Tehnologia creșterii puilor

pentru carne
Conf. dr. Mirela Cărătuș
 Producția de carne de pasăre în U.E. în anul 2018

% din producția de carne de pasăre a UE în anul 2018 • În anul 2018, mai bine de 70% din
producția de carne de pasăre a U.E. era
Polonia
17%
realizată în șase state: Polonia (16,8%),
Alte tari
26% Regatul Unit (12,9%), Franța (11,4%),
Spania (10,7%), Germania (10,4%) și
Marea Britanie
13%
Italia (8,5%).
Ungaria
3%
• Cantitativ principalii producători de carne
Italia
de pasăre din UE realizau în anul 2018
8% Franta
11% următoarele cantități: Polonia: 2,5
Germania milioane tone, Marea Britanie: 2,0
10% Spania
11%
milioane tone, Franța: 1,7 milioane tone),
Polonia
Germania
Marea Britanie
Italia
Franta
Ungaria
Spania
Alte tari
Spania: 1,6 milioane tone, Germania: 1,6
milioane tone și Italia: 1,3 milioane tone.
Sursa: prelucrare după https://ec.europa.eu/eurostat/documents/4187653/9620969/Poultry+meat+2018
Producţia de carne de pasăre (găină) pentru cele mai importante ţări crescătoare din Uniunea
Europeană (mii tone) 

Țara Cantitate totală găini

Polonia 2560 2060

Franța 1835 1112

Germania 1785 1255

Marea Britanie 1590 1385

Spania 1390 1053

Italia 1261 873

Sursa: Avicultorul Magazin, nr. 1 / ianuarie-martie 2016, pag. 18

Producția globală de carne de pasăre la nivel Mondial și în principalele
țări producătoare (mii tone carcasă)

Nr. Specificare Anul

crt.
2013 2014 2015 2016 2017 2018

1 Producția mondială 109.267 111.655 115.555 118.551 120.143 123.203

de carne de pasăre

2 USA 20.030 20.340 20.955 21.422 21.854 22.250

3 China 18.271 17.508 18.051 17.149 16.634 16.800

4 UE 13.407 14.004 14.565 15.201 15.357 15.776

5 Brazilia 12.663 12.945 13.546 13.523 13.111 14.155

Sursa: prelucrare pe baza datelor publicate pe site-ul https://www.avec-poultry.eu/wp-content/uploads/2019/10/05494-AVEC-annual-report-2019.pdf

Prezentare a cărnii de pasăre si consumului de ouă, de la înfiinţarea UCPR (Uniunea Crescătorilor de Păsări din România)
din anul 1994 până în anul 2015

  Carne de pasăre Ouă

Anul
                   
Carne de Spor Consum Mortalita Indice Producţie Prod. Consum Mortalitate Indice
pasăre mediu specific kg/ te, % Econmic ouă (mil. medie specific ,% Econmic
produsă zilnic spor European buc.) ouă/găină g/ou European
(mii t ) (g)

1994 95,6 19,6 3,3 21,9 50 980 198 203 18,0 79,0
2000 93,2 34,61 2,201 8,74 193,62 954,4 275 161.8 8,8 155.01
2005 216,3 50,05 1,880 5,45 251,55 1166,2 272 162,6 7,19 155,15
2010 354 54,19 1,859 4,24 279,15 1341 271 152,9 8,81 161,60
2015 440,0 56,0 1,780 3,0 305 1400 295 152 7,0 180
% 2015/                    
1994 460,2 285,7 53,9 13,6 610 142,9 149,0 76,7 38,9 227,8

(Sursa: Revista Avicultorul Magazin, nr. 4 / octombrie-decembrie 2015, pag. 17)

 Județele în care se cresc cele mai mari efective de păsări (2017)
Județele cu cele mai mari efective totale de păsări, 2017  

PĂSĂRI TOTAL   Capete  

din care:  
SECTOR STAT SECTOR PRIVAT  
JUDETUL TOTAL SECTOARE din care: din care:  
Nr. Crt TOTAL Unit.cu TOTAL  
Unit.cu Soc.si as. Ferme
flux ind. flux ind. private fam.  
TOTAL NAȚIONAL 68,856,062 79,797 59,160 68,776,265 16,305,417 15,971,725 36,499,123  
1 VASLUI 6,679,400     6,679,400   2,311,600 4,367,800  

