Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
viteză
(0)
Într-un articol anterior, Cutia de viteze automată - mod de funcţionare și componente, am discutat despre
compenetele principale ale unei cutii de viteze automate. În acest articol vom detalia modul de formare al
rapoartelor de transmitere într-o cutie de viteze automată cu mecanisme planetare. Cutia de viteze
(transmisia) automată supusă studiului este 4HP20 de la ZF.
Cutia de viteze automată 4HP20 are 4 rapoarte de transmitere (viteze) și transmite un cuplu maxim de 330 Nm.
Are în componență 2 mecanisme planetare simple, un hidrotrasformator (convertizor de cuplu)blocabil, 2
ambreiaje, 3 frâne multidisc și un modul electrohidraulic de comandă.
4HP20 este de generație mai veche dar același principiu de formare al treptelor de viteză se aplică și
cutiilor automate cu 8 sau 9 rapoarte. Acestă cutie a fost utilizata pe o gamă larga de automobile:
Mercedes Benz, Renault, Peugeot, Fiat, Lancia, etc.
Circuitul hidraulic este prevăzut și cu un radiator de răcire. Uleiul, datorită faptului că parcurge
discurile ambreiajelor și a frânelor, la solicitare intensă, se poate încălzi foarte mult, ajungând la
temperaturi de peste 100 °C. În aceste condiții calculatorul transmisiei comandă o supapă electrică care
deschide circuitul de răcire și permite uleiului să treacă prin radiator.
Foto: Transmisia automată 4HP20 – secțiune transversală
Sursa: ZF
Avantajul unui mecanism planetar simplu, comparativ cu un mecanism cu roți dințate uzual utilizat la
cutiile de viteze manuale, este faptul că poate furniza mai multe rapoarte de transmitere. Practic dintr-un
mecanism planetar simplu se pot obține 4 rapoarte de transmitere și teoretic tot atâtea trepte de viteză.
Foto: Animație mecanism planetar simplu (intrare – solara, ieșire – coroana, blocat – platou port-sateliți)
Un mecanism planetar simplu are în componență 3 roți dințate: solara, sateliții și coroana. Prin
blocarea unui element și utilizarea celorlalte două ca intrare și ieșire se pot obține mai multe trepte de
viteză. Tabelul de mai jos sintetizează rapoartele de transmitere obținute dintr-un mecanism planetar
simplu care are în componență o roată dințată solară cu zS = 32 de dinți și o coroană cu zC = 68 de dinți.
Numărul de dinți ai sateliților nu intră în calculul raportului de transmitere.
Treapta de
viteză Intrare Ieșire Blocat Formulă de calcul Raport de transmitere
Platou port-
A Solara sateliți Coroana 1 + zC/zS 3.125
B Platou port-sateliți Coroana Solara 1 / (1 + zS/zC) 0.680
C Solara Coroana Platou port-sateliți - zC/zS 2.125
În cazul în care se rigidizează solara de coroană, prin intermediul unui ambreiaj multidisc, întregul
mecanism se va roti unitar, raportul de transmitere în acest caz va fi de 1.000 (priză directă).
Evident nu toate rapoartele de transmitere sunt utilizabile direct. Cu alte cuvinte un singur mecanism
planetar nu este suficient pentru a realiza etajarea treptelor de viteză a unei transmisii automate. Însă, prin
combinarea a două mecanisme planetare simple, se pot obține 4 rapoarte de mers înainte și unul de
mers înapoi.
Transmisia automată 4HP20 conține două mecanisme planetare simple cuplate. Coroana primului
mecanism planetar (C1) este cuplată rigid cu platoul port-sateliți (PS2) al mecanismului planetar 2. De
asemenea platoul port-sateliți (PS1) al primului mecanism planetar este cuplată rigid cu coroana (C2) a
mecanismului planetar 2.
B, E – ambreiaje multidisc
C, D, F – frâne multidisc
Fiecare transmisie automată are un program de schimbare a treptelor de viteză. Acest program
descrie ce elemente (ambreiaje, frâne) trebuie acționate pentru a realiza un anumit raport de transmitere
final deci o anumită treaptă de viteză.
Foto: Transmisia automată 4HP20 - programul de schimbare a treptelor de viteză
Pentru a realiza treapta 1 de viteză ambreiajul (B) și frâna (F) sunt acționate. Prin ambreiajul (B) se
transmite mișcarea de la turbina hidrotransformatorului la solara (S2) a mecanismului planetar 2. Frâna
(F) fixează solara (S1) a mecanismului planetar 1. Ieșirea se realizează prin platoul port-sateliți (PS1)
care antrenează roata de intrare (PS0) a reductorului fix.
Pentru a trece din treapta 1 în treapta 2, conform programului de schimbare, se decuplează ambreiajul
(B) și se cuplează ambreiajul (E). În acest caz turbina hidrotransformatorului va fi cuplată cu patoul port-
sateliți (PS2). Solara (S1) a mecanismului planetar 1 este în continuare fixată de frâna (F). Ieșirea se
realizează tot prin platoul port-sateliți (PS1) care antrenează roata de intrare (PS0) a reductorului fix.
Foto: Schema cinematică a transmisiei automate 4HP20 – treapta 2
roșu – elemente în mișcare
albastru – elemente fixe
Pentru trecerea din treapta 2 în treapta 3 se decupleazî frâna (F) și se cuplează ambreiajul (B).
Ambreiajul (E) ramâne în continuare cuplat. Ambele ambreiaje (B) și (E) fiind cuplate, solara (S2) este
cuplată rigid de platoul port-sateliți (PS2), mecanismul planetar 2 se rotește unitar, fără mișcare relativă
între elemente. Prin conexiunea coroană (C2) la platoul port-sateliți (PS1) se transmite mișcarea către
mecanismul planetar 1. Acesta, neavând elemente blocate, se rotește de asemenea unitar, raportul de
transmitere final fiind 1.000 (treapta de priză directă).
Treapta de mers înapoi se realizează prin activarea frânei (D). Acesta fixează platoul port-sateliți
(PS2) și coroana (C1). Intrarea se face prin solara (S2) care este cuplată la turbina hidrotransformatorului
de ambreiajul (B). Platoul port-sateliți (PS1) și coroana (C2), datorită faptului că platoul port-sateliți (PS2)
este fix, se vor roti în sens invers realizând astfel treapta de mers înapoi.