Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2016
DESFACEREA Grișurile rezultate sunt în mare parte lipsite de înveliș, având un conținut de cenușă
• Procesul de desfacere a grișurilor are drept scop să detașeze (desfacă) redus (0,35–0,55%) și se dirijează la mașinile de griș pentru eliminarea completă a
părților nevaloroase. Se recuperează, astfel, încă o parte din particulele provenite din
părțile de înveliș care acoperă parțial și sunt aderente la particulele de
endosperm. Procedeul este denumit desfacerea grișurilor, iar pasajul care
grișuri, pentru ca apoi, după o sortare după dimensiuni și o curățare la îndeplinește această operație poartă numele de desfăcător.
mașinile de griș, să fie dirijate la măciniș pentru transformare în făină.
• Produsele supuse acestui proces de prelucrare sunt produse de
mărime grosieră (grișuri mari și mijlocii).
• Procesul tehnologic de desfacere constă într-o mărunțire protejată și
se realizează printr-o acțiune ușoară a cilindrilor asupra particulelor de
griș care se desfac în mai multe bucăți. Partea de înveliș fiind mai
elastică nu se sfărâmă, în timp ce endospermul, fiind friabil, se
desprinde de înveliș și se divide în particule mai mici.
• Îndepărtarea învelișurilor prin desfacere are la bază diferența de
rezistență ce există între granula de griș provenită din endosperm și
învelișul rupt din bob odată cu fragmentul de endosperm. Datorită
acestei diferențe de rezistență, partea provenită din endosperm se
fragmentează rezultând grișuri mici și dunsturi, iar părțile provenite din
înveliș rămân în marea lor majoritate la dimensiunile inițiale. În afară
fracțiuni se formează și o cantitate mică de făină. Fracțiunile rezultate
sunt separate după mărime la sita plană. Schema procesului de desfacere a grișurilor
• Învelișurile dislocate și separate prin cernere mai conțin cantități foarte mici de • Regimul de desfacere strâns face ca particulele de griș mic și dunst să păstreze pe
endosperm care se recuperează ulterior la pasaje speciale de refuzuri sau suprafața lor mici particule de înveliș, care în faza de măcinare se separă greu prin
măcinătoare. cernere la sita plană. Astfel, făina rezultată va conține și particule mici de tărâță,
care măresc conținutul mineral al făinii. De asemenea, un regim de desfacere strâns
• Făina separată la desfăcătoare este, în general, de cea mai bună calitate, din întreg
determină, însă, obținerea unei cantități mai mari de făină.
procesul tehnologic, ea provenind din centrul endospermului; are uneori un
conținut mineral (0,35-0,4%) sub media conținutului minim al endospermului • Regimul de desfacere larg va conduce la obținerea unor grișuri de dimensiuni mai
(0,48%). mari, iar particulele de înveliș desprinse își vor păstra dimensiunile inițiale.
• Dezvoltarea fazei de desfacere este în relație directă cu tipul de măciniș Desfăcătoarele de griș principale sunt în număr de două, D1 și D2. Desfăcătorul D3
practicat. macină refuzurile de pe al doilea rând de site de la mașinile de griș, iar desfăcătorul
D4 macină primul refuz de la primele trei măcinătoare.
• În cazul măcinișului normal, când linia de șrotare cuprinde 5-6 pasaje, se Desfacerea grișurilor curățate prezentată în figură se realizează printr-o acțiune
folosesc 2 desfăcătoare – mare și mic. Atunci când nu există suprafață de ușoară a cilindrilor asupra granulelor. Datorită diferenței de rezistență (existentă între
cernere suficientă cele două pasaje de valț sunt racordate la un singur partea de griș din miez și cea provenită din înveliș) miezul se desface ușor, dând
pasaj de cernere, folosindu-se țesătura corespunzătoare desfăcătorului naștere la alte particule de griș mai mici, iar părțile provenite din învelișul bobului
mare. rămân în majoritate la dimensiunile inițiale, rezultând în urma desfacerii și o cantitate
• Atunci când linia de șrotare cuprinde 6-9 sau 9-11 pasaje numărul mică de făină.
