I. ENERGIA VIBRATIEI.

DOMENII INDUSTRIALE DE UTILIZARE A VIBRATIILOR

SI TIPURI DE MASINI FOLOSITE

1.1. Energia vibratiei si aplicarea acesteia

a) Descarcare si transport

Jgheaburile si tuburile de transport pot fi activate de mai multe vibratoare industriale

montate pe partile laterale, sub sau peste acestea. Sistemele transportoare lungi pot fi construite
cu bordurare elastica de la mai multe jgheaburi sau tuburi de transport, debitul benzii
transportoare depinde in mare masura de caracteristicile si cantitatea de material, de amplitudinea
oscilatiei, de sectiunea benzii transportoare si de frecventa de oscilatie.

Pentru cantitati mai usoare si elastice de material (densitati mai mici de 0.5 kg /dm 3) sunt
preferate frecventele joase (750 - 1500 oscilatii pe minut). Anumite benzi transportoare (cu
dimensiuni mai mici) au fost proiectate sa transporte material chiar si la 6000 oscilatii pe minut.
Cu toate acestea, adesea se intampla ca exceptia sa devina regula. Alti factori cum ar fi
umiditatea pot schimba drastic parametrii teoretici de proiectare ai benzii transportoare.

b) Incarcarea si dozarea

Sistemul de dozare se compune dintr-o banda de cantarire si o banda transportoare,

montate in serie. Cantitatea dorita de material poate fi pregatita si comparata si poate fi corectata
continuu cu un dispozitiv de cantarire. Cantitatile mai mari de 1000 TPH si precizia pana la 5%
pot fi atinse in conditii ideale.

Sistemul de incarcare cu role extrage cantitati de material maruntit in silozuri exact la

aceeasi latime cu a rolelor. Pentru a obtine un strat gros, buza din fata serveste ca un nivelator.
Pudrele si prafurile pot fi incarcate cu benzi transportoare normale insa decat intr-un strat subtire
sau neregulat. Acest lucru poate fi imbunatatit prin echipare cu placi flexibile. Placile flexibile
sunt fixate decat lateral. Gaurirea benzii permite compensarea presiunii atmosferice in timpul
alimentarii. Materialul este atunci pregatit "sa fie ridicat" de la baza si sa alunece fara a produce
prea mult praf sau sa adere catre baza.

c) Imprastiere si alimentare (in sus)

Transportoarele de tip ventilator sunt utilizate daca materialul trebuie sa fie raspandit
dintr-o gramada de mica adancime, dar larg la capatul de evacuare (de exemplu, pentru
alimentarea uniforma pe intreaga deschidere a cuptorului). Jgheabul anumitor transportoare se
largeste intr-un profil trapezoidal catre iesire. Deflectoarele distribuie cantitatea de material pe
intreaga latime a iesirii. Neregulile din inaltimea stratului sunt netezite de un "baraj" montat la
iesirea din jgheab. Multe instalatii de acest tip sunt expuse la temperaturi inalte, sunt echipate cu
un capat de jgheab rezistent la caldura, ce poate fi inlocuit.

Energia vibratiei poate fi redirectionata de asemenea sa forteze materialul, sa fie impins in

sus (contra gravitatiei). Aceste unitati sunt adesea numite elevatoare spirala. Elevatoarele spirala
sunt masini oscilante care forteaza materialul sa fie impins in sus prin folosirea unei traiectorii
spiralate. Materialul intra in masina printr-un vas concav la baza si este apoi transportat in sus
prin canale spiralate. Alimentarea elevatorului spiralat cu material este limitata, depinde de
vascozitatea, densitatea si volumul materialului. In cele mai multe cazuri inaltimea de alimentare
rareori depaseste 6 metri. Elevatoarele spirala sunt potrivite pentru incalzire, racire sau uscare
datorita timpului lung de asteptare al materialului in spirala. In aceste cazuri speciale o spirala
dubla serveste ca agent termic pentru debitul de apa, abur sau aer cald.

d) Screening (Sortare dupa marime) si Draining (Drenare)

Vibratia poate fi, de asemenea, folosita pentru sortarea dupa marime, clasificare, precum
si drenarea apei din materialul vrac. In toate aceste aplicatii transportoarele vibrante sunt echipate
cu un set de placi cu orificii (de obicei numite site), in locul unei baze solide. Materialul curge
peste transportoare si este separat de site. Capacitatea unei asemenea masini vibratoare este
determinata de deschiderea, dimensiunea si calitatea sitei, de frecventa de oscilatie, amplitudinea
vibratiilor, precum si de alti factori independenti.
 Drenarea functioneaza cu site obisnuite, dar ele sunt concepute pentru a extrage apa din
amestecuri de solide si lichide (de exemplu, scurgerea de nisip, granule de plastic, calcar,
carbune, etc.). Baza de drenare este in forma conica Ni - Cr otel sau materiale plastice. In functie
de caracteristicile materialului umiditatea reziduala de 10 - 15% poate fi atinsa.

e) Compactare, agitare si testarea sensibilitatii la percutie

Vibratiile sunt de asemenea folosite pentru a compacta sau marunti materialele. Masele
vibrante sunt folosite pentru compactarea materialului in containere, pentru indepartarea
materialului aderent (cum ar fi nisip de turnare in dulapuri de turnare), precum si pentru testarea
sensibilitatii la percutie a componentelor electronice si a dispozitivelor. Containerele sunt plasate
(uneori fixate) pe masa vibratoare, apoi vibratorul este pornit.

Vibratoarele si Activatorii Bin sunt folositi pentru a agita materialul lipit de peretii
silozurilor. Vibratiile inlatura materialul lipit de pereti si este foarte util in cresterea ratei fluxului
de material vrac in special materiale lipicioase, cum ar fi zgura, calcar, etc. Activatorii Bin sunt
vibratoare atasate direct pe peretii silozurilor [1].

