Capitolul 3 PROPULSIA CU SENILE

3.1. Rol, compunere, parametri de apreciere, clasificare

Sistemul de propulsie pe uscat cuprinde totalitatea mecanismelor si

pieselor care asigura sprijinirea pe sol a autovehiculului si transformarea
miscarii de rotatie transmisa rotilor motoare de catre motor, in miscare de
translatie a autovehiculului, realizand deplasarea acestuia. Propulsia pe
senile reprezinta mijlocul cel mai eficace care asigura calitati inalte de
deplasare pentru autovehiculele destinate exploatarii in conditiile unei retele
de drumuri slab dezvoltata si a unui teren greu accesibil, cum este cazul
tractoarelor agricole, industriale sau autovehiculelor speciale (tehnica
militara). Compunerea si constructia sistemului de propulsie pe senile este
prezentata in figura 3.1.

Fig.3.1.Sisteme de propulsie pe senile: (a)cu suspensie elastica; (b)cu

suspensie semirigida; 1-roata motoare; 2-senila; 3-role de sprijin
(galeti); 4-carucior balansier; 5-roata de intindere; 6-mecanism de
intindere; 7-arcul elicoidal al mecanismului de intindere; 8-arcul
elicoidal al suspensiei elastice; 9-cadrul tractorului (rama); 10-role de
sustinere; 11-caruciorul senilei; 12-arcul lamelar transversal al
suspensiei semirigide.

Clasificarea propulsiei cu senile se poate face dupa urmatoarele

criterii:
A. Dupa dispunerea rotilor principale:
- roti motoare in spate si roti de intindere in fata;
- roti motoare in fata si roti de intindere in spate (figura 3.2);
- roti motoare deasupra caruciorului de sprijin (figura 3.5);
B. Dupa rolurile rotilor principale:
- roti de intindere;
- roti de intindere si de sprijin (figura 3.3);
- roti motoare;
- roti motoare si de sprijin;
C. Dupa materialul senilei:
- senila lant metalica din zale articulate;
- senila banda din cauciuc (figurile 3.4, 3.5, 3.6);
D. Dupa felul angrenarii dintre roata motoare si senila (figura 3.7):
a) angrenare cu fusuri:
- fusuri la senila si roata motoare cu dinti;
- fusuri la roata motoare si senila cu dinti;
b) angrenare cu dinti cand si senila si roata motoare au dinti de
angrenare;
E. Dupa legatura dintre corpul tractorului si rolele de sprijin:
- legatura rigida intre corpul tractorului si rolele de sprijin (fara
suspensie);
- legatura elastica intre corpul tractorului si rolele de sprijin (cu
suspensie).

Fig.3.2.Senilat cu rotile motoare in fata si rotile de intindere in spate

(tancul japonez STA-4)

Fig.3.3.Senilat cu roti de intindere si de sprijin (rotile motoare in fata)

Fig.3.4.Senila banda din cauciuc: 1-bride metalice; 2-benzi din
cauciuc cu insertii din fire de cord; 3-dintii rotii motoare.

Fig.3.5.Senila banda din cauciuc cu roata motoare dispusa deasupra

caruciorului de sprijin

Fig.3.6.Senila din cauciuc cu bride metalice adaptata la un tractor pe

roti
 Fig.3.7.Tipuri de angrenaje dintre roata motoare si senila: a-fusuri pe
senila, dinti pe roata motoare; b-dinti pe senila fusuri pe roata
motoare; c-dinti pe senila si pe roata motoare.

Aprecierea sistemului de propulsie cu senile se poate face dupa

urmatoarele criterii:
Presiunea medie pe sol este un parametru de baza in evaluarea
posibilitatilor tractorului pe senile de a se deplasa pe terenuri moi (aratura,
mlastina, nisip, zapada, etc.). Ea se poate calcula cu relatia:
G
pmed  unde; G – greutatea de exploatare a tractorului;
2b L
b – latilea unei senile;
L- lungimea suprafetei de sprijin a senile pe sol.
Valoarea presiunii medii pe sol nu poate defini pe deplin capacitatea de
deplasare a tractorului pe teren moale, ci ofera numai indicatii in acest sens,
deoarece el nu ia in considerare particularitati constructive ca: numarul
galetilor, tipul senilelor, geometria desenului patinelor, raportul L/b, calitatea
aderentei senilei cu solul, tipul transmisiei (transmisiile hidromecanice
transmit mai lin forta de tractiune la senile). Pentru acelasi pmed, daca toate
celelalte particuparitati se mentin, senila cu o latime mai mare va asigura
mai bune calitati de deplasare pe terenuri moi.
Capacitatea de abordare a obstacolelor depinde de inaltimea
centrului de masa, de inaltimea de dispunere a rotilor motoare si de
intindere, de lungimea suprafetei de sprijin a senilelor pe sol, de aderenta
senilelor cu obstacolul etc.
Randamentul propulsiei cu senile depinde de marimea pierderilor prin
frecare. Aproximativ 60…70% din pierderile totale se datoresc pierderilor
din senile (la tractoarele rapide), iar acestea au loc in principal din cauza
frecarilor din articulatiile senilelor si din angrenarea lor cu rotile motoare.
Comoditatea intretinerii si repararii presupune posibilitatea
schimbarii senilei, a inlocuirii rapide a pieselor uzate, accesibilitate usoara la
mecanismele propulsiei si marirea duratei de functionare intre reparatii.
Procesele de intretinere si de reparare trebuie sa fie realizate cu cheltuieli cat
mai mici, deoarece s-a constatat ca intretinrea unui tractor pe senile pana la
casare poate depasi cu mult pretul acestuia.