desfăcătoarelor este 3-4, cu precizarea că în cea de-a doua situație Separarea amestecului rezultat se face prin cernere. Noile grupe de grișuri se
primul desfăcător lucrează pe mare, mijlociu și mic. caracterizează printr-un conținut redus de cenușă (0,35-0,5%) și o calitate foarte
bună, iar făina rezultată la desfacerea grișurilor curățate este, de asemenea, de bună
• În cazul măcinișului grific numărul pasajelor de desfacere depășește pe calitate, conținutul ei în cenușă fiind de 0,4-0,5%.
cel al măcinătoarelor. Fracțiunile granulometrice prelucrate au D
1
D
2
D
3 Germ. D
4 Germ.
dimensiuni foarte apropiate. Se folosesc 8-14 pasaje de desfacere, care 1/6 1/6 0,5/6 0,5/6
D DL
prelucrează din aproape în aproape fiecare fracțiune granulometrică în 5.30 D
4
5.34 4 3.18 DL
3+4
3.20 5
D D D S
parte. 4.40 3
4.45 3 3.50 4
2.40 RV
5 VIII 5 VIII
• Desfacerea grișurilor urmărește, totodată, micșorarea granulelor grișului 4 IX 4 IX 5X
3X
3 IX
4X 4X
mare, în același timp cu desfacerea particulelor de înveliș pe care le
conține de obicei acest tip de griș. Odată cu desfacerea acestor învelișuri 4.55 MG
2
4.55 MG
2 2.60 M
4 2.60 M
6
• În această fază cea mai mare parte a produselor intermediare sunt pregătite pentru a fi
Curățirea grișurilor la mașinile de griș transformate în făină de calitate superioară.
Grișul rezultat de la măcinarea cu valțuri și sortat din amestecul de produse cu sitele plane
• Grișurile rezultate din fazele anterioare se divizează în fracții de granulații apropiate, fapt
trebuie supus unei noi sortări realizată cu utilaje speciale, numite mașini de griș, ce combină
care ușurează prelucrarea ulterioară a acestora. Tot aici se obțin și grișurile pentru consum
cernerea prin site cu curentul de aer, ajutând astfel produsul la stratificare și antrenare a prin dirijarea la mașinile de griș a celor mai bune fracțiuni și supunerea lor unei duble sau
particulelor ușoare de tărâță și făină. triple curățiri, fie pe mașini cu un rând de site, fie pe mașini cu două sau trei rânduri de site,
în variante mai moderne, când grișurile provin de la șrotul II (acestea fiind de cea mai bună
calitate).
Datorită deplasării produselor pe sită, în mașina de griș de la intrare spre ieșire are loc
fenomenul de autosortare – particulele mai grele, care conțin cea mai mare cantitate de
endosperm se ordonează în primul strat de contact cu suprafața sitei, iar cele mai ușoare, care
sunt cu atât mai ușoare cu cât conțin mai mult înveliș aderent, se situează în straturile de
deasupra. Grișurile obținute la prima sită constituie produsul cel mai bun din punct de vedere
calitativ și, pe măsură ce înaintează spre capătul de evacuare, cernuturile sitelor următoare
sunt în mod gradat de o calitate mai slabă față de cernutul prin prima sită.
MG MG
1 2
28 26 22 18 S
RIIm
44 40 35 34 D
4
30 28 24 20 D 38 44 49 34 D
3 3
D D
M 1 2
Gris alimentar
Așezarea sitelor începe cu cele care au ochiurile mici și se terminăMGcu 1sita ce are
MG
ochiurile cele mai mari. Produsul care nu trece3 prin ochiurile sitelor4 se elimină ca
30 26 22 20 S 34 30 28 24 S
refuz, fiind dirijat la măcinare la un valț special – măcinător deRIIImcapete sau desfăcător RIVm
32 28 26 22 D 36 32 30 26 D
de grișuri D3 – sau la unul din șroturile mărunte (mici). 3 3
D D D D
2 1 2 1
MG MG MG MG
1 2 5 6
28 26 22 18 S 44 40 35 34 D 42 38 36 32 S 50 48 44 40 S
RIIm 4 RIVm RIVm
30 28 24 20 D 38 44 49 34 D 46 42 40 36 D 54 50 48 44 D
3 3 3 3
D D M D M D
1 2 1 2 1 2
M Gris alimentar
1
MG MG MG MG
3 4 7 8
30 26 22 20 S 34 30 28 24 S 58 56 52 48 S 42 38 34 32 S
RIIIm RIVm RIVm RV
32 28 26 22 D D 60 58 54 50 D 46 42 38 36 D
3 36 32 30 26 3 3 4
D D D D M M D
2 1 2 1 2 4 3
MG MG
5 6
SEPARAREA GERMENILOR
Separarea germenilor se efectuează în scopul măririi timpului de conservare al
M M M M
făinii sau utilizării ulterioare a germenilor ca materie primă pentru alte procese
1
1/6
2
1/6
3
1/6
4
1/6
Schemă tehnologică de măcinare a grișurilor și ulterioare.