1.2. Domenii industiale de utilizare a vibratiilor

Cele mai importante domenii in care procedeele tehnologice bazate pe vibratii se aplica cu
mult succes sunt:

a) confectionarea prin vibrare a elementelor din beton armat cu platforme vibratoare, baterii
verticale de formare etc.;

b) compactarea betonului turnat cu ajutorul dispozitivelor vibratoare de imersiune si de

suprafata;

c) compactarea pamantului si a terasamentelor de drumuri cu maiuri vibratoare si cilindrii

vibratori, compactarea si finisarea asfaltului cu dispozitive vibratoare de finisare;

d) forarea puturilor geologice cu dispozitive vibratoare si vibropercutante;

 e) manipularea materialelor in vrac cu temperaturi ridicate cu transportoare si alimentatoare
vibratoare;

f) alimentarea masinilor unelte automate cu buncave si dispozitive de alimentare vibratoare;

g) separarea materialelor granulare in raport cu densitatea, dimensiunea, forma sau

coeficientii de frecare prin site vibratoare, ciururi vibratoare, separatoare vibratoare, mase
de concentrare etc.;

h) efectuarea modelelor si a miezurilor de turnatorie cu prese vibratoare de modelare;

i) scuturarea rampelor de formare din turnatorii cu gratare vibratoare;

j) curatarea pieselor matritate, turnate si forjate cu tambururi vibratorii;

k) rectificarea si finisarea de precizie a organelor de masini si a instrumentelor cu dispozitive

vibratoare;

l) intensificarea proceselor de extractie cu instalatii vibratoare.

Domeniile enumerate mai sus reprezinta doar aplicatiile frecvente si pe scara larga ale
vibratiilor. Exista multe ramuri industriale noi sau cu caracter complex unde procedeele care
folosesc vibratiile isi gasesc un loc din ce in ce mai important.

1.3. Varietatea masinilor vibratoare

Pentru a avea o idee mai completa despre varietatea tipurilor constructive ale masinilor
vibratoare, voi enumera mai jos cateva criterii de baza pentru clasificarea acestor masini:

1. Dupa scop:

a) masini de uz general (masini de compactare, separatoare, transportoare etc.);

b) masini de uz special (platforme vibratoare pentru elemente de beton armat, alimentatoare

pentru masini unelte automate);
 2. Dupa tipul antrenarii: masini cu actionare electrica, hidraulica, pneumatica si motoare cu
ardere interna;

3. Dupa tipul transformarii energiei de alimentare in energie mecanica: masini cu generatori

centrifugali cu biela - balansier, electromagnetice, electrodinamice, magnetostrictive,
piezoelectrice, cu autoinductie etc.;

4. Dupa numarul corpurilor vibratoare: masini cu una, doua sau mai multe mase in miscare;

5. Dupa forma vibratiei organului de lucru: masini cu vibratii rectilinii, circulare, eliptice,
elicoidale, vibratii combinate etc.;

6. Dupa periodicitatea vibratiilor: cu vibratii periodice simple, modulate, aproape periodice

si aleatoare;

7. Dupa spectrul vibratiilor periodice ale organului de lucru: masini cu vibratii sinusoidale,
biarmonice si poliarmonice;

8. Dupa prezenta socurilor: masini fara soc, cu socuri si vibratii, cu socuri de primul, al
doilea si al treilea ordin;

9. Dupa relatia dintre frecventa excitatoare si frecventa proprie masinii prerezonante,

postrezonante, aproape rezonante, rezonante si interrezonante;

10. Dupa banda de frecventa: masini cu frecventa inalta, medie si joasa;

11. Dupa metoda de sincronizare a generatorilor de vibratii: masini cu sincronizare mecanica,

electrica, autosincronizare si fara sincronizare;

12. Dupa metoda de control: masini fara control, cu reglare manuala, control automat, control
programat, autoreglare dupa conditiile optimale de lucru [2].

1.4. Tipuri de masini vibratoare

1. Ciururi vibratoare;

2. Mori vibratoare;
 3. Activatoare vibratoare pentru buncare;

4. Alimentatoare si transportoare vibratoare.

Ciururile vibratoare se utilizeaza la cernerea celor mai diverse materiale, ele

caracterizandu-se prin dimensiuni de gabarit reduse si debite ridicate. Dupa modul de realizare a
vibratiilor si dupa forma traiectoriilor acestora, se deosebesc urmatoarele tipuri de ciururi
vibratoare clasice:

 ciururi cu arbore excentric cu oscilatii circulare sau ciururi giratioanale;

 ciururi inertiale cu oscilatii circulare;

 ciururi inertiale cu oscilatii liniare.

La ciururile vibratoare, materialul se poate deplasa pe sita prin alunecare sau prin salturi,
in functie de valorile coeficientului de aruncare (raportul acceleratiilor dupa directia normala la
sita).

Morie vibratoare sunt echipamente destinate macinarii fine (10...5 µm) sau foarte fine
(sub 5 µm) a diferitelor materiale: ciment, argila, nisip cuartos etc., macinarea fina si foarte fina
contribuind la imbunatatirea calitatii produselor finite.

Sunt utilizate, de obicei, doua tipuri constructive de mori vibratoare:

 mori vibratoare cu actionare prin mecanism vibrator cu masa excentrica (inertiale);

 mori vibratoare cu actionare prin arbore excentric (girationale).

Rolul functional al activatoarelor vibratoare este acela de a evita formarea boltilor si

inlesnirea scurgerii materialelor din buncare [3].

Transportoarele vibratoare asigura deplasarea uniforma si controlata pentru materialele

granulare sau pentru piesele mici catre masinile de fabricare sau ambalare. Actiunea vibratoare
permite transportul materialelor diferite. Pot fi actionate electromagnetic sau cu motor si pot
transporta cantitati mici sau mari, dupa necesitati [4].
 1.5. Tipuri constructive si functionale de baza de alimentatoare si transportoare
oscilante vibrante

Alimentatoarele si transportoarele vibrante se realizeaza sub forma unor jgheaburi

montate pe batiuri care primesc miscari oscilatorii, mecanisme biela – manivela sau dispozitive
vibratoare, cu mase excentrice sau cu magneti (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Tipuri de baza de transportoare vibrante: a – cu mecanism biela – manivela; b – cu masa
excentrica. 1 – mecanism de generare a vibratiilor; 2 – masa vibratoare cu jgheab de transportor

Avantajul esential al acestor tipuri de alimentatoare si transportoare vibrante il constituie

constructia sipla si ieftina si uzura scazuta. Ca dezavantaj se mentioneaza zgomotele mari in
functionare si solicitarea intensa a componentelor sub actiunea fortelor dinamice.
 Functionarea alimentatoarelor cu vibratii se bazeaza pe efectul de “micro – aruncare”.
Agitarea prin vibratii se induce de regula prin intermediul unui jgheab vibrator, inclinat la 20 -
45º fata de orizontala. Particulele sunt accelerate pornind de la un raport frecventa/amplitudine a
vibratiilor stabilit; acest regim (conditii) de accelerare se utilizeaza pentru a realiza o miscare de
aruncare parabolica orientata in sus a particulelor, care dupa o deplasare anume lovesc din nou
jgheabul.

