Agricultura in general

Agricultura a fost si este dominata de afacerile de familie. Pana in anii saizeci si la

inceputul anilor saptezeci, productia de pasari si porci facea parte din activitatile mixte de la o
ferma, unde erau crescute cereale si diferite specii de animale. Hrana era obtinuta la ferma sau
era furnizata local, iar reziduurile de la animale erau returnate pe terenuri ca fertilizatori.
Doar un numar foarte mic de ferme de acest gen mai exista in Ue, deoarece fermierii
au fost incurajati sa se specializezez prin cresterea cererii pe piata, dezvoltarea
materialului genetic si echipamentului agricol si disponibilitatea hranei relativ ieftina. In
consecinta, numarul de animale si capacitatea fermelor a crescut si a asa a inceput crestera
intensiva a animalelor. In cadrul acestor lucrari au fost luate in considerare protectia animalelor
si evolutiile, chiar daca acestea nu au fost prioritare. Suplimentar la legislatia UE se va
continua discutia referitoare la protectia animalelor. Unele State Membre au deja diferite
reglementari legate de protectia animalelor si impun cerinte legate de sistemele de
adapost, ce depasesc reglementarile de protectia animalelor.

Impactul de mediu al industriei

In fermele de crestere intensive, aspectul de mediu cheie este acela ca animalele metabolizeaza
hrana si elimina aproape toti nutrientii prin excremente. In productia de porci de
sacrificare, procesul consului de azot, utilizarea si pierdierile sunt bine inteles si aratate
in figura 1. Din pacate o asemenea imagine nu este valabila si pentru pasari. Figura 1:
Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg Cresterea intensiva a
animalelor coincide cu o densitate de animale mai mare iar aceasta densitate poate fi
considerata ca un indicator brut a cantitatii de excremente animale produse de ferma. O
densitate mare poate sugera faptul ca depunerile de minerale disponibile din excrementele
animale pot depasi cerintele ariei agricole pentru cerealele crescute sau pentru mentinerea
ierbii de pe campuri. In cele mai multe tari, productia de porci este concentrate in
anumite regiuni, de exemplu in Olanda productia este concentrate in provinciile din sud, in
Belgia este punternic concentrate in West Flanders. In Franta, productia intensiva de porci este
concentrata in Marea Britanie iar in Germania productia de porci este concentrata in nord-
vest. Italia isi are productia de porci concentrata in Valea Po; in Spania aceasta este in
Catalua si in Galicia, iar in Portugalia productia de porci este concentrata in nord.
Densitatile cele mai mare sunt raportate a fi in Olanda, Belgia si Danemarca. Datele
asupra concentratiei productiei de animale la nivel regional este considerate a fi un
indicator bun asupra faptului daca o regiune ar putea avea probleme potentiale de mediu.
Aceasta este ilustrata clar prin figura 2, care arata problemele precum: acidifierea (NH3,
SO2, NOx), eutrofierea (N, P), deranjarea locala (miros, zgomot) si imprastierea fugitive a
metalelor grele si pesticidelor. Proteina din tesuturile porcilor Urina Emisiile de amoniac in
aer Imprastierea dejectiilor pe sol Proteina in hrana DejectiiFecale
Tehnicile aplicate si Bat asupra cresterii intensive de animaleIn general, activitatile ce pot fi
gasite intr-o ferma cu crestere intensive, sunt: CrestereaanimalelorDescarcarea&
incarcareaanimalelorSelectarea si Impachetarea oualelor(doar fermele de ouatoareAmestecarea
hraneiDepozitareahraneiMacinarea
furajuluiDepozitareadeseurilorDepozitareacarcaselorTratarea apei
uzateDepozitareabalegaruluiDepozitare Permanenta pe terenIncinerareaTratarea balegarului la
fermaDepozitareaProduselor rezidualeAplicarea pe propriul terenProcesarea externaTratarea
externasau aplicareaEnergiaEvacuareaAchizitionarea hraneiFigura 3: Schema genearala a
activitatilor din ferma de crestere intensiva Aspectul central de mediu in cresterea intensiva a
animalelor este dat de balegar. Acesta este reflectat in ordinea in care activitatile din
ferma sunt prezentate in capitolele 4 si 5 in acest document, incepand cu buna practica
agricola, urmat de strategiile de alimentare pentru a influenta calitatea si compozitia
excrementelor, metodelor de indepartare a gunoiului din sistemele de adapost, depozitarea si
tratarea gunoiului si in final imprastierea acestuia pe teren. Alte aspecte de mediu precum
deseurile, energia, apa si apa uzata, si zgomotul sunt de asemenea abordate, desi mai putin
detaliat.