5.45 D 5.50 D 5.55 5.55 M dunsturilor
5 VIII
4
5 VIII
4
5 VIII
D
4
6 VIII
7
Această fază presupune o desfacere într-un pasaj în care cilindrii de măcinare au
6 IX 6 IX 6 IX 6 IX suprafețe netede și viteze egale (raportul 1:1).
6X 6X 6X 6X
4.60 MG7 4.VII M3 4.VII M 4.X M5 În secțiile de măciniș se extrag 0,3-0,5% germeni. Masa de germeni este
M2
4
considerată corespunzătoare când conținutul ei de proteine este 27-34%, iar cel
M5 Pas.F M6 M de lipide de 8-9%.
0,5/6 0,5/6 0,5/6
7
0,5/6
Procentele de granule deteriorate de amidon în
3.55 M7 3.30 SRV 3.50 M8 3.45 M9 diferite făinuri, datorită presiunii dintre cilindrii de Extracția de germeni obținută la secția de măciniș depinde de calitatea grâului, de
4 IX 3 VIII 4 IX 4 IX măcinare: locul de cultură, de masa specifică, de procesul de condiționare, de regimul de
4X 3 IX 4X 4X - în făina din grâu foarte moale 0–6% lucru la Șr. I și Șr. II, de regimul de lucru al mașinilor de griș de la care se debitează
2X
M M M
- în făina din grâu moale 7 –12 % fracțiunea de germeni, de regimul de lucru al valțurilor la primele pasaje de
2.XI 2.60 M 2.XI 2.XI
6 8 7 8
- în făina din grâu semimoale/semitare 13 –18 %
M - în făina din grâu tare 19 –30 %
măcinare, precum și de regimul de aspirație al mașinilor de griș.
7
M
8
M
9
M
10
- în făina din grâu foarte tare > 30 % Separarea germenilor este necesară din mai multe considerente:
0,5/6 0,5/6 0,5/6
3.45 M7 3.30 M 10 3.36 T Germenii conțin cantități mari de substanțe grase, enzime, făcând imposibilă
4 IX 4 IX 4X conservarea făinii pe o perioadă mai mare de timp, de aceea se recomandă ca
4X 4X 4 XI
aceste fracțiuni granulometrice să nu ajungă în făină.
2.VIII M
9 2.VIII M
10 2.VI T
Germenii au și conținut mare de cenușă (3,4-4,9%) care impurifică fracțiunile de
M T
10
făină, în special de la ultimele pasaje.
Sortarea (divizarea) grișurilor și a dunsturilor O variantă de schemă tehnologică de sortare a grişurilor de categoria I
• Este faza tehnologică în care particulele de endosperm obținute la şrotare, cu o
granulozitate mai mare decât a făinii, se supun unei sortări prin cernere pe clase
de mărime (granulozitate). Sortarea grisurilor se efectueză cu site plane ale căror
pasaje se numesc sortire, operație prin care se mărește numărul de fracțiuni, se
elimină o parte din făină și din tărâța conținută și se face o mai bună pregătire
pentru operațiile viitoare. Grişurile mici și mijlocii sunt trimise la sortat la un
compartiment de sită plană. Dacă se folosesc pentru cernere site pătrate cu număr
mare de rame (18, 20, 24, 26), atunci nu se mai folosesc pasaje de sortare,
operația efectuându-se de însuși pasajul de cernere al sortului respectiv.
