Sunteți pe pagina 1din 21

Reductore cu roti dintate

9.12. 1. Generalitati
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:
micsorarea turatiei;
cresterea momentului de torsiune transmis ;
modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;
insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;
distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai mul 515v2113f te masini
de lucru
In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile angreneaza
permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre turatia
la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele
roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport
de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate
(utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de
masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se
clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. dupa raportul de transmitere:
reductoare o treapta de reducere a turatiei;
reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.
2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:
reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;
reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt
paralele.
3. dupa pozitia arborilor:
reductoare cu axe orizontale;
reductoare cu axe verticale;
reductoare cu axe inclinate.
4. dupa tipul amgrenajelor:
reductoare cilindrice;
reductoare conice;
reductoare hipoide;
reductoare melcate;
reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
reductoare planetere.
5. dupa pozitia axelor:
reductoare cu axe fixe;
reductoare cu axe mobile.
Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este
motat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se
numeste motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in
scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu
frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.
Avantajele utilizarii reductoarelor inschemele cinematice ale masinilor si
mecanismelor sunt:
raport de transmitere constant;
asigura o mare gama de puteri instalare;
gabarit redus;
randament mare (cu exceptia reductoarelor melcate);
intretinere simpla si ieftina.
Printre dezavantaje se enumera:
pret de cost ridicat;
necesitatea unei uzinari si montaj de precizie;
functionarea lor este insotita se sgomot si vibratii.
Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt:
puterea;
raportul de transmitere;
turatia arborelui de intrare;
distanta dintre axe.
Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si aparate,
parametrii reductoarelor de turatie cu rotile dintate sunt standardizate:
rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
distanta dintre axe, STAS 6055-82;
modulii, STAS 822-82;
parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

9.12. 2. Tipuri de reductoare
Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:
raportul de transmitere necesar;
gabaritul disponibil;
pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;
randamentul global al schemei cinematice.
In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti
dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.
Reductoare cu roti dintate cilindrice. Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de
reductoare cu roti dintate deoarece:
se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de
ordinul Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
rapoarte de transmitere totale, i
T max
= 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o
treapta; iT = 6,3 . 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 . 200, pentru reductoare cu 3
treapte;
viteze periferice, v
max
= 200 m/s;
posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.
Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 9.49, avand dantura
dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt:
intrarea in reductor, cu litera I;
iesirea din reductor, cu litera E;
cifrele 1, 2, 3, 4 . rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.
Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate
cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de
viteze;
reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;

Fig. 9. 49. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice
reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate
mari viteze periferice mici.
Reductoare cu roti dintate conice. Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90
0
,
fiind utilizate atat in varianta constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent
ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice
paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se recomanda ca:
reductoarele conice simple, cu i
T max
= 6, pentru puteri mici, randamente q
max
=
0,98;
reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic),
cu i
T
= 4 . 40 si randamente q
max
= 0,96;
reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic
celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu i
T
= 20 . 180 si randamente q
max
=
0,95.

Fig. 9. 50. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice
In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de
viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:
pentru danturi conice drepte, v
max
= 3 m/s;
pentru danturi conice inclinate, v
max
= 12 m/s;
pentru danturi conice curbe, v
max
= 40 m/s.
Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale. Reductoarele planetare
au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2 grade de mobilitate. In fig.
9.51 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu scheme cinematice simbolizate
cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2(reductor planetar cu o
treapta si 2 randuri de sateliti). Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 9.51 sunt:
roata centrala, a;
satelit (sateliti), s, sau s
1
, s
2
;
coroana, b;
bratul port satelit, H.
Raportul de transmitere pentru schema din fig. 5.1 (reductor planetar) este:

(9.153)

Fig. 9. 51. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)
Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri de
reductoare:
constructie foarte compacta, greutate de 2.6 ori mai mica (la aceiasi putere
transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca
momentul de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti;
rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare.
Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de montaj
foarte exigente.
Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc.
Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau
aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii.
Reductoare melcate. Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au
axele de rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 90
0
), normala
lor comuna este distanta dintre axe.
Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile
dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc
cilindric, fig. 9.52, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai
severe de executie si montaj. La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine
seama de urmatoarele caracteristici ale acestora:

Fig. 9. 52. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate
reductoarele melcate simple cu i
T max
= 80 (pentru la transmisiile de forta) si i
T
max
= 1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate
fi pozitionat sus sau jos;
pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate
compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat, constructie
care are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de transmitere total,
un randament mai mare;
la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari
dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si
necesita masuri speciale de racire;
sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).
9.12.3. Rapoarte de transmitere
Rapoartele de transmitere partiale (ale teptelor din angrenare), i
12
, i
34
, . si totale, i
T
sunt
standardizate conform STAS 6012-82. In functie de raportul de transmitere total cerut la
intocmirea schemei cinematice a mecanismului proiectat, se alege numarul de trepte. In
legatura cu alegerea numarului de trepte, pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice si
conico-cilindrice se fac urmatoarele recomandari:
pentru reductoare cu o treapta, cilindrica sau conica i
12
= i
T
= 6 (10), valorile
mici pentru angrenajele conice. Exceptie de la aceasta regula la mecanismul de rotire al
macaralelor sau al cuptoarelor de clinche din industria cimentului;
pentru reductoare cu mai multe trepte, criteriile de repartizare a raportului de
transmitere total, i
T
pe treptele reductorului sunt:
rezistenta la contact, sau la incovoiere egale pe treptele reductorului;
volum minim total al rotilor reductorului;
egalizarea ungerii tuturor treptelor prin cufundarea egala a rotilor mari in
baia de ulei.
Astfel, in cazul reductoarelor cu roti dintate cilindrice cu 2 trepte:
pentru reductoare obisnuite, se adopta:
;
pentru reductoare coaxiale, se adopta:
;
pentru reductoare conico-cilindrice, se adopta:

Pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice obisnuite cu 3 trepte :
; ;
9.12.4 Bilantul puterilor intr-un reductor de turatie
Pentru a face bilantul puterilor intr-o instalatie ce contine si un reductor de turatie cu roti
dintate, trebuiesc cunoscute principalele pierderi de putere din reductor. Acestea se
exprima de cele mai multe ori prin randament
1. Pierderi de putere prin angrenaje. Randamentul angrenajelor. Daca se tine seama
de elementele constructive si functionale ale angrenajelor, pierderile de putere prin
angrenaje sunt, in unele cazuri, au o pondere foarte importanta in bilantul total energetic
al reductorului cu roti dintate. De aceea in continuare aceste pierderi se vor studia separat
pentru fiecare categorie de angrenaje.
La calculul randamentului angrenajele paralele cilindrice se tine seama de
frecarile de alunecare si rostogolire dintre flancurile dintilor in procesul de angrenare.
Angrenajele paralele cilindrice cu axe fixe. Pentru angrenajele paralele cilindrice cu axe
fixe relatia de calcul a randamentului este:

(9.154)
unde: - coeficientul de frecare la alunecarea flancurilor dintilor; este functie de viteza
de alunecare relativa si de natura lubrifiantului; = 0,0.0,1
c - gradul de acoperire frontal;
t - coeficient de calcul; t = 2.3, pentru roti dintate cu dantura dreapta si inclinata
rapide; t = 2.3, pentru roti dintate cu dantura dreapta si inclinata in V lente;
| - unghiul de inclinare de divizare al dintilor;
z
1
, z
2
- numarul de dinti al rotilor;
semul (+), pentru angrenaje exterioare, iar semul (), pentru angrenaje interioare.
n cadrul reductoarelor cu roti dintate cilindrice cilindrice sau conice valorile
randamentului randamentul angrenajelor au o pondere relativ egal cu randamentele
rezumrilor (0,98.0,99).
Angrenajele paralele cilindrice planetare. Randamentul acestora variaza in limite foarte
largi si depind de solutia constructiva aleasa; de aceea la proiectare trebuie sa se faca un
calcul de verificare al randamentului dupa definitivarea schemei cinematice. Pentru cazul
cel mai simplu, al unui reductor planetar P1, fig. 9.51,a, randamentul acestuia, este:

(9.155)
unde: - pierderile de putere intr-un angrenaj obisnuit, care se calculeaza cu relatia
(9.154) luata cu semnul (), adica pentru angrenare interioare.
Angrenajele melcate. Prin specificul functionarii lor, la angrenajele melc-roata
melcata pierderile de putere se datoreaza in special alunecarii relative dintre flancurile
dintilor in contact pe lungimea lor, si au o pondere insemnata in bilantul general energetic
al reductorului. Pentru a putea calcula randamentul unei transmisii melc-roata melcata
se asimileaza acesta cu o cupla de frecare de tipul surub-piulita. In cazul cel mai
frecvent, cand melcul este elementul conducator (transmisia melc-roata melcata
functioneaza cu autofranare), utilizand notatiile din fig. 9.53. se obtine:

si
unde: - coeficientul de frecare de alunecare dintre flancuri (coeficientul de frecare
echivalent);

w
- ungiul elicei de rostogolire a melcului;
- unghiul de frecare;
F
t
- forta de impingere a sarcinii din schema de calcul echivalenta;
F - forta axiala din angrenare;
N - reactiunea normala.

Fig. 9. 53 Schema de calcul a randamentului unui angrenaj melc-roata melcate
Momentul de rasucire corespunzator deplasariisarcinii F pe lungimea unui pas a
elicei de rostogolire, p
w
, este:

(9.156)
Randamentul cuplei echivalente surub-piulita se calculeaza tinand seama numai de
pierderile prin frecare din cupla de frecare si rezulta facand raportul dintre lucrul mecanic
util (ridicarea sarcinii, F pe inaltimea unui pas) silucrul mecanic consumat prin frecarea
dintre surub si piulita pe lungimea unei rotatii complete:

(9.157)
unde: - ungiul elicei de divizare a melcului.
Valorile coeficientului de frecare si implicit ale unghiului de frecare depind de:
materialul rotii melcate;
duritea flancurilor dintilor melcului;
viteza relativa de alunecare dintre flancurilor dintilor melcului si rotii melcate.
Reprezentarea grafica a expresiei randamentului este data in fig. 9.53 in functie de
unghiul pentru diferite valori ale unghiului de frecare., ce corespunde diferitelor conditii
de lucru pentru roata melcata.
In cazul mai putin frecvent, cand roata melcata este elementul conducator
(transmisia melc-roata melcata functioneaza fara autofranare), utilizand notatiile din fig.
9.53. se obtine:

(9.158)
Pentru a vedea care este influienta unghiului de inclinare a elicei, asupra
randamentului, (prin optimizarea relatiei (9.157)), se anuleaza derivata ():

Fig. 9. 54 Variatia randamentului unui angrenaj melc-roata melcate in functie de unghiul
elicei de divizare a melcului, , pentru diferite valori ale unghiului de frecare,



Rezulta radacina derivatei:
,
pentru care valoarea maxima a randamemtului este:

(9.159)
Pentru valori uzuale: = 0,1 = 5
0
40' , valoarea maxima a randamentului
angrenajului melcat pentru varianta constructiva cu autofranare este: = 0,82.
Pentru alte valori: = 0,04 = 2
0
17' = 0,92;
= 0,02 = 1
0
09' = 0,99.
prin neglijarea termenului .
Din analiza acestor relatii rezulta urmatoarele concluzii, vezi si fig. 9.54:
1. Pentru aceleasi valori ale lui si implici ale lui , in domeniul cu autofranare
randamentul are valori destul de mici; pentru cresterea randamentului trebuiesc
imbunatatite conditiile de angrenare (scaderea valorii lui );
2. La limita de autofranare, = , iar valoarea randamentului este:

ceea ce inseamna ca, daca se impune ca un angrenaj melcat trebuie sa
functionaze cu autofranare, el va un randament scazut.
3. Pentru a se realiza un randament mai ridicat se renunta la conditia de
autofranare, se mareste valoarea unghiului , concomitent cu micsorarea coeficientui de
frecare si utilizarea unor melci cu mai multe inceputuri; se ajunge la valori pentru
randamentul angrenajelor melcate de: 0,7.0,75, pentru melc cu 1 inceput, 0,75.0,82,
pentru melc cu inceputuri, 0,82.0,92, pentru melc cu 3 inceputuri.
2. Pierderi de putere prin balbotare. Randamentul aferent sistemelor de ungere
in cazul rotilor dintate cufundate in baia de ulei este:

(9.160)
unde: P
n
- puterea transmisa de reductor, [kW];
v
c
- viteza periferica a rotii cufuntate in baia de ulei, [m/s];
B
c
- latimea (lungimea melcului) in contact cu uleiul, [mm];
v - vascozitatea cinematica a uleiului de ungere la temperatura de regim, [m
2
/s].
Pentru ca pierderile prin balbotare sa fie mai mici, in cazul angrenajelor melcate,
se recomanda ca:
la viteze periferice v
c
< 4 m/s melcul sa fie pozitionat sub roata melcata;
la viteze periferice v
c
> 4 m/s melcul sa fie pozitionat deasupra roatii melcate.
3. Pierderi de putere datorita sistemului de racire. In timpul functionarii lor, se
pierde o parte din putere prin transformarea lucrului mecanic de frecare in caldura. Aceste
pierderi pot deveni importante la anumite tipuri de reductoare. Pentru functionarea
normala, caldura produsa trebuie evacuata in mediul inconjurator. Racirea reductoarelor
cu roti dintate se poate realiza natural sau fortat.
Racirea naturala in regim de lucru continu. La o functionare normala a unui
reductor, cantitatea de caldura produsa prin frecare produce cresterea in timp a
temperaturii uleiului de ungere pana la o valoare de regim, t
reg
, fig. 9.55. Pentru
a stabiliza temperatura la aceasta valoare, in cazul racirii naturale la o functionare
continua a reductorului, cantitatea de caldura podusa, Q
pr
rebuie sa fie egala cu cea
degajata, Q
ev
ce se evacueaza in mod natural. Altfel spus, cantitatea de caldura (fluxul de
caldura) produsa in unitatea de timp, , ce trebuie sa fie echilibrata prin racire naturala
este:
, [J/s]

unde: (1- q) - pierderile de putere prin racire.
Cantitatea de caldura (fluxul de caldura) schimbata cu mediul exterior in unitatea
de timp, prin racire naturala este:

unde: - coeficientul de transmitere a caldurii, [J/m2sgrd];
A - suprafata de racire a reductorului de turatie, [m
2
], care pentru a fi crescuta se
practica pe suprafata carcaselor reductoarelor aripioare de racire;
t
u
- temperatura de regim a uleiului, [grd];
t
e
- temperatura mediului ambiant, [grd].

Fig. 9. 55 Stabilizarea temperaturii la valoarea de regim
La echilibru, , se obtine o relatie de calcul a temperaturii de regim a
uleiului de ungere al reductorului de turatie:

(9.161)
unde: t
a
- temperatura admisibila a uleiului.
Racirea naturala in regim de lucru intermitent. In acest caz cantitatea de caldura
podusa in unitatea de timp, (fluxul de caldura), care rebuie sa fie echilibrata prin
racire naturala este:
, [J/s]
unde: t
i
- duratele conectarilor;
D
t
- durata totala de lucru a reductorului.
La echilibru se obtine relatia de calcul a temperaturii de regim a uleiului de ungere
al reductorului de turatie:

(9.162)
Racirea fortata. Racirea fortata se aplica de regula reductoarelor melcate. Aceasta
se poate face:
prin recircularea uleiului de ungere printr-un schimbator de caldura exterior
racit cu ventilator sau alt mediu de racire;
prin racirea uleiului de ungere chiar in carcasa reductorului utilizand pentru
aceasta un agent de racire recirculat printr-un schimbator de caldura;
prin racirea uleiului de ungere;
in carcasa reductorului cu ventilatie proprie, utilizand pentru aceasta racirea cu
ajutorul unui ventilator de aer special construit in afara reductorului.
In cazul racirii uleiului de ungere cu ventilatie proprie, fig. 9.56, cantitatea de caldura
(fluxul de caldura) evacuata in mediul exterior in unitatea de timp, este:


Fig. 9. 56 Racirii uleiului de ungere cu ventilatie proprie
unde:
1
- coeficientul de transmitere a caldurii pe suprafata carcasei racita natural;

2
- coeficientul de transmitere a caldurii pe suprafata carcasei racita cu ventilator;
A
1
- suprafata de racire a carcasei reductorului de turatie racita natural;
A
2
- suprafata de racire a carcasei reductorului de turatie racita cu ventilator.
In acest caz randamentul care caracterizeaza pierderile cu racirea prin ventilator
este:

unde: - puterea pierduta cu antrenarea ventilatorului, determinata experimental si
calculata ce relatia:
, [kW]
unde: v
v
- viteza periferica medie a rotorului ventilatorului, [m/s];
D
v
- diametrul mediu al rotorului ventilatorului, [mm];
n
v
- turatia rotorului ventilatorului, [rot/min].
9.12.5 Elementele constructive ale reductoarelor de turatie cu roti dintate
Pentru exemplificare, in fig. 9. 57. s- reprezentat, pentru simplificare, un reductor
de turatie cu o treapta. In principiu, un redoctor de turatie cu roti dintate se compune din
urmatoarele parti componente:
carcasa inferioara 9 care se monteaza la constructia metalica a mecanismului pe care
il deserveste si in care se gaseste si baia de ulei;
carcasa superioara 15 care se prinde de carcasa inferioara pe la planul de separatie cu
ajutorul suruburilor 13 si 14;
angrenajul de reducere format din arborele-pinion 1 si roata dintata 11 montata pe
arborele 5;
semicuplajul de intrare 2;
semicuplajul de iesire 16;
inelele de ridicare 12;
joja (indicatorul de nivel) 11 pentru controlul nivelului de ulei din baie;
dopul filetat 10 pentru golirea uleiului din baie;
capacul de vizitare pentru inspectia angrenajelor 16, cu garnitura de etansare 18, prins
de carcasa superioara cu suruburile 19 si pe care se insurubeaza dopul de aerisire.
Alte detalii privind elementele celelalte elemente constructive si montaj ale reductoarelor
cu roti dintate cilindrice in sectiune se vor da in continuare pentru 3 dintre cele mai
utilizate reductoare: reductorul cu o treapta, fig. 9.58, reductorul cu 2 trepte obisnuit, fig.
9.59 si reductorul cu 2 trepte coaxial, fig. 9.60.
Reductorul cu o treapta si dantura dreapta. In sectiune reductorul cu o treapta are
urmatoarea componenta:
arborele pinion 1, care este sprijinit pe rulmentii pe rulmentii 4, are montat pe
el in consola roata de curea 2 prin intermediul penei 3; pentru fixarea axiala a rotii se
utilizeaza o placa fronata prinsa cu suruburi, iar distantarea rotii fata de rulment se face cu
o bucsa de distantare. Sistemul de etansare folosit este cu contact (inele de pasla);
arborele 5, care reazema pe rulmentii 8 are montata pe el la interior roata
dintata 11 prin pana 7 si in consola semicuplajul 16; pentru distantarea axiala se utilizeaza
bucsele distantiere 17 si 18. Etansarea se efectueaza cu inele de pasla 15 montate in
capacul strapuns 14, iar pentru reglarea jocului axial in rulmenti se folosesc inele metalice
se diferite grosimi 13;
suruburille 13 utilizate pentru fixarea celor 2 carcase;
stifturile conice 12 pentru centrarea celor 2 carcase.
Reductorul cu 2 trepte obisnuit. Acest reductor are prima treapta cu dantura dreapta iar
treapta a doua cu dantura inclinata. In sectiune reductorul cu 2 trepte are urmatoarea
componenta:
arborele pinion 1 (arbore de intrare), care este sprijinit pe rulmentii pe
rulmentii 2, are montat pe el in consola semicuplajul 10 prin intermediul penei 9;
pentru distantarea rotii fata de rulment se face cu o bucsa de distantare 11. Sistemul de
etansare folosit este contact (inele de pasla, 8 montate in capacele strapunse 9);