3.2. Senila

3.2.1.Rolul, clasificarea si constructia senilelor

Senilele tractoarelor sunt, de regula, lanturi metalice constituite din
zale (patine) articulate intre ele pentru a forma o cale de rulare continua a
galetilor. Senila formeaza o banda cu contur inchis, prin intermediul careia
tractorul se sprijina pe sol si care asigura propulsia acestuia. Pentru unele
autovehicule destinate deplasarii pe terenuri moi au fost construite senile din
banda continua din cauciuc. Cea mai larga utilizare la tractoare o au senilele
metalice, cu sau fara perne din cauciuc pentru protectia suprafetei
drumurilor.
Senilelor li se impun urmatoarele cerinte:
- sa asigure o buna aderenta, independent de starea solului;
- sa creeze momente de rezistenta la viraj cat mai reduse si sa asigure o
rezistenta la rulare cat mai mica;
- sa deterioreze cat mai putin structura solului si sa exercite o presiune
redusa pe sol;
- sa fie exclusa caderea senilei de pe roti;
- sa fie posibila schimbarea unor zale defecte sau uzate;
- sa asigure un mers cat mai linistit si uniform.
Clasificarea senilelor se face dupa urmatoarele criterii:
A. Dupa dimensiuni, folosindu-se raportul dintre pasul senilei ps si
latimea senilei b precum si unghiul la centru β al poligonului
infasurat pe roata motoare in timpul unei rotatii:
- senile cu zale mari au ps/b>0,5, iar β≥250 si realizeaza presiuni pe sol
mici;
- senile cu zale mici au ps/b≤0,5, iarβ<250 si se folosesc la tractoarele
care necesita un mers uniform;
B. Dupa constructie:
a) constructia zalei: - zale simple;
- zale compuse;
b) constructia articulatiilor: articulatii metalice deschise; articulatii
cu sau fara bolt; articulatii prin piese intermediare; articulatii
inchise; articulatii cu bucse metalice sau din cauciuc; articulatii cu
rulmenti cu ace;
 c) numarul cailor de rulare:
- senile cu o singura cale de rulare, fiecare za avand pe partea
interioara cate doua proeminente (nervuri, dinti) intre care ruleaza
galetii simpli;
- senile cu doua cai de rulare, fiecare za avand pe partea
interioara cate o proeminenta centrala.
Rolul proeminentelor de pe partea interioara a zalelor este: de a asigura
ghidarea senilelor pe rotile sistemului de propulsie; de a realiza curatirea de
noroi a rotilor; de a impiedica caderea senilei in timpul virajelor sau la
traversarea pantelor.
Zalele simple sunt piese dintr-o singura bucata, turnate din otel
manganos (mai rar forjate in matrita), articulate intre ele prin bolturi.
Deoarece incercarile au demonstrat ca distrugerea urechilor incepe de la
extremitatile lor, pentru sporirea rezistentei, se ingroasa marginile urechilor,
iar in zona centrala, grosimea peretelui se reduce. In figura 3.8 se prezinta
schema constructiva, precum si constructia unei zale simple cu sapte urechi.

Fig.3.8.Constructia zalei simple (tractorul SM 800): a-schema

constructiva; b-constructia propriuzisa; 1-caile de rulare pentru galeti;
2-nervuri de ghidare; 3-pinteni; 4-ureche pentru boltul articulatiei cu
zala urmatoare.
 Angrenarea cu roata motoare se face prin partea din spate a corpului
urechii centrale, iar boltul metalic serveste numai pentru articularea zalelor.
Articulatia este metalica, deschisa, cu bolt.
Avantajele zalei simple:
- asigura cea mai redusa greutate pentru senila (5…15% din masa
tractorului);
- tehnologie de fabricatie simpla si ieftina;
- montaj si demontaj simplu fara dispozitive speciale.
Dezavantajele zalei simple;
- imposibilitatea repararii zalei uzate;
- necesitatea de a utiliza pentru intreaga zala oteluri speciale cu
rezistenta ridicata contra uzurii abrazive;
- dificultatea protectiei articulatiei impotriva corpurilor abrazive:
- durata mica de functionare (1000…2500 ore de functionare).

Zalele compuse sunt formate din mai multe piese asamblate prin
suruburi sau prin presare. In figura 3.9 se prezinta constructia unei senile cu
zale compuse.

Fig.3.9.Constructia senilei cu zale compuse (tractorul S-1300)

Zala se compune din sinele laterale (eclisele) 3 si 6; capatul din stanga al
acestora se preseaza pe boltul 1, iar capatul din dreapta pe bucsa 5. Lantul
senilei se inchide cu boltul 4 de constructie speciala. Bucsale 5 constitue
fusurile de angrenare cu dintii rotii motoare. La montarea zalelor, spatiul
dintre bucsa si bolt se umple cu lubrifiant, iar etansarea se face cu simeringul
2. Talpa cu pinteni 7 se fixeaza pe sine cu suruburile 8. Astfel articulatia este
metalica, inchisa, cu bolt si bucsa.
Avantajele zalei compuse comparativ cu zala simpla sunt:
- in cazul uzurii sau defectarii se pot schimba numai componentele
zalei;
- materialele componentelor sunt diferite si adaptate solicitarilor
specifice;
- talpa cu pinteni (patina) se poate schimba in functie de conditiile
specifice de exploatare a tractorului;
- durata de functionare este mai mare (ajunge pana la 4000 ore).
Dezavantajele senilei compuse sunt;
- greutatea senilei este mai mare (ajunge pana la 25% din greutatea
tractorului);
- procesul de fabricatie este mai complicat, iar pretul mai mare;
- pentru montare si demontare sunt necesare dispozitive speciale.