In figua 1.2 este prezentat principiul de transport prin “micro – aruncari”:

Fig. 1.2. Transport prin vibratii pe principiul micro – aruncarii.

In general toate tipurile de material poligranular care nu este coeziv si nu se fluidizeaza

pot fi dozate si masurate precis cu ajutorul alimentatoarelor cu vibratii.

Fig. 1.3. Descarcarea materialelor poligranulare cu diferite proprietati, dupa inchiderea instalatiei.

O conditie esentiala pentru ca un material poligranular sa se preteze pentru dozarea cu

alimentatoare cu vibratii este ca acesta sa nu se fluidizeze si sa fiee usor decompactat.[Sirbu
Sorin]
 II. TRANSPORTOARE SI ALIMENTATOARE VIBRATOARE

Transportoarele cu actiune vibranta sunt, datorita avantajelor lor, larg raspandite in

diferite domenii: industrie (chimica, a materialelor de constructie, constructoare de masini,
alimentare, farmaceutica, extractiva, metalurgica etc.), constructii, agricultura etc. Ele sunt
utilizate pentru transportarea pe orizontala (jgheab liniar) sau pe verticala (jgheab elicoidal) atat a
materialelor in vrac (granule, pulberi, piese, semifabricate, span etc.), cat si a elementelor
individuale (piese, semifabricate, tablete etc.). Transportoarele pentru materialele in vrac, prin
constructie corespunzatoare a jgheabului, pot transporta cantitati mari de materiale pe distante
mari si necesita, prin urmare, puteri mari de actionare. Transportoarele destinate deplasarii
ordonate a pieselor sau semifabricatelor au jgheaburile cu sectiunea transversala redusa,
corespunzatoare dimensiunilor de gabarit ale acestora.

Simultan cu transportul materialelor ele pot indeplini si functiunile de dozare si

alimentare a acestora in diferite instalatii sau echipamente tehnologice.

Dintre avantajele acestor tipuri de transportoare se amintesc: constructia simpla si

compacta, fiabilitate, siguranta in exploatare si mentenabiliate ridicate, pot asigura transportul
materialelor fierbinti, a celor toxice sau care prafuiesc atmosfera (prin constructia adecvata a
jgheabului de transport), consum redus de energie etc.

Dezavantajele transportoarelor vibrante constau in dificultatea stabilirii parametrilor

constructivi si functionali, diferiti in functie de materialul transportat, care sa asigure debitul
(viteza) de transport a acestuia.

Pentru determinarea parametrilor tehnologici ai transportoarelor vibrante este necesar sa

se tina seama de o serie de factori care influenteaza inaintarea materialului: parametrii regimului
vibrator al jgheabului, interactiunea dintre jgheab si materialul transportat, caracteristicile
granulometrice si reologice ale acestuia etc. Este necesara, prin urmare, stabilirea unor corelatii
intre parametrii regimului vibrator cu cei functionali si tehnologici (viteza miscarii materialului
sau debitul acestuia) ai trasnportorului [3].

2.1. Transportoare si alimentatoare vibratoare cu jgheab drept

 Pentru a asigura miscarea de transport a materialului pe jgheabul transportorului (care
realizeaza vibratii armonice) este necesar ca directia vibratiilor sa fie orientata fata de suprafata
jgheabului cu un anumit unghi (unghiul de aruncare β) [4,7]. Pentru aceasta exista doua
posibilitati (fig. 2.1):

a) jgheabul este rezemat pe elemente elastice (arcuri) lamelare, inclinate fata de verticala cu
unghiul ψ = β (rezemare care permite vibratii unidirectionale, deplasari numai dupa
directia 2). In aceasta situatie, unghiul de aruncare β este determinat de unghiul ψ de
inclinare a arcurilor lamelare ale rezemarii fata de verticala si nu depinde de directia fortei
perturbatoare. Forta perturbatoare poate avea oricare dintre directiile 1 (in lungul
jgheabului), 2 (perpendiculara pe directia arcurilor lamelare) si 3 (perpendiculara pe
suprafata jgheabului). In acest caz se pot folosi pentru actionarea jgheaburilor de transport
fie vibratoare electromagnetice (montate astfel incat directia fortei perturbatoare sa
coincida cu directiile 1, 2 sau 3), fie generatoare de vibratii inertiale cu mase excentrice in
miscare de rotatie. Transportoarele vibrante de acest tip fuctioneaza in domeniul
anterezonant, in apropierea rezonantei (fig. 2.1.a);

b) jgheabul este rezemat (suspendat) pe arcuri cilindrice, care permit deplasari pe orice
directie (rezemare libera). In acest caz directia deplasarilor jgheabului este determinata de
directia fortei perturbatoare. Pentru a realiza miscarea vibratoare a jgheabului se utilizeaza
atat vibratoare electromagnetice, cat si vibratoare inertiale unidirectionale cu mase
excentrice in miscare de rotatie, montate astfel incat forta perturbatoare sa formeze, cu
suprafata jgheabului de transport, directia β (fig. 2.1.b).

Figura 2.1. Transportoare vibrante cu jgheab drept.

 a - cu rezemare care permite vibratii unidirectionale; b - cu rezemare libera.

Din punctul de vedere al dinamicii lor jgheaburile vibratoare sunt sisteme monomasice
sau bimasice. Vibratiile liniare unidirectionale ale jgheabului sunt asigurate fie de constructia
corespunzatoare a rezemarii elastice, fie de generatoare de vibratii care produc forte perturbatoare
unidirectionale (fig. 2.2) [5,7].

Scheme de principiu ale transportatoarelor monomasice si bimasice care lucreaza la

rezonanta, cu un sistem de rezemare a jgheabului care produce vibratii dirijate (unidirectionale)
ale acestuia, sunt prezentate in figurile 2.2.a si 2.2.c, iar a celor suspendate (rezemate) liber, in
figurile 2.2.b si 2.2.d.

