UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Facultatea de Inginerie Mecanica si Robotica in Constructii

Proiect Teoria
Mecanismelor

-CIUR VIBATOR-

Profesor coordonator:
S.l.dr.ing. Radu PANAITESCU-LIESS

Student: Tvardochlib Valentin-Mihail

Anul II

2021-2022
 Descrierea utilajului in folosinta

Ciurul este un echipament folosit la sortarea agregatelor, adică separarea și sortarea

acestora in granulaţii diferite. Sortarea mai are ca scop si îndepartarea elemnetelor sau
materialelor nedorite care pot afecta mașinile din fluxurile tehnologice de fabricare din
industria materialelor construcții și nu numai.

Mecanismul este un sistem de corpuri materiale legate mobil între ele, care are
rolul de a transmite mişcarea, inclusiv lucrul mecanic, în scopul transformării formelor
de mişcare.
Schema constructivă este reprezentarea plană sau spaţială a elementelor şi
cuplelor cinematice componente ale mecanismului respectiv.
Schema cinematică este reprezentarea convenţională plană sau spaţială a
dispunerii strict geometrice a elementelor şi cuplelor cinematice ale mecanismului,
pentru un anume sens de mişcare impus. În acest caz, elementele şi cuplele cinematice sunt
reprezentate convenţionalşi nu la scară. Pe schema cinematică se scriu toate datele
necesare identificării mişcării (turaţia motorului, diametrul roţilor etc.).
Elementul cinematic reprezintă un corp material rigid sau un ansamblu de
corpuri rigidizate între ele. Atunci când este mobil, elementul cinematic are rolul de a
transmite mişcarea, inclusiv forţa, de la elementul cinematic anterior la cel imediat
următor. De exemplu, în cazul motorului termic există patru elemente cinematice:
pistonul, biela, manivela, carcasa.
Denumiri generice utilizate în limbajul curent al disciplinei:
Manivela este elementul cinematic sub formă de bară care execută o mişcare de
rotaţie în jurul unei axe fixe; un punct aparţinând acestui element cinematic va descrie un
cerc.
Biela este elementul cinematic care execută o mişcare plan-paralelă oarecare.
Balansierul este elementul cinematic care execută o mişcare de rotaţie
alternativă, incompletă; un punct aparţinând acestui element va descrie un arc de cerc.
Culisorul este elementul cinematic sub formă paralelipipedică ce execută o
mişcare de translaţie alternativă în lungul axei proprii. Pistonul este elementul cinematic
de formă cilindrică ce execută o mişcare rectilinie alternativă în lungul propriei axe.
Culisa este elementul cinematic sub formă de bară care este antrenat în mişcare de
culisorul cu care este în permanent contact.
1
 Tipurile de sortare ale unui ciur:

- Volumetrica:
Sortarea se face cu ajutorul sitelor, se mai numeste si sortare mecanica
- Gravimetrica:
Sortarea se face cu ajutorul unui urrent de apa sau de aer

Modul dupa care ciururile se clasifică a fost influențat de metodele de acționare,

diversitatea formelor constructive, dar și domeniile de utilizare ale acestora, astfel avem:
- funcție de traiectoria oscilațiilor
- funcție de dispozitivele care pun in miscare ciurul
- funcție de frecvența oscilatiilor

Dupa modul de mișcare al mterialului cernut, ciururile sa mai clasifica in:

1. Cu mișcarea materialului prin salturi in lungul sitei, divizate mai departe in ciururi:
-cu ax excentric cu oscilații circulare
-inerțiale cu oscilații circulare
-inerțial cu oscilații dirijate
2. Cu mișcarea materialului in planul sitei, divizate in ciururi
- cu gratare inclinate
- cu gratare curbe
- cu role
- oscilante
3. Cu mișcarea materialului prin rostogolirea stratului, divizare in:
- ciururi rotative cu forma cilindrică
- ciururi rotative cu forma prismatică

2
 Ciururi fixe sau grătare ; pot fi plane sau curbe, au în componență bare paralele de
formă prismatică. Ele împiedică pătrunderea în concasoare sau buncăre a agregatelor mai
mari decât ochiul sitei sau sunt montate la gura concasoarelor pentru a împiedica ieșirea
sortului necorespunzător.
Ciururi rotative : sunt alcătuite dintr-o tobă rotativă de diferite forme, cilindrică, tronconică
sau prismatică, prevăzută pe suprafața laterală a tobei cu ochiuri de sită. Ochiurile mai mici
sunt poziționate la intrare, cele mai la ieșire. Toba este înclinată longitudinal cu un unghi de
3-7°, astfel materialul alimentează ciurul pe la capătul ridicat, materialul fiind antrenat de
toba prin fricțiune cade si înaintează in același timp.
Ciururile rotative au avantajul ca permit odată cu sortare si spălarea agregatelor, dar ca
dezavantaj ele au o dimensiune mare și o productivitate scăzută fată de ciururile plane.
Ciururile vibrante sunt alcătuite din două sau mai multe site înclinate suprapuse si
fixate pe carcasă,, sitele cu ochiuri mai sunt poziționate deasupra. La ciururile cu ax
excentric carcasa este montată pe un arbore excentric sprijinit prin intermediul lagărelor de
rostogolire, pe arbore sunt fixate contragreutăți diametral opuse arborelui excentric, astfel
axul excentric acționat prin intermediul transmisiei imprima cutiei ciurului o mișcare
oscilatorie circulara, contragreutățile au rolul de a echilibra sistemul.
La ciururile vibrante cu oscilații circulare, masele excentrice in rotație produc vibrații
circulare ale carcasei ciurului dar si a sitelor, in unele cazuri la asemenea ciururi axa
contragreutăților este excentrică fată axa arborelui. Mărimea excentricități arborelui se ia
egală cu mărimea amplitudinii oscilației carcasei, astfel in regim staționar de lucru axa
discurilor sa rămână fixă.

