mm N R H V R
mm N R H V R
mm N H
b
r F b F
H
mm N H
b
r F b F
H
a r
a r
= + =
= + =
=

=

=
=
+
=
+
=




2.12.6 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 2


mm N M M M M
mm N M
mm N M
mm N M r F
b
H M
mm N M r F
b
H M
mm N M
b
V M
mm N M
b
V M
i iH iV i
iH
iV
iH a iH
iH a iH
iV iV
iV iV
= + =
=
=
= =
= + =
= =
= =
88 , 18703
13799
12626,28
73 , 1587
2
13799
2
12626,285
2
12626,28
2
max
2
max
2
max max
max
max
2 2 1 2
1 2 1 1
2 2 2
1 1 1






2.13. Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor


-Alegerea rulmentilor

-Alegerea rulmentilor

Am adoptat rulmeni radiali axiali cu bile pe un rnd:

Pentru d
I
= 35mm vom alege rulmentul cu seria 7207B.

D =72mm; T = 17mm; C = 29700 N; C
0
= 20100N.

Pentru d
II
= 40mm vom alege rulmentul cu seria 7208B.

D =80mm; T = 18mm; C = 35500 N; C
0
= 25100N.

20
- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 1


]. [ 7 , 29 ] [ 673 , 2
]; [ 55 , 262
;
; 20000 ; 1056
10
60
;
1
3
1 1
2 , 1 1
6
1
1
3
kN C kN L P
Nmm R P
ui rulmentul radial a ncrcarea P
h L rotatii de milioane
L n
L
L P C
h
h
= s =
= =

= =

=
>


- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 2


]. [ 5 , 35 ] [ 34 , 2
]; [ 8 , 273
;
; 20000 ; 96 , 624
10
60
;
2
3
2 2
4 , 3 2
6
2
2
3
kN C kN L P
Nmm R P
ui rulmentul radial a ncrcarea P
h L rotatii de milioane
L n
L
L P C
h
h
= < =
= =

= =

=
>



2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare

- Calculul vitezei periferice:
[m/s] 025 , 5
60000
880 061 , 109
60000
1 1
=

=

=
t t
u
n d
w

- k
s
este presiunea Stribeck si este dat de relaia:
] [ 95 , 0 1 478 , 2
7 , 1
1 7 , 1
061 , 109 44
64 , 467 1
2 2 2 2
1
MPa Z Z
u
u
bd
F
k
H
t
s
=
+

=
+
=
c


Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 55 EP, cu vscozitatea J
50
=52 cSt .

Simbolul
uleiului
Vscozitatea
cinematica la
50
0
C
50
(cSt)

Indice de
viscozitate IV

Punct de
congelare
(
0
C )

Inflamabilitate
(
0
C )

TIN 55 EP 50-57,5 60 -20 220

21
2.15. Verificarea reductorului la nclzire

Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc
recircularea uleiului, se calculeaz din ecuaia echilibrului termic:

( )
( )
= < =


+ =
s

+ =
60 85 , 25
994 . 0 12 . 0 2 . 1 12
994 . 0 1 10 2475 . 2
18
1
3
2
0
a
a
t c
t
t t
t
S
P
t t
q
q


unde: t
0
- temperatura mediului ambiant (t
0
=18
o
C);
P
2
- puterea la arborele de ieire din reductor, n watt;

t
- randamentul total al reductorului;
S
c
- suprafaa de calcul a reductorului, n m
2
: S
c
=1,2S, unde S reprezint
suprafaa carcasei.
- coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas i aer;
= (8...12) [W/(m
2
.
o
C)] dac exist o circulaie slab a aerului n zona de
montare a reductorului;












22
BIBLIOGRAFIE


1) V. CONSTANTIN , V. PALADE-Transmisii mecanice ,Indrumar de
proiectare , Ed. Fundatiei Universitare DUNAREA DE JOS, Galati
1999


2) I. CRUDU, s.a.-Atlas de reductoare cu roti dintate .Ed.Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1981


3) M. Galiteanu, s.a.-Rulmenti, Proiectare si tehnologie, vol III,Ed.
Tehnica, Bucuresti 1985


4) V.PALADE, V.CONSTANTIN, M.HAPENCIUC,-Reductoare cu roti
dintate, Ed. Alma,Galati 2003