Tema proiectului

nfiinarea unei ferme de vaci de ras

Brun, cu un efectiv de 17 de capete,
ntreinere legat.

CUPRINS
CAPITOLUL 1...................................................................................................................................... 4
1.1 Memoriu justificativ................................................................................................................ 4
1.2 Datele necesare ntocmirii proiectului........................................................................................... 5
CAPITOLUL 2...................................................................................................................................... 6
2.1 . Importana creterii bovinelor.......................................................................................................... 6
2.2. Caracterizarea rasei....................................................................................................................... 7
CAPITOLUL 3...................................................................................................................................... 9
3.1 Stabilirea structurii efectivului de taurine.............................................................................................. 9
3.2 Situaia vrstei animalelor.............................................................................................................. 10
CAPITOLUL 4.................................................................................................................................... 11
4.1 PLANUL DE MONT I FTRI.................................................................................................. 11
CAPITOLUL 5.................................................................................................................................... 12
5.1. Miscarea lunara a efectivului de bovine............................................................................................. 12
5.2. Miscarea pe luni de lactatie a efectivului de bovine............................................................................... 12
CAPITOLUL 6.................................................................................................................................... 14
6.1 Programarea productiei de lapte....................................................................................................... 14
6.2 Tabel programarea productiei de lapte............................................................................................... 15
CAPITOLUL 7.................................................................................................................................... 16
7.1 Hrnirea animalelor...................................................................................................................... 16
7.2 Lista de nutreturi folosite in hrana taurinelor....................................................................................... 18
CAPITOLUL 8.................................................................................................................................... 19
8.1 Norme de hrana si ratii pe categorii de varsta....................................................................................... 19
CAPITOLUL 9.................................................................................................................................... 32
9.1 Numarul de zile furajate................................................................................................................ 32
CAPITOLUL 10.................................................................................................................................. 33
10.1 Necesarul de furaje vara............................................................................................................... 33
10.2 Necesarul de furaje iarna.............................................................................................................. 34
10.3. Total nutret necesar.................................................................................................................... 35
CAPITOLUL11................................................................................................................................... 36
11.1 Suprafata de teren necesara pentru asigurarea bazei furajere...................................................................36
11.2 Producerea furajelor.................................................................................................................... 36
CAPITOLUL 12.................................................................................................................................. 37
12.1. Constructii zootehnice................................................................................................................ 37
12.2 Sistemul de muls........................................................................................................................ 38
CAPITOLUL 13.................................................................................................................................. 40
Eficienta economica.......................................................................................................................... 40
13.1.Calculul profitului...................................................................................................................... 40

CAPITOLUL 1

3
 1.1 Memoriu justificativ

Ferma de vaci este situat n judeul Suceava, comuna Stulpicani. n cadrul acestei
ferme se cresc vaci de rasa Brun, iar producia medie anual este aproximativ de 5000 kg
lapte cu un procent de 3,85 % grsime i 3,25% protein, iar greutatea corporal este de 600
kg. Ferma deine o suprafat de 55 ha de teren.
Structura efectivului este urmatoarea: 17 de vaci n producie din care 15 vaci sunt
n lactaie (82%), 9 vaci sunt gestante (54%), 4 vaci au ftat (46%) , 4 vaci sunt
montate( 46%), juninci gestante 2 capete, viele montate 1 capete, tineret femel peste 18 luni
6 capete, tineret femel 12-18 luni 7 capete, tineret femel 6-12 luni 8 capete, tineret femel 0-6
luni 8 capete, tineret mascul 0-15 zile 8 capete, tineret la ngrat 18 capete. Rata conceptiei
este de 82% la vaci i de 87 % la juninci iar procentul de reform la vaci este de 20 %.
Efectivul va crete pn la sfritul anului pn la 75 de capete.
Ferma deine un adpost, o magazie pentru furaje, un fnar, surs proprie de apa,
energie electric de la reeaua existent. n ceea ce priveste mulsul acesta se va efectua
mecanic, optnd pentru mulsul de tip brdule. Evacuarea dejectiilor se va efectua mecanizat,
amplasarea acestuia se va face pe platforme special amenajate, urmnd ca apoi s fie folosit
pentru culturile proprii din cadrul aceleai ferme. Laptele va fi vndut la centrele de colectare
pentru fabricarea diferitelor produse lactate.
Vacile ntreinute corespunztor vor avea rezultate satisfctoare pentru productia de
lapte, optnd astfel pentru un sistem de ntreinere legat n adposturi nchise.

1.2 Datele necesare ntocmirii proiectului

4
ntreinerea legat a vacilor presupune inerea animalelor tot timpul anului n adpost, pe
standuri, legate la iesle, precum si n padoc. Pentru nceput, ferma va fi populat cu 21 de
capete, urmnd ca efectivul s creasc la 75 de capete, fiind structurat astfel:

-17 capete vaci de lapte;

-2 capete juninci gestante;
-1 capete viele montate;
-6 capete tineret femel peste 18 luni;
-7 capete tineret femel 12-18 luni;
-8 capete tineret femel 6-12 luni;
-8 capete tineret femel 0-6 luni;
-8 capete tineret mascul 0-15 zile;
-18 capete tineret recondiionat.

CAPITOLUL 2
2.1 . Importana creterii bovinelor
Astzi, pe plan mondial din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de cca.
65% o au bovinele. Acestea costituie o important surs n realizarea fondului mondial de
produse alimentare, asigurnd peste 95% din producia de lapte, aproape 33% din producia
de carne si aproximativ 90% din totalul pieilor ce se utilizeaz in industria pielriei, la care se
adaug i alte produse i subproduse de larg utilizare.
Laptele este cel mai important, datorit compoziiei complexe, valorii biologice i
gradului nalt de digestibilitate. El conine peste 100 substane necesare organismului uman,
toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45 elemente minerale. Exprimata n
calorii, valoarea nutritiv a unui litru de lapte este echivalent cu cca. 400 grame carne porc,
750 gr. carne vitel, 7-8 ou, 500 gr. pete si 125 grame de pine, 100g branz, 100g miere,
1400g mere si 2400g varz.

5
 Carnea conine numeroase proteine, vitamine, aminoacizi eseniali dar si o surs
important de energie. Bovinele furnizeaz materie prim necesare industriei laptelui si crnii
pentru obinerea produselor carnate i lactate.
n afar de carne, n alimentaie se folosete i cel de al treilea sfert (ficat, creier, inim,
pulmon, splin, limb, testicole, uger, burt, buze i seu). De asemenea se folose te si
sngele, att ca atare, pentru unele preparate din carne, ct si pentru fain de snge, plasm
uscat etc. Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente. Pielea
constituie materie prim pentru industria pielriei, din oase se prepar fain de oase si cleiuri
pentru folosine diverse.
Taurinele produc mari cantiti de dejecii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furniznd 70% din
ngrmintele organice utilizate n agricultur, de la o singur bovin obinndu-se pe an 100
kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin necesitatea cultivrii plantelor ameliorative:
trifoi, lucern, ghizdei, sparcet, soia, mazre, ca surse de protein pentru rumegatoare,
acestea las n sol cantiti importante de azot, circa 100-150 kg.