Sortarea suplimentară a
grisurilor și dunsturilor se va
face în 2-4 operații paralele, iar
curățirea și sortarea pe 6-15 După cum se vede din schemă, Sortirul 1 folosește 26 rame cernătoare, iar Sortirul 2
mașini de gris. numai jumătate de compartiment cu 13 rame cernătoare.
Sortarea suplimentară a Primul și al doilea refuz de la sortirul 1 se trimit la sortat și curățat cu mașini de griş,
grisurilor se face în 1-2 operații, dunsturile prin sita 55 merg din nou la sortat la sortirul 2, iar făina se colectează în
iar curățirea și sortarea pe șnecul pentru amestec.
mașini de gris se face pe 1-5 Primul şi al doilea refuz de la sortirul 2 merg la sortat şi curățat la mașini de griş,
mașini. dunstul prin sita 65 merge la măcinat, iar făina se colectează la șnecul de amestec.
Schema sortării grișurilor
CRITERII DE STABILIRE A DIAGRAMEI DE MĂCINIȘ Dacă sticlozitatea grâului este 0-40 % (grâu moale), diagrama de măciniș cuprinde, în
principiu, aceleași faze tehnologice ca și la grâul comun, dar trebuie ținut cont de
1) Capacitatea de producție a morii, determinată pe de o parte de baza de materii prime, iar faptul că miezul făinos se transformă în făină cu particule fine încă din faza de
pe de altă parte de cerințele pieței, în strânsă concordanță cu investiția. De regulă, morile de șrotuire, produsele intermediare fiind în procent mai redus, fapt ce determină
capacitate mică trebuie să aibă o diagramă mai simplă și pe măsura creșterii capacitații de restrângerea fazelor de sortare, desfacere și curățare a grisurilor, micșorându-se în
producție se dezvoltă și diagrama respectivă. mod corespunzător și faza de măcinare.
Diagramele pentru capacitați mici de producție au dezavantajul unui grad de extracție redus de
făină (60-65 %), față de 85-87 % pentru făina neagră, 78-82 % pentru făina semialbă sau 72-78 % Cantitatea de grișuri de la șrotuire este numai de 50-60 %, iar făina de 15-20 %.
pentru făina albă la morile de capacitați mari. Finalizarea șrotuirii se face în 3-4 dislocatoare, din șrotuire rezultând încă de la
primul ciclu produse al căror volum este mai mare decât la măcinișul grâului comun,
2) Însușirile fizico-mecanice ale cerealelor, prezintă o importanță după cum urmează: din acest motiv fiecare ciclu de șrotuire este mai larg dimensionat, iar cilindrii
Dacă sticlozitatea grâului este 40-60 % (grâu comun), pentru măcinișul înalt șrotuirea se va alimentatori sunt prevăzuți de la șrotul III cu profil riflat (dințat). Din cauza micșorării
face în 6-7 cicluri (măcinare-sortare), cu valțuri riflate, (+ =90-100O, 4,5-12 R/cm, S/S). cantității de grișuri care trebuie măcinată, raportul dintre măcinare și șrotuire se
Finalizarea șrotuirii se va face cu 2-4 dislocatoare. Sortarea suplimentară a grisurilor și reduce de la 1,25 la 1.
dunsturilor se face în 2-4 operații paralele, iar curățirea și sortarea pe 6-15 mașini de gris.
Desfacerea grișurilor mari și mijlocii se realizează în 2-6 cicluri, primele trei desfac grisurile
curățate, iar ultimele trei grisuri cu înveliș provenit din refuzurile de la măcinătoare. Măcinarea Dacă sticlozitatea grâului este 80-100 % (grâu tare, dur), suprafața cilindrilor de la
grisurilor mici și a dunsturilor se produce în 8-12 cicluri de măcinare-sortare, unele diagrame șroturi este prevăzută cu rifluri al căror unghi total + =80-100O, poziția fiind
mergând până la 14-15 cicluri, finalizarea măcinării cu 2-3 dislocatoare. întotdeauna tăiș/tăiș. Cantitatea de grisuri rezultate este foarte mare (75-80 %), din
La măcinișul semiînalt, șrotarea se realizează în 5-6 cicluri, iar la cel scurt în 2-4 cicluri. acest motiv fazele de sortare, desfacere și curățire sunt larg dimensionate. Curățirea
grisurilor poate fi considerată dublă, deoarece aproape toate grisurile trecute prin
Riflurile mai ascuțite (80-90O), iar poziția lor combinată (tăiș/tăiș, tăiș/spate, spate/tăiș sau
spate/spate). Sortarea suplimentară a grisurilor se face în 1-2 operații, iar curățirea și sortarea
faza de desfacere sunt recurățate.
