TRANSPORTOARE SI ALIMENTATOARE VIBRATOARE

1. INTRODUCERE

Utilizarea vibraţiilor în scopul acţionării organelor de lucru a fost realizată în foarte multe domenii
de activitate industrială. Transportoarele vibratoare reprezintă unul dintre domeniile menţionate în care
s-au obţinut rezultate spectaculoase datorită îmbunătăţirii semnificative a productivităţii procesului de
lucru. Aceste utilaje larg folosite în transportul celor mai variate sarcini sunt utilizate în numeroase
activităţi industriale. La fel de cunoscute sunt şi conveioarele de proces, maşinile vibratoare care
realizează operaţia de procesare simultan cu cea de transport (uscare, sortare, îndepărtare praf,
măcinare).

2. EFECTUL BENEFIC AL VIBRAŢIILOR ASUPRA PROCESELOR INDUSTRIALE DE

TRANSPORT

Pe lângă transportoarele vibratoare standard destinate transportului celor mai felurite tipuri de
sarcini, din această gamă de utilaje mai fac parte atât alimentatoarele cât şi dozatoarele vibratoare.
Pentru mişcarea încărcăturii în plan vertical se utilizează transportoarele verticale elicoidale vibratoare.
Literatura de specialitate consultată ([1], [2]) menţionează existenţa mai multor procese industriale
favorizate de tehnologiile care utilizează vibraţii: a) uscarea sau răcirea prin vibraţii a amestecurilor; b)
realizarea prin vibraţii a amestecurilor granulare; c) îndepărtarea prafului cu ajutorul vibraţiilor etc.

3. PREZENTAREA VARIANTEI CONSTRUCTIVE ANALIZATE

Ca şi în alte situaţii întâlnite în tehnică, fenomenele vibratorii pot fi generate prin metodele
cunoscute (electric, pneumatic, hidraulic şi mecanic). Cele mai răspândite instalaţii de transport care
utilizează şi vibraţiile în activarea organului de lucru sunt acelea care folosesc generatoarele
electromagnetice şi mecanice. În cadrul categoriei transportoarelor vibratoare orizontale acţionarea
organului de lucru este realizată preponderent cu ajutorul generatoarelor de vibraţii cu excentric. Cel
mai des folosit în prezent este transportorul vibrator cu două mase oscilante cu funcţionare în
apropierea rezonanţei. Prezentată în figura 1a, maşina vibratoare menţionată are în componenţă
elementul transportor 1 şi masa 2, montate în opoziţie una faţă de cealaltă, mecanismul cu excentric 4
prevăzut cu o tijă conectoare elastică, reazemele elastice de lucru 3 şi amortizoarele de vibraţii 5 prin
intermediul cărora masa reactivă este izolată de suportul structural. În varianta constructivă cu
dispunere în serie a maselor oscilante (figura 1b), elementele transportoare 1 sunt montate unul după
altul. Vibratorul cu excentric 2 transmite forţele pulsatorii pe care le generează către acestea, în direcţii
opuse. Ca urmare, elementele transportoare, fixate în fundaţie prin intermediul suporţilor elastici 3,
oscilează în antifază.
 4. DOMENII DE UTILIZARE

Cele mai importante domenii în care procedeele tehnologice bazate pe vibraţii se aplică cu mult
succes sunt:
a) confecţionarea prin vibrare a elementelor din beton armat cu platforme vibratoare, baterii
verticale de formare etc.;
b) compactarea betonului turnat cu ajutorul dispozitivelor vibratoare de imersiune şi de
suprafaţă;
c) compactarea pământului şi a terasamentelor de drumuri cu maiuri vibratoare şi cilindri
vibratori; compactarea şi finisarea asfaltului cu dispozitive vibratoare de finisare;
d) forarea puţurilor geologice cu dispozitive vibratoare şi vibro-percutante;
e) manipularea materialelor în vrac cu transportoare vibratoare şi alimentatoare vibratoare;
f) alimentarea maşinilor unelte automate cu buncăre şi dispozitive de alimentare vibratoare;
g) separarea materialelor granulare în raport cu densitatea, dimensiunea, forma sau coeficienţii
de frecare prin site vibratoare, ciururi vibratoare, separatoare vibratoare, mase de concentrare etc.,
h) efectuarea modelelor şi a miezurilor de turnătorie cu prese vibratoare de modelare;
i) scuturarea rampelor de formare din turnătorii cu grătare vibratoare;
j) curăţarea pieselor matriţate, turnate şi forjate cu tambururi vibratorii;
k) rectificarea şi finisarea de precizie a organelor de maşini şi a instrumentelor cu dispozitive
vibratoare;
l) intensificarea proceselor de extracţie cu instalaţii vibratoare.