2.2. Caracterizarea rasei

n Romania, Rasa Brun s-a format prin ncruciarea taurinelor autohtone

neameliorate rasa Sur de Step i rasa de munte Mocanita cu tauri din rasa Brun provenii
din Austria i mai apoi din Elvetia.
Rezultatele bune obinute n urma ncrucirilor cu rasele locale a impulsionat rspndirea
rasei Brune pe o arie mare, cuprinznd zonele montane i submontane din ntreg arcul
carpatic, unde din cauza unor conditii mai puin favorabile, n special lipsa cerealelor, nu au
ptruns rasele specializate n producia de lapte de tip Holstein-Friz.
La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la condiiile de mediu din zonele
montane i colinare, precum i capacitatea bun de valorificare a hranei n aceste condiii.
Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit pendulare, constnd n aceea c pe timpul
verii vacile sunt ntreinute n comun la stne iar n restul anului n gospodriile popula iei a
condus la apariia unor sortimente de cacavaluri deosebit de apreciate de ctre consumatorii
din ar i de peste hotare (Penteleu, Rucar, Brde, etc.).
Conform datelor oficiale, efectivul de ras Brun cuprins n Controlul Oficial al
Produciei de lapte (COP), a realizat n anul 2006 o producie de 4065 kg lapte cu un procent
de 3,85 % grsime si 3,25% protein, viteza de eliberarea a laptelui fiind de 1,3 l/min.
Un top 50 al rasei brune arat producii cuprinse ntre 5800 si 10244 kg lapte/lactaie.

6
Trebuie precizat c nu producia de lapte pe lactaie face din rasa Brun o ras deosebit, ci
alte nsusiri, legate n special de calitatea laptelui. Randamentul la sacrificare este de 52-54%
la animalele adulte si 54-58% la tineretul ngrat intensiv. Carnea n carcas este de 75% cu
18% oase. Vieii la natere au o greutate de 38 kg. Rasa Brun poate fi folosit la reproduc ie
la greutatea corporala de 370-380 kg.
Vacile din ras Brun produc un lapte care conine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor,
mai multa lactoz (zahrul din lapte), dar mai puine cloruri, ceea ce face ca acest lapte s fie
mai gustos.
Performanele productive ale rasei sunt susinute de o longevitate productiv
remarcabil. La aceasta contribuie robusteea membrelor, a danturii, precum si conforma ia
ugerului, care nu este foarte voluminos, are o textur supl, o simetrie acceptabil a
sfrcurilor, ceea ce face ca acesta sa fie mai puin predispus la diverse afeciuni.
Longevitatea productiv a rasei i sporete valoarea i compenseaz oarecum nivelul
productiv mai sczut pe timpul unei singure lactaii. Astfel, cantitatea de protein produs pe
parcursul ntregii vieti productive de vacile din rasa Bruna este comparabila cu rasa
HolsteinFriza
n ameliorarea rasei se urmrete: sporirea efectivului, ridicarea potentialului genetic
pentru lapte, ridicarea taliei si a greutatii corporale, imbunatatirea precocitatii, a longevitatii
productive, imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic.

7
 CAPITOLUL 3
3.1 Stabilirea structurii efectivului de taurine
Organizarea rationala a reproductiei este problema de interes economic care trebuie
sa preocupe orice crescator de animale, aceasta fiind conditia esentiala pentru obtinerea de
rezultate cu eficienta ridicata.

Tabelul 1.1

Categoria de Date de Efectivul Viteza de Efectivul Str.

animale calcul rulat rulare mediu %
programat
Vaci de lapte Evi = 17 17 1 17 42,5
Ce = 1
Evr = 3
Juninci Dp = 12 luni 4 2 2 5
jestante Dc = 6 luni
K = 9%
Viele Dp = 12 luni 5 4 1 2,5
montate Dc = 3 luni
K = 12 %
Tineret femel Dp = 12 luni 6 6 1 2,5
peste 18 luni Dc = 2 luni
K = 12 %
Tineret femel Dp = 12 luni 7 2 4 10
12-18 luni Dc = 6 luni
K = 12 %

8
Tineret femel Dp = 12 luni 8 2 4 10
6-12 luni Dc = 6 luni
K = 12 %
Tineret femel Evi = 17 cap 8 2 4 10
0-6 luni Dc = 6 luni
N = 90%
R = 50%
Tineret Evi = 17 cap 8 4 4 10
mascul 0-15 Dc = 3 luni
zile N = 90 %
R = 50%
Taurine la 2 luni 18 6 3 7,5
ngrat
TOTAL 81 40 100

3.2 Situaia vrstei animalelor

Tabelul 1.2

Categoria de Efectivul Vrsta n luna Luna cnd vor Luna n care se

animale (cap ) Ianuarie trece n prognozeaz la
categoria mont
superioar de
vrst
Tineret femel 2 6l Ianuarie x
0-6 luni 2 51 Februarie x
2 41 Martie x
1 31 Aprilie x
1 21 Mai x
- x Iunie x
Tineret femel 2 12 1 Ianuarie August
6-12 luni 2 11 1 Februarie Septembrie
1 10 l Martie Octombrie
1 91 Aprilie Noiembrie
1 81 Mai Decembrie
1 71 Iunie x
Tineret femel 2 18 1 Ianuarie Februarie
12-18 luni 1 17 1 Februarie Martie
1 16 1 Martie Aprilie
1 15 1 Aprilie Mai
1 14 1 Mai Iunie
1 13 1 Iunie Iulie

9
Tineret femel 3 20 1 Ianuarie x
>18 luni 3 19 1 Februarie x
Tineret mascul 4 31 Ianuarie x
0-3 luni 2 21 Februarie x
2 11 Martie x

CAPITOLUL 4

4.1 PLANUL DE MONT I FTRI

Specificare Trimestrul Trimestrul Trimestrul III Trimestrul TOTAL
I II IV
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 3 2 1 1 1 1 9
Montate 2 1 1 4
Ftate 1 2 1 4
Vaci Propuse pentru 0
reform
Negestante 0
Juninci - - - - 1 1 2
Viele Montate 1 1
Nemontate 0
Monte Vaci Monta I 1 2 1 3 2 1 1 2 2 1 1 2 19
MontaII - - - - 1 1 - 1 - - - - 3
TOTAL 1 2 1 3 3 2 1 3 2 1 1 2 22
Negest.la - - - 1 1 - 1 - - - - - 3
control
Reforma la - - - - - - - - - - - - 0
negestante
Viele Monta I 3 3 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 17
Monta II - - - - 1 1 - - - - - - -
Total 3 3 1 1 2 2 1 2 1 1 1 1 19