pe mașini de gris se face pe 1-5 mașini. • Diagramele pentru grâu tare prevăd, în general, obținerea făinii grifice pentru paste,
de aceea, multe grisuri și dunsturi nu mai merg la măcinat ci se extrag încă de la
Desfacerea grisurilor este redusă la 1-3 cicluri, iar măcinarea grisurilor mici și a dunsturilor se
face în 4-8 cicluri pentru măcinișul semiînalt și 2-3 cicluri pentru măcinișul scurt. La măcinișul
mașinile de gris, ceea ce face ca faza de măcinare să devină foarte restrânsa,
semiînalt finalizarea se poate face cu 1-2 dislocatoare. dezvoltându-se în schimb faza de desfacere.
3) Tipul măcinișului, dat de repetarea ciclului măcinare-sortare. Uzual, prin faza d) Desfacerea grisurilor, este o fază tehnologică intermediară, prin care, de pe unele grisuri mari
tehnologică de măciniș se înțelege o anumită etapă din procesul de transformare a și mijlocii, ce provin din părțile periferice ale endospermului, se îndepărtează părțile de înveliș
grâului și produselor intermediare în făină. (tegument), aderente. Practic, se face printr-o acțiune ușoară a cilindrilor netezi (sau riflați)
• În baza acestora, după numărul de cicluri de măcinare-sortare se poate vorbi de asupra granulelor de gris, pe baza diferenței de rezistență ce există între granula de griș
provenită din endosperm și învelișul rupt din bob odată cu fragmentul de endosperm, părțile
măciniș plat (dacă obținerea fainii are loc într-un singur ciclu de măcinare-sortare), provenite din endosperm fragmentându-se, formând grișuri mici și dunsturi, iar cele ce provin
măciniș scurt (semiînalt) (repetarea ciclului de măcinare-sortare de 2-8 ori, măciniș din tegument rămân, în majoritate, la dimensiunile inițiale, procesul fiind însoțit și de apariția
mediu (8-14 cicluri), respectiv măciniș lung (înalt) (14-30 cicluri). unei mici cantități de făină.
Noile fracțiuni rezultate din desfacere sunt separate apoi după mărime prin cernere, faza putând
• Măcinișurile repetate (scurt, mediu, înalt), cuprind mai multe faze: fi ulterior dezvoltată la 1-8 operații repetate. Această operație permite obținerea unei făini de
a) șrotuirea, definită ca faza tehnologică prin care se urmărește fragmentarea bobului calitate cu un conținut de cenușă redus (0,35-0,5 %).
de grâu în particule de dimensiuni variate și detașarea endospermului de înveliș, e) Măcinarea grisurilor mici și a dunsturilor, constituie faza tehnologică de măciniș în care se
caracteristica șrotuirii fiind dispersia accentuată a granulozității, dispersie ce scade produce transformarea totală a acestora în făină și a învelișurilor în tărâță. Măcinarea se
cu repetarea șrotuirii. Produsele provenite din șrotuire poartă denumirea de efectuează cu valțuri cu cilindri netezi, acțiunea suprafeței cilindrilor fiind datorată presării
produselor între cilindri și mai puțin frecării dintre cilindri și produse, viteza diferențială a
produse intermediare și sunt prezentate în tab. 6.1 cu principalele caracteristici. cilindrilor fiind foarte redusă (1 : 1,2-1,5). Presiunea exercitată de cilindri este în relație de
b) Sortarea grisurilor și a dunsturilor, efectuată cu site plane ale căror pasaje se proporționalitate directă cu tăria (duritatea), materiei prime.
numesc sortire, operație prin care se mărește numărul de fracțiuni, se elimină o Valorile mari ale presiunii cilindrilor măresc însă cantitatea de granule de amidon deteriorate și
parte din făină și din tărâța conținută și se face o mai bună pregătire pentru micșorează granulația făinii. Totodată, apare pericolul formării unor aglomerări de făină sub
operațiile viitoare. formă de plăcuțe numite fulgi, cu dimensiuni ale suprafeței cuprinse între 2-30 mm2.
