1

Capitolul 4

PRESIUNEA PE SOL A TRACTOARELOR PE ŞENILE

4.1 Determinarea poziţiei centrului de presiune al şenilei pe sol

4.1.1 Tractor cu maşini remorcate

Fig. 4.1. Forţele care acţionează în plan longitudinal asupra unui

tractor pe şenile cu maşini remorcate

Ipoteze:
 Se neglijează rezistenţa aerului;
 Viteza tractorului este constantă.

Particularităţi ale reacţiunilor solului :

 reacţiunea normală Z reprezintă rezultanta tuturor reacţiunilor solului
asupra şenilelor pe direcţie normală la sol;
 forţa motoare Fm este aplicată la o oarecare distanţă faţă de vârful
pintenilor afundaţi în sol;
 forţa de rezistenţă la rulare X =Rr este aplicată cu distanţa hx mai sus
faţă de direcţia forţei motoare Fm.

Forţa motoare Fm:

 F  x  0;Fm = X + G sin + Ft .
Reacţiunea normală Z:
 F  z  0; Z = G cos + Ft tg
Poziţia punctului de aplicaţie al reacţiunii Z (centrul de presiune):
G   a  l1   cos α  G  h  sin α  Ft  ht  Ft   l t  l1   tgγ  X  h x
 M  0  0 ; x 
G  cos α  Ft  tgγ
Dacă: Ft, X, hg, ht,  , atunci x 
 2
p
Deformaţia maximă pe verticală h0 max  max .
c
Pt. ca h0max să fie minimă, trebuie ca pmax să fie cât mai mic. În acest caz,
presiunea pe sol a şenilelor este uniform repartizată: x = 0,5 L.
Considerând  = 0, se determină coordonata a a centrului de masă al
tractorului corespunzătoare repartizării uniforme a presiunii pe sol:

F   h   l  l  0,5L   tgγ   X  h x
a  l1  0,5  L  t t t 1  l1  0,5  L  a0 . l1 +
G
0,5 L = const. constructivă;
F   h   l  l  0,5  L   tg   X  h x
a0  t t t 1 - distanţa cu care trebuie plasat mai către
G
faţă centrul de masă al tractorului în raport cu centrul geometric al suprafeţei de
sprijin a şenilelor pentru a obţine o distribuire uniformă a presiunii şenilei pe sol. În
general, a0 = (0,05  0,08)L.

4.1.2. Tractor cu maşini purtate

a0
0,5L

O1

x0

Fig. 4.2. Forţele care acţionează în plan longitudinal asupra unui

tractor pe şenile cu maşini purtate fără roţi de sprijin

Ipoteze:
 V = constant;
 Ra = 0.
Gt = G + Q - greutatea totală a agregatului tractor-maşină;
Z = Gt cos + Fz
Coordonatele centrului de masă: al, hl.
 3
G   a  l   cos α  Gt  hl  sin α  Fx  hr  Fz   l r  l 1   X  h x
 M  0  0 ; x  t l 1 .
Gt cos α  Fz
Deplasarea x0 a centrului de presiune în raport cu mijlocul suprafeţei de sprijin:
 M  01  0;
F  l  l  0,5L   Fx  hr  Gt  hl  sin α  Gt  a0  cos α  X  h x
x0  z r 1
Gt  cos α  Fz
Deplasări importante ale centrului de presiune au loc în cazul în care forţa F z
este îndreptată în jos, situaţie întâlnită frecvent în practică (la majoritatea maşinilor
agricole de prelucrat solul).
Posibilitatea funcţionării tractorului pe şenile în agregat cu maşini remorcate
sau purtate este caracterizată de coeficientul de deplasare a centrului presiune k p
definit prin raportul:
x
kp  0
L

4.2. PRESIUNEA PE SOL A TRACTOARELOR PE ŞENILE

Presiunea medie pe sol a şenilelor se determină cu relaţia:

Z
pm  . (4.1)
2bL
în care: Z este sarcina pe cele două şenile ale tractorului; L - lungimea suprafeţei de
sprijin a şenilei pe sol; b - lăţimea şenilei.
În realitate, pentru stabilirea presiunii medii trebuie avut în vedere că cea mai
mare parte a sarcinii Z pe şenile se transmite la sol prin zalele aflate direct sub rolele
de sprijin. De aceea, se recomandă utilizarea relaţiei:

Z
pm  , (4.2)
2 nbt s
în care: ts este pasul şenilei; n - numărul rolelor de sprijin ale mecanismului unei
şenile.Valorile obţinute cu relaţia (4.2) sunt mai mari comparativ cu cele ale relaţiei
(4.1), însă sunt mai apropiate de cele obţinute experimental.
Presiunea medie pe sol la tractoarele agricole se recomandă să fie pm = (0,9 
1,0) 105 Pa; pentru tractoarele industriale se consideră pm = (2  4) 105 Pa şi chiar mai
mult.
Presiunea pe sol nu se repartizează uniform pe lungimea şenilelor, atât datorită
particularităţilor constructive ale mecanismului şenilelor, cât şi poziţiei centrului de
presiune.
În cazul sistemului de rulare cu suspensie rigidă, epurele presiunilor pot
lua, în funcţie de poziţia centrului de presiune, formele din figura 4.3. Poziţiile
centrelor de presiune în raport cu axa ultimei role de sprijin x şi cu mijlocul suprafeţei
de sprijin a şenilelor x0 sunt prezentate în tabelul 4.1, pentru cele patru cazuri din
figura 4.3.

Tabelul 4.1.Determinarea poziţiei centrului de presiune pe sol al şenilelor în cazul

sistemului de rulare rigid
 4
Forma epurei presiunilor pe Formule de calcul pentru poziţia centrului de
sol presiune
p Distanţa faţă de ultima Distanţa faţă de mijlocul
rolă de sprijin, x suprafeţei de sprijin,x0
Dreptunghiulară (fig. 4.3, a) 0,5L 0
Trapezoidală (fig. 4.3, b) 1 p2  2 p1 1 p2  p1
L L
3 p1  p2 6 p1  p2
Triunghiulară cu vârful pe L L
extremitatea suprafeţei de 3 6
sprijin (fig. 4.3, c)
Triunghiulară cu vârful în L L L

interiorul suprafeţei de 3 2 3
sprijin
(fig. 4.3, d)

În cazul sistemelor de rulare cu

suspensie elastică cu balansiere, caracterul
epurei presiunii pe sol este determinat de valoarea
reacţiunilor Z1 şi Z2 care acţionează în articulaţiile
de legătură a cărucioarelor balansiere cu corpul
tractorului (fig. 4.4). Din ecuaţiile de echilibru al
momentelor în raport cu punctele respective de
articulaţie, rezultă:

Fig. 4.3. Epura presiunilor pe sol în

cazul sistemului de rulare rigid
 5
0,5 L0  x0
Z1  Z ;
L0
(4.3) unde Lo este distanţa dintre articulaţiile
0,5 L0  x0
Z2  Z ,
L0
cărucioarelor balansiere.

În cazul în care braţele balansierelor sunt egale, epura presiunilor pe sol este
în trepte, ca în figura 4.4. Din relaţiile (4.3) rezultă că repartizarea sarcinilor pe
cărucioare este cu atât mai neuniformă cu cât deplasarea x0 a centrului de presiune
este mai mare. În cazul în care, de exemplu, x0 = 0,5 L0, căruciorul din faţă este
descărcat complet, iar sarcina pe sol Z se transmite numai prin căruciorul din spate.

În

Fig. 4.4. Epura presiunilor pe sol în cazul sistemelor de rulare cu suspensie

elastică cu balansiere
cazul în care braţele balansierelor sunt inegale, reacţiunile pe rolele de sprijin ale
unui balansier se repartizează invers proporţional cu lungimea braţelor.
 6

Capitolul 5

CALCULUL DE TRACŢIUNE AL TRACTOARELOR

5.1 Obiective
Determinarea parametrilor principali ai tractorului urmărindu-se realizarea
indicatorilor agrotehnici, tehnico-economici etc. impuşi prin tema de proiectare sau
adoptaţi de constructor.
 Alegerea motorului şi determinarea puterii sale;
 Determinarea bilanţului de putere şi a randamentului tractorului;
 Determinarea greutăţii tractorului: constructivă, de exploatare, aderentă
 determinarea vitezelor şi a forţelor de tracţiune în diferitele trepte de viteză
 trasarea caracteristicii de tracţiune.
Date iniţiale:
 Penominal sau Ft nominal;
 Destinaţia tractorului
 Nomenclatorul maşinilor şi utilajelor cu care lucrează tractorul în agregat;
 Zona de exploatare (climă, relief);
 Dimensiunile maxime de gabarit.
5.2 Bilanţul de puteri al tractorului
Indică modul cum se repartizează puterea efectivă a motorului între diferiţii
consumatori:

Pe  Pt  Ppp  Ptr  Pr  Pa  P  Pj  P

unde: Pe este puterea efectivă nominală a motorului;

Ppp – partea din puterea efectivă nominală care se transmite prizei de putere;
Ptr - puterea consumată prin frecări în transmisia tractorului ;
Pr - puterea corespunzătoare pierderilor prin rulare;
Pa – puterea corespunzătoare învingerii rezistenţei aerului;
P - puterea corespunzătoare învingerii rezistenţei la urcarea rampei;
Pj – puterea corespunzătoare învingerii inerţiei tractorului;
P - puterea corespunzătoare pierderilor prin patinarea sistemului de
rulare pe sol.

Motor
Pe
Transmisia Priza de
Ppp
prizei de putere putere
Transmisia
tractorului
 7

Ptr
Sistem de rulare
Pm

Pr P Fig.5.1. Schema bilanţului de puteri la tractoare

Pa Pt P  Pj

Pt = Ft  v ;
M pp   pp M pp    n pp
Ppp   ;
p 30 p
Ptr  1   tr    Pe  Pp  ; tr = 0,86 ... 0.88 la tractoarele pe şenile;

tr = 0,90 ... 0,92 la tractoarele pe roţi.

tr = tr i.
Pr = f Gv  cos ;

P  1     Pm    Pm     tr Pe  Pp ;  
v v v  1  
P  Fm   v t  v ;   1  ;  1   ;v t  ;v t  v  v    1; v t  v  v  ;
vt vt 1   1    1  

P  Fm  v  ;
1 
P  G  v  sin  ;
G
P j   rot 
g
v ; rot = 1,15 ... 0,002i2tr la tractoarele pe şenile;
rot = 1 ... 0,001i2tr la tractoarele pe roţi.
K = (0,5 ... 0,8) Ns2/m4 pentru agregatele agricole.
Pa  K  A  v 02  v ;
Reprezentare grafică a bilanţului de puteri
 v
vt    v 
1  Pp = 0

P Fm (vt – v)

vt Ptr
v Pt Pm Pe Pr Pa P  P j

F Ft Rr Ra R j

Fm

Fteor
 8

Fig.5.2. Reprezentarea grafică a bilanţului de puteri

Fteor este forţa motoare teoretică ce ar putea fi realizată dacă întreaga putere a
motorului s-ar transmite organelor de propulsie fără nici o pierdere.

F
Ptr  Pe  Pe   tr  Pe  Fteor  v t   tr  Pe  v t  m   tr  Pe  Fm  v t ;
 tr
Pe = Fteor  vt.

Reprezentare grafică a bilantului de putere functie de forta de tractiune

Ipoteze: v = const.; itr şi, implicit, v variază continuu

 Pe = Pen = const.
Pp = 0; Pa = 0.  Pen = Pt + P + Pr +Ptr.
P, v, , f

Pen
Ptr =η∙ Pen

Pm

Pr = f  G  v = f  G  vt (1 -  )


Pt f

vt

Ft
Fig.5.3. Bilanţul de putere al tractorului în funcţie de forţa
de tracţiune (caracteristica teoretica de tractiune)

Curbele f şi  se construiesc experimental sau folosind expresii analitice

pentru un anumit tip de tractor şi un anumit teren.

Pentru viteza teoretică: Pm = Pen tr = Fm  vt = const. (conform ipotezei).

Pen   tr
 vt  . Dar, în ipotezele formulate iniţial, Fm = f  G + Ft.
Fm

Pen   tr
 vt  .
f  G  Ft

 Se poziţionează Pen;

 Se calculează Pm = Pen  tr;

 Se calculează P = Pm  ;
 9
 Se calculează Pr = f  G  v = f  G  vt (1 - )

 Se trasează Pt = Pen – Pen(1 - tr) –P - Pr

Pt = Pm – P - Pr = Pen  tr – Pen    tr – f  G  vt (1 - )=

= Pen  tr (1 - f  G  vt (1 - ) =

= (Pen  tr - f  G  vt)  (1 - ).