10
 Negest. la - - - 1 1 - - - - - - - 2
control
Reforma - - - - - - - - - - - - 0
din negest.
Ftri Vaci 3 2 1 1 1 1 1 1 1 - 1 1 14
Juninci - - - - 1 1 - - 1 2 2 1 8
Total 3 2 1 1 2 2 1 1 2 2 3 2 22
Reforma - - - - - - - - - - - - 0
din ftri
Produi Viei 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 11
obinui masculi
Viele 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11
Total 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2 3 2 21
Pierderi 1 - - - - - - - - - - - 1
Reforme vaci din ftri - - - 1 - 1 1 - - - - - 3
Total vaci reform - - - 1 - 1 1 - - - - - 3

CAPITOLUL 5

5.1. Miscarea lunara a efectivului de bovine

Miscarea efectivelor este necesara pentru a asigura cresterea productivitatii, cresterea

efectivului, imbunatatirea structurii efectivului pe categorii de productie dar si de varsta,
posibilitatea practicarii reformei , marirea cantitatii de lapte.
Nr Categoria Efectiv la I I II I V V VI VI I X X XI TOTA
crt. 01.01 I I V I I II X I I L
1 Vaci 14 + + + + + + +0 +0 + + + +1 18
0 0 0 0 1 1 16 16 0 0 1 18
1 1 1 1 1 1 -0 -0 1 1 1 -0
4 4 4 4 5 6 6 6 7
- - -0 - - - - - -
0 0 0 0 0 0 0 0
2 Juninci 8 + + + + + + +1 +1 + + + +1 13
0 0 0 0 1 1 9 10 1 1 2 13
8 8 8 8 8 8 -0 -0 1 1 1 -1
- - -0 - - - 1 2 3
0 0 0 1 1 - - -
0 0 1

11
 3 Viele M 5 + + + + + + +1 +2 + + + +1 7
3 3 1 1 2 2 9 9 1 1 1 7
8 1 1 9 8 9 -1 -2 8 8 7 -1
- 1 1 - - - - - -
0 0 -1 3 3 1 2 1 2
4 Tineret femel 7 + + + + + + +2 +2 + + + +1 11
12-18 l 2 2 1 1 1 1 8 8 2 2 2 11
7 8 8 8 8 8 -2 -2 9 1 1 -1
- - -1 - - - - 0 1
2 1 1 1 1 1 - -
1 1
5 Tineret femel 8 + + + + + + +2 +1 + + + +1 6
6-12 l 2 2 2 2 1 1 10 9 1 0 1 6
8 8 9 1 1 1 -2 -2 8 6 6 -1
- - -1 0 0 0 - - -
2 2 - - - 2 2 1
1 1 1
6 Tineret femel 8 + + + + 1 1 0 1 1 1 1 1 2
0-6 luni 2 1 1 0 4 4 2 2 2 2 2 2
8 7 6 4 - - -2 -1 - - - -1
- - -2 - 1 1 1 1 1
2 2 2
7 Tineret mascul 0- 8 + + + + + + +1 +0 + + + +1 6
3 luni 1 1 0 1 1 1 5 4 1 1 2 6
9 1 1 7 6 5 -1 -1 5 5 6 -1
- 0 0 - - - - - -
0 - -0 4 2 2 0 1 1
0
.8 Tineret la 18 + + + + + + +1 +1 + + + +1 31
ngrat 0 0 0 4 2 2 27 28 0 1 1 31
1 1 1 2 2 2 - - 2 2 3 -
8 8 8 2 4 6 8 9 0
- - - - - - - -
-
Total 76 97

5.2. Miscarea pe luni de lactatie a efectivului de bovine

Organizarea productiei in fermele zootehnice este conditionata de durata de programare,

prin care se stabileste, volumul productiei de origine animla ce se va realiza in decursul unui
an, precum si complexul de activitati ce asigura realizarea productiei
programate.Programarea productiei de lapte este influentata de o multitudine de factori,
dintre care enumeram: rasa, structura de varsta a efectivului de vaci,sistemul de fatari,durata
unei lactatii,conditiile de intretinere,etc.

12
 Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie,
programarea pe luni si trimestre se poate face utilizand diferite metode, cum ar fi: metoda
curbei de lactatie, metoda productiei medii zilnice pe luni de lactatie si metoda bazata pe
folosirea unitatii conventionale vaca unitate genetica. Toate aceste metode se bazeaza pe
stabilirea in prealabil, a efectivului de vaci pe luni de lactatie si pe luni .

Metoda curbei de lactatie are ca element specific de calculatie, productia medie pe un

animal, repartizata pe luni de lactatie, determinata cu ajutorul curbei de lactatie.Curba de
lactatie reprezinta ponderea procentuala a productiei de lapte pe luni de lactatie, in raport cu
productia medie pe intreaga lactatie.

Lunile I I II I V V VII VII I X Total vaci Efectiv la % vaci in

anului I I V I I X in lactatie inceputul lactatie
lunii
Ian 3 1 2 1 1 1 2 1 1 1 14 14 100
Feb 2 3 1 2 1 1 1- 2 1 1 15 14 107,14
0=1
Martie 1 2 3 1 2 1 1- 1 2 1 15 14 107,14
0=1
Aprilie 1 1 2 3 1 2 1- 1 1 2 15 14 107,14
0=1
Mai 1 1 1 2 3 1 2- 1 1 1 15 15 100
0=2
Iunie 1 1 1 2 3 1 2- 1 1 1 14 16 87,5
0=2
Iulie 1 1 1 1 1 2 3- 1 2 1 14 16 87,5
0=3
August 1 1 1 1 1 1 2- 3 1 2 14 16 87,5
0=2
Sept 1 1 1 1 1 1 1- 2 3 1 13 16 81,25
0=1
Oct - 1 1 1 1 1 1- 1 2 3 12 16 75
0=1
Nov 1 - 1 1 1 1 1- 1 1 2 10 17 58,82
0=1
Dec 1 1 - 1 1 1 1- 1 1 1 9 18 50
0=1

13
 CAPITOLUL 6

6.1 Programarea productiei de lapte

Date necesare:
- programul de monte si fatari;
- situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina in raport cu
fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);
- programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;
- productia medie anuala de lapte prevazuta;
- curba lactatiei;
- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala;
- coeficientii de transformare a vacilor fizice in vaci unitati ipotetice;
- durata periodei de lactatie;
Programarea productiei de lapte be baza curbei de lactatie consta in stabilirea prealabila a
productiei lunare pe vaca unitate productiva.Aceasta productie se determina pe baza
productiei procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din curba de lactatie.
In mod asemanator se procedeaza pentru toate lunile de lactatie. In continuare, luand in
considerare fiecare luna calendaristica se face produsul intre efectivele de vaci pe luni de
lactatie si productia de lapte de vaca. Se obtine astfel productia de lapte pe luni de lactatie de
la intregul efectiv al lunii resprective de lactatie.
Productia de lapte pe fiecare luna calendaristica, rezulta din insumarea productiei de lapte
de la cele 10 luni de lactatie.Productia de lapte trimestriala se determina prin insumarea
productiilor din lunile calendaristice respective.