Executive Summary Intensive Rearing of Poultry and Pigs vAmoniacului i s-a dat cea mai
mare atentie ca poluant cheie pentru aer deoarece este emis in cele mai mari cantitati.
Aproape toate informatiile asupra reducerii de emisie de la adapostirea animalelor sunt raportate
la reducerea emisiei de amoniac. Se presupune ca tehnicile de reducere a emisiilor de amoniac
vor reduce de asemenea emisiile altor substante gazoase. Alte impacturi de mediu se refera la
emisiile de azot si fosfor in sol, apa de suprafata si panza freatica si rezulta din imprastierea
gunoiului pe teren. Masurile de reducere a acestor emisii nu sunt limitate la cum sa se
depoziteze, trateze si imprastia gunoiul rezultat, ci cuprinde masurile prin intreg sirul de etape,
incluzand pasii pana la minimizarea productiei de balegar. In paragrafurile de mai jos, tehnicile
aplicate si concluziile asupra BAT sunt rezumate pentru pasari si porci. Buna practica agricola
in cresterea intensive a porcilor si pasarilor Buna practica agricola este o parte esentiala a BAT.
Desi este dificil sa se cuantifice beneficiile de mediu in termenii reducerii emisiilor sau
reducerilor in utilizarea energiei si apei, este clar ca un management constincios al fermei va
contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ferma de crestere intensiva a pasarilor si
porcilor. Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a
animalelor, BAT inseamna a respecta cele ce urmeaza: identificarea si implementarea educatiei
si programelor de training pentru personalul fermei inregistrarea consumului de apa si
energie, a cantitatilor de hrana pentru animale, a deseurilor rezultate si imprastierea pe camp
a fertilizatorilor anorganici si a deseurilor detinerea unei proceduri de urgenta pentru a
putea face fata emiisilor neplanificate si incidentelor implementarea unui program de
reparatii si mentenanta pentru a asigura faptul ca structurile si echipamentul functioneaza bine si
instalatiile sunt pastrate curate planificarea activitatilor pe amplasament in mod
corespunzator, precum si furnizarea materialelor si eliminarea produselor si deseurilor, si
planificarea aplicatiei gunoiului pe teren, in mod corespunzator. Strategiile de alimentare
pentru pasari si porci Compozitia hranei pasarilor variaza considerabil nu doar intre
instalatii insa si intre Statele Membre. Aceasta se datoreaza amestecului de ingrediente
diferite, precum cerealele, semintele, boabele de soia si bulbilor, tuberculilor, radacinilor,
recoltelor radacinoase si produselor de origine animala (de ex. carne de peste, faina de
carne si oase si produse lactate). Principalele ingrediente pentru porci sunt cerealele si soia.
Hranirea eficienta a animalelor tinde sa furnizeze cantitatea solicitata de energie neta,
amino-acizi esentiali, minerale, micro-elemente si vitamine pentru crestere, ingrasare sau
reproducere. Formula de hranire a porcilor este o chestiune complexa iar factorii precum
greutatea vie si etapa de reproducere, influenteaza compozitia hranei. Se utilizeaza de cele mai
multe ori hrana lichida, insa se utilizeaza si hrana uscata si amestecuri. Independent de
prepararea hranei pentru a o potrivi cat de mult posibil la cerintele pentru pasari si porci, exista
de asemenea si tipuri diferite de alimentare in timpul ciclului de productie. Vezi tabelul 1 pentru
diferite categorii si numarul fazelor de alimentare, aplicate uzual si considerate BAT. O tehnica
aplicata de reducere a excretiei de nutrienti (N si P) in balegar, pentru porci si pasari, este
managementul nutrional. Managementul nutrional tinde sa potriveasca si mai
indeaproape cerintele animale in diferitele etape de productie, astfel reducand cantitatea de azot
eliminate din azotul nedigerat sau catabolizat. , si care este eliminat in timp prin urina. Masurile
de alimentare include hranirea in faze, formule de diete bazate pe nutrientii digestibili
/disponibili, utilizand diete cu proteine reduse cu supliment de amino-acizi si utilizand diete cu
fosfor redus cu suplimant fitasic sau diete cu fosfati inorganici foarte digerabili. Si mai
mult,

