Proiect Licenta Bun

1.
INTRODUCERE
1.1 Generalităţii
Sectorul de productie de pasari in Europa
De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de

oua de gaina sau pui pentru consum. Un numar mic de ferme produce curcani (carne) si
rate (pentru carne, pateu sau oua); se stie foarte puţin despre producţia de bibilici. In
continuare se descrie pe scurt sectorul de pasari in Europa cu accent pe productia de pui,
cu informatii limitate despre celelalte sectoare de productie.
Datele despre producţia de pasari variază pe specii de pasări şi rase de pasări şi de
asemenea uneori in functie de cererea pieţei. Rasele sunt selectate după capacitatea de a
face ouă sau dupa potenţialul de crestere (carne).
Tabelul 1.1 arată câteva date specifice pentru specii de pasări in limitele IPPC.
Elemente Găini Pui gril Curcan Rate
M F
Ciclutehnice
de ouătoare
385 – 450 39 – 45 133 98 – 133 42 - 49
producţie (zile)
Greutatea (kg) 1.85 1.85 – 2.15 14.5 – 15 7.5 – 15 2.3
Greutatea Nu sunt 30 - 37 Nu sunt Nu sunt 20
(kg/m2 date date date
Producţia de carne
După DG Agricultură, partea D2, producţia totala de carne de pasare in EU-15 a

fost de 8784 megatone in anul 2000, din care 8332 megatone s-au consumat in interiorul
U.E. Diferenţa, 0.452 megatone (5.1%) a fost exportata.
Cel mai mare producător de carne de pasare din EU-15 (anul 2000) este Franta
(26% din productia U.E.), urmata de Marea Britanie (17%), Italia (12%) si Spania (11%).
Unele tari sunt orientate clar spre export, cum ar fi Olanda, unde 63% din productie nu se
consuma in tara, la fel ca Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51% si respectiv 31%
din productie nu se consuma in tara. Pe de alta parte, unele tari cum ar fi Germania,
Grecia si Austria au consumul mai ridicat decat propria productie; in aceste tari, 41%,
21% si respectiv 23% din totalul consumului este importat din alte tari .
Producţia de carne de pasare a crescut începand cu 1999 pana la o medie de
232000 tone/an . Cei mai mari producători din U.E. (Franta, UK, Italia si Spania) au
inregistrat toţi o crestere a producţie de carne de pasare.
Din 1991 si pana in 2000, Franta si Marea Britanie au crescut productia cu 24.4%
si respectiv 38.3% iar Spania cu 11.9%.[203,EC,2001]. In timp ce productia de oua in
U.E. poate fi descrisa ca stationara, cresterea s-a inregistrat in sectorul de carne.
Ingrijorarea publica privind consumul de carne de vita, vitel si porc poate fi sporită de
aceasta creştere.
Consumul populatiei a crescut cu o medie de 459 grame/ persoana; aceasta
inseamna ca consumul in EU-15 a crecut la 170666 tone pe an (1999). Exportul catre alte
tari a crescut de asemenea cu o medie de 38000 tone pe an.
Statele membre cu cel mai mare consum în U.E. sunt Franta, UK, Germania şi
Spania. Consumul acestora a crescut între 1991 si 2000 : in Franta cu 21%, în Germania
si Spania cu 41% si respectiv 11%. Marea Britanie a devenit principalul consumator de
carne de pasare din 1994; consumul acesteia a crescut cu 51%.
Producţia de pui pentru consum este o parte speciala. Documentul de fata se
adreseaza in special fermelor de producere pui grill. Puii nu sunt in general inchisi in
custi, desi sistemul de custi exista. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza
pe un sistem totul-intra totul-iese. Fermele de pui cu peste 40000 pasari sunt destul de
obisnuite in Europa. Durata unui ciclu de productie depinde de greutatea de taiere,
hranirea si starea (sanatatea) păsarilor şi variaza intre 5 săptamani (Finlanda) şi 8
săptamani, după care puii sunt livraţi la abatoare. După fiecare ciclu coteţele sunt complet
curaţate şi dezinfectate. Durata acestei perioade variază intre o saptămână si doua
săptămâni (Finlanda, UK) sau chiar 3 săptămâni (Irlanda).
Un tip de producţie care a fost pâna acum specific Frantei foloseşte asa numiţii
pui cu “etichetă roşie”. Puii au permanent acces la o zonă deschisă si sunt tăiaţi la varsta
minimă de 80 de zile si la o greutate de mai mult de 2 kg. in viu. Acest tip de producţie a
câştigat popularitate si reprezentă (in anul 2000) aproape 20% din consumul de pui din
Franta.
Ferme de pasări
Ferme de oua
Incubatoare Ferme de productie de pui Abatoare de pui
Portionare si
procesare
Comercianti
Probleme de mediu în creşterea intensivă de păsări.
Problemele de mediu din agricultură sunt in vizor de o perioadă relativ scurtă de