14
 6.2 Tabel programarea productiei de lapte
Lunile de lactaie I II III IV V VI VII VIII IX X TOTAL
Lunile anului % Producia medie 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0 110
Producia de lapte/lun/vac (hl) 600 725 675 625 525 500 450 400 300 200 5000
EFECTIV (cap) 3 1 2 1 1 1 2 1 1 1 14
Ianuarie
PRODUCTIA (hl) 18,00 7,25 13,5 6,25 5,25 5,00 9,00 4,00 3,00 2,00 73,25
EFECTIV (cap) 2 3 1 2 1 1 1 2 1 1 14
Februarie
PRODUCTIA 12,00 21,75 6,75 12,5 5,25 5,00 9,00 8,00 3,00 2,00 85,25
EFECTIV (cap) 1 2 3 1 2 1 1 1 2 1 15
Martie
PRODUCTIA (hl) 6,00 14,5 20,25 6,25 10,5 5,00 4,50 4,00 6,00 2,00 79
EFECTIV (cap) 1 1 2 3 1 2 1 1 1 2 15
Aprilie
PRODUCTIA (hl) 6,00 7,25 13,5 18,75 5,25 10,00 4,50 4,00 3,00 2,00 74,25
EFECTIV (cap) 1 1 1 2 3 1 2 1 1 1 14
Mai
PRODUCTIA (hl) 6,00 7,25 6,75 12,5 15,75 5,00 9,00 4,00 3,00 2,00 72,22
EFECTIV (cap) 1 1 1 2 3 1 2 1 1 1 14
Iunie
PRODUCTIA (hl) 6,00 7,25 6,75 12,50 15,75 5,00 9,00 4,00 6,00 2,00 74,25
EFECTIV (cap) 1 1 1 1 1 2 3 1 2 1 14
Iulie
PRODUCTIA (hl) 6,00 7,25 6,75 6,25 5,25 10,00 13,5 4,00 6,00 2,00 67,00
PRODUCTIA (hl) 1 1 1 1 1 1 2 3 1 2 14
August
EFECTIV (cap) 6,00 7,25 6,75 6,25 5,25 5,00 9,00 12,00 3,00 4,00 64,5
PRODUCTI (hl) 1 1 1 1 1 1 1 2 3 1 13
Septembrie
EFECTIV (cap) 6,00 7,25 6,75 6,25 5,25 5,00 4,50 8,00 9,00 2,00 60
EFECTIV (cap) - 1 1 1 1 1 1 1 2 3 12
Octombrie
PRODUCTIA (hl) 0,00 7,25 6,75 6,25 5,25 5,00 4,50 4,00 9,00 6,00 54
EFECTIV (cap) 1 - 1 1 1 1 1 1 1 2 10
Noiembrie
PRODUCTIA (hl) 6,00 - 6,75 6,25 5,25 5,00 4,5 4,00 3,00 4,00 44,75
EFECTIV (cap) 1 1 - 1 1 1 1 1 1 1 9
Decembrie
PRODUCTIA (hl) 6,00 7,25 - 6,25 5,25 5,00 4,5 4,00 3,00 2,00 43,25

15
 CAPITOLUL 7

7.1 Hrnirea animalelor

Nutriia i alimentaia influeeaz direct i evident nu numai nivelul produc iilor animale
dar i reproducia, procesele de cretere i dezvoltare, starea de snatate a animalelor i nu n
ultimul rnd eficiena economic obiectiv determinant n desfurarea activitii din
zootehnie.
O alimenie performant sub aspect productiv i economic impune cunoasterea si aplicarea
conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta aflata in continuu progres. Nutritia a
contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea genetica, la evolutia spectaculoasa in ultimii zeci de
ani a performantelor obtinute in zootehnie; intre acestea, poate cea mai elocventa este
reducerea cu zeci de procente a consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor
productii.
Importanta nutiritiei in productia animala este evidentiata si prin ponderea costului hranei
(peste 50%) in costurile produselor animale. Atentia pe care crescatorii de animale o dau
nutritiei si alimentatiei efectivului, determina in mare masura, rentabilitatea activitatii lor.
Sistemul de hranire este conditionat de modul cum variaza diferitele sortimente de furaje
care intra in ratia vacilor in cursul anului. Pe baza acestui criteriu se disting doua sisteme de
hranire si anume: sistemul de hranire diferentiat sezonier si sistemul de hranire din stoc
(unisortimental).
Tehnologia traditionala de pregatire a fanului de lucerna pe sol este urmatoarea: recoltarea
cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindrover; uscarea in brazde timp de 8-10 ore, din
care acestea se intorc, iar dupa inca 10-12 ore, cand umiditatea plantelor scade la 20-30 %,
lucerna se aduna in capite de 150-200 kg; dupa 1-2 zile, timp in care umiditatea scade la 1517
%, lucerna se transporta la locurile de depozitare.
Pregatirea fanului de lucerna prin balotare presupune parcurgerea urmatoarelor faze
tehnologice: recoltarea cu cositori. Cand umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are loc
balotarea la o presiune medie, in acest caz baloturile se transporta in baza furajera si se
continua uscarea cu ajutorul curentilor de aer. Daca definitivarea uscarii se va realiza in
camp, balotarea va avea loca la umiditatea de 25-30 %, dupa care se vor aseza in grupuri de
cate 3-4 in forma de piramida cu baza mica la sol, unde vor ramane 2-3 zile, pentru ca
umiditatea sa scada la 15-17 %. Productia de fan obtinuta este de 20-25 % din cantitatea de
masa verde. Porumbul se preteaza cel mai bine la insilozare, deoarece are un continut ridicat
in glucide fermentescibile. Aceasta caracteristica, dar si potentialul mare de productie si
conditiile pedoclimatice din tara noastra, fac ca porumbul sa ocupe locul I, ca pondere si
calitate, in cadrul grupei de plate care concura la asigurarea nutreturilor insilozate.
Insilozarea porumbului planta intreaga.
Recoltarea se face in faza de lapte-ceara. In cazul unei recoltari timpurii se pot inregistra
unele pierderi deoarece se obtin productii scazute; nici recoltarea mai tarzie nu are avantaje
pentru ca poate fi influentata negativ calitatea nutretului murat de eventualele brume sau
ingheturi.