Zalele articulate cu piese intermediare, a caror schema constructiva

este prezentata in figura 3.10, folosesc otel carbon pentru zale (material mai
ieftin), iar pentru piesele intermediare 1 otel manganos. Bolturile 2 sunt
presate in urechile zalelor si se uzeaza doar in urechile pieselor intermediare,
adica numai pe o singura parte (dupa uzura boltul se poate intoarce cu 1800).

Fig.3.10.Schema constructiva a zalelor articulate prin piese

intermediare

Angrenarea cu roata motoare se face prin piesa intermediara centrala care

intra in golul dintre dinti, iar in zona respectiva zala are o decupare mai
adanca intre urechi. Articulatiile propriuzise sunt metalice, deschise cu bolt.
Senila construita cu astfel de zale are o greutate mai mare (cu circa 20%), un
numar dublu de articulatii si necesita un pas mai mare pentru roata motoare.
La zalele articulate cu bucse din cauciuc se inlocuieste frecarea de
alunecare dintre bolturi si urechile patinelor cu frecarea interiora a
cauciucului. Deoarece inelele din cauciuc sunt solicitate la rasucire in timpul
infasurarii senilei pe rotile sistemului de propulsie si la compresiune sub
influenta fortelor care tensioneaza senila, ele se distrug datorita oboselei.
Procesul de oboseala este determinat de variatia tensiunilor ca marime si
sens, de frecventa acestor variatii si de conditiile de temperatura. Cauza
principala a distrugerii articulatiilor este variatia cu frecventa mare a
tensiunilor tangentiale. Reducerea acestor solicitari se realizeaza prin
micsorarea unghiului de deformare a cauciucului, adoptandu-se solutii
constructive si de montaj ca cele prezentate in figura 3.11.

Fig.3.11.Solutii pentru reducerea unghiului de deformare a

cauciucului

Montarea in serie a bucselor din cauciuc identice 3 si 5 vulcanizate pe

boltul 2 si presate in urechile patinelor vecine 1 si 4 permite reducerea la
jumatate a unghiului de rasucire al inelelor cand patina 1 se roteste fata de
patina 4 cu unghiul α (fig.3.11.a).
Presarea bucselor in urechile patinelor cand acestea sunt rotite cu
unghiul φ = 120…140 imparte unghiul α de rasucire al patinelor in doua
directii α-φ si φ, ceea ce micsoreaza tensiunile tangentiale (fig.3.11.b).
Zalele cu articulatii inchise au o rezistenta la uzura de cateva ori mai
mare comparativ cu zalele cu articulatii deschise si o rezistenta la oboseala
superioara fata de articulatiile cu bucse din cauciuc. O astfel de constructie
este prezentata in figura 3.12. Pe bolt sunt realizate fusurile lagarelor de
alunecare (corp comun cu boltul sau materiale metalice sinterizate
solidarizate cu boltul), iar pe portiuni cu diametru mai mic intre fusuri sunt
vulcanizate inelele din cauciuc cu rol de etansare a lagarelor de alunecare
dintre alezajele din urechile zalelor si fusurile boltului.

Fig.3.12.Articulatie inchisa

Senilele cu bucse din cauciuc au urmatoarele avantaje:

- durabilitate mai mare;
- randament mai ridicat;
- micsoreaza solicitarile dinamice;
- functioneaza cu zgomot redus.
Dezavantajele acestor senile sunt:
- necesita cauciuc cu calitati deosebite;
- scaderea randamentului senilelor la scaderea temperaturii;
- pretul de cost este mai ridicat;
- montarea si demontarea articulatiilor sunt mai dificele.
Date privind senilele utilizate la unele tractoare sunt prezentate in
tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.Date privind senilelefolosite la unele tractoare
 3.2.2.Calculul elementelor senilei cu zale simple
Pentru turnarea zalelor se foloseste otel austenitic manganos T 130
Mn 135, STAS 3718-88 cu limita la curgere R p0,2=245 N/mm2 minim si cu
proprietatea principala de ecruisare a stratului superficial sub actiunea
frecarii sau solicitarilor de impact. Ecruisarea nu afecteaza tenacitatea. Acest
otel are o rezistenta foarte mare la uzura prin abraziune, combinata cu
ductilitate si tenacitate inalte. Zalele obtinute din acest otel nu se prelucreaza
mecanic. Gaurile pentru bolt se obtin prin turnare cu tolerante care sa asigure
la montaj un joc de 0,5…1,5 mm.
Boltul se executa din otel de cementare, cementat si calit pana la 54…
62 HRC, sau din otel de imbunatatire calit prin CIF pana la 30…45 HRC.
Practica a demonstrat ca scoaterea din uz a senilei se datoreste in
proportie de 70% uzurii urechilor, 12% uzurii boltului, 10% uzurii benzii de
rulare si 8% fisurarii zalei.
Forta de calcul se stabileste din conditia de aderenta cu solul, la
deplasarea tractorului pe panta transversala de 300, unei senile revenidu-i
65% din greutatea G a tractorului, iar coeficientul de aderenta maxim fiind
φ=1, adica:
Fs  0,65  G    0,65  G (3.1)
Distributia acestei forte pe urechile zalelor se face direct proportional cu
lungimea urechii si uniform, iar boltul se considera rezemat in zona
marginilor urechilor. Schema de calcul este prezentata in figura 3.13.