timp. Până in anii ’80 impactul creşterii intensive de animale nu a fost o problema de
mediu, cu toate că se ştia deja că contaminarea solului prin exces de bălegar şi mirosul
deveneau o problemă pentru populaţia in creştere din zonele rurale.
Una dintre provocările majore în cadrul modernizării producţiei de pasări este
nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluării asupra mediului cu
creşterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp menţinerea profitabilităţii
afacerii.
Activităţile agricole în cresterea intensivă a pasarilor pot duce la un numar de
fenomene de mediu :
• acidificarea (NH3, SO2, NOx)
• eutroficarea (N, P)
• reducerea stratului de ozon (CH3Br)
• cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O)
• uzarea apelor subterane
• neplăceri locale (miros, zgomot)
• raspândirea de metale grele şi pesticide.
Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a

dus la sporirea atenţiei pentru un număr de aspecte privitoare la mediu asociate cu
cresterea intensivă de pasari. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat
de procesele naturale, deoarece animalele metabolizează hrana si excretă aproape toti
nutrienţii prin bălegar. Calitatea si compozitia balegarului precum si modul de stocare si
de manipulare sunt factori deteminanţi pentru nivelul de emisii.
Din punct de vedere al mediului, este importantă eficienta cu care păsările
transformă hrana. Nevoile păsărilor variaza functie de etapele din viaţă lor, cum ar fi
perioada de crestere, de ingrăsare sau de reproducere. Pentru a fi siguri că nevoile
nutritive sunt intotdeauna indeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrientilor din hrana
sa fie peste nevoile animalului. In acelasi timp, emisiile de N in mediu fac parte din acest
dezechilibru.
Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute
sau masurate.
Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a
permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De
asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac
(NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.
1.2. Condiţiile prezente ale amplasamentului
1.2.1. Localizare
Platoul avicol Racova este situat pe teritoriul comunei Racova, judetul Bacau la
distanta de cca 30 km de mun Bacau, in extravilanul localitatii. Accesul in cadrul
platoului se realizeaza din DN Bacau-Piatra Neamt prin intermediul DJ Racova-
Izvoarele.
Suprafata totala de teren detinuta de societate conform actului de proprietate Seria M07,
nr 0710 emis de Ministerul Agriculturii la data de 26.08.1993, este de 190679,73mp
(19,07ha). Amplasamentul obiectivului se situeaza pe un platou fiind delimitat de o zona
forestiera.
1.2.2. Proprietatea actuala
Platoul Avicol Racova este în administrarea Departmentului Avicola din

aoganizarea SC Agricola International sa Bacău.
1.2.3. Categoria de activitate şi operatorul
Operatorul activităţilor de pe amplasamentul analizat este SC Agricola

International SA Bacau, cu sediul in Bacău, Calea Moldovei nr. 94, inmatriculată la
Registrul Comertului sub nr. J04/2214/1992.
Activitatea desfăşurată în acest amplasament, conform legislaţiei in vigoare, face
parte din categoriile de activităţii industriale pentru care este necesară obţinerea
autorizaţiei integrate de mediu, încadrându-se la pct. 6.6. a) Instalaţii pentru creşterea
intensiva a pasărilor cu o capacitate mai mare de 40.000 locuri; din Anexa 1 a OUG
nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.
1.3. Aspecte legale privind aplasamentul actităţi conform BAT
Tehnicile folosite in fermele de cresterea pasarilor din cadrul Platoului Avicol

