EXEMPLU CALCULE PROIECTARE FERMĂ IEPURI CARNE

Determinarea efectivelor

Stabilirea efectivelor de producţie

1. Efectiv teoretic tineret carne

Etc = Pc / G
Unde: Etc = efectiv teoretic an. carne
Pc = producţia de carne în viu, kg /an
G = greutatea medie a unui animal la livrare, kg

2. Efectiv iepuri carne necesar / an

Epc = Etc + m/100  Etc
Unde: Epc = efectiv iepuri carne necesar /an
m = pierderi prin mortalitate (7%)

3. Stabilirea efectivelor de tineret de înlocuire animale adulte de reproducţie

- tineret destinat reproducţiei (femele şi masculi) în vârstă de 14 – 18 săptămâni (populare)

Nr. cuşti reproducţie /hală = nr. cuşti în semihala maternitate + nr. cuşti an reprod. în aşteptare
din semihala tineret, din care:
- femele în semihala maternitate + femele reprod. în aşteptare din semihala tineret
- masculi în semihala maternitate + masculi reprod. în aşteptare din semihala tineret

Efectiv tineret reproducţie (femele şi masculi) necesar lunar

Popularea iniţială a adăposturilor
- 1 adăpost pe lună
- nr. luni de populare = nr. compartimente reproducţie (maternitate) din adăposturi = ........

Luna I - Populare hala 1 (H1)

necesar femele + masculi populare /hala 1 = nr. cuşti destinate din maternitate şi cuşti aşteptare
de la tineret = .........

Luna II-populare hala 2 (H2)

necesar femele + masculi populare /hala 2 = ........
- pierderi tineret reproducţie acomodare în luna I ......
ER = m1/100 + r1 /100
unde r1= pierderi prin reformă acomodare;
m1 = pierderi prin mortalitate
acomodare (mortalitate + reformă = 1,6%+ 4,2% = 5,8%)
acoperire pierderi acomodare hala 1:
- femele: nr. capete hala 1  5,8% = .......
masculi: nr. capete hala 1  5,8% = .......
Total necesar tin. reprod. luna a II-a în hala nr. 2 şi pierderi H1:
- nr. femele necesar hala 2 + pierderi hala 1 = .........
- nr. masculi necesar hala 2 = pierderi H1 = .........
În continuare se mai adaugă:
Pierderi lunare an. reproducţie (cumpărări lunile 3-12)
ER2-12 = m2 /100 + r2 /100 = 3,7 %
unde r2= pierderi prin reformă = 3 %;
m2 = pierderi prin mortalitate = 0,7 %

1
 Luna III-populare hala 3 (H3)
necesar femele + masculi populare /hala 3 = ........
- pierderi tineret reproducţie în luna a III-a
- în hala 1 pierderi lunare - masculi: nr.  3,7% = ........
- femele: nr.  3,7% = .......
- în hala 2 pierderi acomodare – masculi: nr. capete ......
- femele: nr. capete.......
Necesar tin. reproducţie luna III în H 3 şi pierderi H1 şi H2:
– femele nr. populare H3 + pierderi H1 + pierderi acomodare H2 = .......
- masculi nr. populare H3 + pierderi H1 + pierderi acomodare H2 = ......
Total = .......

Luna IV-populare hala H4

necesar femele + masculi populare /hala 4
- pierderi tineret reproducţie în luna a IV-a
- în hala 1 pierderi lunare - masculi: nr.  3,7% = ......
- femele: nr.  3,7% = ......
- în hala 2 pierderi lunare - masculi: nr.  3,7% = ......
- femele: nr.  3,7% = ......
- în hala 3 pierderi acomodare – masculi: nr. capete ......
- femele: nr. capete ........
Nec. tin. reproducţie luna IV în H 4 şi pierderi H1, H2 şi H3:
– femele nr. populare H4 + pierderi H1 + pierderi H2 + pierderi acomodare H3 = ........
- masculi nr. populare H4 + pierderi H1 + pierderi H2 + pierderi acomodare H3 = ........
Total = ........

Luna V acomodare H4 şi pierderi lunare H1, H2 şi H3:

Necesar cumpărare tineret femele = acomodare H4+ pierderi lunare x 3 hale = ........
Masculi = acomodare H4+ pierderi lunare x 3 hale = .........
Total = .......
Lunile VI-XII
Nr. total an. reprod. /fermă:
NR = Nr. cuşti x Nr. hale
- femele = nr. femele /hală x nr. hale /fermă = .............
- masculi = nr. masculi /hală x nr. hale /fermă = ........
- pierderi lunare animale reproducţie lunile VI-XII (3,7% mortalitate şi reformă):
masculi nr. masculi /fermă x 3,7 % =.......≈ ......
femele nr. femele /fermă x 3,7 % = ≈..........
Cumpărare lunară: masculi: nr. capete / lună = ........
femele: nr. capete / lună = ............