Executive Summaryvi Intensive Rearing of Poultry and Pigsutilizarea anumitor aditivi in

alimentare, precum enzimele, pot creste eficienta alimentara, astfel imbunatatind retinerea
nutrientilor si astfel reducand cantitatea de nutrienti ramasi in balegar. Pentru porci, o reducere
de proteina cruda de la 2 la 3 % (20 la 30 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de
rasa/geno-tip si punctul initial de incepere, pentru pasari aceasta este de 1 la 2% (10 la 20
g/kg de hrana). Intervalul obtinut pentru continutul proteic, concluzionat a fi Bat, este
raportat in tabelul 1. Valorile din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de
continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale.
Cercetarile asupra nutritiei aplicate au loc momentan in unele State Membre si pot duce la
reduceri posibile in viitor, in functie de efectele asupra schimbarilor in geno-tipuri. Daca este
vorba de fosfor, baza pentru BAT este data de alimentarea animalelor (pasarile si porcii)
cu diete succesive (alimentarea in faze) cu continut de fosfor per total mai redus. In
aceste diete, fosfatii din hrana anorganica digerabila si/sau fitasele trebuie sa fie utilizate pentru a
garanta alimentarea suficienta a fosforului digerabil. Pentru pasari, o reducere totala de fosfor de
0.05 la 0.1 % (0.5 la 1 g/kg hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip, utilizarea
hranei de materie cruda si punctul de incepere prin aplicarea fosfatilor si/sau fitaselor din
hrana anorganica foarte digetibila in hrana. Pentru porci, aceasta reducere este de 0.03 - 0.07
% (0.3 - 0.7 g/kg din hrana). Nivelul rezultant al continutului total de fosfor din hrana
este dat in tabelul 1. Pentru situatia porcilor, valorile asociate BAT din tabel sunt doar
indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic din hrana. De aceea
nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei este momentan
realizata in cateva din Statele Membre si pot aduce noi reduceri, in functie de efectele
schimbarilor din genotipuri. SpeciileFazeleContinutul brut de proteina (% in feed) 1)Continutul
total de fosfor (% in feed) 2)Observatiiincepere 20 22 0.65 0.75 crestere 19 21 0.60 0.70
Pui de ingrasatfinal 18 20 0.57 0.67 <4 saptamani 24 27 1.00 1.10 5 8 saptamani 22
24 0.95 1.05 9 12 saptamani 19 21 0.85 0.95 13+ saptamani 16 19 0.80 0.90
Curcani16+ saptamani 14 17 0.75 0.85 18 40 saptamani 15.5 16.5 0.45 0.55
Ouatoare40+ saptamani 14.5 15.5 0.41 0.51 Purcei<10 kg19 210.75 0.85 Scroafe cu
purcei<25 kg17.5 19.50.60 0.70 25 50 kg 15 17 0.45 0.55 Porci de
ingrasare50 110 kg 14 15 0.38 0.49 gestatia 13 15 0.43 0.51 Scroafealaptare 16 17
0.57 0.65 1) cu alimentare adecvata echilibrata si optima de amino acizi digestibili si 2) cu
fosfor adecvat digestibil prin utilizarea de ex. a fosfatilor digestibili anorganici si/sau fitazelor
Tabelul 1: Nivelurile de proteina bruta indicativa in BAT hrana pentru pasari si porci
Sistemele de adapost pentru pasari; gainile ouatoare Cele mai multe gaini ouatoare sunt
crescute in continuare in custi. Sistemul conventional de adapostire este o baterie cu
depozitarea deschisa a gunoiului pe sub custi, insa in zilele actuale cele mai multe tehnici
prezinta o imbunatatire a acestui sistem. Principiul din spatele reducerii emisiilor de amoniac
din custi consta intr-o eliminare frecventa a gunoiului. Gunoiul uscat reduce de asemenea
emisiile prin inhibarea reactiilor chimice. Cu cat se usca mai repede gunoiul cu atat mai
mica va fi emisia de amoniac. O combinatie de eliminare frecventa si uscare fortata a gunoiului
ofera o reduce mare a emisiilor de amoniac din adapost si de asemenea