Racova respecta recomandarile din cele mai bune tehnici disponibile (BAT).
1.3.1. Tehnici de management
La nivel de societate Agricola activitatea de protecţie a mediului este in

competenta Serviciului Investiţii – Protecţia Mediului din cadrul societati, pentru
Departamentul Avicola fiind desemnat prin decizie un responsabil pentru probleme de
protecţie a mediului.
Deşi nu s-a implementat un Sistem de Management de Mediu, in cadrul societaţii
se aplică proceduri de mediu care au fost impuse prin Sistemul de Calitate conform ISO
9001/2001 pentru care societatea noastra a fost certificata.
1.3.2. Materii prime si materiale
Materiile prime folosite sunt:

- puii de o zi carre sunt preluati de la statia de incubatie ce apartine societatii,
- hrana puilor este asigurata de catre FNC-ul societatii cu respectarea retetarului impus de
norme pe categorii si varsta cu respectarea prevederilor sanitar veterinare atat in procesul de
fabricatie cat si in procesul de livrare al furajului.
- alimentarea cu apa potabila se realizeaza din sursa proprie prin intermediul a trei foraje
functionale , aceasta fiind inmagazinata in doua bazine de stocare cu V=750mc/buc
prevazute cu hidrofor.
1.3.3. Folosirea apei
Sunt în uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atât pentru consumul
menajer cât şi pentru apa folosita în procesul de spălarea şi igienizarea a incintelor şi
utilajelor. Pentru procesul de spalare se folosesc pompe sub presiune care asigura o
spalare eficieta a halelor in perioada de vid sanitar cu un condsum redus de apă.
1.3.4. Procese tehnologice
Platoul avicol Racova este structurat pe 5 ferme grupate a cate 6 blocuri (un
bloc=doua hale) ce au avut ca profil de activitate anterioara si prezenta cresterea pasari de
carne pentru consum fiind aplicata tehnologia de crestere intensiva la sol .
Platoul avicol este constituita din 60 hale de crestere a pasarilor, prevazute cu
filtru sanitar, ateliere de intretinere, magazii si depozite pentru hrana, materiale auxiliare,
bloc locuinte.
Prin modernizarea si dotarea fermei cu echipamente de hranire , adapare si
microclimat conform normelor europene activitatea fermei este organizata pe cele 60 hale
de crestere a puilor la sol modernizate la data analizei.
Platoul avicol Racova are ca activitate cresterea puilor de carne prin procedeul de
crestere intensiva la sol si consta in urmatoarele faze de lucru:
-pregatirea halelor in vederea popularii (vid sanitar) prin curatire, igienizare,
formarea patului din rumegus , care se desfasoara pe o perioada de cca 18-21 zile;
-preluarea puilor de o zi de la statia de incubatie a societatii, greutate puilor fiind
cuprinsa intre 25-45g/buc.
-cresterea si intretinerea puilor de carne consta in asigurarea necesarului de
hrana, apa, si microclimat.
Durata perioadei de crestere a puilor de minim 2 kg este de 60 zile din care 42 zile
pentru crestere şi 18-21 zile curatire si igienizare hale, in perioada de vid sanitar. Procesul
consta in preluarea puilor de o zi de la statia de incubaţie ce aparţine societăţii, creşterea
şi intretinerea acestora pentru a ajunge la greutatea de consum şi livrarea spre abatorizare
către abatorul propriu al societăţii. Hrana puilor este asigurată de catre FNC-ul societăţii
cu respectarea reţetarului impus de norme pe categorii si vârstă cu respectarea
prevederilor sanitar veterinare.
La data intocmirii documentatiei fermele din cadrul platoului Racova are
populate 60 hale (1427596 capete/ciclu de crestere) cu pui de carne prin procedeul de
crestere intensiva la sol.
Capacitatea totala de populare a fermelor din cadrul Platoului Avicol Racova este
de cca 310.00 capete/serie/ ferma, numarul de serii pe an este de 5,6 rezultand o incarcare
totala pe platou de cca. 8.680.000 capete pe an:
ferma 13 – 310.000 capete /serie x 5,6 serii/an = 1.736.000 capete
Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor in
perioada vidului sanitar fiecare ferma din cadrul platoului avicol are in dotare un sistem
colector de preluare a acestor ape format din tuburi din BA cu racordare la bazinele
decantoare cu V=50mc/buc cu rol de retinere a suspensiilor grosiere inainte de evacuare
prin vidanjare.
Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si vestiare din cadrul fermelor
sunt preluate prin retele unindu-se in bazinul decantor.
Apele pluviale colectate de pe incinta betonata si construita prin rigole , pante si
canale deschise sunt dirijate pe terenurile invecinate .
1.3.5. Controlul emisiilor
Procesul de creştere a pasărilor nu conţine surse punctiforme de emisii de poluanţi in