5. CLASIFICAREA MASINILOR VIBRATOARE

Pentru a avea o idee mai completă despre varietatea de tipuri constructive ale maşinilor
vibratoare, vom enumera mai jos câteva criterii de bază pentru clasificarea acestor maşini.
1. După scop: maşini de uz general, ca; maşini de compactare, separatoare, transportoare etc.;
maşini de uz special ca: platforme vibratoare pentru elemente de beton armat, alimentatoare pentru
maşini unelte automate, etc.
2. După tipul antrenării: maşini cu acţionare electrică, hidraulică pneumatică şi motoare cu
ardere internă.
3. După tipul transformării energiei de alimentare în energie mecanică: maşini cu
generatori centrifugali, cu bielă-balansier, electromagnetice, electrodinamice, magneto-strictive,
piezoelectrice, cu autoinducţie etc.
4. După numărul corpurilor vibratoare: maşini cu una, două sau mai multe mase în mişcare.
 5. După forma vibraţiei organului de lucru: maşini cu vibraţii rectilinii, circulare eliptice,
elicoidale, vibraţii combinate etc.
6. După periodicitatea vibraţiilor: maşini cu vibraţii periodice simple, modulate, aproape
periodice şi aleatoare.
7. După spectrul vibraţiilor periodice ale organului de lucru: maşinii cu vibraţii
sinusoidale, biarmonice şi poliarmonice.
8. După prezenţa şocurilor: maşini fără şoc, cu şocuri şi vibraţii, cu şocuri de primul, a doilea
şi al treilea ordin.
9. După relaţia dintre frecvenţa excitatoare şi frecvenţa proprie maşinii: pre-rezonante,
postrezonante, aproape rezonante, rezonante şi interrezonante.
10. După banda de frecvenţă: maşini cu frecvenţă înaltă frecvenţă medie şi frecvenţă joasă.
11. După metoda de sincronizare a generatorilor de vibraţii: maşini cu sincronizare
mecanică, electrică, autosincronizare, fără sincronizare.
12. După metoda de control: maşini fără control, cu reglare manuală, control automat, control
programat, autoreglare după condiţiile optimale de lucru.

SINTEZA DINAMICII FUNCŢIONĂRII MAŞINILOR VIBRATOARE ŞI A PROCESELOR

ÎN CARE ACESTEA SUNT UTILIZATESINTEZA DINAMICII FUNCŢIONĂRII
MAŞINILOR VIBRATOARE ŞI A PROCESELOR ÎN CARE ACESTEA SUNT UTILIZATE

Maşini vibratoare monomasice cu antrenare cinematic

Maşinile vibratoare monomasice cu antrenare cinematică sunt caracterizate prin aceea că un

singur organ principal efectuează mişcarea vibratoare, iar antrenarea se face printr-un dispozitiv a cărui
lege de mişcare este dată.
Cele mai răspândite maşini de acest tip sunt construite în două variante principale. Prima
variantă cuprinde maşinile cu organul de lucru sprijinit pe elemente elastice liniare sau neliniare, iar a
doua variantă cu organul de lucru montat pe suporţi rigizi articulaţi. La rândul ei fiecare poate prezenta
mai multe variante constructive, dintre care esenţială din punct de vedere al dinamicii acestor maşini
este modul de cuplare între organul de lucru şi mecanismul de antrenare. Deosebim astfel cuplaj rigid
şi cuplaj nerigid cu caracteristici elastice, de amortizare sau combinate. Din prima variantă fac parte
transportoarele vibratoare utilizate la transportul materialelor granulare şi unele site vibratoare. Din cea
de a doua, fac parte alimentatoarele pentru piese, alimentatoarele montate sub buncăre şi unele
transportoare.
În Fig. 2. este reprezentată schematic o maşină vibratoare cu elemente elastice şi cuplaj rigid.
Organul de lucru (jgheabul vibrator), sprijinit pe elementele elastice lamelare, 3, este antrenat de un
motor electric 2, printr-un mecanism bielă balansier.