Fig.3.13.Schema de calcul a elementelor zalei simple: a-schema

articulatiei dintre doua zale; b-schema incarcarii unei portiuni de bolt

Punand conditia ca sageata boltului la mijocul fiecarei urechi sa fie

aceeasi, fortele pe urechi sunt date de expresiile:
1 1 1
2 F1 : F2 : ... : Fn 1 : 2 Fn  : : ... : (3.2)
1,5b1  s 1,5b2  s 1,5bn  s
F1  F2  ...  Fn 1  Fs (3.3)
Se adopta: b1=bn=bi/K, unde K=1,5…2
s=0,5…2 mm.
Relatiile de calcul pentru zale si pentru bolt sunt date in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.Relatiile de calcul pentru zale si bolt

Schema de calcul a articulatiilor cu bucse din cauciuc este prezentata

in figura 3.14, iar relatiile de calcul sunt date in tabelul 3.3. Forta de calcul
este mai mare deoarece tine cont si de intinderea initiala a senilei cu forta T 0
si este data de relatia;
Fs'  Fs  T0  0,65G  (0,05...0,08)G  (0,70...0,73)  G (3.4)
Boltul zalelor legate in serie se calculeaza la forfecare, adoptand τ af=200…
300 MPa. Latimea minima a urechii de margine este de 80 mm. Pentru
zalele legate in serie-paralel, latimile urechilor se aleg din considerente
constructive.

Fig.3.14.Schema de calcul a articulatiilor cu bucse din cauciuc: a-cu

bucsa metalica; b-fara bucsa metalica.
Tabelul 3.3.Relatii de calcul pentru articulatiile cu bucse din cauciuc
 Pentru grosimea peretilor bucsei din otel h b si ai bucsei din cauciuc hc
se adopta valori de 3…5 mm. Bucsele din cauciuc se monteaza presat in
urechile zalelor cu forta de presare Fc=(40…50)b in N, b fiind latimea senilei
in mm. Raza de divizare a rotii motoare este notata cu r.

3.2.3.Calculul elementelor senilei cu zale compuse

Sinele se forjeaza din OLC 45, catit prin CIF pe o adancime de 3…5
mm pana la 48…54 HRC. Bucsa si boltul se executa din OLC 15 sau 25 care
se cementeaza sau se calesc la o duritate mai mare de 54 HRC. Boltul mai
poate fi executat din otel 40 Cr 10. Talpa se executa din otel laminat cu
continut ridicat de carbon.
Schema de calcul a zalei compuse este prezentata in figura 3.15.

Fig.3.15.Schema de calcul a zalei compuse: a-schema simplificata de

calcul; b-cadrul rigid bolt-bucsa-sine laterale

Forta de calcul se determina cu relatia (3.1) si se repartizeaza uniform

pe lungimea bucsei si a boltului. Momentele incovoietoare maxime sunt:
Fs  l1 F l
M i max  pe bolt si M i' max  s 2 pe bucsa (3.5)
8 8
Un calcul mai precis se face luand in considerare cadrul rigid format
din bucsa, bolt si cele doua sine.

3.3. Rota motoare

3.3.1.Elemente constructive
Rotile motoare au rolul de a infasura senila si de a transforma astfel
momentul primit de la motor prin transmisie in forta de propulsie a
tractorului. Ele se monteaza la iesirea din transmisiile finale si sunt compuse
din butuc si una sau doua coroane dintate, cel mai adesea demontabile. Este
astfel posibila fabricarea butucului si a coroanelor din oteluri diferite si se
pot inlocui numai coroanele care se uzeaza.
 Coroanele rotilor motoare se fabrica prin matritare si prelucrare
mecanica, din otel aliat cu Cr si Ni de imbunatatire, care dupa tratamentul
termic are o duritate de 57…59 HRC. Otelurile de cementare, chiar daca se
cementeaza pe un strat adanc de 5…7 mm nu au dat rezutate, deoarece dupa
uzarea stratului superficial al danturii, miezul ramane prea putin rezistent la
uzura (experimentarile cu senile cu zale simple au aratat ca dupa o
functionare de 2500…2700 ore uzura in greutate este de 16,5 kg, din care
2/3 revine danturii rotii motoare). Butucul rotilor se fabrica prin turnare din
oteluri carbon sau oteluri aliate cu destinatie generala, urmata de o
prelucrare mecanica partiala.
Rotile motoare se sprijina, in consola, fie pe arborele de iesire din
transmisia finala, fie pe capacul carter al transmisiei finale, asa cum se vede
in figura 3.16.

a.

b.
Fig.3.16.Montajul rotii motoare: a-direct pe arborele de iesire al
transmisiei finale; b-pe capacul carter al transmisiei finale
 Cel mai utilizat procedeu de angrenare dintre roata motoare si senila
este angrenarea prin dantura, procedeu care va fi analizat in continuare.