aer. Nivelele de emisii de la halele de creştere pasări (Nox, pulberi, NH3, H2S, COV),
conform Bilanţului de Mediu nivel II, sunt in conformitate cu recomandările BAT.
Emisii necontrolate de poluanţi in apele subterane sau pe sol nu există, întrucât
platforma este betonată, iar reţelele de canalizare din incintă nu prezintă pierderi.
Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor in
perioada vidului sanitar, fiecare ferma din cadrul platoului avicol are in dotare un sistem
colector de preluare a acestor ape format din tuburi din BA cu racordare la bazinele de
stocare cu V=50 mc/buc. Dupa o perioada de fermentare apele sunt folosite la fertilizarea
organica a terenurilor.
Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si vestiare din cadrul fermelor sunt
preluate prin retele unindu-se intr-un bazin de colectare cu volumul V= 10 mc, din care
sunt vidanjate si transportate in reteau de canalizare a municipiului Bacau, in baza
Contractului incheiat cu RAGC Bacau.
Apele pluviale colectate de pe incinta betonata si construita prin rigole , pante si
canale deschise sunt dirijate pe terenurile invecinate .
1.3.6. Mirosuri
Procesul de creştere a pasărilor este un proces ciclic a căror parametrii pentru
condiţiile de microclimat, hrănire, adăpare sunt conduse automat sau prin microprocesor.
Pentru avariile in SEN ce ar conduce la apariţia unor situaţii accidentale, generatoare de
mirosuri, fermele sunt prevăzute cu generatoare de curent ce asigura funcţionarea unitarii
pe durata avariei.
1.3.7. Deşeuri
In amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deşeuri:

Gunoiul de hala provenit din cele 5 ferme ale platoului colectat din hale dupa
depolpulare,este incarcat in mijloacele de transport auto si depozitate pe platforma
ecologica amenajata in apropierea fermelor.Platforma are o suprafat de 0,4 ha, este
ingradita, prevazuta cu sistem de colexctare a levigatului si cu alei de acces pentru
mijloacele auto si utilajele care sunt folosite la gestionarea gunoiului de hala. Dupa o
perioada de fermentare, 6 luni, gunoiul de hala este livrat in baza contractelor incheiate
cu detinatorii de terenuri fgiind folosit la fertilizarea organica.
Deşeurile valorificabile si anume deşeurile metalice vor fi depozitate pe
platforme betonate in spatii amenajate, până la ridicarea acestora.
Deşeurile menajere se vor depozita in containere metalice amplasate pe platforme
betonate si transportate prin grija societăţii la platforma organizată a localităţii.
Pierderile naturale vor fi colectate in saci din polietilena, legaţi, depozitaţi
temporar intr-un spaţiu amenajat pana la ridicarea de către SC PROTAN Bucureşti,
conform contractului încheiat, in vederea incinerării.
1.3.8. Energie
Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-

Platoul avicol Brad este alimentat cu energie electrica de catre SC E-ON MOLDOVA SA
-Filiala Bacau in baza contractului incheiat.
Alimentarea cu energie electrica este realizata printr-un bransament din reteaua electrica
din incinta unitatii racordat la postul de transformare PTCZ 2, pe linia de joasa tensiune.
Postul de transformare este dotat cu grupuri electrogene de 125KVA ce intra in functiune
in cazul unei avarii la reteaua electrica. Fiecare ferma are in dotare cate un post de
transformare.
Energia electrica si termica se foloseşte eficient, in conformitate cu cerinţele BAT.
1.3.9. Accidente
Masurile luate pentru întreţinerea si exploatarea tuturor instalaţiilor, asigura

prevenirea accidentelor de tip industrial.
1.3.10. Zgomot
Masurile preventive pentru limitarea zgomotului si încadrarea nivelului de

zgomot in limite admise respecta prevederile din recomandările BAT, astfel:
Programul de intretinere existent la nivelul societatii implica controlul
periodic si inlocuirea partilor componente in instalatii, inclusiv a celor generatoare de
zgomot.
Plasarea pompelor este in bazine subterane si a tuturor echipamentelor in
clădiri închise
Amplasarea halelor la distante corespunzătoare de zona locuibila, conduce la
eliminarea situaţiilor de disconfort,
In prezent nivelul zgomotului se incadreaza in limtele prevazute de STAS
10009/1988.
1.3.11. Monitorizare; raportare
Monitorizarea este de asemenea in conformare cu cerinţele BREF. Se realizeaza