Figura 2.2.a prezinta schema transportorului monomasic. Sistemul de rezemare al

jgheabului 1, care constituie masa vibratoare, este realizat din arcurile lamelare 2 fixate rigid atat
de acesta, cat si de partea fixa (batiul) transportorului. Generatorul de vibratii 3 poate fi
electromagnetic sau inertial, cu mase excentrice in miscare de rotatie, forta perturbatoare
unidirectionala a vibratorului putand fi dirijata dupa orizontala, dupa verticala sau dupa directia
normala la arcurile lamelare 2. Indiferent de orientarea fortei perturbatoare, vibratiile jgheabului
vor fi dirijate dupa directia perpendiculara pe arcurile lamelare ale sistemului de rezemare.

Fig. 2.2. Scheme de principiu pentru transportoarele vibratoare.

a - monomasic, cu sistem de rezemare care produce vibratii unidirectionale ale jgheabului:

1 - jgheab; 2 - arcuri lamelare; 3 - vibrator; b - bimasic; c - monomasic, cu rezemare libera si
 vibrator unidirectional; d - bimasic: 1 - jgheab; 2 - vibrator; 3 - cuplaj elastic (arc elicoidal);
4 - sistem elastic pentu suspendarea jgheabului.

Jgheabul transportorului bimasic, liber suspendat, prezentat in figura 2.2.b realizeaza

vibratii liniare unidirectionale actionat fiind de un generator de vibratii inertial sau
electromagnetic a carui forta perturbatoare este dirijata dupa directia care face, cu jgheabul de
transport, un unghi egal cu cel de aruncare.

Figura 2.2.c prezinta schema unui transportor vibrator monomasic care lucreaza la
rezonanta. Vibratiile jgheabului sunt dirijate dupa normala arcurilor lamelare care asigura
rezemarea elastica a jgheabului, fiind produse de forte perturbatoare a unui generator de vibratii
inertial sau electromagnetic.

In figura 2.2.d este prezentata schema transportorului vibrator bimasic, suspendat

(rezemat) liber, cu vibratii dirijate dupa directia care face, cu jgheabul de transport, un unghi egal
cu cel de aruncare. Una dintre masele sistemului este jgheabul de transport 1, iar cealalta
vibratorul (electromagnetic sau inertial) 2. Cele doua mase sunt cuplate elastic intre ele prin
arcurile 3. Arcurile 4 ale sistemului elastic de suspendare (rezemare) a jgheabului au o rigiditate
foarte redusa, ele constituind izolatia antivibratoare care evita transmiterea vibratiilor
transportorului catre constructia de sustinere (fundatia). Din aceasta cauza transportoarele
bimasice, suspendate (rezemate) liber, transmit fundatiei incarcari dinamice mult mai reduse
decat cele monomasice cu rezemare pe arcuri lamelare (care produce vibratii dirijate) (fig. 2.2.a).

2.2. Transportoare vibratoare bimasice cu functionare la rezonanta, cu doua jgheaburi

Pentru a reduce masa transportorului, raportata la lungimea jgheabului se utilizeaza

transportoare bimasice care functioneaza la rezonanta la care ambele mase constituie organe de
lucru (jgheaburi). Un astfel de transportor este prezentat in fig. 2.3 [6,7].
 Fig. 2.3. Transportor vibrator bimasic, cu functionare la rezonanta.

1,2 - jgheaburi de transport; 3 - mecanism biela - manivela, pentru actionare; 4 - arcuri lamelare;
5 - balansiere; 6 - suporturi, pentru rezemarea transportorului.

Transportorul este format din jgheaburile 1 si 2, care constituie cele doua mase in miscare
de vibratie, cuplate intre ele prin arcurile lamelare 4, plasate de o parte si de alta a jgheaburilor.
Jgheaburile sunt cuplate intre ele si prin intermediul balansierelor 5, plasate intre arcurile 4 ale
rezemarii elastice. Aceste balansiere servesc si pentru sustinerea transportorului, prin intermediul
suporturilor 6. Legaturile balansierelor 5 cu jgheaburile 1 si 2 si cu suporturile de reazem 6 sunt
elastice, utilizandu-se in acest scop bucse elastice din cauciuc. Vibratiile unidirectionale ale
jgheaburilor de transport sunt produse de un mecanism biela - manivela 3, care se caracterizeaza
prin aceea ca directia bielei trece prin centrul de greutate al sistemului vibrator si este paralela cu
cea a vibratiilior. Cele doua jgheaburi ale transportorului vibreaza in opozitie de faza ceea ce
conduce la echilibrarea fortelor de inertie ale acestora.

Deoarece articulatiile elastice (bucse din cauciuc), utilizate pentru rezemarea

transportorului, sunt plasate in centrul de inertie al sistemului, acestea raman fixe in spatiu in
raport cu constructia de sustinere si, din aceasta cauza, nu se transmit forte dinamice asupra
acesteia.

Aceasta functionare la rezonanta, la care fortele de inertie ale jgheaburilor in miscare de

vibratie sunt complet echilibrate de fortele elastice, evita incarcarea mecanismului de actionare cu
forte dinamice si permite reducerea puterii motorului de actionare.
 Utilizarea unui mecanism biela - manivela cu biela rigida reprezinta avantajul unei
amplitudini constante a vibratiilor indiferent de variatia turatiei mecanismului de actionare dar si
dezavantajul major al unui moment de pornire foarte mare.

Mecanismul biela - manivela cu biela elastica realizeaza o pornire lina dar prezinta
dezavantajul unor amplitudini reduse ale vibratiilor si al instabilitatii regimului de functionare in
afara domeniului de rezonanta. Acest dezavantaj este diminuat daca, pe langa elementul elastic,
biela are si un element de amortizare.

2.3. Transportoare si alimentatoare vibratoare elicoidale (verticale)

Alimentatoarele vibratoare elicoidale sunt destinate transportului materialelor

poligranulare sau pulverulente, in diferite procese tehnologice. In industria materialelor de
constructii ele permit, ca simultan cu transportul materialului, sa se realizeze si o prelucrare
tehnologica a acestuia, de exemplu incalzire, uscare, umezire etc.

Spre deosebire de cele prezentate anterior, aceste alimentatoare vibrante realizeaza

transportarea materialelor la inaltime.