2 BUZAU 4,896,622     4,896,622 3,090,729   1,805,893  

3 BACAU 3,817,259     3,817,259 2,835,259   982,000  

4 PRAHOVA 3,669,195     3,669,195 2,148,596   1,520,599  

5 TIMIS 3,638,904 450   3,638,454   1,855,732 1,782,722  

6 ARGES 2,890,870     2,890,870 308,074   2,582,796  

7 CLUJ 2,554,352 9,099 9,099 2,545,253   1,755,447 789,806  

8 IASI 2,540,971     2,540,971   606,013 1,934,958  

9 CALARASI 2,379,892     2,379,892   2,092,092 287,800  

10 BRASOV 2,139,206 50,061 50,061 2,089,145 1,718,645   370,500  

11 SATU MARE 2,018,910     2,018,910 1,318,800   700,110  

12 IALOMITA 2,002,991     2,002,991   1,585,873 417,118  

(Sursa: Ramba Florin, lucrare de licență 2017)  
Principalii hibrizi comerciali de găină pentru carne
Nr. Denumire hibrid commercial Țara de origine Greutate Indice de
crt. coprorală la 49 de conversie a
zile hranei
(kg/cap) (kg furaj/kg spor)

1 ROSS 208 Marea Britanie ♂ 3 1,84-1,94

♀ 2,3-2,4
2 ROSS 308 Marea Britanie ♂3,31 1,78
♀2,79 1,91
3 HUBARD FLEX   2,67 1,85
4 COBB 500 Anglia ♂3,48 1,81
♀2,86 1,98
5 ROBRO 70 România 2,2-2,4 1,9-2,0
6 MINI ROBRO România 1,9-2,0 1,9-2,0

(Sursa: Văcaru-Opriș. I. coord., 2005, p. 28-70)

 Hibridul ROSS 308

• Hibridul Ross 308 a fost creat mai ales pentru

producția de piept, picioarele având și ele o
pondere însemnată din totalul carcasei. Acest
hibrid necesită un furaj mai costisitor, dar prezintă
o rezistență mai mare la condițiile de microclimate
comparative cu ceilalți doi hibrizi. (
http://www.agrocenter.ro/ross-308-alb-supergreu-de-carne
).
• Hibridul Ross 308 a fost obținut cu participarea a
două linii pure din rasa Plymouth Rocks și două linii
pure din rasa Cornish.
• (http://www.backyardchickens.com/t/3591
• 04/what-breed-strain-of-chickens-do-the-ross-308-
originate-from).
 Hibridul COBB 500
• Hibridul Cobb 500 a fost creat în special pentru producția de
piept. Ca dezavantaj major al acestui hibrid de carne, datorită
vitezei mare de creștere, specificăm apariția sindromului
morții subite a puilor (http://www.revista-
ferma.ro/articole/zootehnie/caracteristici-generale-ale-
hibrizilor-de-carne).
• Este adaptat diverselor tipuri de climă, precum și diferitelor
sisteme de creștere. În același timp, este sexabil la vârsta de o
zi după dezvoltarea remigelor primare.
• Acest hibrid se remarcă printr-o viabilitate excelentă, dar și
prin aceea că nu necesită condiții speciale de creștere,
comparativ cu alți hibrizi.
• În urma sacrificării puilor broiler de găină ,,Cobb 500’’ se
obțin carcase de foarte bună calitate, în condițiile unui
randament la sacrificare superior: 78-80% (Văcaru-Opriș. I.
2005, pag. 65).
 Sistem extensiv
(gospodăresc)
Sisteme de
Sistem intensiv de
creștere a
creștere
puilor de carne
Sistem de creștere
ecologic
• Normele UE pe care producătorii din ţara noastră trebuie să le
respecte se referă la trei domenii importante şi anume:

siguranţa alimentară;
confortul păsărilor;
protecţia mediului.
 Creşterea puilor de carne în sistem ”tradiţional”
• 
• Așa cum prevede Regulamentul european CE nr. 543/2008 art. 11, în cazul creșterii în sistem tradițional se pot întâlni
următoarele variante:
• 
• • Pui crescuți în spaţii închise - sistem extensiv.
• Pentru acest sistem este obligatoriu a se îndeplini umătoarele standarde:
• densitatea pe mp trebuie să fie de maxim 15 capete sau 25 de kg greutate vie,
• vârsta de sacrificare minima trebuie să fie de peste 56 de zile.
•
• Pui crescuți în semi-libertate.
• Acesta este un tip de creștere care trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
• densitatea pe mp trebuie să fie de maxim 15 capete, respectiv 25 de kg greutate vie,
• vârsta de sacrificare nu poate fi mai mica de 56 de zile.
• puii trebuie ca minim jumătate din durata lor de viață să aibă acces în padocuri, de preferat înnierbate,
• în padoc se va asigura o suprafață de minim 2 mp/cap de pui,
• în hrana puilor cerealele trebuie să reprezinte minim 70%,
• în adăposturi trebuie să existe trape de ieşire, de minim 4 metri liniari la 100 de metri pătraţi suprafață construită,
• pe eticheta produsului final se va preciza ”crescut în semi-libertate”.
 Creşterea puilor de carne în sistem ”tradiţional”
• 
• • Pui crescuți tradiţional – ”în aer liber”.
• Pentru ca puii să fie astfel etichetați, trebuie să se îndeplinească următoarele:
• densitatea nu poate fi mai mare de 12 pui/mp sau 25 de kg greutate vie/mp de adăpost.
• suprafaţa utilă a adăposturilor nu poate să depășească 1600 mp.
• adăposturile trebuie să aibă trape de ieşire în padoc de cel minim 4 metri liniari la 100 de metri pătraţi de
adăpost.
• puii trebuie să aibă acces liber în padoc după vârsta de 6 săptămâni,
• suprafața de padoc trebuie să fie de 2mp/cap de pui
• materialul biologic utilizat trebuie să provină din hibrizi cu creştere lentă,
• în rația păsărilor cerealele trebuie să reprezinte min 70 %,
• sacrificarea nu se poate face înainte de împlinirea vârstei de 81 de zile.
• 
• • Pui crescuți tradiţional - în libertate totală.
• Acest sistem de creștere trebuie să îndeplinească condiţiile de la sistemul de creştere ”tradiţional-crescut în aer
liber”, exceptând suprafaţa de padoc/cap de pasăre, păsările având acces nelimitat la spaţii exterioare (padoc).
 Principalele norme de creștere a puilor de
carne în sistem intensiv
• 1. Densitatea
• Numărul de pui introduși pe metru pătrat este
determinat de combinaţia mai multor factori:
greutatea vie la abataj; tipul de adăpost si
nivelul de echipament; clima și sezonul.

• Densitatea dorită este redusă în perioada de

vară si în perioada prea caldă, când capacitatea
de ventilaţie este limitată.

• Într-un adăpost cu mediu controlat, pentru realizarea unei creșteri optime, densitatea este
cuprinsă între 33-39 kg greutate vie pe metru pătrat.
 Recomandări privind densitatea puilor de carne
(conform Directivei 43/2007)

Greutate medie la livrare (kg) Număr păsări pe mp

Principalele norme
1,8 18,3-21,7
de creștere a puilor
de carne în sistem 2,0 16,5-19,5
intensiv 2,2 15,0-17,7
2,5 13,2-15,6
2,8 11,8-13,9
3,0 11,0-13,0

• Într-un adăpost cu mediu controlat, pentru realizarea unei creșteri optime, densitatea este
cuprinsă între 33-39 kg greutate vie pe metru pătrat.
• În sistem intensiv industrial se poate creștere densitatea puilor până la 42 kg/mp atunci
când: microclimatul din hală este foarte bun, rezultatele monitorizate pe șapte serii sunt
foarte bune, mortalitatea la sacrificare nu depășeste 3.52%, iar puii au picioarele sănătoase.
Popularea cu pui de 1 zi
 Caracteristicile unor materiale de așternut utilizate în avicultură
Așternut Caracteristici
favorabile
Paie de graminee Sunt utilizate în special paiele de secară, orz sau grâu.
Ultimele sunt cele mai bune. Paiele oferă un așternut moale,
de bună calitate, elastic și călduros, având o capacitate de
absorbție de până la 300 % care poate fi crescută prin
tocare.
Talaș de lemn de esență Are drept calități capacitatea de absorbție moderată,
mărunțirea, termoizolarea și faptul că nu generează pulberi.
moale
Coji de orez Așternut de calitate bună, călduros, mărunt, elastic,
termoizolator, cu capacitate de absrobție bună. Poate
conține miceți cu efecte probiotice.
Coji de floarea soarelui Grad ridicat de termoizolare. Nu generează pulberi.
Puzderie de in și cânepă Coeficient de termoizolare ridicat și nu generează pulberi.
(După Huțu I. și colab., 2003 pag. 89)
defavorabile
Se tasează ușor și există risc ridicat de contaminări cu
chimicale agricole, fungi și micotoxine. Pentru diminuarea
tasării se pot amesteca 1/1 cu talaș de lemn de esență
moale.
Posibile contaminări cu insecticide care pot fi toxice.
Uneori conține resturi de rumeguș, care deși are o
capacitate de absorbție de cca. 400 %, dar poate fi ingerat
de păsări.
Se tasează relativ ușor și pot fi contaminate.
Capacitate de absorbție redusă. Pot fi amestecate cu alte
materiale, dar pot fi ingerate de păsări.
Capacitate de absorbție redusă și se pot agăța de aripile și
în ghearele puilor.
 Așternutul permanent
• Obiectiv:
• Asigurarea unui așternut care să permită realizarea confortului și microclimatului optim în vederea obținerii unor
performanțe ridicate pe toată durata creșterii puilor.

