Coordonator științific: Student:

Prof.dr.ing VOICU Gheorghe Mega Dragoș Alin

 Introducere privind procesul de ambalare în folie de material plastic;
 Proprietățile materialelor plastice utilizate la obținerea ambalajelor;
 Obținere a ambalajelor prin extrudare;
 Obținere a ambalajelor prin calandrare;
 Obținere a ambalajelor flexibile (foliilor);
 Analiza soluției propuse;
 Parametrii principali ai instalației de extrudare cu suflare;
 Bilanțul energetic al mașinii / Alegerea motorului electric de acționare;
 Transmisia pentru acționarea melcului extruder;
 Reglare, întreținere, exploatare. Norme de protecția muncii;
 Bibliografie.
 Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură
menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este
destinat.
 Ambalarea este operația prin care se realizează protejarea produselor în scopul
păstrării calităților inițiale în condiții igienice, în timpul manipulării, transportului,
depozitării și desfacerii lor (și chiar in timpul consumului).
 Materialele plastice se utilizează pe scară tot mai largă la confecționarea
ambalajelor datorită miltiplelor avantaje: izolează bine produsele, atât alimentare
cât și nealimentare; sunt nealterabile; sunt ușoare; sunt rezistente la rupere; sunt
impermeabile la apă, aer și gaze; sunt rele conductoare de căldură; au rezistență
termică (100÷150°C) și pentru temperaturi ridicate și pentru temperaturi joase; au
aspect de prezentare superior, atrăgător, pentru toate formele posibile și culori
realizabile; au rezistență chimică ridicată și preț de cost scăzut.
 Masele plastice sunt materiale produse pe bază de polimeri, capabile de a căpăta la
încălzire forma ce li se dă şi de a o păstra după răcire. Se caracterizează printr-o
rezistenţă mecanică mare, densitate mică, stabilitate chimică înaltă, proprietăţi
termoizolante şi electroizolante.
 Polipropilena (PP) - se folosește sub formă de granule, pudră sau folie, fiind
supusă procesului de extrudare sau injectare obținându-se tuburi deformabile, cutii,
saci împletiţi din fire de PP etc.
 Extrudarea – procedeu
de deformare plastică

 Melcul – este partea

activă a extruderului
 Calandrarea

 Etapele operației de calandrare: - alimentarea cu materie primă;

- laminarea;
- operații auxiliare
 Tipuri de calandre
 Instalație de peletizare (granulare) Berstroff
Materialul plastic în amestec cu celelalte componente poate fi
peletizat și depozitat sub formă de pelete (granule) sau poate fi transformat în
folie și bobinat.

 Linii pentru saci și sacoșe Mobert (seria Gamma)

Sunt linii polivalente care realizează sudarea, decuparea și plierea
sacilor și a sacoșelor cu gură deschisă obținute din folie tubulară derulată de
pe bobină

 Linii Elecster de producere a filmelor pentru ambalaje.

 Utilajul ideal
 Diametrul melcului: dm = 119,8 mm
𝐿
 Raportul = 14,02
𝑑𝑚
𝐿𝑎
 Lungimea zonei de alimentare: La = 290 mm / raportul = 2,42
𝑑𝑚
𝐿𝑐
 Lungimea zonei de compresie: Lc = 578 mm / raportul = 4,82
𝑑𝑚
𝐿𝑑
 Lungimea zonei de dozare: Ld = 540 mm / raportul = 4,50
𝑑𝑚
𝐻1 𝑑𝑚 −𝐻1 𝜌
 Raportul de compresie rc = 1,26 (𝑟𝑐 = ∙ = 2)
𝐻2 𝑑𝑚 −𝐻2 𝜌1
𝐻2
 Raportul = 0,125
𝑑𝑚
 Pasul spirei melcului (pm =[(0,8÷1,2)dm]
𝑝𝑚1 = 0,8 ∙ 119,8 = 95,84 𝑝𝑚2 = 1,2 ∙ 119,8 = 143,76
 Unghiul spirei exterioare: αs = 33°
 Secțiunea transversală a spirei
 Grosimea spirei: [(0,08÷0,1)dm] : 9,584 / 11,98
 Jocul spiră – cilindru : 𝛿𝑚𝑖𝑛 = 0,119 / 𝛿𝑚𝑎𝑥 = 0,299
 Turația melcului: nm = 60 rot / min
 Puterea teoretică:
𝑃 = 𝑘𝐸 ∙ 𝜂 ∙ 𝑛2 ∙ 𝑍 + 𝑘𝑎 ∙ 𝑛 ∙ ∆𝑝 = 16260 W

 Puterea motorului electric :

2∙𝑃 32520
𝑃𝑚𝑒 = 2 3 ≈ = 40650 W
𝜂 𝑇𝐶𝑇 ∙ 𝜂𝐴𝐶 ∙ 𝜂𝑝∙𝑟𝑢𝑙 0,8

În conformitate cu cele prezentate se alege pentru acționarea extruderului un

motor electric cu puterea de circa 45 kW și turația de 1500 rot / min.
 Transmisia pentru acționarea melcului extruder se compune dintr-o transmisie cu curele
trapezoidale și un reductor în două trepte cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți.
 Raporturile de reducere (transmitere) corespunzătoare transmisiei de acționare a melcului
extruder sunt:
 iTCT = 2 – pentru transmisia cu curele trapezoidale;
 iAC1 = 3 – pentru primul angrenaj cilindric cu roți dințate;
 iAC2 = 4,16 – pentru al doilea angrenaj cilindric cu roți dințate.
 𝑖𝑡𝑜𝑡 = 2 ∙ 3 ∙ 4,16 = 25
 În timpul executării produselor, operatorul la prelucrarea materialelor plastice conduce, reglează,
exploatează şi supraveghează maşini şi prese de pastilare, dozatoare, valţuri, malaxoare, instalaţii de
şagrinare, instalaţii de răcire, etuve, calandre, maşini de extrudere, maşini de injecţie, maşini şi instalaţii
de sudat materiale plastice, maşini de formare cu vid şi aer comprimat, prese pentru formarea materialelor
plastice, prese de transfer, matriţe pentru formarea prin presare, matriţe pentru formarea prin injecţie, etc.