Maşini vibratoare monomasice acţionate cu generatoare de vibraţii cu mase neechilibrate

În Fig. 3 este reprezentată schematic o maşină de acest tip şi generează o forţă de inerţie
armonică după direcţia normală la arcurile lamelare. Deoarece amplitudinea vibraţiilor acestor maşini
este relativ mică (1÷8 mm) se poate considera ca model de calcul oscilatorul simplu amortizat.
 Fig 3

Alimentatoare vibratoare tip FC.

Activarea efectivă a maselor solide [3]. Sistemul complet de alimentator cu mai multe niveluri
flexibile, este folosit pentru materialele de masă, ce merg până la dimensiuni de aproximativ 400mm.
În fig.4 este arătat un alimentator de tip închis rezistent etanș la praf, de dimensiuni 1250
x1600mm, iar in fig.5 un alimentator de tip deschis de 1000 x 1250 mm, care deservește o bandă
transportoare. Alimentatorul vibrator, are inclus în interiorul secțiunii buncărului de alimentare, un
complet alcătuit dintr-un cadru simplu conectat la centura tălpii, având patul cu adâncime reglabilă și
un suport captiv de interferență cu arcuri, plasat între alimentator și interiorul secțiunii buncărului (v.
fig.6).

Fig 4 Fig 5 Fig 6

Numeroase opțiuni ale ansamblului alimentatorului, au rezultat în urma solicitărilor clienților,
în funcție de aplicațiile care le au, avand diferite variante de mașini, sintetizate astfel:
-9 lățimi de alimentator cu 2 lungimi;
-3 tipuri de antrenări, oferind o posibilitate infinit variabilă a ratei de control a debitului
alimentatorului; -execuția ciurului de tip deschis, sau total închis și cu rezistență la uzură;
-capacitatea (productivitatea) de la câteva kilograme la peste 1500t/h;
-pot fi concepute diferite variante opționale, aplicate la poarta de intrare, și de echipamente de senzori.
Soluții industriale. Mărimea și versatilitatea alimentatoarelor modulare SKAKO tip FC, fac
din aceastea, alegerea perfectă la numeroase aplicații în multe sectoare industriale ca: - balastire,
pentru nisip și balast; asociate industriei extractive, la beton; sticlă; oțelării si carbune; si pentru
industria alimentară.
Opțiuni de antrenare a vibrațiilor. Cea mai bună aplicație, recomandă 3 soluții de antrenare:
folosind vibratoare electro-magnetice, cu motoare vibrante și cu vibratoare mecanice.
Antrenarea electro-magnetică a alimentatoarelor implica și automatizarea lor, este selectată
atunci când, se doreste ca acuratețea sortulor obtinute să fie de înaltă calitate.
Motorul vibator este utilizat primar pentru antrenarea alimentatorului, pentru o funcționare
simplă, fără o înaltă cerință in a asigura proporționalitatea acurateței, in situatii care include
majoritatea încărcăturilor, descărcarea și reluarea rapida a activității. Vibratorul mecanic, este extrem
de robust, se bazează pe utilizarea unui generator de vibrații acționat de un motor.
Beneficii:
- soluție compactă;
- ușor de instalat;
- ușor de inspectat;
- activarea eficientă a materialului;
- mare acuratețe;
- limitarea mentenanței;
 - puține părti ale tractiunii aflate în mișcare;
- siguranță pentru operator.
Utilizarea generatoarelor hidraulice de vibrații în construcția instalatiilor de alimentare.
Acționarile de tip hidrostatic în generarea vibrațiilor s-au impus datorită utilizării energiei de
presiune a unui lichid de lucru, deoarece ele permit utilizarea unor parametrii funcționali care pot fi
reglați funcție de cerințele tehnologice de lucru ale alimentatoarelor si ciururilor in domeniul
constructiilor. Avantajele acestui tip de acționare, cu generatoare hidraulice de vibratii, reprezinta
îmbinarea avantajelor prezente la alte sisteme (electrice, mecanice), care au condus la realizarea unor
sisteme sau dispositive de generare si reglare a vibrațiilor, deosebit de performante. Pentru a sublinia
importanta actionarii hidraulice in generarea vibratiilor industriale, in continuare se face o calasificare
a generatoarelor hidraulice de vibrații.