Așternutul permanent se asigură de la populare și este eliminat

după livrarea puilor.

 Uscat
 Elastic
 Moale
Un bun așternut  Termoizolant
este:  Este ieftin
 Este ușor de procurat
 Nu dăunează sănătății păsărilor
 Este higroscopic
 Principalele norme de creștere a puilor de
carne în sistem intensiv
• 2. Demarajul. Se face în funcţie de sursa de încălzire, pe toată suprafaţa de creștere sau în spaţii reduse, de regulă, într-
un ţarc echipat cu eleveuze și utilaje de hrănire și adăpare pentru prima perioadă de creștere.
• Aceste utilaje se amplasează circular și alternativ în imediata apropiere a marginii eleveuzei.
• Ţarcul este construit din PFL, trebuind să aibă o formă perfect circulară, o înălţime de 35-40 cm și se montează la o
distanţă de 60-150 cm de marginile eleveuzei, astfel încât diametrul ţarcului să fie de 3-4 m. Capetele ţarcului se petrec
pentru a permite mărirea lui, iar dacă așternutul nu este de bună calitate și denivelat, în primele zile trebuie să se pună
peste așternut, în interiorul ţarcului, hârtie de împachetat, pentru a permite circulaţia mai ușoară a puilor.
• La circa o săptămână ţarcul se mărește, iar la 10-14 zile se desfiinţează. O data cu mărirea ţarcului, puii trebuie să
înceapă să se hrănească și să consume apă din echipamentele automate, în așa fel încât la 10-14 zile să se poată scoate
tăviţele de furajare, adăpătorile vacuumatice și să se desfiinţeze ţarcul. Această acţiune este dictată de realizarea
temperaturii mediului ambiant, de mărimea puilor și de vigurozitatea lotului.
• În prima săptămână, până la 10 zile, se recomandă vizionarea de mai multe ori, în fiecare zi, a spaţiului de crestere,
pentru a observa dacă puii mănâncă și beau apă. Puii normali vor fi linistiţi si neagitaţi.
• Numărul de pui ce se populează într-un ţarc este cuprins între 700-1000 capete.
• După introducerea puilor la creștere se va face o verificare pentru a se observa dacă toţi puii au găsit furajele și apa.
Această verificare se face pe un eșantion de pui, la 8 și la 24 de ore după sosirea puilor. La puii care au găsit furaj și apă,
gușa va fi plină, moale și rotunjită. Dacă gușa este plină, dar se simte textura aparentă a furajului, puiul nu a consumat
destulă apă.
 Principalele norme de creștere a
puilor de carne în sistem
intensiv
• 3. Temperatura trebuie stabilizată cu 24 ore înainte de
sosirea puilor și depinde de sursa de căldură, sursă care
poate fi: locală (eleveuze) și generală (sistem cu aer
cald).
• Temperatura, în timpul demarajului, este extrem de
importantă în controlul creșterii, deoarece, la ecloziune,
puii au un puf slab protector, iar posibilităţile de
termoreglare sunt ca și nule.
• Temperatura este nu numai un factor important pentru
crestere, ci influenţează si conversia furajului.
• Cerinţele de întreţinere ale puilor sunt mai mari atunci
când temperaturile sunt mai scăzute, deoarece energia
din furaje este folosită pentru a produce căldură, pentru
menţinerea temperaturii corporale. Temperatura
ridicată reduce cantitatea de furaj înregistrată, în acelasi
timp, energia din furaj este folosită pentru reglarea
temperaturii active, diminuând conversia furajului.
 Principalele norme de creștere a
puilor de carne în sistem
intensiv
• Când se folosesc sursele locale, în primele două-trei zile
trebuie să fie la nivelul spinării puilor de 32-33°C. În
următoarele 3 zile temperatura scade la 30-31°C și apoi
scade cu 2-3°C pe săptămână, astfel încât la lichidare să
nu fie mai mult de 18-20°C. Temperatura iniţială a halei
trebuie să fie de 25-27°C, care se reduce treptat, pentru
a ajunge în final la 18-20°C. În primele două săptămâni
temperatura din spaţiul de creștere nu trebuie să fie mai
mică de 24°C.
• Când se utilizează un sistem de încălzire cu aer cald,
temperatura iniţială va fi de 30-32°C, ce se reduce cu 0,2-
0,3°C pe zi, astfel încât la finalul creșterii să nu fie mai
mica de 18-20°C.
• După demaraj, păsările trebuie să consume mai mult
furaj, pentru a-și păstra greutatea corporală constantă,
fapt ce conduce la sporuri reduse si la o conversie
ridicată.
• Important în perioada de demaraj este să se observe cu
atenţie comportamentul puilor, deoarece acesta este un
indicator al temperaturii satisfăcătoare de sub eleveuză.
 Principalele norme de creștere a puilor de
carne în sistem intensiv