16
 Recoltarea se face cu diferite masini ce au posibilitatea de a toca la dimensiuni de
aproximativ 2 cm si de a zdrobi boabele. Masa de nutret astfel pregatita se va depozita pe o
pista betonata cu doi pereti laterali sau un teren ce nu poate fi inundat pe care se va aseza in
prealabil un strat de paie. Nutretul de depune in straturi succesive de aproximativ 30 cm,
dupa care se taseaza cu un tractor cu senile. Tasarea este facuta foarte bine pentru a crea cat
mai repede conditii optime pentru insilozare. Aceasta este una din cele mai importante
conditii pentru a obtine un nutret murat de cea mai buna calitate. O alta conditie, la fel de
importanta, este inchiderea silozului in cel mai scut timp (de preferat 24 ore) cu o folie care
sa poata etanseiza foarte bine masa de nutret, fapt ce asigura o reusita in procesul de murare.
Dupa trei saptamani de la inchiderea silozului, nutretul murat poate fi administrat in
alimentatia animalelor.
Un nutret bine insilozat poate fi utilizat in alimentatia: viteilor, incepand cu a treia luna de
viata; tineretului taurin pentru prasila sau pentru carne; vacilor pentru lapte, fiind un nutret de
baza al acestora (poate acoperi 50-60% din necesarul de energetic al unei vaci lactante).
Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea adaposturilor
pentru vaci si va asigura formarea si pastrarea a cca. 1000 tone siloz. Este un spatiu construit
la nivelul solului, din beton, cu urmatoarele dimensiuni : lungime 50 m, latime 10 m,
adancime 2m sau o a doua varianta : lungime 40 m, latime 10 m si adancime 2,5 m.
Fanarul este destinat stocarii fanului si grosierelor utilizate in furajarea animalelor. Zona
trebuie sa asigure depozitarea a cca. 210 tone fan si este traversata de o zona de acces,
necesara aducerii de furaje si preluarii furajelor destinate animalelor. Ea va fi prevazuta cu o
copertina si gratare din lemn care sa asigure pastrarea in conditii optime a fibroaselor si
grosierelor.

17
7.2 Lista de nutreturi folosite in hrana taurinelor
S.U. g/kg S.U.
NUTRET (g/kg)
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

Siloz porumb 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13

Siloz ierburi 0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31

Pajiste de ses 0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02

Paie de grau 0,88 0,42 22 44 2 1 1,6

Porumb boabe 0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 -

Fan natural 0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16

Creta furajera 0,98 - - - 390 - -

Srot fl.soarelui 0,89 0,81 245 128 3,1 10,3 -

Fosfat dicalcic 0,9 _ _ _ 240 185 _

18
 CAPITOLUL 8

8.1 Norme de hrana si ratii pe categorii de varsta

CATEGORIA SU(kg) UFL PDIN(g) PDIE Ca(g) P(g) UIDL

Tineret taurin la varsta de 03-06 luni 5 4,4 410 410 29 17 6

Tineret taurin la varsta de 06-12 luni 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6

Tineret taurin la varsta de 12-18 luni 8 6,7 550 550 44 30 9,3

Juninci 9,5 7,9 623 623 51 34 10,9

Vaci in productie 24,3 14,9 1340 1340 119 72 14,6

Vaci gestante 13,5 6,6 530 530 52 32 12,5

19
Ratie de hrana pentru tineret taurin 3-6 luni (ratie de vara)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU)

Kg SU Nutret Kg brut Norme de hrana

UFL PDIN PDIE Ca g P g UIDL 5 4,4 41.0 410 29 17 6
PDIN / PDIE /
g g Kg SU U.F.C g g Ca / g P / g UIDL
0,88 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 4,09 3,6 2,99 3,02 3,06 23,4 12,6 3,67
TOTAL R.B. 3,6 2,99 3,02 3,06 23,4 12,6 3,67
N.H. R.B. 3,6 -1,41 -1,08 -1,04 -5,6 -4,4 -2,33
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,29 1,11 1,41 91 1,33 3,89 0,33 0
TOTAL R.S. 1,11 1,41 91 1,33 3,89 0,33 0
TOTAL R.H. 4,71 4,4 393 4,39 27,29 12,93 3,67
N.H. TOTAL R.H. 16,58 -29,2 1,71 4,06 2,33
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,022 5,28 4,07
TOTAL final 5,40 4,73 4,4 39,3 439 32,56 17 3,67

20
Ratie de hrana pentru tineret taurin 3-6 luni (ratie de iarna)

Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU)

Kg SU Nutret Kg brut Norme de hrana

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 5 4,4 410 410 29 17 6
g g Kg SU U.F.C PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31 Siloz de ierburi 19,9 3,80 3,08 304 289 24,7 13,3 4,98
TOTAL R.B. 3,80 3,08 304 289 24,7 13,3 4,98
N.H. R.B. -1,32 -106 -121 -4,3 -3,7 -1,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,06 0,91 1,16 75 109 3,19 0,27
Srot floarea soarelui 0,22 0,2 0,16 49 26 0,62 2,6
TOTAL R.S. 1,11 1,32 124 135 3,81 2,33
TOTAL R.H. 4,91 4,4 428 424 28,51 15,63 4,98
0,95 240 185 N.H. TOTAL R.H. -17,62 -13,6 0,49 1,36 1,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Fosfat dicalcic 0,01 0,01 2,4 1,85
TOTAL final 21,19 4,92 4,4 428 424 30,9 17 4,98

21
Ratie de hrana pentru tineret taurin 6-12 luni (ratie de vara)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU)

Kg SU Nutret Kg brut Norme de hrana

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,17 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 23,2 3,99 3,31 335 339 25,94 13,97 4,07
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 3,33 1 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13
TOTAL R.B. 4,99 4,11 387 4,05 29,44 16,47 5,2
N.H. R.B. -1,51 -1,39 -95 -77 -5,57 -7,54 -2,4
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,05 0,9 1,14 74 108 3,15 0,27
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 0,34 0,3 0,24 74 38 0,93 3,09
TOTAL R.S. 1,2 1,39 147 146 4,08 3,36
TOTAL R.H. 6,19 5,5 534 552 33,52 19,82 5,2
N.H. TOTAL R.H. 0,31 -52,46 -69,55 1,48 4,17 2,4

0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,023 5,52 4,25

TOTAL final 27,94 6,21 5,5 534 552 39,03 24 5,2

22
Ratie de hrana pentru tineret taurin 6-12 luni (ratie de iarna)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
Kg SU Nutret Kg brut
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 2,94 2,5 1,83 168 170 23,75 7,5 2,9
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 6,33 1,9 1,52 99 125 6,65 4,75 2,15
TOTAL R.B. 4,4 3,35 266 295 30,4 12,25 5,05
N.H. R.B. -2,1 -2,16 -216 -187 -4,6 -11,75 -2,55
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,4 1,2 1,52 98 144 4,2 0,36
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 0,87 0,78 0,63 191 100 2,41 8,03
TOTAL R.S. 1,98 2,16 290 244 6,62 8,39
TOTAL R.H. 6,38 5,5 556 539 37,02 20,64 5,05
N.H. TOTAL R.H. 0,12 -73,8 -57,24 -2,01 3,35 2,55