Total cumpărări anuale tineret reproducţie (populare H1 + populare H2 şi pierderi

acomodare luna I + populare H3, pierderi lunare H1 şi acomodare H2 + populare H4, pierderi
lunare H1, H2 şi acomodare H3 + acomodare H4 şi pierderi H1-H3 +pierderi lunile VI-XII):
- femele = ............ = ...............
- masculi = ........ = ...............
Total = ...............

4. Efectivele de tineret carne

- efectiv necesar pe hală = efectiv teoretic tin. carne pe an (cap.): 4 hale = nr. capete / hală / an
- capacitate semihală = Nr. cuşti x Nr. pui /cuşcă = 775 cuşti / hală cu 6 pui / cuşcă
775  6 = 4650 locuri pui / hală

2
 - capacitate fermă = capacit. semihală x nr. semihale = nr. locuri / fermă
- durata unei serii de creştere = 77 zile la livrare – 28 zile la înţărcare = 49 zile creştere tineret
carne
- număr serii / an = 365zile : 49 zile creştere pui înţărcaţi = 7,45 serii / an
- efectiv mediu = (efectiv iniţial + efectiv final livrat) /2 =..............(capete)

5. Număr fătări pe an
Nr. femele adulte reproducţie = nr. cuşti /semihală x nr. semihale /fermă =
775 x nr. semihale =...........(capete)
Necesar pui /femelă repr. = Necesar pui carne /nr. femele pe fermă =.............pui /femelă
Nr. fătări pe an = nr pui /femelă: prolificitate = 48,3 pui /7,3 = 6,6 fătări /an

Determinarea spaţiilor de producţie

Spaţiile de producţie sunt realizate din N hale de creştere şi exploatare şi din clădirile anexe
ale fermei.
O hală de iepuri este formată din 1 semihală reproducţie + 1 semihală tineret.
O hală are suprafaţa de 1200 m2 cu SAS de 200 m2 la mijloc
Fiecare compartiment are suprafaţa de 500 m2 şi cuprinde 860 cuşti dispuse pe 5 rânduri
(5 baterii  172 cuşti)
1. Compartimentul de tineret cuprinde:
- 775 cuşti tineret
- 85 cuşti femele şi masculi reproducţie în aşteptare
2. Compartimentul de adulte cuprinde:
- 860 cuşti (775 pentru femele şi 85 pentru masculi)

Proiectarea fluxului tehnologic

În funcţie de fluxul tehnologic folosit se pot programa grafic şi urmări activităţile care au loc
la nivelul fermei.
Fluxul se va face separat pentru animalele adulte de reproducţie şi pentru tineretul îngrăşat.
Pentru ferma proiectată s-a ales o tehnologie intensivă care foloseşte populare şi depopulare
totală în flux continuu.
Pentru realizarea grafică a activităţilor din fermă sunt necesari indicatorii tehnici următori:
- Vârsta la livrare = 77 zile
- Pierderi prin mortalitate pui 0 – 77 zile = 17%
- 0 – 4 săptămâni = 10%
- 5 – 11 săptămâni = 7%
- 1 fermă = semihale reproducţie + semihale tineret =............hale
- Fiecare hală = 2 compartimente (reproducţie, tineret)
- Fiecare compartiment = 860 cuşti dispuse pe 5 rânduri
- Compartiment tineret:
- 775 cuşti tineret
- 85 cuşti femele şi masculi în aşteptare
- Fiecare compartiment = 5 baterii  172 cuşti
- Pierderi prin mortalitate tineret reproducţie 14 – 18 săptămâni = 1,6% /4 săptămâni
- % reformă 14 – 20 săptămâni = 3 – 6% /4 săptămâni → 4,2%
- % mortalitate adulte / lună = 8,4% : 12 = 0,7%/lună
- % reformă adulte / lună = 2 – 4%;
- % reformă / an = 24 – 48% → 3% / lună
- Compartiment reproducţie = 860 cuşti (775 pentru femele şi 85 pentru masculi)
- Cuşti tineret reproducţie în aşteptare = 85 (77♀ + 8♂)

3
- Durata exploatare reproducţie = 12 luni
- Durata creştere tineret = 42 – 49 zile
- Nr. iepuraşi / cuşcă compartiment creştere = 6 – 8 capete→ 6 cap.