urmatoarele inregistrari si evidente curente:
- monitorizarea volumului de apa potabila consumata;
- monitorizarea apelor uzate menajere dirijate la canalizarea orăşeneasca;
- monitorizarea si raportarea deşeurilor
- monitorizarea cantităţii de gunoi de hala depozitat in platforma ecologica precum si a
cantităţilor de gunoi predata la beneficiari pe baza de contract.
1.3.12. Scoaterea din funcţiune
Activitatea desfăşurata nu este de natura sa conducă la poluarea chimica a

amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu exista zone de depozitare a
deşeurilor periculoase.
Pentru încetarea activităţii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa
permită utilizarea sa in viitor. In acest scop s-a elaborat Planul de închidere a instalaţiei
care se bazează pe elementele identificate in Raportul de Amplasament anexat.
1.3.13. Reglementările privind protecţia habitatelor
Pe amplasament si in împrejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale

protejate.
1.4 Organizare
Personal ce deserveste fiecare ferma (de la 13-17)
Nr. Functia Nr.personal

1 Sef ferma 1
2 Economist 1
3 Mecanic 1
4 Avicultori 15
Personal ce deserveste platoul avicol

Nr. Functia Nr.personal
1 Mecanici 9
2 Electricieni 4
3 Conducatori auto 8
4 Zidar 1
5 Tamplar 1
6 Tinichigiu 1
7 Operator cantar 1
8 Telefonist 1
2.PREZENTAREA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC
2.1. Intrări de materii prime

2.1.1. Selectarea materiilor prime
- tabelul 2.1 (Anexa 1)
2.1.2 Cerinţele BAT
Cerinţa caracteristica a BAT Răspuns Responsabilitate

Indicaţi persoana sau grupul de
persoane responsabil pentru
fiecare cerinţa
Există studii pe termen lung care sunt
necesare a fi realizate pentru a stabili
emisiile in mediu şi impactul materiilor
prime şi materiilor utilizate? Dacă da,
faceţi o listă a acestora şi indicaţi în NU
cadrul programului de modernizare data la
care acestea vor fi finalizate.
Listaţi orice substituţii identificate şi Nu este cazul Conducerea societarii
indicaţi data la care acestea vor fi Serviciul Investiţii/Dezvoltare
finalizate în cadrul programului de si PMI
modernizare.
Confirmaţi faptul că veţi menţine un DA Sef ferma
inventar detaliat al materiilor prime Autorizaţie Responsabil PMI,
utilizate pe amplasament?3) Integrata de
Mediu
Fisele de
evidenta pentru
materii prime
Confirmaţi faptul că veţi menţine proceduri DA Conducere societate

pentru revizuirea sistematică în Autorizaţie Responsabil PMI,
concordanţă cu noile progrese Integrata de
referitoare la materiile prime şi Mediu. Politica
utilizarea unora mai adecvate, cu impact de reducere a
mai redus asupra mediului? poluării in cadrul
societăţii
Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de DA Responsabil calitate

asigurare a calităţii pentru controlul
materiilor prime?
Aceste proceduri includ specificaţii pentru DA Responsabil PMI
evaluarea oricăror modificări referitoare la
impactul asupra mediului cauzat de Responsabil PMI
impurităţile conţinute de materiile prime şi
care modifică structura şi nivelul emisiilor.
2.2. Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării
materiilor prime)
Cerinţa caracteristica a Răspuns Responsabilitate

Nr. BAT Indicaţi persoana sau
crt. grupul de persoane
responsabil pentru
fiecare cerinţă
A fost realizat un audit al Nu Responsabil PMI
minimizării deşeurilor? Raportări lunare
Indicaţi data şi numărul privind tipul si
1 de înregistrare al cantităţile de deşeuri
documentului. in conformitate cu
Notă: Referire la H.G. nr. Planul privind
856/2005 gestiunea deşeurilor
Listaţi principalele Nu a fost realizat un Conducere societate

recomandări ale auditului audit al minimizării Responsabil PMI
şi deşeurilor
2 data până la care ele vor fi Managementul
implementate. societarii se înscrie pe
Anexaţi planul de acţiune linia diminuării
cu măsurile necesare cantităţii de deşeuri
pentru corectarea
neconformităţilor
înregistrate în
raportul de audit.
Acolo unde un astfel de Măsura permanenta
3 audit nu a fost realizat, privind minimizarea Conducerea societăţii
identificaţi principalele deşeurilor conform Sef ferma
oportunităţi de Planului privind Responsabil calitate
minimizare a deşeurilor şi gestiunea deşeurilor Responsabil PMI
data până la care ele
vor fi implementate.
Indicaţi data programată 2007 Conducere societate