• 4. Ventilaţia reprezintă unul dintre cele mai importante elemente în

creșterea broilerilor. Rata de creștere rapidă, combinată cu tendinţa de
a repartiza mai mulţi pui pe un metru pătrat, precum și creșterea puilor
în vederea ajungerii la greutăţi cât mai mari, fac ca ventilaţia să fie
deficitară.
• Ventilaţia îndeplineste următoarele funcţii:
• a. Înlătură excesul de căldură;
• b. Permite pătrunderea O2 în timp ce gazelle nocive sunt evacuate;
• c. Reduce prezenţa prafului si îmbunătăţeste calitatea aerului. Pulberile
din adăposturi provin în cea mai mare parte din asternutul uscat,
amestecat cu resturi de nutreţ și dejecţii uscate. Pulberile nu trebuie să
depăsească 15 mg/m3 în aer, iar cele sedimentate 17-25 g/m2,
 Principalele norme de creștere a puilor de
carne în sistem intensiv

• Ventilația cu presiune forțată

• Acest tip de ventilaţie, care permite eliminarea
căldurii si a excesului de umiditate din adăpost,
trebuie să furnizeze o capacitate de ventilaţie
• reală de:
• • minim 0,7-1,0 m3/h/kg greutate vie;
• • maxim 5,0-7,0 m3/h/kg greutate vie;
 Principalele norme de creștere a puilor de
carne în sistem intensiv

• Viteza curenţilor de aer admisă în această

perioadă este de până la 0,1 m/s, până la
îmbrăcarea puilor cu pene. Ventilaţia se poate
determina fie folosind rata de ventilat pe pasăre,
conform recomandărilor producătorilor de
material biologic, fie folosim norma de ventilat.
 • 5. Lumina
• interesează prin intensitate,
uniformitate si durată.
• Intensitatea luminoasă, în primele
trei zile de crestere, trebuie să fie
mare, si anume de 30-40 lucsi/mp,
pentru ca puii să poată găsi usor
sursa de hrană si adăpare. Dacă se
foloseste demarajul în ţarcuri, pentru
fiecare ţarc se va folosi un bec de
100 W, amplasat sub eleveuză.
• După trei zile, intensitatea
Principalele norme de creștere luminoasă trebuie redusă treptat,
a puilor de carne în sistem astfel încât la 10 zile să se stabilizeze
la 5-10 lucsi/mp. Această intensitate
intensiv trebuie să fie uniformă pe toată
suprafaţa de crestere.
 • Durata iluminării este strâns legată
de fiziologia nutriţiei, deoarece se
știe că tranzitul intestinal la pasăre
este de cca. 3-4 ore.
• Se cunosc două programe de
lumină:
• • un program de iluminare
continuă;
• • un program de iluminare cu
intermitenţă;

Principalele norme de creștere

a puilor de carne în sistem
intensiv
 Principalele norme de
creștere a puilor de carne
în sistem intensiv