Curba Pt = f(Ft) este caracteristica teoretică de tracţiune (în condiţii ideale

de tracţiune):
 încărcare constantă a motorului (sarcină constantă);
 reglare automată, progresivă, a vitezei în funcţie de Ft.

OBSERVAŢIE:
Tractorul poate funcţiona cu randament ridicat numai într-un
anumit interval al forţelor de tracţiune.

5.3 Randamentul tractorului şi dependenţa lui de diferiţi factori

5.3.1 Randamentul tractorului

Ipoteze: v = const.; Pa = 0.

Pt  Ppp  pp
 Randamentul total:   ;
Pe
Pt
 Randamentul de tracţiune:  t  P  P ;
e pp

Pt
 Randamentul convenţional de tracţiune:  tconv .  .
Pen
Dacă:
a) Ppp = 0  t ;
Ppp  pp
b) V = 0 (lucrări staţionare)    ;
Pe
Dar Ppp = Pe deoarece Pt =0 şi Pm = 0.
Rezultă  =pp

dv
Cazul: Ppp = 0,  = 0,  0 , Pa = 0:
dt

P P  F v
t  t  t tr  tr  t   tr   r  
Pe Pm Fm  v t

 =trr  
 10

unde: ηtr este randamentul transmisiei

ηr este randamentul ce caracterizează pierderile la rulare
ηб este randamentul ce caracterizează pierderile la patinare
Ft F  Rr R
 m  1  r  r ;
Fm Fm Fm
v v
1  ;  1     .
vt vt

r 

1 1



0 Fm 0 Rr Fm

Fig. 5.4. Variaţia randamentelor ηr şi ηб în funcţie de Fm

Se definesc:
F Ft
t  t  ; Gad este greutatea aderentă a tractorului;
Gad  m  G
m – coeficientul ponderii greutăţii aderente;
G – greutatea de exploatare a tractorului.
m = 0,75 ... 0,8  tractoare pe roţi 4 x 4;
în poziţie statică m = 0,6 ... 0,65.
La m = 0,85, tractorul pe roţi îşi pierde manevrabilitatea.
m = 1  tractoare pe roţi 4 x 4, tractoare pe şenile.

este forţa de tracţiune specifică (coeficientul de utilizare a aderenţei);

Fm
m  , forţa motoare specifică (coeficientul greutăţii aderente);
Gad
F F  f G f
m  m  t  t 
G ad m  G m
Ft
F G  t 1 1
 r  t  ad  t    r 
f
Fm Fm  m f f 1
t  1 m   t
Gad m m   t

Randamentul de tracţiune devine:

 11
t   1   
 t   tr     r   tr  1      tr
f f
t  1
m m   t

  1   
t  tr
f
1
m   t

t,
0,8
mirişte t şenile
toptim şenile
0,6

roţi
0,4 toptim roţi
şenile
t roţi
0,2

0 0,2 0,4 0,6 0,8 t

Fig.5.5. Variaţia randamentului de tracţiune şi a patinării în
funcţie de forţa de tracţiune specifică

La deplasarea pe sol cu compactitate redusă:

 t şenile > t roţi

 maxşenile>tmaxroţi
 toptim şenile > toptim roţi
toptim şenile = 0,33...0,65
toptim roţi = 0,3 ... 0,475

La deplasarea pe soluri cu compactitate ridicată (drumuri amenajate):

tr roţi < şenile  t şenile < t roţi

Tabelul 5.1. Valoarea medie a randamentului de tracţiune

Tipul tractorului Drum de pământ Mirişte Sol pregătit
bătătorit pentru
însămânţat
Pe şenile 0,78 0,75 0,68
Pe roţi 4  2 0,80 0,62 0,50
 12
Pe roţi 4  4 0,80 0,70 0,60