FLUXUL TEHNOLOGIC IEPURI ADULTI MATCA

Fluxul începe teoretic în prima lună a primului an cu popularea tineretului de reproducţie, după care
urmează 1 lună de acomodare, 1 lună intrarea la reproducţie şi 11-12 luni de reproducţie (şi în al
doilea an). Înlocuirea animalelor se face continuu, în funcţie de numărul animalelor reformate, timp
de 1-3 ani. Urmează curăţenia şi vidul sanitar 1 lună, apoi o nouă populare, ciclul de producţie
reluându-se.

FLUX IEPURI TINERET ÎNGRǍŞAT

Fuxul tineretului la îngrăşat începe cu popularea semihalei de îngrăşare cu tineret înţărcat în

săptămâna a 12-a a primului an, după care urmează creşterea tineretului timp de 7 săptămâni.
Depopularea totală are loc când se scot dejecţiile din una sau ambele semihale (maternitate şi
îngrăşare), la interval de 1-3 ani, vidul sanitar durând în total 4 săptămâni.

Urmează desenul fiecărui flux pe 5 ani.

4
 3.4. Necesarul de hrană

1. Necesar nutreţ combinat pentru tineret

Necesar nutreţ combinat zilnic pe fermă = Efectiv mediu x consum mediu zilnic = Efectiv mediu 
0,11 kg/zi/cap =...............kg/zi/cap
Necesar nutreţ combinat lunar pe fermă = necesar zilnic  30 zile =..........kg / lună =........t / lună
Necesar nutreţ combinat anual pe fermă = necesar zilnic  365 zile =..........kg /an =...........t / an
2. Necesar nutreţ combinat pentru iepuroaice cu pui
Zile furajate din total an = 6,6 fătări / an  28 zile alăptare = 184,8 zile furajate / an / cap
Zile furajate pe fermă total an = nr. femele repr. /fermă  184,8 zile f. =............zile furajate / an
Necesar nutreţ combinat anual pe fermă = zile furajate /an  0,35 kg / zi =...........kg =.........t / an / fermă
Necesar nutreţ combinat lunar pe fermă = necesar nutreţ combinat /an (kg): 12 luni =......kg / cap / lună
=...........t / lună / fermă

3. Necesar nutreţ combinat pentru iepuroaice fără pui şi masculi în aşteptare

Efectiv total animale în aşteptare pe total fermă = (77♂ + 8♀)  nr. hale =...........capete
Zile furajate anual = nr. capete  365 zile =..........zile furajate
Necesar nutreţ combinat anual = nr. zile furajate  0,12 kg / cap =.........kg NC / an =...........t / an.
Necesar nutreţ combinat lunar = necesar nutreţ combinat kg / an : 12 =..........kg / lună / fermă

4. Necesar nutreţ combinat pentru masculi de reproducţie

Efectiv total masculi reproducţie = 85 capete  nr. hale =............capete
Zile furajate anual = efectiv  365 =..........zile furajate
Necesar nutreţ combinat anual = zile furajate anual  0,12 kg / zi =..........kg / an =.......t / an
Necesar nutreţ combinat lunar = necesar nutreţ combinat kg / an: 12 =........kg / lună / fermă

5. Necesar nutreţ combinat pentru femele gestante

Zile gestaţie anual = 365 – 184,8 zile lactaţie = 180,2 zile gestante teoretic
Zile furajate anual = nr. femele pe fermă (capete)  180,2 zile =.........zile furajate
Necesar nutreţ combinat anual = zile furajate  0,14 kg / zi =.........kg / an =.........t / an
Necesar nutreţ combinat lunar = necesar kg / an : 12 = kg / lună =.........t / lună

TOTAL NECESAR NUTREŢ COMBINAT LUNAR =...........t / lună / total fermă

TOTAL NECESAR NUTREŢ COMBINAT ANUAL = ...........t / an /total fermă

3.4.1. Surse de aprovizionare

3.4.2. Optimizarea şi structura reţetelor de nutreţuri utilizate

Cel mai important factor pentru reuşita creşterii iepurilor în sistem industrial este alimentaţia
raţională. Aceasta trebuie să se realizeze pe bază de nutreţuri combinate complete, iar adăparea trebuie
să se facă la discreţie, prin sisteme automate.
În reţetele de nutreţuri combinate destinate iepurilor intră un număr mare de componente, dar în
principal cereale, lucernă deshidratată, şroturi, tărâţe, săruri minerale etc.