Executive Summary Intensive Rearing of Poultry and Pigs viireduce emisiile din instalatiile de
stocare, insa la un cost energetic aferent. Sistemele de custi aplicate de obicei, considerate
BAT, sunt: un sistem de custi cu eliminarea gunoiului, cel putin de doua ori pe
saptamana, prin intermediul benzilor de transport al gunoiului catre un depozit inchis custile
dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului si cu uscarea cu tiraj fortat, la care gunoiul
este eliminat cel putin o data pe saptamana catre un depozit acoperit custi dispuse vertical cu
o banda de transport a gunoiului cu uscarea imbunatatita prin tiraj forta, la care gunoiul
este eliminat de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit inchis custile dispuse
vertical cu o banda de transport a gunoiului cu un tunel de uscare deasupra custilor;
gunoiul este eliminat catre un depozit acoperit dupa 24 36 ore. Sistemul de custi cu un
depozit aerat deschis de balegar (de asemenea cunoscut ca sistem in groapa adanca) este
un BAT conditionat. In reginile unde climatul mediteranean predomina, acest sistem este
Bat. In regiunile cu temperaturi medii mult mai mici, aceasta tehnica poate indica o
emisie de amoniac semnificant mai mare si nu este BAT, aceasta in cazul in care
groapa de depozitare este prevazuta cu un mijloc de uscare a gunoiului. Oricum, ca o
consecinta a cerintelor Directivei 1999/74/EC, avand la baza standardul minim pentru
protectia gainilor ouatoare, custile numite mai sus vori fi scoase din valabilitate. Aceasta va
interzice instalarea oricarui sistem nou conventional din 2003 si va conduce la o interzicere totala
a acestor custi din 2012. Oricum, in 2005 se va decide daca Directiva sus mentionata
necesita sa fie revizuita. Aceasta decizie depinde de rezultatelor mai multor studii si a
negocierilor viitoare. Interzicerea sistemelor conventionale de custi va necesita fermelor sa
utilizeze asa numitele custi cumulate sau sistemele fara custi. Tehnici diferite ce aplica
conceptul de custi cumulate se afla actualmente in dezvoltare, insa la acestea exista
putina informatie disponibila. Oricum, aceste concepte vor forma alternativa unica la sistemele
custi ce va fi permisa pentru instalatiile noi incepand cu 2003. Sistemele de adapostire fara
cusca, care au fost considerate BAT, sunt: sistemul cu pat absorbant (cu sau fara uscare fortata a
gunoiului) sistemul cu pat absorbent cu pardoseala perforate si uscare fortata a gunoiului un
sistem de voliere cu sau fara zona in aer libera si/sau zona exterioara care se preteaza pentru
scormonit. Informatia din textul principal al BREF, asupra sistemelor de adapostire
mentionate mai sus, arata ca imbunatatind protectia animalelor s-ar produce un efect negative
prin limitarea reducerii emisiilor de ammoniac din adaposturile de gaini ouatoare. Sistemele de
adapost pentru pasari; puii de ingrasat Adapostirea traditionala pentru productia intense a puilor
de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina natarula sau fara
ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventialatie fortata. Cladirile sunt de
asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (feresterle cu perdele de
tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si
supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti strat absorbant (de obicei paie normal
taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o
densitate de 18 la 24 pasari per m2 iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari.
Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor
de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul abosorbant
umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde
atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni
scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate
a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca
BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat:

Executive Summaryviii Intensive Rearing of Poultry and Pigsadaposturile ventilate natural cu

podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri
adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbent si
echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA). Unele sisteme noi dezvoltate au
un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l.
Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 94 % reduceri in comparative cu
sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de
energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera
BAT. Aceste tehnici sunt: o podea perforate cu sistem de uscare cu aer fortat o podea
supraetajat cu sistem de uscare cu aer fortat un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si
uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sisstem de intazire a aerului in casele puilor de
ingrasare. Acesta poate fi sistemul combi, care incalzeste podeaua si substantele (precum
absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv
subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul
intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa:
unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt
inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile
perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie
de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite.
Acest sistem combi, de asemnea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT
conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului
permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat
doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 4 metri. Nu se cunoaste inca daca
acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru
si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului
poate sa fie insuficienta. Sistemele de adapostire pentru porci; observatiile generale Un numar
de puncte generale sunt realizate asupra adapostului de porci, urmate de o descriere detaliata a
tehnicilor aplicate pentru adapostire si BAT asupra adapostirii scroafelor de imperechere si
gestante, porcilor de ingrasat / de sacrificare, scroafelor cu purcei si purceilor in crestere.
Conceptul de reducere a emisiilor de ammoniac din aer de la sistemele de adapostire a porcilor,
asa cum sunt prezentate in capitolul 4, de obicei implica unele sau toate principiile urmatoare:
reducerea suprafetelor de balegar emitente eliminarea gunoiului (namolului) din groapa catre
un depozit extern de namol aplicarea tratamentului suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine
lichidul de spalare racirea suprafetei de excremente utilizarea suprafetelor (de exemplu, a
canalelor pentru balegar si gratarelor) care sunt usor de curatat. Betonul, fierul si plasticul
sunt utilizate in constructia podelelor perforate. Vorbind in general si avand aceeasi marime a
perforatiei, gunoiul cazut pe perforatiile de beton necesita un timp mai indelungat de cadere in
groapa decat utilizandu-se un gratar de fier sau plastic, acest aspect asociindu-se cu
emisii ridicate de amoniac. Aici trebuie sa se mentioneze faptul ca gratarul de fier nu
este permis in unele State Membre. Eliminarea frecventa a gunoiului prin spalarea cu namol
poate rezulta intr-un maxim al emisiilor de miros cu fiecare spalare. Spalarea este facuta in mod
normal de doua ori pe zi; o data seara si