• Directiva europeană pentru bunăstarea

păsărilor prevede un total de șase ore de
întuneric, cu o perioadă neîntreruptă de cel
puţin patru ore de întuneric.
 Principalele norme de
creștere a puilor de carne
în sistem intensiv
• 6. Adăparea. Adăpătorile se distribuie în mod
uniform în suprafaţa de crestere, astfel încât
păsările să aibă acces ușor la acestea. Adăpătorile
se asează între hrănitori, de regulă liniile de
adăpare sunt egale cu liniile de furajare plus unu.
• Echipamentul de adăpare se ajustează periodic,
astfel încât să fie deasupra spatelui păsărilor,
aceasta ajutând, pe de o parte la nerestricţionarea
consumului de apă, iar pe de altă parte la o
pierdere de apă.
 Principalele norme de
creștere a puilor de
carne în sistem intensiv

• Frontul de adăpare diferă în funcţie de vârstă

si de tipul de adăpătoare folosit:
• • în primele 3-7 zile se utilizează câte o
adăpătoare vacuumatică pentru 100 de pui,
dacă demarajul se face în ţarcuri;
• • după 7 zile – sau începând cu vârsta de o zi
– se trece treptat la instalaţia de adăpare
alculat, iar alcula este de:
• - 1-1,5 cm/cap – jgheabul de adăpare;
• - 9-12 păsări/niplu – picurătoare;
• - 20-30 păsări/cupă – cupă.
Consumul de apă

• Cerinţele orientative de apă pentru

1000 de pui și pe zi, la temperatură
de 20-21°C, sunt cuprinse între:
• 60-64 l – la vârsta de o săptămână;
• 220-250 l – la vârsta de 4 săptămâni;
• 330-350 l – la vârsta de 6 săptămâni.
• În perioada de start, temperatura
apei trebuie să fie de 18-20°C, iar în
faza a doua de crestere, temperatura
apei trebuie să fie de 12-15°C.
 • Echipamentele de furajare se
distribuie în mod egal în spaţiul de
crestere, astfel încât păsările să aibă
acces usor la acestea. Pentru a folosi
în totalitate spațiul de furajare al
spaţiului de crestere, distanţa dintre
hrănitori va fi reglată la 50 cm, pentru
ca în cazul în care puii se hrănesc de
la două hrănitori tronconice
alăturate, să nu se deranjeze
reciproc.

Furajarea
 • Frontul de furajare diferă în funcţie de
vârstă si de tipul de hrănitor folosit:
• în primele 3-7 zile se asigură câte o
tăviţă de furajare pentru 100 de pui,
dacă demarajul se face în ţarcuri,
deoarece în interiorul ţarcului furajul
trebuie să fie răspândit pe 25% din
suprafaţa
• acestuia;
• după 7 zile – sau începând cu vârsta de
o zi – se trece treptat la instalaţiile
automate de furajare, iar frontal de
furajare este de:
• 2-4 cm/cap – jgheaburi liniare;
• 45-80 cap/hrănitor – hrănitori
Frontul de furajare tronconice.
 Furajul utilizat

• Nutreţul utilizat trebuie să fie granulat,

pentru a reduce risipa furajului și pentru a
creste eficienţa consumului.
• furajul pentru starter – sub formă de
brizură (granulă spartă);
• furajul de crestere – sub formă de
granule cu diametrul de 2-3,5 mm sau
făină;
• furajul de finisare – sub formă de granule
cu diametrul de 3 mm sau făină.
 Energia recomandată pentru diferitele tipuri de nutreț
combinat în funcție de sex, vârsta sacrificării și greutate
dorită la sacrificare
Specifica- Sex Vârsta Greutatea Zile EM pui EM adult
re sacrificării la kcal Mj Kcal Mj
sacrificare

Starter Masculi și 35 zile 1,6-1,8 kg 1-10 2845 11,90 3010 12,60

Grower femele 11-24 2990 12,50 3175 13,30
Finisher >24 3060 12,80 3225 13,50
Starter Masculi și 42-45 zile 2,3-2,5 kg 1-10 2845 11,90 3010 12,60
Grower femele 11-28 2990 12,50 3175 13,30
Finisher >28 3060 12,80 3225 13,50
Starter Femele 56-59 zile 3,0 kg 1-10 2845 11,90 3010 12,60
Grower 11-28 2965 12,40 3150 13,20
Finisher >29 3035 12,70 3200 13,40

*Recomandări utilizate în hrana broilerilor ROSS 308

 Nivelul proteic și al lizinei recomandat pentru diferitele
tipuri de nutreț combinat utilizate în hrana broileilor în
funcție de sex, vârsta sacrificării și greutate dorită la
sacrificare
Specifica- Sex Vârsta Greutatea Zile % proteină Din care lizina (%)
re sacrificării la brută în rație Total Utilizabilă
sacrificare