Alimentatorul vibrant elicoidal este, de regula, realizat dintr-un tub vertical portant pe
exteriorul caruia este fixat jgheabul elicoidal de transport; unghiul de inclinare a spiralei
jgheabului avand valori de 2…10º. Miscarea dupa o linie elicoidala a transportorului este
realizata cu ajutorul unor generatoare de vibratii plasate, de regula, la partea inferioara a
transportorului, unghiul de aruncare corespunzator diametrului mediu al jgheabului, fiind de 40…
50º. Asemenea transportoare au suspensie libera, adica sunt asezate sau suspendate pe arcuri
elicoidale cu rigiditate relative redusa.

Inaltimea alimentatorului depinde de inaltimea la care trebuie ridicat materialul si de

stabilitatea acestuia. In medie, inaltimea de ridicare este de 6…8 m. De obicei raportul dintre
inaltimea alimentatorului si diametrul mediu al jgheabului este H/D=7…10, uneori avand si
valori mai mari. Pentru a asigura stabilitatea alimentatorului in cazul aparitiei unor incarcari
laterale intamplatoare, alimentatoarele au valori mai mari ale raportului H/D si sunt rezemate de
un suport fix si la partea superioara prin intermediul unor arcuri elicoidale de rigiditate redusa.
 Dupa tipul generatorului de vibratii, alimentatoarele vibrante elicoidale pot fi cu mase
excentrice, cu biela – manivela sau cu vibratoare electromagnetice.

In figura 2.4 este prezentat un alimentator vibrant elicoidal excitat cu doua motovibratoare
inertial, iar in figura 2.5 este prezentat un alimentator vibrant inertial cu doi arbori si patru mase
excentrice in constructive monobloc cu motoarele electrice de actionare.

Fig. 2.4. Transportor vibrant vertical elicoidal excitat cu doua motovibratoare:

1 – tub portant; jgheab elicoidal de transport; 3 – vibroexcitatoare inertiale; 4 – elemente elastice

din cauciuc.
 Fig. 2.5. Transportor vibrator vertical eliicoidal excitat cu un vibrator inertial cu doi arbori si
patru mase excentrice: 1 – jgheab elicoidal de transport; 2 – generator de vibratii; 3 – rezemare
elastica (arcuri elicoidale).

2.4. Transportor vibrant cu actionare cu mase excentrice centrifugal

Transportorul vibrator cu actionare cu mase excentrice centrifugale este prezentat in

figura 2.6, are o constructie cu o masa suspendata. Jgheabul 4, suspendat liber pe elementele
elastice 1, primeste oscilatii de la vibratorul centrifugal 3. Pentru cazul ruperii suspensiei elastice
este prevazuta talpa de protectie 6. Locul de plasare al sistemului de actionare se alege in asa fel
incat directia fortei perturbatoare sa treaca prin centrul de masa (CM) al intregului sistem,
eliminand prin aceasta posibilitatea leganarii suplimentare a tuburilor, care perturba legea
armonica normala de miscare.
 Fig. 2.6. Transportor vibrant cu actionare centrifugala.

In conformitate cu schema, forta perturbatoare, care provoaca oscilatia masei reduse, cu

luare in considerare a miscarii de transport (S) si a miscarii relative (So), este egala cu:

F ( t )=−m0∗( S 0 + S ) , (2.5)

unde S0 este componenta acceleratiei centripete care apare ca urmare a rotatiei fiecarei dintre cele
doua mase 0.5m0 a vibratorului centrifugal.

2.5. Transportorul vibrant cu actionare elecromagnetica

Transportorul vibrant cu actionare electromagnetica poate avea o construtie pe reazeme

sau suspendata a jgheabului(figura 2.7). Jgheabul suspendat, intarit cu o grinda longitudinal
rigida 7, este prevazut cu un vibrator electromagnetic 8 in executie simpla sau dubla cu parte
mobile (Indus) si reactiva (inductor). Intrucat inductorul vibrator are o masa semnificativa, este
necesar ca transportorul sa fie analizat ca un sistem oscilant cu doua mase. In cazul folosirii a mai
multor actionari electromagnetice, transportorul cu banda vibrant reprezinta un sistem dinamic cu
mai multe mase. Avand dimensiuni, mase si puteri mici (pana la 1 kW), vibratoarele monoritm se
folosesc la transportoarele usoare. Vibratoarele puternice (pana la 8 kW) dubluritm/dublutact cu
doua induse si inductor comun cu masa mare (pana la 20 kg la o tona productivitate) se monteaza
pe alimentatoarele si transportoarele grele cu o productivitate de 50…650 t/h.

Fig. 2.7. Alimentator si transportor vibrant cu actionare electromagnetica.

Avantajele vibratoarelor electromagnetice constau in lipsa peselor cu frecare si a celor in

miscare de rotatie, in reglarea progresiva a productivitatii, iar printer dezavantaje se numara
amplitudinea mica (o.5…2 mm), care exclude transportul materialelor pulverulente, si lungime
mica de transport pentru un vibrator (pana la 2.5…6 m).[Sirbu sorin]
 2.6. Alimentatoare vibrante oscilante

Alimentatoarele oscilante functioneaza dupa acelasi principiu ca si cele prezentate anterior,

deosebirea consta ca ele au, fata de acestea, o frecventa mai redusa a fortei perturbatoare care
genereaza vibratii ( 10…15 Hz), pulsatia fortei perturbatoare de aproximativ 60…90 rad/s, turatia
mecanismului cu excentric pentru actionare de n=600…900 rot/min si amplitudine mai mare a
vibratiilor (6…25 mm).

Alimentatoarele oscilante (figura 2.8) sunt compuse din jgheabul 2 rezemat pe cadrul fix
(batiul) 3 fie prin intermediul unor arcuri lamelare (din otel sau lemn) 4, fie prin intermediul unor
bare articulate la ambele capete. Lungimea elementelor de rezemare este de 500…725 mm, iar
intervalul dintre ele de 500…1000 mm. Jgheabul capata o miscare oscilanta, fiind actionat cu
ajutorul unui dispozitiv de tipul biela – manivela 5. Pentru ca oscilatiile jgheabului sa fie
armonice trebuie ca raza manivelei sa fie de 15…25 mm, iar lungimea bielei de 150…250 mm.
Jgheabul poate fi, de asemenea, suspendat de partea inferioara a buncarului sau de alte mijloace
de sustinere (console, portaluri etc.) prin intermediul unor tije, lanturi, cabluri sau arcuri.

Fig. 2.8. Schema alimentatorului oscilant:

1 – buncar; 2 – jgheab oscilant; 3 – batiu; 4 – sistem de rezemare; 5 – dispozitiv de actionare

biela – manivela.