TEMA  DE  PROIECT

Pentru echipamentul de lucru al unui ciur oscilant, având datele iniţiale

indicate în Planșa 1, şi pentru poziţia de bază determinată prin  unghiul
la manivelă α = 315o, să se efectueze studiul structural, cinematic şi
dinamic, conform următoarei planificări: 
 

3
Planșa 1: Schema cinematică

Plansa 1: Schema cinematica-scara 1:10

4
Planșa 2: Analiza structurala

Plansa 2: Schema structurala-scara 1:10

5
 Planșa 3: Determinarea vitezelor si graficele vitezelor unghiulare;

Analiza cinematică a mecanismului – studiul vitezelor (se efectuează în cele trei

poziţii de studiu, determinate de α-15°; α ; α+15° la manivelă)

Fig 1.1: Pozitia ciurului la unghiul α-15°= 300°;

Fig 1.2: Pozitia ciurului la unghiul α=315°;

6
 Fig 1.3: Pozitia ciurului la unghiul α+15°=330°;

Planșa 4: Determinarea accelerațiilor;

Analiza cinematică a mecanismului – studiul acceleratiilor (se efectuează în cele trei

poziţii de studiu, determinate de α-15°; α ; α+15° la manivelă)

Fig 2.1: Acceleratia ciurului la unghiul α-15°=300°;

7
 Fig 2.2: Acceleratia ciurului la unghiul α=315°;

Fig 2.3: Acceleratia ciurului la unghiul α+15°=330°;

8
Graficele acceleratiilor unghilare ale Manivelei, Bielei, Placii, Sitei si Balansierului:

9
 Planșa 5: Determinarea reacțiunilor din cuple;

Analiza dinamică a mecanismului (se efectuează numai pentru poziţia de bază – α)

Grafic 1: Variația reacțiuni din cupla –Motor,la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

10
Grafic 2: Variația reacțiuni din cupla –Manivela-Biela,la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

11
Grafic 3: Variația reacțiuni din cupla –Biela-Placa, la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

Grafic 4: Variația reacțiuni din cupla –Placa, la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

12
Grafic 5: Variația reacțiuni din cupla –Sita-Placa, la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

13
Grafic 6: Variația reacțiuni din cupla –Sita-Balansier, la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

Grafic 7: Variația reacțiuni din cupla –Balansier, la un ciclu de rotație(α -15° -+15°)si complet.

14
Planșa 6: Determinarea fortelor si momentelor de inertie din elementele cinematice;

Grafic 8: Graficul puterii si cuplului Manivelei la un ciclu de rotație(α -15° -+15°) si complet.

Grafic 9: Graficul puterii si cuplului Bielei la un ciclu de rotație(α -15° -+15°) si complet.
15
Grafic 10: Graficul puterii si cuplului Placii la un ciclu de rotație(α -15° -+15°) si complet.

Grafic 11: Graficul puterii si cuplului Sitei la un ciclu de rotație(α -15° -+15°) si complet.
16
Grafic 11: Graficul puterii si cuplului Balansierului la un ciclu de rotație(α -15° -+15°) si complet.

Planșa 7: Evaluarea randamentului și a puterii motorului.

Grafic 12: Graficul puterii motorului in poziția α=315°

17
Grafic 13: Graficul momentului motorului in poziția α=315°.

Tabel calcule pentru determinarea puterii

L(rez)= rez*0.0314 (J)

M(mot)= L/2*3.14 (Nm)
P(cal)= M(mot)*300*0.105/1000 (W)
P(nec)= P(cal)/0.85 (kW)

L(rez)= -9064.59 J
M(mot)= 14231.41 Nm
P(calc)= 448.29 W
P(nec)= 527.40 kW

18
 BIBLIOGRAFIE

 Atlas Mecanisme;
 Proiectele din Teams la Teoria mecanismelor;
 Curs;
 WorkingModels;
 Website: https://serragliogiorgiosrl.com/ciur-vibrator.html
19