Executive Summary Intensive Rearing of Poultry and Pigs ixo data seara. Aceste maxime de
emisii de miros pot cauza o disturbare pentru vecini. Tratamentul aditional al namolului
necesita de asemenea energie. Aceste efecte colaterale au fost luate in considerare la
definirea BAT legat de conceptele diferitor adaposturi. Aceste maxime ale emisiilor de
miros pot provoca disconfortul vecinilor. Tratamentul suplimentar al namolului necesita de
asemenea energie. Referitor la stratul absorbent (de obicei paie), se preconizeaza ca
utilizarea absorbantului in adaposturile de porci va creste in Comunitate ca urmare a
constientizarii protectiei animalelor. Absorbantul poate fi aplicat in legatura cu sistemele
de adapostire ventilate natural (controlate automat), la care stratul absorbant ar proteja
animalele de temperaturile reduse, astfel necesitand mai putina energie pentru ventilare si
incalzire. In sistemele in care este utilizat stratul absorbant, boxa poate fi impartita in zona
de dejectii (fara strat absorbant) si zona cu pardoseala soldia si strat absorbant. S-a raportat ca
porcii nu folosesc mereu aceste zone intr-un mod corect, de ex. ei dejecteaza in zona
amenajata cu strat absorbant si / sau utilizeaza suprafata perforata sau cea solida de
dejectii pentru a se aseza. Oricum, conceptual boxei poate influenta comportamentul
porcilor, desi s-a raportat ca in unele regiuni cu climat cald, acest lucru n-ar fi suficient pentru a
preveni murdarirea cu dejectii a ariilor cu asternut absorbant si asezarea in ariile de
dejectii. Argumentul pentru acesta a fost acela ca intr-un sistem complet cu asternut
absorbant, porcii nu au posibilitatea de a se racori pe o podea neacoperita. O evaluare integrata
a utilizarii asternutului absorbant ar include costuri suplimentare pentru furnizarea de
asternut absorbant si scoaterea lui, precum si consecintele posibile asupra emisiilor din
depozitul de balegar si pentru aplicatia pe teren. Utilizarea stratului de absorbant are loc
in dejectii solide care cresc material organica a solului. In anumite circumstante, acest
timp de balegar este benefic pentru calitatea solului; acesta este un efect collateral foarte pozitiv.
In capitolul 4 tehnicile de adapostire aplicate pentru porci au fost evaluate asupra potentialului de
reducere a emisiilor de ammoniac, N2O si CH4 , efectelor colaterale (utilizarea energiei
si apei, mirosului, zgomotului, pulberilor) aplicabilitatii, operabilitatii, protectiei animalelor
si costurilor; toate comparate fata de sistemul de referinta specific. Sistemele de adapostire
pentru porci; scroafele de imperechere/gestante Sistemele de adapostire aplicate actualmente
pentru scroafele de imperechere/gestante sunt: podelele perforate complet, ventilatia
artificiala si groapa de colectare adanca de sub podea (nota: acesta este sistemul de
referinta) podelele complet sau partial perforate cu sistemm de vacuum la partea
inferioara, sub podea, pentru eliminarea frecventa a namolului cu canale de spalare pe
sub podea si cand spalarea este finalizata, cu namol proaspat sau cu namol care este aerat.
Podea complet sau partial perforata cu rigole/tuburi de spalare la baza inferioara, si
acolo unde spalarea s-a finalizat, cu namol proaspat sau namol aerat Podea partial perforate cu o
groapa de dejectii la baza Podea partial perforate nervure de racire a suprafetei de dejectii
Podea partial perforate cu racleta pentru balegar Podea solida de beton cu strat complet de
absorbant Podea de beton solida cu alimentatoare de paie si electronice. Purcelele gestante si
de imperechere pot fi adapostite fie individual fie in grup. Oricum, legislatia UE asupra
protectiei porcilor (91/630/EEC) ofera minimul de standarde pentru protectia porciloar si
solicita ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupuri, de la 4 saptamani dupa
service si pana la 1 saptamana inainte de timpul preconizat de fatare, in vigoare pentru
adaposturile noi sau reconstruite de la 1 ianuarie 2003 si din 1 ianuarie 2013 pentru
adaposturile existente. Sistemele de grup necesita sisteme diferite de alimentare (de ex.
alimentatoare electronice pentru scroafe) pana la sistemele individuale de adapostire, de
asemenea ca proiect al boxei care