0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,019 4,56 3,51

TOTAL final 11,56 6,39 5,5 556 539 41,57 24 5,05

23
Ratie de hrana pentru tineret taurin 12-18 luni (ratie de iarna)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU)

Kg SU Nutret Kg brut Norme de hrana

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 8 6,7 550 550 44 30 9,3
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 4,13 3,51 2,56 235 239 33,35 10,53 4,07
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 6,33 1,9 1,52 99 125 6,65 4,75 2,15
TOTAL R.B. 5,41 4,08 334 364 40 15,28 6,22
N.H. R.B. -2,59 2,62 -216 -186 -4 -14,72 -3,08
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 2,17 1,87 2,37 153 224 6,55 0,56
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 0,34 0,3 0,24 74 38 0,93 3,09
TOTAL R.S. 2,17 2,62 227 263 7,48 3,65
TOTAL R.H. 7,58 6,7 561 627 47,47 18,93 6,22
N.H. TOTAL R.H. 0,42 -10,81 -76,88 -3,47 11,06 3,08
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,06 0,06 14,4 11,1
TOTAL final 13,04 7,64 6,7 561 627 61,87 30 6,22

24
Ratie de hrana pentru tineret taurin 12-18 luni (ratie de vara)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU)

Kg SU Nutret Kg brut Norme de hrana

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 8 6,7 550 550 44 30 9,3
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL

0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 43,78 7,53 6,7 633 640 48,95 26,3 7,68
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,02 4,8 3,7
TOTAL final 43,8 7,55 6,7 633 640 53,75 30 7,68

25
Ratie de hrana pentru junici (ratie de vara)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 9,5 7,9 623 623 51 34 10,9
Kg SU g g Nutret Kg brut Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 51,63 8,88 7,90 746 755 57,72 31,08 9,06
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,016 3,84 2,92
TOTAL final 51,65 8,89 7,90 746 755 61,56 34 9,06

26
Ratie de hrana pentru junici (ratie de iarna)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 9,5 7,9 623 623 51 34 10,9
Kg SU g g Nutret Kg brut Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 5,94 5,05 3,69 338 343 47,98 15,15 5,89
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 8,57 2,57 2,06 134 170 9 6,43 2,9
TOTAL R.B. 7,62 5,74 472 513 56,97 21,58 8,76
N.H. R.B. -1,88 -2,16 -151 -110 5,97 -12,43 -2,14
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,60 1,38 1,75 113 166 4,83 0,41
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 0,56 0,5 0,41 123 64 1,55 5,15
TOTAL R.S. 1,88 2,16 236 230 6,38 5,56
TOTAL R.H. 9,5 7,9 708 743 63,35 27,14 8,76
N.H. TOTAL R.H. 0 -84,65 -119 -12,35 6,86 2,14

0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,04 0,037 8,88 6,85

TOTAL final 16,71 9,5 7,9 708 743 72,23 34 8,76

27
Raie de hran pentru o vaca de 500 kg cu o productie de 13,5 kg lapte cu 3.85 % grasime (raie de iarn)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 24,3 14,9 1340 1340 119 72 14,6
Kg Nutre Kg brut
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
SU
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fn natural 9,66 8,21 5,99 550 558 78 24,63 9,52
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 13,27 3,98 3,58 207 263 13,93 9,95 4,5
TOTAL R.B. - 12,19 9,58 757 821 91,93 34,58 14,02
N.H. R.B. - -12,11 -5,32 -583 -519 -27,08 -37,42 -0,58
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 3,87 3,33 4,23 273 400 11,66 1 0
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 1,51 1,35 1,09 331 173 4,18 13,9 0
TOTAL R.S. - 4,68 5,32 604 572 15,84 14,9 0
TOTAL R.H. - 16,87 14,9 1361 1393 107,77 49,48 14,02
N.H. TOTAL R.H. - 7,43 0 -20,84 -53,36 11,23 22,51 0,58
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,13 0,122 - - - 29,28 22,57 -
TOTAL final 28,43 16,99 14,9 1361 1393 137,04 72 14,52

28
Raie de hran pentru o vac de 500 kg cu o producie de 13,5 kg lapte cu 3.85 % grasime (raie de var)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 24,3 14,9 1340 1340 119 72 14,6
Kg SU Nutret Kg brut
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de es 38,08 6,55 5,83 550 557 42,58 22,93 6,68
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 12,33 3,70 3,33 192 244 12,95 9,25 4,18
TOTAL R.B. 10,25 9,16 743 801 55,53 32,18 10,86
N.H. R.B. -14,05 -5,74 -597 -539 -63,48 -39,83 -3,74
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 4,27 3,67 4,66 301 440 12,85 1,1 0
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 rot floarea soarelui 1,49 1,33 1,08 326 170 4,12 13,69 0
TOTAL R.S. 5 5,74 627 611 16,97 14,80 0
TOTAL R.H. 15,25 14,9 1369 1412 72,49 46,97 10,86
N.H. TOTAL R.H. 9,05 0 -29,39 -71,59 46,5 25,02 3,74
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,14 0,136 0 0 0 32,64 25,16 0
0,98 390 Creta furajera 0,04 0,036 0 0 0 14,04 0 0
TOTAL final 56,35 15,42 14,9 1369 1412 119 72 11,68

29
Ratie de hrana pentru o vaca gestanta (ratie de vara)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 13,5 6,6 530 530 52 32 12,5
Kg SU Nutret Kg brut
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 32,33 5,56 4,95 467 473 36,14 19,46 5,67
TOTAL R.B. 5,56 4,95 467 473 36,14 19,46 5,67
N.H. R.B. -7,94 -1,65 -63 -57 -15,86 -12,54 -6,83
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,51 1,3 1,65 107 156 4,55 0,39 0
TOTAL R.S. 1,3 1,65 107 156 4,55 0,39 0
TOTAL R.H. 6,86 6,60 574 629 40,69 19,85 5,67
N.H. TOTAL R.H. 6,64 0 -43,64 -98,6 11,31 12,15 6,83
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,07 0,07 0 0 0 16,8 12,15 0
TOTAL final 33,91 6,93 6,60 574 629 57,49 32 5,67

30
Ratie de hrana pentru o vaca gestanta (ratie de iarna)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana
UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 13,5 6,6 530 530 52 32 12,5
Kg SU Nutret Kg brut
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,88 0,42 22 44 2 1 1,6 Paie grau 8,86 7,80 3,28 172 343 15,6 7,80 12,48
TOTAL R.B. 7,80 3,28 172 343 15,6 7,80 12,48
N.H. R.B. -570 3,32 -358 -187 -36,4 -24,2 -0,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 2,37 2,04 2,59 167 245 7,14 0,61 0
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 1,02 0,91 0,74 223 116 2,82 9,37 0
TOTAL R.S. 2,95 3,33 390 361 9,96 9,99 0
TOTAL R.H. 10,75 6,60 562 704 25,56 17,78 12,48
N.H. TOTAL R.H. 2,75 0 -31,83 -174 26,43 14,21 0,02
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,08 0,08 0 0 0 19,2 14,8 0
0,98 390 Creta furajera 0,02 0,019 0 0 0 7,41 0 0
TOTAL final 12,36 10,85 6,6 562 704 52 32 12,48