Aceste alimentatoare se utilizeaza pentru material poligranulare care curg mai greu
deoarece oscilatiile jgheabului se transmit si materialul din palnia de evacuare a buncarului,
evitandu-se astfel formarea boltilor. Ele prezinta o serie de dezavantaje: zgomot in functionare,
prafuire intense in zonele de alimentare si de evacuare a materialului, uzura intense a jgheabului
in cazul materialelor abrasive, uzura componentelor in miscare (arbore, lagare, arcuri etc.)
datorita incarcarii lor dinamice, deprecierea prin sfaramare a materialelor friabile.

Avantajul lor consta in faptul ca parametrii oscilatiilor jgheabului (amplitudine, frecventa)

raman constant indifferent de variatiile cantitatii de material de pe acesta.

Deoarece arcurile lamelare sunt inclinate cu inghiul β=15 - 20º fata de verticala, oscilatiile
jgheabului sunt rectilinii, inclinate cu unghiul β fata de orizontala (fundul jgheabului). Prin
urmare, apasarea si forta de frecare dintre material si jgheab vor fi variabile, acestea fiind mai
mari la cursa de ducere decat la cea de intoarcere. Deci la cursa de ducere materialul se va misca
impreuna cu jgheabul (apasarea si forta de frecare fiind mari), iar la cea de intoarcere jgheabul se
retrage dar materialul inainteaza sub influenta fortei de inertie, alunecand pe jgheab (apasarea si
forta de frecare fiind mai reduse).

Mecanismul de actionare biela – manivela imprima jgheabului o acceleratie totala care

are, in orice punct al acestuia, o directive care face unghiul β cu orizontala.[3]

III. TRANSPORTUL MATERIALELOR POLIGRANULARE PRIN VIBRATII

Pentru a studia miscarea unui material poligranular pe jgheabul unui transportator vibrant,
se va analiza, in continuare, comportarea unei particule, in functie de parametrii de regim ai
utilajului.

3.1. Viteza de deplasare a materialului pe jgheab

De regula, transportorul trebuie sa asigure un debit impus de material:

Q=k∗A m∗v med∗ρmat =k∗b∗h∗v med∗ρmat , (3.1)

unde Am este aria sectiunii transversale a stratului de material pe jgheab; vmed este viteza medie de
inaintare a materialului; ρmat este densitatea in vrac a materialului transportat; b este latimea
jgheabului si h este inaltimea (grosimea) stratului de material de pe jgheab.
 Pentru a realiza valoarea impusa a debitului, parametrii constructivi si functionali ai
transportorului vibrant trebuie astfel determinati incat acesta sa asigure valoarea necesara a
vitezei materialului:

Q
v med= (3.2)
k∗b∗h∗ρmat

Marimea k < 1 din relatiile (3.1) si (3.2) reprezinta un coeficient de corectiei al vitezei
materialului in functie de parametrii functionali ai transportorului si de caracteristicile fizice,
granulometrice si reologice ale materialului transportat. Acest coeficient se poate exprima prin
relatia:

k =k m∗k h, (3.3)

unde km < 1 tine seama de influenta caracteristicilor fizice, granulometrice si reologice ale
materialului transportat, iar kh < 1 de influenta inaltimii (grosimii) stratului asupra vitezei de
transport a materialului.

3.2. Influenta caracteristicilor fizice, granulometrice si reologice ale materialului

Valorile coeficientului km sunt cu atat mai mici cu cat dimensiunile particulelor

materialului si densitatea in gramada a acestuia sunt mai reduse. Pentru un material granular uscat
cu densitatea ρmat =1500 kg/ m 3 coeficientul de material are valorile km = 0.8...0.9. S-a observat
experimental si practic ca variatia densitatii materialului in domeniul de valori
3
ρ mat =1000 … 2000 kg/m are o influenta nesemnificativa asupra vitezei de transport.

Materialele formate din granule cu dimensiuni medii de forma poliedrica, cu muchii si

colturi ascutite se comporta mult mai bine la transportul prin vibratii decat cele de granulatie fina
cu paricule sferoidale. Ponderea ridicata a fractiunilor marunte in materialul transportat conduce
la scaderea semnificativa a valorilor coeficientului de material. Astfel, daca materialul contine
peste 20% material cu granulatie sub 300 µm, coeficientul de material scade de la valoarea k m =
0.8, la valoarea km = 0.1. Materialele pulverulente (cu granulatie sub 60 µm) avand porozitate
redusa, si deci o permeabilitate redusa la aer, se transporta cu dificultate prin vibratii si numai in
straturi foarte subtiri, ceea ce face transportul neeconomicos.

Deoarece energia jgheabului se transmite in mai bune conditii prin materialele care au
valori ridicate ale unghiului frecarii interne si ale rezistentei initiale de forfecare, aceste materiale
se transporta usor prin vibratii. Materialele umede, lipicioase, si cu tendinta de aglomerare sunt
aproape imposibil de transporat prin vibratii.

3.3. Influenta grosimii stratului de material

Coeficientul de grosime al stratului de material scade de regula cu cresterea acesteia,

avand valorile kh = 0.75...0.99.

La transportoarele prin vibratii a straturilor groase de material coeziv, energia transmisa

materialului de catre jgheabul vibrator scade pe grosimea stratului si, prin urmare, viteza
materialului se diminueaza progresiv de la suprafata de contact cu jgheabul spre suprafata libera a
materialului, astfel ca, pe ansamblu, viteza medie de transport se scade. De asemenea, la grosimi
mari, indeosebi in cazul materialelor de granulatie mica sau a celor cu continut ridicat de fractiuni
fine, permeabilitatea la aer este scazuta ceea ce conduce la formarea de perne de aer in stratul de
material, care conduc la afanarea acestuia, cu efecte negative asupra transportului prin vibratii
diminuandu-se viteza de transport.

Valori maxime ale vitezei de transport se ating pentru grosimi nu prea mari ale stratului
de material: h = (3...5) * d p (dp este dimensiunea medie a particulelor). De exemplu, pentru pietris
cu dp = 20...30 mm grosimea optima a stratului de material de pe jgheab este de h ≈ 100 mm. Prin
urmare, pentru a spori debitul nu se va proceda la marirea grosimii stratului (care conduce la
scaderea vitezei de transport) ci la marirea latimii jgheabului. Din mai multe motive, cum ar fi:
reducerea uzurii jgheabului, asigurarea unui debit constant, se prefera regimul de transport prin
salturi ale materialului pe jgheab.