Calasificare generatoarelor hidraulice de vibrații se face dupa urmatoarele criterii:

1. După tipul reacției:
-fără reacție;
-cu reacție: - reactive mecanica;
- reactive hidraulica;
- reactive electrica.

2. După numărul de trepte de amplificare:

- cu o treaptă de amplificare;
- cu două sau mai multe trepte de amplificare
3. După sistemul de comandă al elementului de excuție:
- cu distribuitor: rectiliniu sau rotativ;
- cu autocamandă.
Concluzii asupra importantei utilzării generatoarelor hidraulice de vibrații în actionarea
instalatiilor de sortare si alimentare in construcții.
Acționarile de tip hidrostatic în generarea vibrațiilor s-au impus datorită utilizării energiei de
presiune a unui lichid de lucru, deoarece ele permit utilizarea unor parametrii funcționali care pot fi
reglați. Avantajele acestui tip de acționare, cu generatoare hidraulice de vibratii, reprezinta îmbinarea
avantajelor prezente la alte sisteme (electrice, mecanice), care au condus la realizarea unor sisteme sau
dispositive de generare si reglare a vibrațiilor, deosebit de performante, cu posibilitati largi de reglaj a
regimurilor de vibrare si consumuri energetic reduse.
Folosind vibrațiile, multe procese specifice construcțiilor și industriei materialelor de
construcții, se desfășoară la un nivel calitativ superior, realizând consumuri specifice de energie mult
mai reduse decât celelalte tipuri de generatori de vibrații mecanici sau electrici. Se folosesc și diferite
generatoare hidraulice de vibrații cu reacție combinată, care prezintă avantajul că distribuitorul este
comandat de propiul piston.
 PROIECT ADMAVS - ETAPE DE CALCUL
Să se analizeze parametrii dinamici ai echipamentului tehnologic cu acţiune vibrantă din figură.

TEMA DE PROIECTARE:
1)CARACTERISTICI DIMENSIONALE:
■dimensiuni de gabarit l×L×H - 5000×10000×1600 [mm]
■cote de montaj A×B - 4400×9000 [mm]
2)CARACTERISTICI INERŢIALE:
var. a) axă verticală de simetrie - A=2a, B=2b, h=400 [mm]
var. b) plan vertical de simetrie - A=2a, b2=700, h=400 [mm]
■masa m=5000 [kg]
■raze de inerţie (axe centrale) - ix=1400, iy=1000, iz=1400 [mm]
3)CARACTERISTICI DINAMICE:
3.1.Forţa perturbatoare:
■tipul forţei unidirecţionale perturbatoare (variante)
-amplitudine: F0  10 N
5
►Forţă armonică
-pulsaţie:   90rad / s
►Forţă inerţială armonică
-turaţia maselor excentrice n  850rad / min
-momentul static total al excentricelor m0 r  300 Kmg
■excentricitatea forţei unidirecţionale perturbatoare (variante de calcul)
1)  x  0mm 2)  x  50mm
1  y  0mm 2)  y  80mm 3)  y  150mm
■înclinarea forţei unidirecţionale perturbatoare (variante de calcul)
1)   00 2)   150 3)   900
4)CARACTERISTICI REAZEME ELASTICE:
k x  5 x10 4 N / m k y  5 x10 5 N / m k y  7 x10 6 N / m
5)CARACTERISTICI AMORTIZARE (variante de calcul - fracţiuni din amortizarea critică):
  0,00   0,05   0,10   0,20   0,40