31
 CAPITOLUL 9

9.1 Numarul de zile furajate

Nr.crt. Categoria de animale Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zile de
furajat
LUNILE ANULUI Din stabulatie La pasune
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
1. Vaci E.M. 14 14 14 14 15 16 16 16 16 16 17 18
Z.A.F. 434 393 434 420 465 480 496 496 480 496 510 558 2825 5674
2. Junici E.M. 8 8 8 8 8 8 9 10 11 12 13 13
Z.A.F. 248 224 248 240 248 240 279 310 330 372 390 403 1885 1647
3. V.M. E.M. 8 11 11 9 8 9 9 9 8 8 7 7
Z.A.F. 248 308 341 270 248 270 279 279 240 248 210 217 1572 1586
4. T.F. 12-18 E.M. 7 8 8 8 8 8 8 8 9 10 11 11
Z.A.F. 217 224 248 240 248 240 248 248 270 310 330 341 1670 1494
5. T.F E.M. 8 8 9 10 10 10 10 9 8 6 6 6
6-12. Z.A.F. 248 224 279 300 310 300 310 279 240 186 180 186 1303 1739
6. T.F. E.M. 8 7 6 4 4 4 2 2 2 2 2 2
0-6 Z.A.F. 248 196 186 120 124 120 62 62 60 62 60 62 814 734
7. T.M. E.M. 9 10 10 7 6 5 5 4 5 5 6 6
0-3 Z.A.F. 279 280 310 210 186 150 155 124 150 155 180 186 975 1390
8. Ingrasat E.M. 18 18 18 22 24 26 27 28 28 29 30 31
Z.A.F. 558 504 558 660 744 780 837 868 840 899 900 961 4380 4729

32
 CAPITOLUL 10

10.1 Necesarul de furaje vara

Categoria de Tip nutret Zile Cantitate kg/zi Total

animale furajate furajata tone
Vaci Pajiste de ses 38,08 216,1
Siloz porumb 12,33 70,0
Porumb 4,27 24,2
Srot floarea
soarelui 5674 1,49 8,5
Fosfat dicalcic 0,14 0,8
Creta furajera 0,04 0,2
Vaci gestante Pajiste de ses 32,33 51,3
Porumb 1586 1,51 2,4
Fosfat dicalcic 0,07 0,1
Tineret taurin 3-6 Pajiste de ses 4,09 3,0
luni Porumb 734 1,29 0,9
Fosfat dicalcic 0,02 0,01
Tineret taurin 6-12 Pajiste de ses 23,2 40,3
luni Siloz porumb 1739 3,33 5,8
Porumb 1,05 1,8
Srot floarea
soarelui 0,34 0,6
Fosfat dicalcic 0,02 0,03
Tineret taurin 12-18 Pajiste de ses 43,78 65,4
luni Fosfat dicalcic 1494 0,02 0,02
Juninci Pajiste de ses 51,63 85,0
Fosfat dicalcic 1647 0,02 0,03

33
 10.2 Necesarul de furaje iarna

Categoria de animale Tip nutret Zile Cantitate kg/zi Total

furajate furajata tone
Vaci Fan natural 9,66 27,3
Siloz porumb 13,27 37,5
Porumb 2825 3,87 11,0
Srot floarea
soarelui 1,51 4,3
Fosfat dicalcic 0,13 0,4
Vaci gestante Paie grau 8,86 13,9
Porumb
2,37 16,0
Srot floarea 1572 1,02
soarelui 1,6
Fosfat dicalcic 0,08 0,1
Creta furajera 0,02 0,03
Tineret taurin 3-6 luni Siloz de ierburi 19,9 16,2
Porumb 1,06 0,9
Srot floarea 814
soarelui 0,22 0,3
Fosfat dicalcic 0,01 3,8
Tineret taurin 6-12 Fan natural 2,94 8,2
luni Siloz porumb 6,33 8,2
Porumb 1303 1,4 1,8
Srot floarea
soarelui 0,87 1,1
Fosfat dicalcic 0,02 0,02
Tineret taurin 12-18 Fan natural 4,13 6,9
luni Siloz porumb 6,33 10,5
Porumb 2,17 3,6
Srot floarea 1670
soarelui 0,34 0,6
Fosfat dicalcic 0,06 0,1
Juninci Fan natural 5,94 11,2
Siloz porumb 8,57 16,2
Porumb 1,60 3,0
Srot floarea 1885
soarelui 0,56 1,1
Fosfat dicalcic 0,04 0,07

34
 10.3. Total nutret necesar

Total tone
NUTRET

Siloz porumb
148,2
Siloz ierburi
16,2
Pajiste de ses 461,1

Paie de grau
13,9
Porumb boabe 39,6

Fn natural

27,3
Cret furajer 0,23
rot fl.soarelui 18,4
Fosfat dicalcic 5,5

35
 CAPITOLUL 11

Suprafata de teren necesara pentru asigurarea bazei furajere

Producerea furajelor

NUTRET Total tone Productia la hectar / tone Suprafata necesara (ha)

Siloz porumb 36 3,67

148,2

Siloz ierburi 16,2 15 1,89

Pajiste de ses 461,1 26 16,36

Paie de grau 13,9 4 1,67

Porumb boabe 77,84 5 15,56

Fan natural 92,54 6,5 14,23

Total 53,38

36
 CAPITOLUL 12

12.1. Constructii zootehnice

Adapostul este proiectat cu doua intrari largi, miscarea animalelor, indiferent de varsta, sa
fie libera in tot timpul zilei si al noptii.

Adapostul are 4 pereti si usi largi de acces care comunica cu padocul. In interiorul
adapostului se disting 3 zone functionale, de odihna, de furajare si de miscare.

Zona de odihna este reprezentata de cusetele individuale de odihna. Zona de odihna se

asterne cu un strat subtire de paie tocate. Asternutul se improspateaza periodic de cate ori este
nevoie pentru bunastarea animalelor.

Cuseta are lungimea de 2,2m si 1,10 m latime.

Zona de furajare este amplasata amplasata in partea opusa zonei de odihna, in fata
cusetelor de odihna de-a lungul unui perete longitudinal.

Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vaca) este individualizat prin bare metalice
si prevazut cu sistem de blocare a capului la iesle. Daca furajarea este restrictionata, fiecarui
animal trebuie sa i se asigure un loc de furajare. In cazul furajarii ad libitum, se asigura un loc de
furajare la 2-3 vaci.

Administrarea furajelor de volum se realizeaza manual, iar furajele concentrate se

administreaza restrictionat la muls. Pe timpul verii, vacile sunt tinute pe pasune.