Functionarea transportoarelor vibrante este caracterizata de coeficientul de aruncare

definit ca fiind raportul dintre proiectiile acceleratiei vibratiei si a acceleratiei gravitationale pe
directia normala la suprafata jgheabului. Coeficientul de aruncare se exprima prin relatia:
 2 2
A∗ω ∗sin β A∗( 2∗π∗f ) ∗sin β
C= = , (3.4)
g∗cos α g∗cos α

in care A este amplitudinea acceleratiei vibratiei; ω este pulsatia (f - frecventa) acesteia; g este
acceleratia gravitationala; β este unghiul de aruncare (unghiul pe care il face tangenta la
traiectoria saltului particulei de material cu suprafata jgheabului); α este unghiul de inclinare al
jgheabului fata de planul orizontal (unghiul de infasurare al jgheabului elicoidal, in cazul
organelor de transport de acest tip).

Transportoarele de acest tip se caracterizeaza, de asemenea ca orice masina vibratoare,

prin caracteristica dinamica a masinii, care are expresia:

a max A∗ω
2
A∗( 2∗π∗f )2 C
K= = = = , (3.5)
g∗cos α g∗cos α g∗cos α sin β

unde amax = A * ω2 este acceleratia maxima a jgheabului vibrator.

Dupa valorile coeficientului de aruncare materialul se deplaseaza fie fara sa paraseasca

jgheabul (in contact cu acesta, C ≤ 1), fie prin desprinderea acestuia de jgheab (prin salturi, C >
1) .

Parametrii regimului vibrator al jgheabului de transport trebuie sa fie adoptati incat sa se

asigure viteza de transport asigurandu-se totodata menajarea particulelor materialului transportat
(indeosebi a celor friabile) prin pastrarea in limite acceptabile a inaltimii saltului materialului.

Inaltimea saltului materialului pentru diferite valori ale frecventei vibratiilor si ale
coeficientului de aruncare poate fi detrminata utilizand diagrama din figura 3.1.
 Fig. 3.1. Inaltimea saltului materialului in functie de coeficientul de aruncare si de frecventa
vibratiilor.

Coeficientul de aruncare determina marimea si durata saltului materialului pe jgheab.

Pentru valoarea C = 1 materialul se desprinde de jgheab, iar pentru C = 3.3 durata saltului este
2∗π 1
egala cu perioada vibratiei ¿ = .
ω f

S-a constatat, din practica proiectarii, constructiei si utilizarii transportoarelor vibratoare,

ca domeniul cel mai folosit se caracterizeaza prin valorile C = 2.3...2.8 care asigura o valoare
optima a vitezei de transport si pastreaza in limite acceptabile solicitarile mecanice ale
elementelor componente ale transportorului.

Dependenta vitezei de deplasare a materialului pe jgheabul vibrator, in functie de

parametrii regimului vibrator al acestuia a fost studiata de mai multi cercetatori in domeniu. In
cele ce urmeaza se cauta o modalitate de stabilire a vitezei de transport a materialelor pe
jgheaburile vibratoare tinand seama de caracteristicile regimului vibrator al acestora.Viteza de
transport se poate determina cu relatia:

2 2
π∗g∗n g∗n 2∗π∗δ δ
vT = = = = , (3.6)
ω∗tan β 2∗f∗tan β ω∗tan β f ∗tan β

unde n si δ sunt parametrii ale caror valori depinde de coeficientul de aruncare C.

 Marimea n, determinata de raportul dintre durata saltului particulei si perioada oscilatiei
complete a jgheabului, este legata de coeficientul de aruncare prin relatia:

C=√ 1+n∗π
2
(3.7)

Pentru n = 1, durata saltului pariculei este egala cu perioada unei oscilatii complete a
jgheabului (rezonanta statica), coeficientul de aruncare avand valoare:

C=√ 1+n∗π =3.3

2

g∗n2
Marimea δ, definita de expresia δ= , se masoara in m/s 2. Pentru n = 1, δ = 0.5 * g.
2

Curbele de variatie ale marimilor n si δ in functie de valorile coeficientului de aruncare C

sunt prezentate in diagramele din figurile 3.2 si 3.3.

Fig. 3.2. Curba variatiei n = f (C).

 Fig. 3.3. Curba variatiei δ = f (C).

Utilizand dependentele din figurile 3.2 si 3.3 se poate determina pentru orice regim
vibrator al transportorului, caracterizat prin coeficientul dinamic K (sau prin coeficientul de
aruncare C), o valoare a unghiului de aruncare β pentru care se obtine cea mai mare viteza de
transport a materialului. In figura 3.4 este prezentata variatia unghiului de aruncare optim in
functie de valorile caracteristicii dinamice a masinii, K. Pentru o anumita valoare a coeficientului
de aruncare C unghiul de aruncare β variaza invers proportional cu acceleratia jgheabului vibrator
a = A * ω2.

Fig. 3.3. Curba variatiei β = f (C).

Se adopta valori mari ale coeficientului de aruncare, deci unghiuri de aruncare mari,
atunci cand se urmareste ca materialul sa se deplaseze preponderent prin salturi pe jgheab,
ramanand un scurt timp in contact cu acesta. Este cazul transportarii materialelor cu duritate
mare, abrazive, care produc uzuri importante ale jgheabului evitandu-se, in felul acesta,
deteriorarea acestuia.

In cazul in care se urmareste evitarea sfaramarii particulelor materialului transportat

(indeosebi a celor friabile, cocs, de exemplu) datorita impactului cu jgheabul, se adopta un regim
de functionare cu valori reduse ale unghiului de aruncare, materialul deplasandu-se prin salturi de
inaltime redusa. Acest regim se poate realiza optand valori reduse ale amplitudinii vibratiei si
valori ridicate ale pulsatiei acesteia.

In mod uzual unghiul de aruncare are valorile β = 20...30°.

Marimea incarcarilor dinamice care solicita elementele componente ale transportoarelor

vibratoare este determinata de valoarea coeficientului dinamic al masinii, K. Pentru a pastra in
limite acceptabile aceste solicitari dinamice, coeficientul dinamic are, in mod uzual, K = 4...6.