Angrenarea normala presupune egalitatea dintre pasul senilei si pasul

rotii motoare, senila fiind condusa in acelasi timp de mai multi dinti.
Angrenarea are loc fara alunecarea urechilor zalelor pe dinti si fara scapare
in gol a senilei pe roata motoare. Evolutia procesului de angrenare in timpul
exploatarii este influentata de constructia articulatiilor senilei. In cazul
senilelor cu articulatii metalice inchise prevazute cu inele din cauciuc, uzura
acestora in timp este neglijabila, pasul senilei nu se modifica, urechile
articulatiilor se pozitioneaza la baza dintilor si raman timp indelungat in
acest loc (raza constanta a rotii motoare), deplasarea tractorului se face lin,
cu viteza constanta.
In cazul senilelor cu articulatii metalice deschise, articulatiile se
uzeaza, iar pasul senilei se mareste in timpul exploatarii. Urechile se
pozitioneaza pe flancurile dintilor la o raza mai mare, pot ajunge aproape de
varful dintilor incat apare posibilitatea scaparii lor si este necesara
schimbarea bolturilor, a patinelor sau a bucselor, in functie de solutia
constructiva a articulatiei. Raza de angrenare este variabila, viteza tractorului
se modifica in timp pentru aceeasi turatie a motorului si aceeasi treapta a SV.
Aceste procese sunt ilustrate in figura 3.17.

Fig.3.17.Angrenarea normala: a-pasul senilei egal cu pasul rotii

motoare; b-pasul senilei mai mare fata de pasul rotii motoare

Angrenarea normala functioneaza bine in regim de frana, cand senila

conduce roata motoare.
 Angrenarea speciala presupune ca pasul senilei si al rotii motoare sunt
diferite.
Daca ps < pm, numai un dinte conduce senila (dintele 1 din fig.3.18.a),
iar la iesirea din angrenare urechea patinei aluneca pe flancul dintelui de la
baza pana la varful acestuia (frecari mari si randament redus), apoi senila
scapa pe roata motoare (socori) pana intra in angrenare dintele urmator. In
regim de frana se produce intinderea senilei si angrenarea devine
necorespunzatoare (fig.3.18.b).

Fig.3.18.Angrenarea cand ps < pm: a-regim de tractiune; b-regim de

franare

Prin cresterea uzurii articulatiilor, pasul senilei se mareste (dupa un

parcurs de 200…500 km, ps = pm), apoi pasul senilei devine mai mare ca al
rotii motoare, iar senila este condusa de dintele 1 care intra in angrenare
(fig.3.19.a). Uzura danturii creste, dar comportarea in regim de franare este
buna (nu se produce incalecarea senilei peste roata motoare fig.3.19.b).

Fig.3.19.Angrenarea cand ps > pm: a-regim de tractiune; b-regim de

franare

Acest tip de angrenare permite o marire a duratei de functionare a

senilei cu articulatii metalice deschise.
 Pe ramura de infasurare a senilei pe roata motoare, fiecare dinte al
acesteia este incadrat de doua zale vecine (una apartine partii de senila care
vine spre dinte, iar cealalta apartine partii de senila care paraseste dintele).
Daca urechea prin intermediul careia se transmite forta de tractiune la
senila apartine zalei din fata dintelui angrenarea se realizeaza prin
impingere, iar daca apartine zalei din spatele dintelui, angrenarea se
produce prin tragere. Cand forta de tractiune se transmite senilei prin
bolturile de senila angrenarea se produce prin bolturi.
La angrenarea prin impingerea patinelor (figura 3.20), dintele rotii se
sprijina pe urechea 1, senila este condusa de dintele 2 (fig.a) care iese din
angrenare, procesul de impingere usureaza iesirea din angrenare a patinei 3,
pierderile prin frecare in angrenare se reduc, iar uzura dintilor se micsoreaza.
Se mareste uzura articulatiilor, deoarece bolturile sunt incarcate cu forte
mari. Daca senila este condusa de dintele 2 (fig,b) care intra in angrenare,
acesta se sprijina pe urechea 1 a zalei asezata aproape complect pe roata,
urechea articulatiei aluneca numai putin pe dinte si uzura va fi mica, dar
boltul este incarcat cu intreaga forta de tractiune, forta de frecare este mare,
iar uzura articulatiilor creste.

Fig.3.20.Angrenarea prin impingerea patinelor: a-senila condusa de

dintale care iese din angrenare; b-senila condusa de dintele care intra
in angrenare

La angrenarea prin tragere, daca senila este condusa de dintele 2 care

iese din angrenare (fig.3.21.a), acesta aluneca pe urechea incarcata cu o forta
mare, pierderile prin frecare si uzura dintilor sunt mari, dar boltul este
incarcat numai de forta de intindere a senilei, iar uzura articulatiilor se
reduce. Daca dintele care intra in angrenare 2 conduce senila (fig.3.21.b),
pierderile prin frecare si uzura dintilor sunt mari (zala se roteste cu unghiul β
pentru a se aplica pe roata), iar urechea este incarcata cu forte mari.
 Fig.3.21.Angrenarea prin tragerea patinelor: a-senila condusa prin
dintele care iese din angrenate; b-senila condusa prin dintele care intra
in angrenare

Concluzii:
0
1 Transmiterea fortei de tractiune prin impingerea urechilor zalelor are
pierderi mai mici prin frecare si uzuri mai reduse pentru dantura rotii dintate.
20 Raportul dintre pasul senilei si pasul rotii motoare caracterizeaza locul si
procesul angrenarii.
30 Randamentul ridicat si constant al angrenarii este strans legat de
constructia articulatiilor cu rezistenta mare la uzura.