În unele mori, în care se folosesc pentru cernere site pătrate cu un număr mare de Dacă fulgii nu sunt destrămați înainte de a ajunge la site aceștia sunt eliminați în refuz, mărind
rame (18, 20, 24, 26), nu se mai folosesc pasaje de sortare, operația efectuându-se pierderile de făină și consumul energetic suplimentar. În ansamblu, formarea fulgilor de
de însuși pasajul de cernere al sortului respectiv. dimensiuni mari și în proporție ridicată are loc în următoarele cazuri:
c) Curățirea grisurilor, constituie faza tehnologică în care cea mai mare parte a - strângerea excesivă a valțurilor;
- umiditatea produselor peste 15,5 %;
produselor intermediare sunt pregătite pentru a fi transformate în făină de calitate - cuțitele dispozitivelor de răzuire de la cilindri lipsesc sau funcționează defectuos;
superioară. - funcționarea necorespunzătoare a răcirii și aerisirii cilindrilor și a produselor.
Din aceste motive se recomandă folosirea detașoarelor la toate pasajele de măcinare. 4) Tipul de utilaje, prin performanțele acestora, indicate în documentația tehnică de
Deoarece în această fază se obține cea mai mare parte a făinii extrase (70-75 %), este însoțire (prospecte, cărți tehnice, documentație scrisă etc.), are un rol important la
importantă reglarea regimului de măcinare optim, condiționat de următoarele criterii: întocmirea diagramelor tehnologice.
- cilindrii măcinători să aibă suprafața mată (nu lucioasă); 5) Tipul de produs ce urmează a fi realizat influențează alcătuirea diagramei astfel:
- abateri minime (conform proiectului), de la paralelismul cilindrilor; a) dacă se urmărește fabricarea de făină neagră ca sortiment unic, din diagramă pot
- uniformitate ridicată a distribuirii produselor între cilindri; lipsi sortirele, mașinile de gris și desfăcătoarele, iar șrotuirea și măcinarea se pot face
- reglarea regimului de măcinare la valoarea optimă (nici strâns, nici larg), astfel încât, într-un număr de pasaje egale (2-4 de fiecare parte);
să se obțină procentul maxim de făină, fără încălzirea acesteia și fără formarea unui b) la fabricarea făinii semialbe diagrama va fi mai dezvoltată incluzând fazele clasice de
număr excesiv de plăcuțe (fulgi). măciniș-șrotuire, sortare, curățirea și desfacerea grișurilor și măcinare. Dezvoltarea
f) Măcinarea refuzurilor mașinilor de griș, în pasaje asemănătoare cu desfăcătoarele. fazelor este de nivel mediu, fiind vorba de un măciniș semiînalt;
c) la obținerea făinii albe ca sortiment unic în extracție de 75-85 % se organizează
g) Separarea germenilor, efectuată în scopul măririi timpului de conservare al făinii fazele într-un măciniș înalt;
sau utilizării ulterioare a germenilor ca materie primă pentru alte procese ulterioare, d) în cazul fabricării mai multor sortimente simultan, se întocmește o diagramă
fază ce presupune o desfacere într-un pasaj în care cilindrii valțului au suprafețe dezvoltată, compusă din mai multe diagrame parțiale, care se întrepătrund,
netede și viteze egale (raportul 1:1). departajarea tipurilor de făină făcându-se pe baza conținutului de cenușa și a culorii.
h) Prelucrarea produselor de la filtre, fază prin care se urmărește dirijarea la un pasaj 6) Indicatorii de calitate ai produselor, impuși de beneficiar, sunt determinați în mare
de cernere, unde se separă făina de tărâță, a particulelor colectate la filtrele de aer. parte, de dezvoltarea fazelor tehnologice, mărimea orificiilor sitelor de cernere și de
i) Recuperarea produselor din avalanșe (înfundări), prin care, în cazul eventualelor conducerea practică a procesului de măciniș.