arborele 12 (arbore intermediar), care reazema pe rulmentii 13 are montata pe
el roata dintata 16 prin pana 15; pentru distantarea axiala a rotii se utilizeaza bucsa
distantiera 14. Pentru etansare se utilizeaza capacele montate cu suruburi de cele 2
carcase, iar pentru reglarea jocului axial in rulmenti se utilizeaza inele metalice se diferite
grosimi prinse intre capace si carcase;
DE PUS 3 DESENE PE LAT CU REDUCTOARE
arborele 19 (arbore de iesire), care reazema pe rulmentii 18 are montata pe el
la interior roata dintata 21 prin pana 20 si in consola semicuplajul 26; pentru distantarea
axiala se utilizeaza bucsele distantiere 22 si 25. Pentru etansare se utilizeaza inele de pasla
24 montate in capacul strapuns de la iesirea reductorului, iar pentru reglarea jocului axial
in rulmenti se utilizeaza inele metalice se diferite grosimi 23;
suruburille 5 utilizate pentru fixarea celor 2 carcase;
stifturile conice 4 pentru centrarea celor 2 carcase.
Reductorul cu 2 trepte coaxial. Acest reductor are prima treapta cu dantura dreapta iar
treapta a doua cu dantura inclinata. In sectiune reductorul cu 2 trepte are urmatoarea
componenta:
arborele pinion 1 (arbore de intrare), care este sprijinit pe rulmentii 2, are
montat pe el in consola semicuplajul 5 prin intermediul penei 6; pentru distantarea rotii
fata de rulment se face cu o bucsa de distantare. Sistemul de etansare folosit este cu
contact (inele de pasla, 4 montate in capacele strapunse 3);
arborele 12 (arbore intermediar), care reazema pe rulmentii 8 are montata pe el
roata dintata 13 prin pana 12; pentru distantarea axiala a rotii se utilizeaza bucsa
distantiera 9. Pentru etansare se utilizeaza capacele 7 montate cu suruburi de cele 2
carcase, iar pentru reglarea jocului axial in rulmenti se utilizeaza inele metalice se diferite
grosimi prinse intre capace si carcase;
arborele 20 (arbore de iesire), care reazema pe rulmentii 19 are montata pe el la
interior roata dintata 21 prin pana 22 si in consola semicuplajul 16; pentru distantarea
axiala se utilizeaza bucsa distantiera 17. Pentru etansare se utilizeaza inele de pasla
montate in capacul strapuns 18, iar pentru reglarea jocului axial in rulmenti se utilizeaza
inele metalice se diferite grosimi;
suruburille 15 utilizate pentru fixarea celor 2 carcase;
stifturile conice 14 pentru centrarea celor 2 carcase.
Carcasele reductoarelor se executa de regula prin turnare din fonta cenusie, pentru
solicitari mai mici si medii, iar pentru solicitari mari din otel turnat sau in constructie
sudata (pentru serii mici de fabricatie). Carcasele cutiilor de viteza la automobile se
executa de regula prin turnare din aliaje de aluminiu. Pe carcasele reductoarelor melcate
se prevad aripioare de racire.
Arborii reductoareler se executa de regula din oteluri carbon obisnuite sau din oteluri de
imbunatatire.
Pentru lagarele reductoarelor de turatie se utilizeaza de obicei rulmenti; doar in cazurile
cand turatiile si incarcarile sunt mari si functionarea trebuie sa fie fara sgomot sau vibratii
de folosesc lagarele de alunecare.
Ungerea reductoarelor de turatie se face de cele mai multe cu ulei. Se utilizeaza unsori
concistente doar la viteze mici. Metoda de ungere utilizata se adopta in functie de vitezela
periferice ale rotilor dintate:
ungerea prin balbotare (scufundarea in baia de ulei a rotilor mai), pana la
viteze de 12.15 m/s; pe masura ce creste numarul de trepte, deoarece turatia
scade, roata mare este mai mult cufundata in baia de ulei;
ungerea prin stropire, care utilizeaza o pompa de ulei, la viteze de 15.20 m/s;
ungerea prin stropire a fiecarei roti la viteze de peste 20 m/s.