Generatoarele de vibratii utilizate in mod uzual pentru excitarea transportoarelor cu

jgheab vibrator au o gama restransa a valorilor pulsatiei (frecventei) fortei perturbatoare (tab.
3.1). Amplitudinile vibratiilor fortate armonice ale jgheabului si vitezele maxime de transport
corespunzatoare diverselor tipuri de vibratoare sunt prezentate, de asemenea, in tabelul 3.2.

Tabelul 3.1. Valori ale frecventei fortei perturbatoare, amplitudinii vibratiei si vitezei maxime
pentru diferite tipuri de vibratoare.

Tipul vibratorului f Turatia n A Viteza

[Hz] [rot/min] [mm] maxima
[m/s]
Tensiune 50 -
Cu neredresata
bobina Tensiune 100, 200 -
Electromagnetic mobila redresata 1.0...1.7 0.2

Tensiunre 100 -
Reactiv neredresata
Tensiune 100, 200 -
redresata
 47...50 2820...3000
Inertial 23.5...25 1410...1500 4.5...10 0.5
15.67...16.6 970...1000
7
11.75...12.5 705...750
15.67...16.6 9400...1000
Cu mecanism biela - manivela 7 6...25 0.8
11.75...12.5 705...750
9.4...10 564...600

Motoarele electrice cele mai utilizate pentru actionarea vibratoarelor inertiale sunt cele
asincrone sau sincrone cu doua perechi de poli (turatia de 1500 rot/min) sau cu trei perechi de
poli (turatia de 1000 rot/min).

Tabelul 3.2. Valori ale amplitudinii vibratiilor si vitezelor maxime de transport pentru diferite
tipuri de transportoare vibrante.

Tipul transportorului Amplitudinea vibratiilor Viteza maxima de transport

[mm] [m/s]
Cu vibrator electromagnetic 1...2 0.2
Cu vibrator inertial 4.5...10 0.5
Cu vibrator cu mecanism 6...25 0.8
biela-manivela

Viteza pe care o capata materialul, in conditii teoretice, v T este intotdeauna mai mica
decat viteza maxima a jgheabului vibrator vmax.
 Transmiterea vitezei de la jgheab la material se caracterizeaza prin coeficientul de viteza
definit de expresia:

vT
KV = (3.8)
A∗ω

Curba de variatie a coeficientului de transmitere a vitezei in functie de acceleratia

jgheabului vibrator este prezentata in figura 3.4.

Fig. 3.4. Curba variatiei vT = f (A * ω2)

Analizand diagrama din figura 3.4 se constata ca eficienta functionarii transportorului

poate fi sporita prin cresterea coeficientului dinamic al masinii.

Coeficientul transmiterii vitezei pentru transportoarele vibrante aflate in exploatare are

valorile KV = 0.4...0.7 (A * ω2 = 25...60 m/s2 sau K = 2.5...6). La transportoarele actionate cu
vibratoare inertiale, care functioneaza in regim postrezonant, este rational sa se realizeze
cresterea acceleratiei vibratiilor pe seama cresterii amplitudinii acestora si nu pe seama cresterii
pulsatiei. Desi acceleratia vibratiilor creste cu patratul pulsatiei fortei perturbatoare (viteza
unghiulara a vibratorului) amplitudinea vibratiilor, in domeniul postrezonant, creste
nesemnificativ. Pe de alta parte, cresterea vitezei unghiulare a generatorului de vibratii are un
efect daunator conducand la sporirea solicitarilor dinamice atat asupra componentelor
vibratorului, cat si asupra celor ale rezemarii elastice a jgheabului.

O mare influenta asupra vitezei de deplasare a materialului pe jgheabul vibrator o are

inclinarea acestuia fata de planul orizontal. In figura 3.5 este prezentata curba de variatie a
raportului vα/v0 (vα este viteza corespunzatoare jgheabului inclinat cu panta negativa, unghiul (-
α); v0 este viteza corespunzatoare a jgheabului orizontal) in functie de unghiul de inclinare (- α).
In cazul inclinarii cu panta negativa a jgheabului, se recomanda sa nu se depaseasca valorile (-
α) = 8...10. Depasirea acestor valori conduce la o miscare necontrolata a materialului indeosebi
in cazul cand coeficientul de frecare dintre material si jgheab are valori reduse.

Fig. 3.5. Curba variatiei vα/v0 = f (α).

In afara parametrilor regimului vibrator, viteza materialului pe jgheab depinde, asa cum
s-a amintit, de influenta conjugata a unui numar mare de factori de natura granulometrica si
reologica: dimensiunile si forma particulelor, compozitia granulometrica a materialului,
densitatea materialului, coeficientul de frecare al materialului pe jgheab, tendinda materialului de
a se lipi sau aglomera si, indeosebi, de grosimea stratului de material de pe jgheab. Materialele
formate din granule mici se caracterizeaza prin viteze mai reduse de transport de cat cele cu
granule mare, cele de forma sferoidala decat cele poliedrice cu muchii si colturi ascutite, cele
sortate decat cele care contin cantitati mari si fractiuni marunte. Valori maxime ale vitezei de
transport se ating pentru grosimi nu prea mari ale stratului de material: h = (3...5) * d p (dp este
dimensiunea medie a particulelor). [N. Dragan, Dinamica transportoarelor vibratoare inertiale,
Editura IMPULS Bucuresti, 2003./3]

3.4. Unghiul de taluz natural

Unghiul de taluz αM este un indicator important in ceea ce priveste frecarile interne si

caracteristica de curgere a materialelor poligranulare, dar acest indicator nu este potrivit pentru
calcule de dimensionare. Metodele de masurare ale unghiului de taluz natural sunt prezentate in
figura 3.6.

Fig. 3.6. Metode pentru masurarea unghiului de taluz natural:

a - metoda palniei; b - metoda de curgere libera dintr-un vas; c - metoda cilindrului.

Relatia de calcul a unghiului de taluz natural αM este urmatoarea:

4∗h
α M =arctan
D h+ D v
, (3.9)

unde, h este inaltimea gramezii de material, Dh si Dv sunt diametrele gramezii formate, masurate
la baza pe directii perpendiculare.

Corelatia dintre unghiul de taluz natural si capacitatea materialului de a putea fi curgator

este data de intervalele: αM < 30° - material foarte bun curgator; 30° < αM < 45° - material care
curge liber; αM > 45° - material cu o curgere dificila. [Sirbu Sorin]