5
 Tabelul nr.

Necesarul de substanţe nutritive pentru realizarea reţetelor de nutreţuri combinate

utilizate în hrana iepurilor

NR. CRT. NUTRIENT UM IEPURE

1 Energie digestibilă Kj/g 10,5
2 Grăsime g/kg 20
3 Fibre brute g/kg 110
4 Proteină brută g/kg 160
5 Arginină g/kg 6
6 Aspargină g/kg Cerinţe nesemnificative
7 Acid glutamic g/kg Cerinţe nesemnificative
8 Histidină g/kg 3
9 Izoleucină g/kg 6
10 Leucină g/kg 11
11 Lizină g/kg 6,5
12 Metionină + Cistină g/kg 6
13 Fenilalanină + Tirozină g/kg 11
14 Treonină g/kg 6
15 Triptofan g/kg 2
16 Valină g/kg 7

În unitatea proiectată se va realiza furajarea cu 2 reţete de nutreţ combinat. Aceasta este

reprezentată de o singură reţetă pentru toate categoriile de iepuri adulţi din matcă şi o altă reţetă pentru
tineretul îngrăşat.
Pornind de la considerentele ştiinţifice indicate de NRC (Nutrient Requirement Council, 1997) s-a
realizat un model de necesar de substanţe nutritive pentru hrănirea tuturor categoriilor de iepuri din
fermă. Acesta este prezentat în tabelele 34-36.

Tabelul nr.......

Necesarul de substanţe minerale pentru realizarea

reţetelor de nutreţuri combinate

NR. CRT. NUTRIENT UM IEPURE

1 Calciu g/kg 4
2 Magneziu g/kg 0,35
3 Clor g/kg 3
4 Fosfor g/kg 2,2
5 Potasiu g/kg 6
6 Sodiu g/kg 2
7 Cupru g/kg 3
8 Iod g/kg 0,2
9 Fier g/kg Cerinţe nesemnificative
10 Seleniu g/kg Cerinţe nesemnificative

6
 Tabelul nr. .....

Necesarul de vitamine pentru realizarea

reţetelor de nutreţuri combinate

NR. CRT. NUTRIENT UM IEPURE

1 Tiamină (B1) mg/kg Cerinţe nesemnificative
2 Riboflavină (B2) mg/kg Cerinţe nesemnificative
3 Piridoxină (B6) mg/kg 39
4 Cianocobalmină (B12) mg/kg -
5 Menadionă (K) mg/kg Cerinţe nesemnificative
6 Retinol (A) mg/kg 0,17
7 Cholecalciferol (D3) mg/kg Cerinţe nesemnificative
8 Tocoferol (E) mg/kg 40
9 Acid ascorbic (C) mg/kg -
10 Colină mg/kg 1200

Ţinând cont de aceste recomandări se realizează o reţetă în funcţie de furajele materie primă
existente la nivelul fermei. Materiile prime utilizate în producerea nutreţului combinat trebuie să fie de
foarte bună calitate, salubre, fiind bine cunoscută sensibilitatea ridicată a iepurilor la furajele
necorespunzătoare.
Nutreţul utilizat în hrana iepurilor este un produs obţinut dintr-un amestec omogenizat de
cereale măcinate, şrot (soia, floarea soarelui), la care se adaugă făină de fân, carbonat de calciu, fosfat
dicalcic, aminoacizi de sinteză şi premixuri vitamino-minerale. Amestecul este granulat prin presare la
cald.
Materiile prime utilizate în alcătuirea furajului diferă în funcţie de an şi sezon, pentru că au o
compoziţie variabilă şi un preţ diferit.
Tabelul nr. ........

Exemplu de reţete de nutreţ combinat utilizate in hrana iepurilor

SPECIFICARE IEPURI REPRODUCŢIE IEPURI TINERET

Orz 7 4
Ovăz 16 23
Grâu 10,4 9,3
Şrot de floarea – soarelui 10 10
Şrot soia 6,3 9
Tărâţe grâu 8 9
Făină din paie de grâu 10 16
Făină lucernă 26 18
Premix colină 1,2 1,2
Carbonat de calciu 0,4 0,8
Fosfat dicalcic 1,5 1,5
Sare 0,2 0,2
Zoofort 3 3
Total 100 100

7
 Aspect.....................
Constituenţi analitici......................
Modul de administrare.......................

3.4.3. Costul unitar al reţetelor folosite

Principalele materii prime cumpărate de fermă pentru realizarea nutreţului concentrat au la

achiziţionare preţuri după cum urmează:
- nutreţuri fibroase:........lei / kg
- orz:.........lei / kg
- porumb:............lei / kg
- şrot floarea – soarelui:..........lei / kg
- premix: ............lei / kg
Pe baza acestora în moara proprie se va realiza după reţeta prezentată anterior furajele necesare.
Preţul final al nutreţului combinat l este de: ......... lei /tonă.

3.5. Consumul de alte resurse

3.5.1. Materialul biologic

Necesarul de material biologic pentru fiecare lună este:

Luna I: 852 ♀ şi 93♂
Luna II: ...............
Luna III: ...............
Luna IV: .............
Luna V: ..............
Luna VI – XII:
Total necesar material biologic anual = .........♀♀ şi ......... ♂♂ = ...........