Zona de circulatie este situata intre zona de odihna si zona de furajare, pardoseala zonei
37
 de circulatie se afla mai jos cu 15-20 cm fata de zona de odihna.

Aceasta zona trebuie sa fie suficient de larga (minim 3 m) astfel incat sa asigure circulatia
facila a vacilor si sa se evite incomodarea animalelor aflate in zona de furajare. In zona de
miscare se amplaseaza jgheabul de adapare, unul pentru 20-25 de vaci.

Evacuarea dejectiilor se face cu tractor echipat cu lama de buldozer.

Intretinerea libera a vacilor in adaposturi inchise cu spatiu individualizat de odihna

asigura conditii corespunzatoare de microclimat si confort in timpul odihnei, cu efecte pozitive
asupra capacitatii de exteriorizare a potentialului productiv al vacilor.

12.2 Sistemul de muls

Am ales ca varianta constructiva pentru standul de muls un stand bradulet deoarece

acesta este indicat pentru 40-60 de capete. Sala de muls brdule mbuntete productivitatea
prin prioritizarea confortului i poziiei bune a vacii pentru un acces uor, n siguran.

Avantajele oferite de aceast tip de stand sunt:

Productivitate si eficienta marita ( mulsul efectuat de catre 1 mulgator intr-un interval de

aprox. 1,5h pentru intregul efectiv ) si un raport calitate / pret foarte bun.
Mulsul centralizat asigura cele mai bune conditii pentru obtinerea unui lapte de o calitate
SUPERIOARA ( NTG < 50.000 germeni / ml ) si o urmarire confortabila a animalelor

Standurile de muls ''bradulet'' 2x3, cu productivitati de 30 animale / ora, au urmatoarele

avantaje :

- Obtinerea laptelui in conditii de igiena si calitate superioara

- Productivitate si eficienta marita

- Raport calitate / pret foarte bun.

- Posibilitati de introducere a sistemului de urmarire si gestiune a intregii cirezi ( productii,

furajare, etc. ).

- Posibilitatea separarii traseelor tehnologice in ferma (zone "curate"/zone "murdare"), conform

normelor europene.

38
 Productivitatea standului de muls depinde si de experienta mulgatorilor, iar timpul a fost
calculat in asa fel incit sa includa si timpii auxiliari ( intrare/iesire animale, rutina mulsului, etc.)

Sala de muls tip bradulet

39
 CAPITOLUL 13.

Eficienta economica

13.1.Calculul profitului

Analiza performantelor realizate la nivelul fermei vizeaza identificarea si corectarea

operativa a deficientelor care apar pe parcursul procesului de productie. Pentru operativitate,
zilnic, se face compararea unor indicatori tehnici a performentelor realizate si cele programate,
astfel incat efectul tehnico-productivi analizati la sfarsitul anului sa fie cei proiectati.

In parctica productiva, cel mai usor de controlat sunt effectu de reproductie, consumul de
concentrate si productia de lapte realizata.

Prin analiza indicilor de reproductie se poate lua rapid decizia de tratament sau reformare
a vacilor infertile.

Avand in vedere ca furajele concentrate se procura, in general, prin cumparare, la preturi

ridicate, se impune analizarea cantitatii de concentrate consumata zilnic si productia totala de
lapte obtinuta. Se estimeaza cantitatea de lapte care poate fi obtinuta prin furajele de volum
administrate, in functie de sezon, cantitatea administrata si calitatea acestora si productia medie
zilnica realizata la care participa si concentratele. Plusul de productie de lapte obtinut prin
folosirea concentratelor este economic, daca acest lapte se obtine cu un consum de cca. 500-600g
concentrate/kg lapte. Pentru calcularea venitului net total pe vaca si pe ha cultivat cu nutreturi de
volun se va raporta veniturile anuale realizate din vanzarea laptelui, viteilor a vacilor reformate
la cheltuielile efectuate.

40
 13.2. Tabel eficienta economica

Subventii vaca : 430 cap/an x 17 cap = 7310 ron/an

Lapte marfa: (5000 l/cap x 17 capete) x 1,2 ron/l = 102000 ron/an
Vaci reforma: (0 cap) = 0
VENITURI Vitei (22cap ) x 600 ron/cap = 13200 ron /an
TOTAL VENITURI: 7310 + 102000 + 13200 = 122510 ron/an
Fan natural: 92,54 t/an x 550 ron/t = 50897 ron /an

Porumb siloz: 148,2 t/an x 220 ron/t = 32604 ron /an

Siloz ierburi : 16,2 t/an x 220 ron /t = 3564 ron /an

Pajiste de ses: 461,1 t/an x 70 ron/t = 32277 ron/an

Paie de grau: 13,9t/an x 70 ron/t = 973 ron/an

CHELTUIELI

Porumb boabe: 39,64t/an x 800 ron/t = 31712 ron/an

FURAJE
Srot fl.soarelui: 18,47t/an x 900 ron/t = 16623 ron/an

Creta furajera: 0,23t/an x 200 ron/t = 46 ron/an

Fosfat de calciu: 5,5 t/an x 2500 ron/t = 13750 ron/an

TOTAL CHELTUILEI CU FURAJAREA: 50897 + 32604 + 3564 + 32277 + 973 + 31712
+ 16623 + 46 + 137505= 182446

ALTE Asistenta veterinara efectuata: 100 ron/cap x 17 capete = 1700 ron/an

CHELTUIELI Fond salarii brute : 2 muncitori x 1400 ron/luna x 12 luni = 33600 ron / an
Consum energie efectuata: 3.78 KW/hl lapte x 7000* 0,5 ron/kw = 13230 ron/an
Consum carburant : 2,5 l/hl lapte x 7000 hl lapte* 5,1 ron/l carburant = 89250
Alte cheltuieli: 100 ron/cap/an x 17 capete = 1700 ron/an
Amortismente: 2500 ron/an

TOTAL CHELTUIELI =182446+ 1700 +33600 +1 3230+ 89250 + 1700 + 2500 = 141980 ron
Costuri aferente producerii a 1 litru lapte: 141980: 500000 l lapte = 0,3 ron/l lapte
Profit brut: 122510 - 141980= 19470 ron/an
Impozit pe venit: 141980x 20% = 28396 ron/an
PROFIT NET: 19470 28396 = 8926 ron/an
Eficienta economica: (8926: 141980) x 100 = 6,28 %

41
 Bibliografie

1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iasi, Editura Alfa, 2006;

2. Vasile Ujica si Ioan Gilca, Tehnologia cresterii bovinelor, Iasi, Editura Ion Ionescu de la
Brad, 1994;

3. Stelian Acatincai, Productiile bovinelor, Editia a-2-a , Timisoara, Editura Eurobit, 2004;

4. http:// www.anarz.eu

5. http://www.fabricadelapte.ro/stabulatia-libera

6. http://www.scritub.com/

7. http://www.delaval.ro/

8. http://www.brown-swiss.org/

9. http://www.agrinet.ro/

42