Executive Summaryx Intensive Rearing of Poultry and Pigsinfluenteaza comportamentul

scroafei (de ex. utilizarea zonelor de dejectii si a celor de asternut). Oricum, din punct
de vedere a mediului, datele inregistrate par a indica faptul ca sistemele de adapostire in
grup a nivelurilor de emisie sunt similare pana la sisteme de adapostire, daca se aplica
tehnici similare de reducere a emisiilor. In aceeasi legislatie UE asupra protectiei porcilor,
asa cum este mentionat deasupra (Directiva Consiliului 2001/88/EC amendand
91/630/EEC), sunt incluse cerintele pentru suprafetele podelelor. Pentru scroafe tinere si
gestante, o parte specificata a ariei podelei trebuie sa fie podea solida continua din care
un maxim de 15% este rezervata pentru deschizaturile de drenare. Aceste conditii noi se
aplica tuturor proprietatilor noi construite sau reconstruite incepand cu 1 ianuarie 2003 si tuturor
proprietatilor aparute din 1 ianuarie 2003. Efectul acestui aranjament al podelelor noi asupra
emisiilor in comparatie cu o podea tipica perforata complet, existenta (care este sistemul de
referinta) nu a fost cercetat. Maximul de 15% deschideri pentru drenaj in aria podelei
solide, continue, in noile conditii, este mai mic decat spatiul gol de 20% din zona de
podea de beton cu perforatii (un maxim de 20 mm gaura si un minim de 80 mm latime
a perforatiei pentru scroafe si scroafe tinere). De aceea efectul per ansamblu este de a
reduce spatiul gol. In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt
comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere
si gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de
beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente. Sistemul a fost
aplicat in mod uzual in Europa. Referitor la sitemele de adapostire pentru scroafele de
imperechere/gestante, BAT inseamna: Podele complet sau partial perforate cu sistem de vacuum
pentru eliminarea frecventa a namolului sau Podele partial perforate si o groapa micsorata
pentru dejectii. Este acceptat in general faptul ca grilajul de beton provoaca mai multe
emisii de ammoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, pentru BAT mentioant
mai sus nu este disponibila nici o informatie asupra efectului diferitelor grilaje asupra
emisiilor sau costurilor. Sistemele noi construite de adapostire cu podea complet sau partial
perforate si rigole de spalare sau tuburi la baza, iar spalarea este efectuata cu lichid ne-aerat,
reprezinta un BAT conditional. De exemplu, unde maximul de miros nu afecteaza
vecinatatea ca urmare a spalarii, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi construite.
Adica, acolo unde aceasta tehnica deja exista, ea este BAT (fara conditie). Un sistem de
adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de
incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire
a suprafetei de dejectii nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, dar acolo
unde exista deja construite, se considera BAT. In sistuatiile retrofite, aceasta tehnica poate fi
viabila dpdv economic si astfel si BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz.
Sistemele de podea partial perforate cu racleta pentru dejectii asazata la baza actioneaza
bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele
noi de adapostire, insa se considera BAT daca tehnica este deja implementata. Sistemele de
podele complet sau partial perforate si grilajele de spalare sau tuburile de la baza cu spalare
aplicate cu lichid ne-aerat, asa cum s-a mentionat, este BAT daca a fost amplasata deja.
Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru noile sisteme de adapostire
construite ca urmare a maximelor de miros, consumului energetic si operabilitate. Oricum, in
cazurile in care tehnica este deja aplicata, este BAT.