5.3.2 Dependenţa randamentului de tracţiune de diferiţi factori

Având în vedere că:

t   1   
 t   tr     r   tr  1      tr
f f ,
t  1
m m   t
rezultă că t depinde de :
a) tr – în funcţie de soluţiile constructive, variază în limite relativ restrânse;
b) t  direct, prin (1 - ):
 indirect, prin t.
La t mici este preponderentă acţiunea indirectă.
La t mari este preponderentă acţiunea directă.
c) r
F  Rr Fm  Rr R fG
r  m   1 r  1  1  ;
Fm Fm Fm Fm
- coeficientul pierderilor prin rulare.
Pentru ca r şi, implicit, t să fie cât mai mari este necesară reducerea, pe cât
posibil, a lui . Pentru  = 0, v = 0 m/s, Ppp=0, rezultă:
Pe tr
Pm = Fm vt = Pe tr, de unde: Fm  .
vt
Pe
Se defineşte: K up  drept coeficient de utilizare a puterii. A nu se
Pen
 Pe 
confunda cu sarcina motorului    
 Pe max  nconst
v
Deci: Pe = Kup Pen şi ţinând seama că    v , rezultă:
t

K up Pen  tr  
Fm  ,
v
fG f G
de unde   F  K    P  v .
m up tr  en

G
Se defineşte P  g e , greutatea specifică de exploatare a tractorului. Deci
en
f
r  1  vg e .
K up  tr  
Pentru ca r să crească:
 Kup – cât mai mare  funcţionarea motorului de tractor cât mai aproape
de regimul de putere nominală;
 tr  ;  tr acţionează asupra t direct
indirect, prin r
 ;  acţionează asupra t direct
indirect, prin r
 ge ; aceasta poate afecta însă şi pe  prin amplificarea patinării ca
urmare a reducerii greutăţii aderente;
 v   t este mai mare la viteze reduse ale tractorului;
 13
 la viteze reduse însă  creşte afectând  şi, prin acesta t .
Dintre cei cinci factori mai sus enumeraţi, care determină mărimea lui r, în
condiţii fixe de exploatare (un anumit tip de sol şi un anumit grad de încărcare a
motorului), se pot considera constante Kup, tr,  şi f. Deci mărimea
f
C1  este o constantă în aceste condiţii.
K up  tr  
r = 1 - ..  Pt. Ca r  trebuie ca v ge . Dar ge trebuie să fie suficientă
pentru a asigura aderenţa sistemului de rulare cu solul; altfel, dacă ge  şi  
afectând în final t .
Forţa motoare specifică
F K P   K  P  
 m  m , iar Fm  up en tr  . Rezultă  m  up en tr  ,
Gad v m  G  v
G K up  tr   1 K up  tr  
De unde v   v  ge   C2  , unde C2  =const. În
Pen m   m m m
aceleaşi condiţii ca şi C1.
1
Rezultă v  g e  , ceea ce limitează domeniul de modificare a lui v sau ge din
m
considerente de aderenţă la sol.
Tractoarele pe şenile şi cele pe roţi 44 pot lucra, în aceleaşi condiţii, cu o
greutate de exploatare mai mică decât cele pe roţi 42.
Tendinţe:
 scăderea lui ge pentru a permite utilizarea unor viteze mai mari de
deplasare cu t convenabil;
 creşterea lui ge pentru asigurarea unei aderenţe suficiente cu solul la
viteze mici de deplasare (valori mari pentru itr ).
Optim: v  ge = const. (hiperbolă echilateră).
ge  = C1v  ge
tractor pe roţi 4 x2 ge = const.

C2
tractor pe roţi 4 x4 vge=const
m
şi tractor pe şenile
v  ge = C2
v  ge = C’2

domeniu util
Fig.5.6. Variaţia greutăţii specifice optime Fig.5.6. Variaţia coeficientului pierderilor la rulare
funcţie de viteza de deplasare funcţie de viteza de deplasare

Tractoarele se construiesc cu greutate constructivă cât mai mică pentru a fi

capabile să dezvolte t cât mai mari la viteze ridicate (asigurându-se productivitate
mare a lucrărilor). În cazul utilizării lor la viteze mici (rapoarte de transmisie mari), se
vor adăuga greutăţi suplimentare.