3. Analiza modelului transportorului vibrant 1DOF

 ETAPE DE CALCUL

3.1. Determinarea pulsaţiei/frecvenţei proprii

Pentru determinarea pulsaţiei proprii, modelul de calcul este prezentat în figura 7
(sistem 1DOF fără amortizare). Se consideră că deplasarea maşinii se face numai pe
verticală, m fiind masa totală iar k elasticitatea totală a elementelor de rezemare după
direcţia Cz (verticală).
m

k z t )

Fig 7

k iz kz 7 10 6
p  pz  2 2  74,83rad / s
m m 5000
p 74,83
f    11,91Hz
2 2

3.2. Determinarea răspunsului dinamic la acţionarea cu forţă armonică

Pentru determinarea răspunsului dinamic al sistemului 1DOF (parametrii vibraţiei
forţate), se consideră modelul general cu rezemare vâsco-elastică din figura 8, unde
forţa perturbatoare F0 sin t acţionează după direcţia verticală.
F 0s i n  t

m
c k z f = A f s in   t -  0 )

Fig. 8

3.2.1. Cazul fără amortizare ( c  0    0, figura 9)

F0 s in  t

k z f = A fs i n  t

Fig. 9
Amplitudinea vibraţiei forţate:
F0 F0 1
Af      st  A  
k  m 2 k 1  2 ,
F0
unde:  st  este deplasarea verticală a maşinii la aplicarea statică a forţei F0
k

 este pulsaţia relativă (factorul de reglaj al maşinii)
p
1
A   
1  2 este factorul de amplificare
F0 10 5
 st    0,0035m  3,5mm
k 4  7 10 6
 90
   1,20
p 74,83
1 1
A(1,2)    2,27
1  1,2 2 0,44
F0 105
Af   A()  2,27  32,23mm
k 7 10 6

În figura 10 este reprezentată variaţia factorului de amplificare A   funcţie

de pulsaţia relativă  .

Fig. 10
În figura 11 este reprezentată variaţia amplitudinii vibraţiei forţate
A f    funcţie de pulsaţia relativă  .
 12,44 mm

Fig. 11

3.2.2. Cazul cu amortizare vâscoasă

Ecuaţia diferenţială de mişcare:
.. .
m z  c z  kz  F0 sin t

sau
.
.. c k F0 .. .
z  z  z  sin t  z  2n z  p 2 z  h sin t
m m m
,
c
unde: n  este factorul de amortizare vâscoasă
2m
F
h 0
m
n c c
    este fracţiunea din amortizarea critică
p ccr 2 mk

Vibraţia forţată pe verticală a maşinii este descrisă de relaţia

z f  t   A f sin  t   0  ,

unde amplitudinea vibraţiei forţate se calculează cu relaţia

F0 F 1
Af   0
,
 2
k  m 2  c 2 2
m
 p 2   2 2  4n 2 2
 F 1
Af  0   st  A ,  
,
sau k
1    2 2 2
 4  2

F0
unde:  st  este deplasarea verticală a maşinii la aplicarea statică a forţei F0
k
1
A ,   
este factorul de amplificare
1   
2 2
 4 2  2

Defazajul dintre perturbaţie şi vibraţia forţată este dat de relaţia:

Calculul parametrilor vibraţiilor  A , 

 Af [mm]  0 [rad]
forţate pentru diverse valori ale 0 0,119566 12,46 0
0,05 0,119486 12,45 -0,03657
amortizării vâscoase (  st  3,5mm,   1,2
0,10 0,119247 12,43 -0,07304
): 0,20 0,118306 12,33 -0,14532
0,40 0,114751 11,96 -0,28474

În figura 12 este reprezentată variaţia factorului de amplificare A ,   funcţie

de pulsaţia relativă  , pentru cele cinci valori ale fracţiunii din amortizarea critică
 .