înfundări, produsele rezultate se vor reintroduce în circuitul tehnologic, în același loc 7) Gradul de extracție, influențează în sens direct proporțional dezvoltarea fazelor
cu locul de colectare. tehnologice. De exemplu, dacă extracția totală de făină este de 72-75 %, numărul
Din cele prezentate până acum, rezultă că în cazul unor capacități mici de producție se treptelor de șrotuire este de 4 sau 5, iar dacă extracția totală, indiferent de numărul de
va folosi măcinișul scurt (în sistemul gospodăresc chiar măcinișul plat, mai ales la sortimente extrase, este de 78-82 %, numărul treptelor de șrotuire crește la 6-7.
folosirea morilor cu pietre, ciocane sau valțuri simple (1 sau 2) (pasaj neted + pasaj Similar numărul treptelor de măcinare crește de la 8-10 în primul caz, la 12-14 în al
rifluit)), iar în cazul unor capacități mari, măcinișul înalt sau semiînalt. doilea caz.
DETERMINAREA PARAMETRILOR GLOBALI PRINCIPALI AI STRUCTURILOR DETERMINAREA PARAMETRILOR GLOBALI PRINCIPALI AI STRUCTURILOR
PRODUCTIVE DIN MORĂRIT PRODUCTIVE
Calculul suprafeței de cernere
Calculul lungimii totale a cilindrilor și utilajelor (valțurilor) de măcinare necesare
Se pornește tot de la încărcătura specifică a sitelor qs și capacitatea de producție a morii Q.
Pentru determinarea lungimii totale necesare a cilindrilor se introduce o mărime Încărcătura specifică pentru sitele plane are următoarele valori:
caracteristică numită încărcare (încărcătura) specifică a valțurilor qv, [kg/cm/24h], ale • mori de capacitate mare și măciniș înalt : qs= 800-1500 kg/m2/24h;
• mori de capacitate mică și măciniș înalt : qs= 300-500 kg/m2/24h.
cărei valori se aleg funcție de tipul măcinișului și capacitatea morii, după cum În plus, încărcătura specifică este, în mare măsură influențată și de tipul utilajului :
urmează: • site plane SP 812 şi SP 612, 800-900kg/m2/24h;
- la mori de mare capacitate și măciniș înalt : qv=35-50 kg/cm/24h; • site plane pătrate SPP 626, 1300-1400 kg/m2/24h;
- la mori de capacitate mică cu măciniș înalt sau semiînalt : q v=15-20 kg/cm/24h. • site plane pătrate SPP 426, 1300-1400 kg/m2/24h;
În aceste cazuri lungimea totală a cilindrilor Lt, se determină, funcție de capacitatea • site plane pătrate SPP 420, 1350-1450 kg/m2/24h;
de lucru a morii Q: • site plane pătrate SPP 620, 1350-1450 kg/m2/24h.
Suprafața totală de cernere, St, dată de relația:
Lt = Q / qv , [cm] (1)
St = Q / qs, [m2], (3)
Pentru a stabili numărul de valțuri (mori cu cilindri) necesare Nv, în funcție de iar numărul de site plane Ns, se determină funcție de suprafața unei site ssita, din relația:
lungimea unui valț întreg 2x lv , se folosește relația:
Ns = St / ssita, [buc]. (4)
Nv = Lt / 2 ∙ lv , [buc] (2)
În cazul folosirii în structura productivă a mașinilor de gris, în mod analog, lățimea totală
Dacă numărul de valțuri calculat este fracționar, se aleg utilaje cu lățimi mai mici, de necesară Lg, se determină funcție de încărcarea specifică medie qgmed, din relația:
cele mai multe ori lăsându-se acoperitor o lățime de rezervă. În practică, de cele mai Lg = Q / qgmed, [cm], (5)
multe ori, este necesară folosirea unor valțuri de lungimi diferite ale cilindrilor, numărul necesar de mașini de gris Nmg, se ia în funcție de lățimea unei site duble de griș 2∙lmg:
corespunzătoare fazelor tehnologice diferențiate de măciniș.
Nmg = Lg / 2*lmg, [buc] (6)