4 pentru realizarea Responsabil PMI
viitorului audit.
Confirmaţi faptul că veţi Da Conducere societate
5 realiza un audit privind
minimizarea deşeurilor
cel puţin o dată la doi ani
Prezentaţi procedura de
audit şi rezultatele/
recomandările auditului
precum şi modul de
punere
în practică a acestora în
termen de 2 luni de la
încheierea lui.
2.3. Utilizarea apei

2.3.1.Consumul de apa
Sursa de Volum de apa Utilizari pe faze ale % de % apa

alimentare captat (m3/an) procesului recircularea reintrodusa de
cu apa (de apei pe faze la statia de
ex.rau, ape ale epurare in
subterane, procesului proces pentru
retea faza respectiva
urbana)
-adapare pui : 70200
Sursă 76.000 mc/an mc/an 0 0
proprie -igienizari incinte
subterana- hale : 4320 mc/an
puturi forate -scop menajer 950
mc/an
2.3.2. Compararea cu limitele existente
Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei
Recomandări BAT 8 l/ cap pasare/serie 8 l/ cap pasare/serie
O diagramă a circuitelor apei şi a Numărul documentului

Nu este cazul
debitelor caracteristice este
prezentată mai jos/anexate/altele
Schema de bilanţ a apei în cadrul
instalaţiei (de la prelevare până la
evacuarea în receptorul natural) este
prezentată mai jos/anexat
Apa potabila
Igienizari Apa adapare Apa pentru

incinte-vid efective scopuri menajere
sanitar
Ape uzate tehnologic asternut epuizat apa uzata menajera
Platforma de Bazine colectoare

Bazine colectoare ape dejectii ape uzate
uzate tehnologice, menajere, V=10 mc
V=50 mc
Apa potabila este asigurata prin captare din stratul acvifer situat la adancimea de
3,5 – 8,0 m din lunca raului Bistrita. Caracteristicile hidrologice :
- nivel hidrosttaic 1,5 – 1,8 m
- nivel hidrodinamic 3,0 – 4,0 m
- debit exploatare foraj 10,0 m.
Necesarul de apa este asigurat de patru foraje, prevazute cu zona de protectie
sanitara.
Consumul de apa este contorizat, prin montarea unui apometru de diametru Dn =
150 mm.
Forajele sunt echipate cu pompe tip SADU cu Q = 20 mc/h, transportul apei de la
frontul de captare la statia de repompare realizandu-se printr-o conducta din OL cu Dn
=219 x 6,0 mm. Apa captata este inmagazinata in doua rezervoare de inmagazinare
(2x750 mc) amplasate in vecinatatea fermei 15. Apa este distribuita la fermele din cadrul
platoului prin conducte Dn =219 x 6,0 mm., presiunea fiind mentinuta datorita unui
hidrofor.
Pentru capatarea apei , societatea are incheiat contract cu Apele Romane, Directia
Siret-SGA Bacau.
Societatea este preocupata de reducerea consumurilor de apa potabila in
activitatea de igienizare incinte-hale in perioada de vid sanitar prin utilizarea instalatiei de
spalare sub presiune ceea ce conduce la reducerea consumului si la eficientizarea
operatiei.
Apa este folosita in urmataorele scopuri :
- adapare pui : 70200 mc/an
- igienizari incinte hale : 4320 mc/an
- scop menajer 950 mc/an
2.3.3.Cerinţele BAT pentru utilizarea apei
Cerinţa caracteristica Răspuns Responsabilitate

privind BAT Indicaţi persoana sau
grupul de persoane
responsabil pentru
fiecare cerinţă
A fost realizat un Nu
studiu privind
utilizarea eficientă a
apei? Indicaţi data şi
numărul
documentului
respectiv.
Listaţi principalele ------
recomandări ale acelui
studiu şi
data până la care
recomandările vor fi
implementate. Dacă
un Plan de acţiune
este disponibil, este
mai convenabil ca
acesta să fie anexat
aici.
Au fost utilizate Prin managementul Responsabil PMI