3.5.2. Nutreţuri

1. Necesar nutreţ combinat pentru tineret

Necesar nutreţ combinat anual pe fermă = ...........t / an
2. Necesar nutreţ combinat pentru iepuroaice cu pui
Necesar nutreţ combinat anual pe fermă = ........t / an / fermă
3. Necesar nutreţ combinat pentru iepuroaice fără pui şi masculi în aşteptare
Necesar nutreţ combinat anual = ......... = ........... t / an.
4. Necesar nutreţ combinat pentru masculi de reproducţie
Necesar nutreţ combinat anual =............ = .......... t / an
5. Necesar nutreţ combinat pentru femele gestante
Necesar nutreţ combinat anual = ............ t / an

TOTAL NECESAR NUTREŢ COMBINAT LUNAR = ......... t / lună / total fermă

TOTAL NECESAR NUTREŢ COMBINAT ANUAL = .......... t / an /total fermă

8
 3.5.3. Apă

Necesarul de apă
1. Stabilirea necesarului de apă pentru femele cu pui
 1,5 l / cap / zi
Necesarul de apă anual pe fermă = ........... zile furajate  1,5 l / cap = .......... l /an / fermă
Necesarul de apă zilnic pe fermă = necesar anual : 365 = ............. l / zi

2. Stabilirea necesarului pentru femele gestante şi masculi

 0,7 l / cap / zi
Zile furajate ale categoriei = efectiv femele + (efectiv masculi / fermă  365 zile ) = ....... zile
furajate
Necesarul de apă anual pe fermă = zile furajate  0,7 l / cap = ...... l / an / fermă
Necesarul de apă zilnic pe fermă = necesar anual: 365 = ...... l / zi / fermă

3. Stabilirea necesarului pentru animale de reproducţie în aşteptare

 de două ori cantitatea de nutreţ consumată
Necesarul de apă zilnic / cap de animal = 0,12 kg nutreţ comb.  2 = 0,24 l / zi / cap
Necesarul de apă anual pe fermă = zile furajate  0,24 = ......l / an / fermă
Necesarul de apă zilnic pe fermă = necesar anual : 365 = ....... l / zi

4. Stabilirea necesarului pentru tineret înţărcat la îngrăşat

 de două ori cantitatea de nutreţ consumată
Necesarul de apă zilnic / cap de animal = 0,11  2 = 0,22 l / cap / zi
Necesarul de apă anual pe fermă = zile furajate  0,22 = ...... l / an / fermă
Necesarul de apă zilnic pe fermă =necesar anual : 365 = ......l / zi

5. Necesarul de apă pentru curăţenie, dezinfecţie şi P.S.I.

 0,25 l / cap / zi tineret înţărcat
 0,5 l / cap /zi animale adulte
Necesar apă pentru tineretul înţărcat = efectiv mediu tin. (capete)  0,25 l / cap x 365 zile =
....... l / fermă/zi x 365 zile = .........l /an
Necesar apă pentru adulte = (femele reproducţie + masculi reproducţie + animale reproducţie în
aşteptare)  0,5 l / cap / zi x 365 zile = ..... l / zi x 365 zile = ...... l /an
Necesar apă pe total fermă = (consum tineret + animale adulte) x 365 zile = ....l / zi x 365 zile =
....... l /fermă

CONSUM APǍ ANUAL = consum femele cu pui + consum femele gestante şi masculi + consum
animale reproducţie în aşteptare + tineret carne înţărcat + curăţenie, dezinfecţie, incendii = ....... l/
fermă / an

CONSUM APǍ ZILNIC = .......l / fermă / zi

9
 3.5.4. Energie, combustibili

Consum energie electrică pentru ventilaţie

Cons. energ. el. ventilaţie/ zi = nr. ventilatoare /semihală x putere motor x nr. ore funcţionare /zi
- nr. ore funcţionare /zi vare 24 h, iarna 5 h pe zi, în medie 14,5 h pe zi
- consum energie / semihală = 2 ventilatoare  0,8 KW / h  14,5 h / zi = ...... KW / zi
- consum energie / fermă = nr. semihale  consum KW / zi/semihală = ...... KW / zi
- consum energie / an = consum KW / zi  365 zile = ...... KW / an

Consum energie pentru iluminat

Cons. energ. el. = nr. lămpi x putere /lampă x nr. ore funcţionare /zi
- consum energie maternitate /zi = 14 h / zi  0,4 KW  nr. lămpi /fermă = ......KW /zi
- consum energie / an = consum /zi KW  365 = ......KW /an
- consum energie tineret /zi = 8 h / zi  0,2 KW  nr. lămpi /fermă = ......KW /zi
- consum energie tineret / an = consum zilnic KW  365 = 116 800 KW /an
Total energie iluminat = consum maternitate + consum tineret = ....... KW /an