Fig. 12
În figura 13 este reprezentată variaţia amplitudinii vibraţiei forţate A f  ,  
funcţie de pulsaţia relativă  , pentru cele cinci valori ale fracţiunii din
amortizarea critică  .
 Fig. 13

3.3. Determinarea răspunsului dinamic la acţionarea cu forţă armonică inerţială

Pentru determinarea răspunsului dinamic al sistemului 1DOF (parametrii vibraţiei
forţate), se consideră modelul general cu amortizare vâsco-elastică din figura 14, unde
forţa perturbatoare m0 r 2 sin t acţionează după direcţia verticală.
m 0 r 2 s i n  t

m
c k z f = A f s i n  t -  )
0 m 0r  2 si n  t

k z f= A fs i n  t

Fig. 14 Fig. 15

3.3.1. Cazul fără amortizare

Amplitudinea vibraţiei forţate:
m0 r 2 m0 r m r 2
Af    A     0 
k  m 2 m m 1  2 ,
m0 r
unde: Ast  este amplitudinea vibraţiei forţate stabilizate
m
2
A    
1  2 este factorul de amplificare
 m0 r 300
Ast    0,06m  60mm
m 5000
 90
   1,2
p 74,83
1,2 2 1,44
A (1,2)    3,27
1  1,2 2
0,44
A f  Ast  A ()  0  3,27  196,2mm

În figura 16 este reprezentată variaţia factorului de amplificare A    funcţie

de pulsaţia relativă  .

Fig. 16

În figura 17 este reprezentată variaţia amplitudinii vibraţiei forţate A f  

funcţie de pulsaţia relativă  .

 11,20 mm

Fig. 17

1.3.2. Cazul cu amortizare vâscoasă

Ecuaţia diferenţială de mişcare:

 
m z  c z  kz  m0 r 2 sin t
sau
 c  k mr  
z z  z  0  2 sin t  z  2n z  p 2 z  Ast  2 sin t
m m m
Vibraţia forţată pe verticală a maşinii este descrisă de relaţia
z f  t   A f sin  t   0  ,

unde amplitudinea vibraţiei forţate se calculează cu relaţia

m0 r 2 m0 r 2
Af   ,
k  m 2 2  c 2 2 m
 p 2   2  2  4 n 2 2
m0 r 2
Af   Ast  A  ,   ,
sau m
1   2 2  4 2 2
2
A  ,   
unde este A  ,  
1   2 2  4 2 2  Af [mm]  0 [rad]
factorul de amplificare 0 1,1195 11,20 0
0,05 1,1188 11,19 -0,03657
0,10 1,1165 11,17 -0,07304
0,20 1,1077 11,08 -0,14532
0,40 1,0744 10,74 -0,28474
 Calculul parametrilor vibraţiilor forţate pentru diverse valori ale amortizării
vâscoase ( Ast  60mm,   1,2 ):

În figura 18 este reprezentată variaţia factorului de amplificare A  ,   funcţie

de pulsaţia relativă  , pentru cele cinci valori ale fracţiunii din amortizarea critică
 .

Fig. 18
În figura 19 este reprezentată variaţia amplitudinii vibraţiilor forţate A f  ,  
funcţie de pulsaţia relativă  , pentru cele cinci valori ale fracţiunii din
amortizarea critică  .
 Fig 19
BIBLIOGRAFIE
1. Bratu, P. Sisteme elastice de rezemare pentru maşini şi utilaje. Editura Tehnică. Bucureşti.
1990
2. Goncharevich, I.F. Frolov, K.V. Theory of Vibratory Technology. Hemisphere Publishing
Corporation. New York. 1990 (pag. 235-246)
3. Panaitescu-Liess, R. Constantinescu, R. Pavel, C. Noi modalităţi de producere a vibraţiilor
necesare acţionării transportoarelor vibratoare şi de proces. Comunicare. Simpozionul Naţional de
Utilaje pentru Construcţii - SINUC 2008. Bucureşti.