3.3.2.Trasarea profilului danturii

Profilul danturii rotilor motoare trebuie sa asigure intrarea si iesirea
din angrenare a zalelor. O metoda pentru trasrea profilului danturii in cazul
senilelor cu articulatii metalice deschise este prezentata in continuare si
presupune parcurgerea urmatoarelor etape.
10 Date initiale:
Din calculul de tractiune se cunoaste raza de calcul a rotilor motoare
rr. Prin comparatie cu solutiile existente care au dat rezultate bune in
exploatare se alege numarul de dinti z ai rotilor motoare si unghiul la centru
γ1 pe care se infasoara senila pe roata motoare.
Se determina pasul senilei ps, folosind relatia:
vi
vi  ni  ps  z  ps  (3.6)
ni  z
unde: vi este viteza tractorului in treapta i in [m/s];
ni este turatia corespunzatoare a rotilor motoare in [rot/s].
Se calculeaza raza urechilor articulatiilor folosind relatia r a=(0,13…
0,17)ps (limita superioara pentru tractoarele grele).
Se determina unghiul la centru β corespunzator angrenarii unei zale pe
roata motoare de raza rr.
 20 Se traseaza cercul primitiv de raza rr, iar la distanta ps masurata pe
coarda se fixeaza centrele O1 si O2 ale urechilor unei patine si din ele se
traseaza cercurile de raza r=(1,1…1,2)ra.
30 Pentru angrenarea speciala la care pm>ps, se ia Δp=(0,01…0,05)ps si
pe cercul primitiv, fata de O2 se construeste un cerc ajutator de raza r (linie
intrerupta).
Tot raportat la O2, dar in fata lui, se construeste un al doilea cerc
ajutator de raza r (tot linie intrerupta), la distanta e=Δp×z 1, unde z1=γ1/β este
numarul de zale ce se infasoara pe roata motoare (se rotunjeste la numarul
intreg imediat superior).
S-a definit astfel golul dintre doi dinti consecutivi. Cresterea valorii e
cu Δp are drept efect micsorarea grosimii dintelui. Pentru a asigura o
rezistenta suficienta, grosimea dintelui pe cercul primitiv este in medie de
(0,3…0,4)pm.
40 Racordarea piciorului dintelui se face cu raza (1,1…1,2)ra.
50 Determinarea varfului dintelui se face cu o constructie ajutatoare.
Se unesc intre ele punctele O1, O2 si centrul rotii motoare, iar sub latura O 1O2
se traseaza in O1 dreapta inclinata cu unghiul de frecare ρ’ a urechii zalei
(boltului) pe dinte. Deoarece angrenarea se face in mediu abraziv,
coeficientul de frecare are valorile μ=0,35…0,40, iar unghiul de frecare
corespunzator este de ρ’=190…220. Aceasta dreapta intersecteaza latura O2O
in punctul B, iar segmentul AB este raza cercului care defineste profilul
capului dintelui. Cercul ajutator cu diametrul Da ce trece prin B serveste
pentru trasarea profilului tuturor dintilor.
Inaltimea dintelui trebuie stabilita astfel ca sa se alibereze zaua atunci
cand urechea urmatoare, eliminand jocul Δp, atinge dintele urmator. Pentru
aceasta se masoara pe cercul purtator distanta Δp fata de cercul O 2 pana in
punctul C si cu o raza ps se traseaza un arc de cerc pana intersecteaza profilul
dintelui in punctul E, care defineste diametrul exterior De al danturii.
Profilul dintelui astfel obtinut asigura iesirea lina din angrenare a
dintelui cu urechea articulatiei si intrarea urmatorului dinte in angrenare fara
scapari. In plus, deoarece dintele ce intra in angrenare nu conduce senila,
patina care ia contact se aseaza pe roata fara sa frece pe dinte. Aceasta se
produce insa numai pentru cazul ps<pm; cand ps>pm dintele respectiv va lucra
nesatisfacator.
La angrenarea normala, cand ps=pm se procedeaza la fel, dar Δp=0.
Constructia grafica a acestei metode este prezentata in figura 3.22.
 a.

b.
Fig.3.22.Trasarea profilului dintilor rotii motoare: a-pentru piciorul
dintelui; b-pentru varful dintelui

A doua modalitate de construire a profilului dintelui porneste de la

conditia ca in orice punct al suprafetei de lucru a flancului dintelui, urechea
articulatiei sa se gaseasca in echilibru sub influenta fortelor care actioneaza
asupra ei. Aceste forte sunt:
N – reactiunea dintelui pe urechea articulatiei dupa normala la profil
in punctul de contact;
Pc- forta care actioneaza din partea zalei senilei care se deruleaza de
pe roata motoare;
Pn- forta care actioneaza asupra urechii zalei din partea ramurii senilei
care se ruleaza pe roata motoare;
θ – unghiul de presiune, cuprins intre normala la profilul dintelui in
punctul de contact si axa patinei;
β – unghiul la centru al angrenarii;
ρ’ – unghiul de frecare.
 Unghiul de presiune θ se determina din compunerea vectoriala a
fortelor care actioneaza asupra urechii articulatiei. Valorile uzuale ale acestui
unghi se gasesc in limitele θ=400…600. Aceste forte sunt prezentate in figura
3.23.a si b, iar determinarea unghiului de presiune prin compunerea
vectoriala a fortelor care actioneaza asupra urechii articulatiei este prezentata
in figura 3.23.c.