Consum energie încălzire fermă

- necesar încălzire global este de 50-60 KW /cuşcă mamă în zone temperate cu climat mai blând, 60-70
KW /cuşcă mamă în zone temperate medii şi 70-85 KW în zona de munte (pentru un coeficient de
izolare de 0,8 la pereţi şi 0,5 la plafon)
- se alege zona, apoi se calculează necesarul de încălzire global pentru zona aleasă (de ex. zonă
temperată medie = 65 KW /cuşcă)
Încălzire fermă = nr. cuşti mamă x 65 KW /cuşcă = ......KW /an

Consum energie producere nutreţ combinat

- durata funcţionare moară = necesar n. c. t / an : capacitate moară t / h = ..... h
- consum energie moara cu ciocanele şi omogenizator = 5,5 KW / h  durata funcţionare h = ...... KW
anual
- durata funcţionare granulator = necesar nutreţ t / an : capacitate granulator (ex. 2 t / h) = ...... h
- consum energie granulator = 2 KW / h  nr. ore funcţionare (h) = ......KW
- consum anual total pentru producere furaje = consum moară şi malaxor + consum granulator = ....KW

Consum combustibil solid

- necesar 4,5 kg lignit /cap femelă complexă
- necesar anual = nr. femele  4,5 kg / cap / an = ...... kg lignit / an

3.6. Producţia de dejecţii

Producţia de dejecţii = consum furaj zilnic  1,5

 155 iepuroaice complexe (femele reproducţie + masculi + tineret creştere) → 60 kg
fecale + 120 l urină / zi, respectiv 1 m3 în 5 zile;
 număr femele reproducţie = 3 100;

Producţie fecale pe zi = efectiv femele pe fermă x 60 kg/155 = ...... kg fecale /zi

Producţie fecale / an = Producţie fecale pe zi  365 zile = ...... kg fecale / an
Producţie urină / zi = Efectiv femele x 120 /155 = ..... l /zi
Producţie urină / an = Producţie urină / zi  365 zile = ..... l urină

10
 Total dejecţii pe fermă = producţie fecale + producţie urină = ...... l / an /fermă

Producţia dejecţii în m3 = nr. femele : 155 femele complexe = .....m3 în 5 zile

Total dejecţii / an = producţia dejecţii (m3)  365 /5 zile = .....m3 dejecţii / an / fermă

3.7. Necesarul de echipament tehnic şi dotări specifice

Necesarul de echipament este alcătuit din: instalaţia de încălzire, instalaţia de furajare, instalaţia
de adăpare, instalaţia de iluminat şi instalaţia de ventilaţie.

Instalaţia de încălzire se poate realiza din:

- aparate de încălzire locală în interiorul compartimentelor (radiator);
- încălzire de la un generator cu aer cald împins forţat care poate deservi mai multe
compartimente;
- preîncălzirea cu aer într-o încăpere anexată compartimentelor şi preluarea acestui aer
cald distribuit prin împingere în diferite celule. În acest caz, aerul preîncălzit se
distribuie prin conductele de ventilaţie ale compartimentului;
- cu baterii de încălzire la orificiile de admisie a aerului.
Se alege varianta cu baterii de încălzire Se folosesc 7 baterii /semihală.
Număr baterii de încălzire /fermă = nr. baterii /semihală x nr. semihale = baterii

Instalaţia de furajare este alcătuită din hrănitori semiautomate din material zincat. Acestea se
găsesc câte una pentru fiecare cuşcă de iepuri. Pe lângă hrănitori mai sunt necesare şi echipamente de
distribuire a hranei. Acestea sunt alcătuite dintr-un cărucior şi o găleată pentru fiecare semihală.

Instalaţia de adăpare este alcătuită din :

- adăpători cu picătură, câte una pe cuşcă;
- la fiecare rând de cuşti există un bazin de rupere a presiunii cu o capacitate de 20 – 100
l, din material plastic, opac prevăzut cu capac;
- pe lângă acestea mai sunt necesare o conductă de distribuţie a apei din plastic cu Ø de
½`` sau ¾``şi secţiune rotundă şi
- un rezervor apă de 100 m3 cu staţie de hidrofor.