Starter Masculi și 35 zile 1,6-1,8 kg 1-10 21-24 1,31 1,11

Grower femele 11-24 21-23 1,27 1,08
Finisher >24 19-21 1,19 1,01
Starter Masculi și 42-45 zile 2,3-2,5 kg 1-10 21-24 1,31 1,11
Grower femele 11-28 20-22 1,26 1,07
Finisher >28 18-20 1,13 0,96
Starter Femele 56-59 zile 3,0 kg 1-10 22-24 1,31 1,11
Grower 11-28 20-22 1,25 1,06
Finisher 29-42 18-20 1,13 0,96
>42 17-19 1,01 0,85

*Recomandări utilizate în hrana broilerilor ROSS 308

Componentele nutrețului combinat pentru puii
de carne
• Cereale: porumb și grâu 55-60 %
• Șrot de floarea soarelui și soia: 15-25 % (în faza I de creștere, datorită
conținutului mare de celuloză, șrotul de floarea soarelui nu trebuie să
depășească 7%)
• Furaje de origine animală și microorganică: 10-12 % (făină de pește: 3-
5%; făină de carne: 3-4 %; drojdii furajere: 3-4 %)
• Grăsimi vegetale și animale: 1,5-8 %
• Făină de lucernă: 1-2 %
• Furaje minerale: sare 0,2 %, cretă furajeră: 1-1,5 %, fosfați 0,5-1 %,
premix vitamino-meniral 1 %
 Componente admise în structura furajului, conform
legislaţiei interne, armonizate cu cea din UE
• În ţara noastră elementele nutritive • În România nu sunt permise în
din furaje sunt asigurate de: furajare:
• cereale furajere (porumb, orz, grâu); • făinurile proteice de origine
• cereale proteice (soia, floarea- animală, cu excepţia făinii de peşte
soarelui, făină de peşte); care se dă doar în primele 3
săptămâni;
• energie (ulei de floarea soarelui sau
soia); • antibioticele – pentru stimularea
creşterii păsărilor;
• vitamine (import vitamine
industriale); • cerealele sau alte materii prime
furajere modificate genetic
• minerale (import şi intern minerale).
 Nutrețuri combinate
utilizate în hrana
puilor de carne în
perioada demaraj (1-15
zile)

1 kg n.c. are în medie 2920 kcal și 21,5 % P.B.

 Nutrețuri
combinate
utilizate în hrana
puilor de carne în
perioada de
creștere 16-28 (35
zile)

1 kg n.c. are în medie 2950 kcal și 19 % P.B.

 Nutrețuri
combinate
utilizate în hrana
puilor de carne
în perioada de
finisare 29 (36) –
42 zile

1 kg n.c. are în medie 3000 kcal și 16-17 % P.B.

 8. Calitatea puilor
• Este unul din factorii cei mai importanţi în realizarea performanţelor de producţie în cresterea
puilor de carne.
• Pui de calitate superioară înseamnă pui uniformi ca mărime, fără defecte fizice, vioi si capabili să
se adapteze usor condiţiilor de hală.
• Un pui de calitate bună trebuie să fie curat după ecloziune. De asemenea, trebuie să stea ferm pe
picioare, să se deplaseze bine, să fie alert și energic, să fie fără deformaţii, cu sacul vitelin
complet resorbit si cu ombilicul vindecat. Dacă toate aceste verigi tehnologice vor fi bine
conduse, calitatea puilor rezultaţi va fi bună, iar procentul de mortalitate normal pentru un lot
de pui carne va fi de maxim 4,7 %.
• Printre factorii cu influenţă mare asupra procentului de mortalitate timpurie se numără:
• deshidratarea puilor – cu o crestere a procentului de mortalitate în zilele 3 si 4 de viaţă;
• infecţiile bacteriene – cu o crestere a mortalităţii în primele 5-6 zile de viaţă sau chiar în primele
14 zile de crestere;
• reacţiile postvaccinale – în cazul în care puii se vaccinează la vârsta de o zi contra diferitelor
boli.
 Indicatori de performanță:
•  Rata de conversie a furajului (FCR) =
• Cu cât FCR are o valoare mai mare, cu atât se transformă mai ușor furajul în greutate vie
și se realizează cheltuieli mai mici cu furajarea.
• Factorul European de eficiență (FEE)