Fig.3.23.Fortele care actioneaza asupra urechii articulatiei: a-din

partea dintilor, pentru intreaga za; b-fortele reduse la bolt; c-
compunerea vectoriala a fortelor.

Cunoscandu-se unghiul de presiune θ, se realizeaza urmatoarea

constructie: pe cercul primitiv de diametru D0, la distanta ps unul de altul si
cu raza r se traseaza cercurile O 1 si O2; se unesc punctele O1 si O2 cu centrul
rotii, iar sub latura O1O2 care reprezinta axa zalei se traseaza unghiul de
presiune θ, ducand dreapta O1AB; prin punctul B, ca si in cazul precedent, se
traseaza cercul ajutator Da (vezi figura 3.24). Daca se considera pasul senilei
constant in timpul exploatarii (articulatii inchise cu inele din cauciuc),
profilul dintelui va fi o linie dreapta, care se obtine ducand din punctul A o
dreapta perpendiculara pe dreapta O1B (vezi figura 3.24). La senilele cu
articulatii metalice deschise al caror pas creste o data cu uzura, profilul
inaltimii dintelui se construeste pe cale grafica in functie de uzura admisibila
(care corespunde sporirii pasului cu 10…15%) si va avea aspectul curbei AE
(fig.3.24). Daca se obtine grosimea dintelui prea mare, aceasta se poate
reduce prin marirea cavitatii dintre dinti.

Fig.3.24.Constructia profilului dintelui din echilibrul fortelor

In acest fel se realizeaza dantura care aigura echilibrul urechii
articulatiei in orice punct al suprafetei de lucru a profilului.

3.3.3.Calculul rotii motoare

Forta de calcul se determina din conditia ca rezistenta maxima la
inaintarea senilei este egala cu forta de aderenta a acesteia cu solul in situatia
ca tractorul traverseaza panta maxima (fig.3.25).

Fig.3.25.Schema pentru calculul rezistentei maxime asupra senilei

h cos t 
F    N 2     g  sin  t  G (3.7)
B 2 
 Coeficientul de aderenta φ are valoarea maxima unu.
Daca forta de tractiune maxima asigurata de motor la senila respectiva
in treapta intai a SV este mai mica decat forta de adereanta a senilei cu solul,
pentru calculul de verificare a danturii se ia forta de tractiune realizata de
motor.
Daca pm>ps, se fac urmatoarele ipoteze:
10 Forta F actioneaza pe un dinte al coroanei rotii (daca roata are coroane
duble, forta se distribuie egal pe cei doi dinti) ;
20 Aceasta forta se considera aplicata la varful dintelui si este tangenta la
cercul exterior De al rotii motoare;
30 Se neglijeaza forta de frecare dintre senila si coroana dintata a rotii.
Sectiunea periculoasa este la baza dintelui (fig.3.26).
Dimensionarea suruburilor care asambleaza coroana dintata pe butucul rotii
motoare se face pe baza schemei din figura 3.27.

Fig.3.26.Schema privind solicitarea Fig.3.27.Schema pentru dimensio-

dintelui rotii motoare narea suruburilor dintre butucul
rotii si coroana
 3.4.Roata si mecanismul de intindere

3.4.1.Rol si constructie
Roata de intindere, denumita si roata directoare, formeaza impreuna
cu mecanismul de intindere un agregat unic destinat intinderii si ghidarii
senilei in timpul deplasarii tractorului. La trecerea peste obstacole , forta din
senila creste foarte mult. Pentru evitarea acestui neajuns, axa rotii de
intindere se face mobila. La tractoare aceasta mobilitate se asigura prin:
- dispunerea axului rotii de intindere pe un arbore cotit (fig.3.28.a);
- dispunerea axului rotii de intindere pe o glisiera (fig.3.28.b).
Deplasarea axului rotii motoare este controlata de un element elastic, cel mai
adesea un arc elicoidal.

a. b.
Fig.3.28.Roata si mecanismul de intindere: a-cu arbore cotit; 10-
cadrul tractorului; 11-arbore cotit; b-cu glisiera; 12-longeronul
caruciorului; 13-glisiera

Se poate spune ca elementul elastic al mecanismului de intindere

realizeaza o suspensie elastica, care se manifesta in cazul abordarii
obstacolelor frontale, asa cum se vede din figura 3.29, pentru mecanismul de
intindere cu arbore cotit.