Instalaţia de iluminat. În mod normal intensitatea luminii trebuie să fie de 3 – 5 W / m2 în

maternitate şi 1 – 2 W / m2 în semihala de tineret. Pentru aceasta se folosesc lămpi cu fluoescenţă de 40
W la maternitate şi 20 W la compartimentul de tineret. Sursele de lumină se amplasează deasupra
cuştilor cu animale.
Număr lămpi iluminat maternitate:
suprafaţa maternitate x 4W /m2 = 500 m2 x 4 W /m2 = 2000 W / semihală
2000 W /40 W /lampă = 50 lămpi /semihală
Nr. lămpi /rând baterii 50 /5 = 10 lămpi
Număr lămpi tineret:
500 m2 x 2 W /m2 = 1000 W / semihală
1000 W /20 W /lampă = 50 lămpi /semihală
Nr. lămpi /fermă = nr. hale (50 + 50) = ....... lămpi

Instalaţia de ventilaţie. Norma de ventilaţie este cuprinsă între 1 – 4 m3 / h / kg greutate vie

vara şi 1 – 1,5 m3 / h / kg greutate vie iarna. În compartimentul de maternitate este necesar o normă de

11
ventilaţie de 2 – 3 m3 / h / kg greutate vie iar la tineret 1 – 1,5 m3 / h / kg greutate vie. Curenţii de aer
trebuie să fie cuprinşi între 0,1-0,4 m /s, cu valoarea maximă vara.
Se aleg ventilatoare cu viteză variabilă treptată şi minimul de putere trebuie să se situeze la
circa 1/6 din valoarea ventilaţiei de vară.

Calculul numărului de ventilatoare

În maternitate:
- 1 ventilator = 11000 m3 /h
- greutatea vie maximă /cuşcă = femela de reproducţie x 4 kg + 7,3 pui /cuşcă x 0,5 kg =
7,6 kg /cuşcă
- greutatea vie maximă /semihală:
7,6 kg x nr. cuşti femele = 5890 kg
Necesar ventilaţie = 5890 x 3 m3 /h = 17670 m3 /h
- pierderi ventilaţie 30 % x 17670 = 0,3 x 17670 = 5301 m3 /h
Total = 22971 m3 /h
Nr. ventilatoare = 22971 m3 /h : 11000 m3 /h = 2,1 ≈ 2 ventilatoare exhaustoare
Pe fermă = 2 ventilatoare x nr. semihale maternitate = ............ ventilatoare
La îngrăşare tineret:
- nr. pui /cuşcă = 6 cap.
- Greutate la valorificare (77 zile) = 2,5 kg
- Nr. cuşti /semihală = 775
- An reproducţie în aşteptare = 85 cuşti
- Greutate maximă animale reproducţie aşteptare =3,5 kg
Greutate vie maximă pe semihală tineret carne 6 x 2,5 x 775 cuşti = 11625 kg
an. reprod. aşteptare = 3,5 x 85 cuşti = 297,5 kg
Total = 11922,5 kg
Necesar ventilaţie: 11922,5 kg x 1,5 m3 /h = 17883,7 m3 /h
Pierderi ventilaţie = 30 % = 5365,1
Total = 23248,8 m3 /h
Nr. ventilatoare = 23248,8 : 11000 = 2,1 ≈ 2 ventilatoare
Pe fermă pentru îngrăşare = 2 x nr hale = .............
Total ventilatoare pe fermă = nr. ventilatoare maternitate + nr. ventilat. îngrăşare =
........ventilatoare

Evacuarea dejecţiilor şi a aşternutului se face la sfârşitul perioadei de exploatare, după

demontarea cuştilor şi este necesară o lopată mecanică.
S-a prevăzut soluţie de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali
(instalaţiile de ventilaţie, alimentare cu apă) în caz de avarie.

Necesarul de personal
Lista angajaţilor permanenţi poate fi de exemplu următoarea:
- 1 crescător / semihală = .......... persoane / fermă
- 1 mecanic şi electrician / schimb = 2 persoane pe fermă
- 1 paznic noapte / fermă = 1 persoană
- 1 persoană în filtru şi spălătorie = 1 persoană / fermă
- 1 şef de fermă
Cu contract de colaborare sunt următoarele persoane:
- contabil (economist): 1 zi / lună  8 h / zi  12 luni / an = 96 ore
- medic veterinar: 4 zile / lună  2 h / zi  12 luni / an = 96 ore
12
 4. Costuri
4.1. Estimarea costurilor de producţie

Cost materii prime şi aprovizionare = ........... lei

Cost amortisment = .......... lei / an
Cost material biologic = .......... lei
Cost furaj = .......... lei
Cost salarii = .........lei
Cost utilităţi = .......... lei
Cost alte cheltuieli (0,3 %) = ..........
TOTAL CHELTUIELI = ..................