• Factorul European de eficiență permite compararea performanțelor unor distribuții

temporale (an, sezon), distribuții spațiale (ferme, crescători) sau distribuții biologice
diferite (serii, hibrizi).
• Valorile FEE denotă cele mai bune performanțe tehnologice.
Indicatori de performanță:
•  Indexul European Broiler:

• Indice de consum: kg nutreț combinat/kg spor depus

• Randamentul la sacrificare: arată proporția greutății carcasei din
greutatea vie
Randamentul la sacrificare în ponderea porţiunilor anatomice în alcătuirea
carcasei la puii de găină crescuţi pentru carne, în vârstă de 60 de zile (după
Bălăsescu M., 1980)
a) Legislaţia cu privire la siguranţa
alimentară:
• Legea 150/2004 – Legea siguranţei alimentelor;
• Ordin 5/2005 – Trasabilitate pui carne;
• Ordin 73/2005 – Trasabilitate găini ouă consum;
• Ordin 23/2006 – Agenţi zoonotici  şi Salmonella (Reglementarea UE 2160);
• Legea 28/2006 – Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara;
• Ordin 148/2005 – Program acţiuni supraveghere, prevenire şi control;
• HG 173/2006 – Trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;
• HG 415/2004 – Ordin privind comercializarea ouălor;
• OM 461/2005 – Norme de aplicare a HG 415/2004;
• Ordinul 206/447/86/2002 – privind comercializarea cărnii de pasăre;
• HG 106/2002 – etichetarea produselor agro alimentare.
• b) Legislaţia cu privire la confortul păsărilor:
• Ordinul 462/2001 – privind standardele minime pentru protecţia
găinilor.

• c) Legislaţia cu privire la protecţia mediului:

• Ordinul 860/2002 – proceduri de evaluare a impactului asupra
mediului şi de emitere a acordului de mediu.
Distanțe minime până la prima casă, conform Ordinul nr. 119/2014 al
Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate
publică privind mediul de viaţă al populaţiei care precizează care sunt
distanţele minime la care fermele trebuie amplasate de zonele locuite.
• Potrivit acestui ordin distantele minime sunt:
– Ferme de cabaline, între 6–20 capete: ……………………….  50 m
– Ferme de cabaline, peste 20 capete: ……………………….. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 6–50 capete: …………. 50 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 51–200 capete: ….…. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 201–500 capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: …….. 500 m
– Ferme de păsări, între 51–100 de capete: ……………………. 50 m
– Ferme de păsări, între 101–5.000 de capete: ………………. 500 m
– Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole: … 1.000 m
– Ferme de ovine, caprine: ………………………………………. 100 m
– Ferme de porci, între 7–20 de capete: ……………………….. 100 m
– Ferme de porci, între 21–50 de capete: ……………………… 200 m
– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ………………….. 500 m
– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: …….. 1.000 m
– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ………… 1.500 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: . 100 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de struţi: ………………………………….. 500 m
– Ferme şi crescătorii de melci: …………………………………..   50 m
– Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: …………….. 100 m
– Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ……..….….. 100 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din exploataţiile zootehnice: …. 500 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ………….. 1.000 m
– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: . 1.000 m
 • Bălășescu N., Băltan Gh., Dascălu A., Vancea I., 1980, Avicultura,
Editura Didactică și Pedagogică București.
• Beeken Laurence, 2010, Manual de creștere a păsărilor, M.A.S.T.,
București.
• Dron Florin, Dron Gabriela, 2000, Creșterea păsărilor domestice
și a unor specii în captivitate, București.
• Huțu Ioan, Sas Emil, Cheșa Ioan, 2003, Editura Mirton,
Timișoara.

Bibliografie • Văcaru Opriș, Apostol Lucian, Apostol Teodor Florentin,

Movileanu gelu, Usturoi Georgi, 2005, Sisteme și tehnologii de
creștere a puilor de carne. Hibrizi, alimentație, creștere,
inginerie tehnologică, Editura Ceres, București.
• Vlad I., Vidu Livia, Stanciu Mirela, Maftei M., Van I., Băcilă V.,
Custură I., 2013, Zootehnie, Editura Universității ”Lucian Blaga”
din Sibiu.
• http://www.avicultura.ro/publicatii/reviste/revista-avicultoru
l-magazin/avicultorul_magazin_3_2018
• https://ruralonline.wordpress.com/tag/distante-minime-am
plasare-ferme/