 După terminarea operaţiilor de obţinere a produselor, operatorul la prelucrarea materialelor plastice

execută lucrările de întreţinere ale mijloacelor de muncă, prevăzute în instrucţiunile de lucru ale
acestora: verificarea şi completarea nivelurilor agenţilor de ungere şi răcire, curăţirea, lustruirea şi
ungerea părţilor active ale suprafeţelor de lucru, etc.

 Operatorul la prelucrarea materialelor plastice se integrează în cadrul echipei, îşi identifică sarcinile
şi îşi planifică activităţile zilnice şi poate comunica corect cu toate persoanele implicate direct în procesul
de muncă sau care au legătură cu acesta, foloseşte toate posibilităţile pentru dezvoltarea sa personală şi
profesională.

 Operatorul la prelucrarea materialelor plastice este capabil să identifice şi să evite riscurile de

accidentare şi să intervină corect în caz de accident.
 Botea T. – Ambalaje şi tehnologii de ambalare în industria alimentară, Universitatea Poliethica Timişoara, 1998;
 Banu C. - Manualul Inginerului de Industrie Alimentara VOL. 1, Editura Tehnică București, 1998
 Fetecău C., ş.a. – Prelucrarea materialelor plastice prin injectare, Ed.OID-ICM, Bucureşti, 1998;
 Horun S. – Aplicaţiile materialelor plastice, Editura Tehnică, 1975;
 Jinescu V.V. – Debitul maşinii de extrudere cu un melc. I. Materiale Plastice, 27, nr. 1, p. 38 – 43 (1990).
 Jinescu V.V., Jugănaru M. – Debitul zonei de alimentare şi caracteristicile de funcţionare ale melcului, vol. Industria de Petrol şi Gaze. Prezent şi perspective, I.P.G., Ploieşti, 14-15 mai
1992, p. 215-223.
 Manea Gh. – Prelucrarea prin injecţie a materialelor plastice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983;
 Merticaru V., ş.a. – Ambalaje şi mecanisme de ambalat, Ed.OID-ICM, 1997;
 Mihail R., ş.a. – Prelucrarea materialelor plastice, Editura Tehnică, 1963;
 Mihail R., ş.a. – Ingineria proceselor biochimice, Litograf. I.P.B., 1988;
 Modern Packaging Enciclopedia, vol. 41, nr.7A, Mc-Graw Hill Inc., New York, 330W, 1970
 Nuţă M., ş.a. – Ambalaje din materiale plastice, Ed. Tehnică, 1983;
 Rusu M., Rusu D. – Tehnologii de prelucrare a polimerilor, Ed. Dosoftei, 1995;
 R. Șaban, D. Gheorghe, T. Vasile, ș.a., Studiul și Ingineria Materialelor, Editura didactică și pedagogică, R.A. – București, 1995;
 Tudose R.Z., ş.a. – Reologia compuşilor macromoleculari, Ed.Tehnică, 1983;
 Tudose R.Z., ş.a. – Procese, operaţii, utilaje în ind. chimică, Ed.D.P., 1977;
 Tudose R.Z. – Procese şi utilaje în industria de prelucrare a compuşilor macromoleculari, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976;
 Voicu Gh. – Sisteme de dozare şi ambalare, Editura Bren, Bucureşti, 2001;
 * * * - Modern Packaging Enciclopedia, vol.41, nr.7A, Mc-Graw Hill Inc., New York, 330W, 1970;
 * * * - Prospecte şi cărţi tehnice de utilaje pentru extrudare, calandrare şi industria de ambalaje (Berstorff, Auma, Macchi, etc.)
 * * * - Manualul inginerului din industria alimentară, Ed. Tehnică, Vol.1, 1998;
 https://www.scribd.com/doc/85457830/8/Clasificarea-materialelor-plastice
 http://www.scribd.com/doc/55203647/Prelucrarea-Prin-Extrudare-Si-Deform-Area-Tablelor#scribd
 *** Notițe curs Voicu Gheorghe – Mașini și Instalații de dozare și ambalare
 S.Șt. Biriș, M. Manea, G. Paraschiv, ș.a. ” Power calculs elements for oil presses”, 2009
 S.Șt. Biriș, M. Manea, N. Ungureanu ș.a. ” Necessary power for oil presses drive” , 2009
 I. Filip, ”Componente mecanice ale sistemelor biotehnice”, Editura BREN, 2014.
 Dămăcuș Gabriel – Cercetări privind optimizarea sistemelor de ambalare pentru alimente în cazul folosirii maselor plastice, Teză de Doctorat, Universitatea Politehnica Timișoara, 2015
 Vă mulțumesc mult pentru atenție!