Fig.3.29.Functionarea ca suspensie a mecanismului de intindere

elastic cu arbore cotit la trecerea peste obstacole frontale

Mecanismul de intindere elastic cu arbore cotit se foloseste la

tractoarele cu suspensie elastica.
Constructia arborelui cotit, a lagarului de sprijin al rotii de intindere si
a mecanismului elastic de intindere cu arcuri elicoidale, pentru o senila cu
doua cai de rulare, este prezentata in figura 3.30.
Fig.3.30.Constructia mecanismului elastic de intindere cu arbore cotit
al senilei cu cai de rulare duble: 1-roata de intindere; 2-arbore
cotit; 3,4,5-sistemul de etansare al lagarului rotii de intindere; 6-furca
manivelei; 7 si 8-arcuri elicoidale; 9-tija manivelei; 10-piulita pentru
reglarea tensiunii arcurilor; 11-piulita pentru intinderea initiala a
senilei; 12-articulatie sferica; 13-suport nituit pe grinda caruciorului.
 3.4.2.Calculul mecanismului de intindere
Solicitarile din mecanismul de intindere depind de constructia
mecanismului si de conditiile de exploatare a tractorului. Forta care solicita
roata de intindere se calculeaza pentru cazul mersului inainte, cand asupra
rotii actioneaza forta de intindere initiala a senilei T0, pentru cazul mersului
in viraj sub sarcina, cand intregul moment se transmite unei senile (se
considera roata de intindere in fata) si in cazul mersului inapoi. Schema
fortelor care actioneaza asupra rotii de intindere este prezentata in figura
3.31.

Fig.3.31.Schema fortelor din mecanismul de intindere: a-mecanismul

si roata de intindere; b-lagarul rotii de intindere
Forta de intindere initiala se calculeaza cu relatia:
q l2
T  T0 
8 f
(3.8)

unde: q este greutatea pe metru liniar a senilei;

l este distanta maxima intre centrele rolelor de sustinere consecutive;
f este sageata senilei intre doua role de sustinere consecutive si se
adopta intre 0,03…0,08 m in functie de constructia mecanismului senilei.
La mersul inapoi forta T este forta tangentiala de tractiune, data de relatia:
M n  iMI  MI
T  Fcm  (3.9)
r
unde : Mn este momrntul nominal al motorului;
iMI este raportul de transmitere al mersului inapoi;
 ηMI este randamentul transmisiei la mersul inapoi.
La conditia de aderenta a senilei cu solul, considerand ca unei senile ii
revine 0,65G, iar φ=1, forta T este:
T  Fc  0,65  G (3.10)
Se adopta valoarea cea mai mica dintre ultimile doua relatii.
Calculul rotii de intindere se reduce la calculul arborelui cotit, al tijei
bielei, al lagarelor si al arcului elicoidal (arcurilor). Schema de calcul este
prezentata in figura 3.32.

Fig.3.32.Schema de calcul pentru mecanismul de intindere elastic cu

arbore cotit

3.5.Rolele de sprijin si de sustinere

3.5.1.Rolele de sprijin
Rolele de sprijin servesc la deplasarea tractorului pe cele doua senile;
ele ghideaza senila si transmit greutatea tractorului zalelor aflate in contact
cu solul. Ele trebuie sa asigure deplasarea tractorului cu pierderi minime, iar
etansarea lagarelor sa fie perfect etansa.
 Ele pot fi:
- simple sau duble;
- cu obada rigida, cu obada cu bandaj din cauciuc sau cu obada cu
amortizare interna.
Schemele si constructia rolelor de sprijin sunt prezentate in figura 3.33.

I.
a. b.

II.
Fig.3.33.Role de sprijin: I.scheme constructive; a-rola simpla; b-rola
dubla; II.constructie; a-cu bandaj din cauciuc; b-cu amortizare interna;
c-rigida (fara elemente de amortizare)
 Daca se urmareste obtinerea unei presiuni reduse pe sol, diametrul D
al rolelor se micsoreaza (D/ps=1…1,25); daca se urmareste obtinerea unei
rezistente mici la rulare, se folosesc role cu diametru mare (D/p s=1,5…5).
Pentru a micsora presiunea pe sol, se folosesc role de sprijin pe doua randuri.
Tot role pe doua randuri sau role duble se folosesc in cazul senilelor late.
Schema de calcul a rolei de sprijin este prezentata in figura 3.34.

Fig.3.28.Schema de calcul a rolei de sprijin

Forta verticala pe rola Q se adopta in functie de suspensie si de

conditiile de lucru; pentru conditii grele si suspensie rigida sau elastica
individuala se considera ca unei role ii revine sarcina Q=0,65G; pentru
suspensie elastica cu balansier, sarcina Q depinde de numarul rolelor pe un
balansier, pentru doua role, Q=(0,25…0,4)G.
Reactiunea laterala S apare in viraje sau pe pante transversale si se
poate calcula cu relatia: S=(0,7…1,0)Q.

3.5.2.Rolele de sustinere
Rolele de sustinere servesc ca suport pentru ramura superioara a
senilei, asigura ghidarea ei si reduce bataia senilei datorita fortei centrifuge.
Constructia si etansarile pot fi mai simple fata de rolele de sprijin. Din
considerente de exploatare si de fabricatie, ele pot fi identice cu rolele de
sprijin. In figura 3.35 se prezinta constructia unei role duble de sustinere cu
bandaj din cauciuc.

Fig.3.35.Constructia unei role duble de sustinere: 16-disc exterior; 17-

dop pentru ungere; 31-flansa arborelui; 32-arborele rolei; 33-dispozitiv
de etansare; 34-disc interior; 35-bandaj din cauciuc; 36-corpul rolei; 37-
lagar interior; 38-siguranta elastica; 39-lagar exterior; 40-placa de
ghidare.