4.1.1. Estimarea cheltuielilor cu construcţiile, echipamentul

Cost construcţie hală şi achiziţie echipamente
Cost hală:
- amenajarea solului, terasamentul fundaţiilor = 6000 euro
- fundaţie, structură rezistenţă, acoperire = 59200
- - zidărie = 28800
- compartimentări + amenajări interioare = 6000
Total cost = 100.000 euro
Cost hale /fermă = 100 000 euro  nr. hale hale = .........euro  curs schimb lei /euro = .......... lei
Cost cuşti = nr. cuşti cuşti  7 euro / cuşcă = ...... euro  4,3 lei /euro= ........... lei
Cost echipamente hală şi moară cu ciocănele:
- ventilatoare, buc. ........(19 %) 28690 euro
- flapsuri, regulatoare (12 %) 18120
- suflante încălzire, buc........ (12 %) 18120
- instalaţie electrică + iluminat (25 %) 37750
- instalaţie adăpat (6880 picurători, alte materiale, 9 %) 13590
- buncăr exterior, moară, omogenizator (23 %) 34730
Total = 151 000 euro  4,3 = 649 300 lei
Cost total construcţie şi echipamente = cost hale + cost cuşti + 649 300 = ....... lei

Amortismentul anual
Amortizare clădiri = cost hale : 40 ani = ........ lei / an
Amortizare echipament = cost echipament : 10 ani = ........ lei / an
Amortizare anuală = ......... lei / an

4.1.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile aprovizionate

Cost material biologic
Cost material biologic anual femele = necesar ♀♀  50 lei = .......... lei
Cost material biologic anual masculi = necesar ♂♂  60 lei = ........ lei
Cost material biologic anual = ......... lei

Cost nutreţ combinat granulat

Cost furaj pentru animalele adulte / an = preţ nutreţ combinat lei / t  necesar n.c. t / an = ........ lei

13
Cost furaj pentru animalele tinere / an = preţ n. c. lei / t  necesar n. c. t / an = ......... lei
Cost furaj / an ............ = ........... lei

4.1.3. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă

- nr. operatori + 1 muncitor filtru = nr. persoane  remunerare lunară (ex. 1943 lei)  12 luni = ......... lei
- nr. mecanic + 1 paznic de noapte = nr. persoane  remunerare lunară (ex. 2350 lei)  12 luni =……lei
- 1 şef de fermă  3750 lei  12 luni = 45 000 lei
- contracte colaborare = nr. ore  22,3 lei / oră = 4 281,6 lei /an
- Total costuri cu salariile = ............. lei /an
4.1.4. Estimarea cheltuielilor cu utilităţile

- consum energie electrică = ..........KW încălzire + ............. KW ventilaţie + ........... KW iluminat =

= .......... KW
- cost energie electrică = 40 164,30 KW  preţ en. el. (ex. 0,5 lei / KW) = ............ lei
- cost combustibil solid = t / an  preţ comb. s. (ex. 98 lei / t ) = .............. lei
- Total costuri cu utilităţile = ............. lei
4.1.5. Estimarea altor cheltuieli

- valoare categorie alte cheltuieli (3 % din total cheltuieli) = ........... lei

5. Producţia. Venituri obţinute din vânzări

5.1. Producţia estimată

- Producţia carne în viu = nr. tineret carne produs anual x 2,5 Kg greutate vie /cap =
- randament la tăiere = 60-70 %
- blăniţe: nr. animale sacrificate  0,8 (procent de folosire) = ........... bucăţi
- dejecţii: ..........l / an
- codiţe şi lăbuţe de iepure utilizate în artizanat: 5 buc. x nr. animale sacrificate = ............. bucăţi

5.2. Structura şi dinamica veniturilor

- Prod. carne în carcasă: nr. anim. sacrificate  2,5 kg  0,69  20 lei / kg = ...... kg x 20 lei /kg = ..... lei
- blăniţe: nr. bucăţi  0,8  7 lei / bucată = .......... lei
- dejecţii: l / an  0,8  0,5 lei / kg = ........ lei
- codiţe şi lăbuţe de iepure: bucăţi  0,8  0,5 lei / bucată = ........... lei

TOTAL VENITURI = ............... lei

6. Profitul realizat

- Profit brut = venituri totale – cheltuieli totale = ........... lei

- Rata profitului = cheltuieli x 100 /venituri = ............ %
- Cost obţinere 1 kg carne = Cheltuieli totale / Producţia carne carcasă = ........... lei /kg
- Profit pe 1 kg carne vândut = preţ valorificare - preţ cost = .............. lei / lei
- Termenul de recuperare al investiției (Tri) = It / Bt
Unde: It = investiția totală; Bt = beneficiul anual
- Coeficientul de eficiență al investiției (Cei) exprimă profitul anual obținut la un leu investit:
Cei = Bt / It

14