5.4 Determinarea greutăţii tractorului

5.4.1 Generalităţi
 14
Greutatea constructivă, Gc, reprezintă greutatea tractorului în stare
nealimentată (fără combustibil, lubrifianţi, lichid de răcire), fără tractorist, scule, lest şi
fără echipament special (auxiliar), dar cu tot echipamentul şi utilajul care se găsesc
în mod permanent pe tractor: echipament electric, priza de putere, cabină etc.
Greutatea de exploatare, G, este greutatea tractorului pregătit pentru
exploatare care include următoarele greutăţi: cea constructivă, a materialelor de
exploatare (combustibil, lubrifianţi, lichid de răcire), a tractoristului (750N), a cutiei cu
scule, a echipamentului special (care se montează temporar şi, de obicei, la cerere).
Greutatea de exploatare se precizează distinct pentru două situaţii: cu, respectiv, fără
lest, acesta din urmă constând din greutăţi suplimentare, apă în pneuri etc.
Definirea greutăţii constructive, în cazul proiectării unui tractor, se poate
realiza prin analiză comparativă cu modele similare deja existente şi ţinând seama
de nivelul tehnologic disponibil.
Gc
Se poate proceda la adoptarea greutăţii specifice constructive g c  .
Pen
Se urmăresc:
 reducerea Gc prin:
- materiale uşoare
- reducerea coeficienţilor de siguranţă
- noi soluţii constructive
- tehnologii perfecţionate
 adaptarea G într-o gamă cât mai largă la condiţiile de exploatare
Pentru tractoarele agricole pe roţi cu Pen = 35  110 kW, determinarea greutăţii
specifice constructive se poate face cu ajutorul relaţiei
C
g c  r [N/kW],
3 P
en

în care Cr = 2000  2200 N/(kW)3.

În cazul tractoarelor pe roţi cu puteri mari, Pen >110kW, gc se încadrează, în
general, în intervalul 400  460 N/kW.
Ca evoluţie de perspectivă, se poate considera reducerea acestui parametru
până la următoarele valori:
gc = 290  340 N/kW pentru tractoare pe roţi;
gc = 400  500 N/kW pentru tractoare pe şenile.

5.4.2 Determinarea greutăţii tractorului agricol

Greutatea constructivă: Gc = gc  Pen

Greutatea de exploatare: se determină din condiţia de aderenţă la deplasarea
pe teren orizontal în regim de v = const. şi considerând Ra = 0.
Bilanţul de tracţiune are forma:

Fm = Ft + f  G; iar Fm = m  m  G. Se obţine:
Ft
G
 m m  f
Fm Ft  f  G f
Având în vedere că forţa specifică motoare este  m    t  ,
G ad m m
rezultă:
Ft Ft F
G   t' .
 t m  f  f  t  m  t
 15
Urmărindu-se optimizarea performanţelor de tracţiune, calculul va fi efectuat
pentru viteza şi, implicit, treapta de viteză nominale ale tractorului, la care
randamentul de tracţiune este maxim. Corespunzător acestui regim de funcţionare,
F
relaţia de mai sus devine: Gnom  tn .
 tn
Valorile optime ale parametrului ’tn sunt date în tabelul 5.2

Tabelul 5.2. Valorile greutăţii specifice constructive şi a parametrului ’tn

Tipul tractorului Greutatea specifică ’tn
constructivă [N/kW]
Pe roţi 4  2 400  650 0,37  0,39
Pe roţi 4  4 0,40  0,45
Pe şenile 550  900 0,50  0,60

5.5 Determinarea puterii motorului

5.5.1 Determinarea puterii motorului tractorului agricol

Bilanţul de puteri în cazul  = 0, v = const., Ra = 0, Pp = 0:

Pe = Pt + Pr + Ptr + Punde:
Pt = Pe t ; Pr = f  G  v; Ptr = Pe  (1 - tr); P =   Pe  tr.
f G v
Rezultă: Pe         .
tr t tr
 tr  1     tr  1      m   t
t  
Dar: f m   t  f .
1
m   t
G  v  ( m   t  f )
Rezultă: Pe  .
tr (1   )
Dacă pe timpul deplasării tractorului se transmite şi putere prin priza de
G  v  ( m   t  f )   n pp  M pp
putere, atunci: Pe  tr (1   )

30   p
.

5.5.2 Determinarea puterii tractorului de transport

Condiţia urcării pantei maxime cu v = const., Ra = 0 este:

Pe = Pt + Pr + Ptr + P + P,
unde: Pt = Q  v  (fq  cos + sin ); Pr = f  G  v  cos ; Ptr = Pe (1 - tr);
P = G  v  sin; P = Pe  tr  .
 
v G  f  cos  sin    Q f q  cos  sin  
Rezultă: Pe  .
tr 1   