tehnici de reducere a societăţii aceasta se Sef ferma
consumului de apă? preocupa de reducerea
Dacă DA, descrieţi consumurilor specifice in
succint mai jos ceea ce priveşte consumul
principalele rezultate. de apa tehnologica
conform celor mai bune
tehnici de creştere
Acolo unde un astfel de Consumurile specifice de Responsabil PMI

studiu nu a fost realizat apa utilizata intr-un ciclu Sef ferma
identificaţi principalele de producţie la cele doua
oportunităţi de ferme se încadrează in
îmbunătăţire a limite recomandate prin
utilizării eficiente a BAT
apei şi data până la
care acestea vor fi (sau
au fost) realizate.
Indicaţi data până la - -
care va fi realizat
următorul studiu.
Confirmaţi faptul că DA Responsabil PMI
veţi realiza un studiu Sef ferma
privind utilizarea apei
cel puţin la fel de
frecvent ca şi
perioada de revizuire a
autorizaţiei integrate
de mediu şi că veţi
prezenta metodologia
utilizată şi că
şi rezultatele
recomandărilor
auditului într-un
interval de 2 luni de la
încheierea acestuia.
Sistemele de canalizare
Ca urmare a activitatii desfasurate de pe incinta Platoului avicol Racova rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate:
-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor dupa depopulare ce
contin suspensii, substante organice, ioni amoniu, H2S si sulfuri. Acest tip de ape uzate
rezulta numai in perioadele de vid sanitar.
-ape menajer fecaloide provenite de la filtrele sanitare, din activitatea
administrativa si de igienizare de la vestiare , birouri. Aceste ape ce contin suspensii,
substante organice, detergenti, ioni amoniu
-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii.
Platoul este prevazut cu retele interne de canalizare ape uzate tehnologice, menajere si
pluviale.
Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor in
perioada vidului sanitar fermele au in dotare o retea de canalizare formata din tuburi din
BA care racordeaza retelele de colectare ape uzate din fiecare hala la cate un bazin
betonat subteran vidanjabil periodic. (cate un bazin pentru fiecare ferma, V= 50 mc).
Bazinele sunt de tip fosa septica , impermeabilizate prevenind infiltraţiile de apa uzata in
sol. Primul compartiment are rol de reţinere a parţii grosiere după care se realizează
decantarea apei in cel de-al doilea compartiment.
Apele menajere provenite de la grupurile sanitare sunt colectate in reteaua de canalizare
ape menajere si sunt dirijate in bazine contruite din fibra de sticla, cate unul pentru
fiecare ferma, V=23 mc. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si filtrul
sanitar , in prezent sunt dirijate prin reţele de canalizare separate. Aceste ape sunt
vidanjate periodic si sunt transportate in reţeaua de canalizare a municipiului Bacău, in
baza Contractului încheiat cu RAGC Bacău.
Apele uzate tehnologice stocate in bazinele betonate, dupa fermentare sunt
preluate in vederea utilizarii lor ca fertilizant agricol.
Apele pluviale colectate de pe incinta sunt dirijate gravitational prin rigola cailor de aces
catre terenurile invecinate.
Colectarea apelor uzate din incinta se realizează in sistem divizor, evacuarea acestora
fiind in sistem divizor.
In prezent din analiza dotarilor existente ale platoului avicol Racova se pot
concluziona urmatoarele:
- reteaua de canalizare cu caminele aferente din ferme prezinta o stare tehnica
corespunzatoare fiind igienizate, reparate si intretinute corespunzator;
- bazinele de stocare ape uzate tehnologice sunt intretinute corespunzator, societatea
monitorizeaza volumule de ape uzate folosite la fertiolizarea organica a terenurilor
agricole.
- bazinele de stocare a apelor uzate menajere, montate in cursul anului 2007, conform
termenului stabilit prin Programul de actiuni, sunt bine intretinute, societatea
monitorizeaza volumule de ape uzate menajere.
Recircularea apei
Natura procesului tehnologic nu permite folosirea apei recirculate.

Alte tehnici de minimizare
Prin dotările existente in cadrul fermelor de pe platoul Racova consumurile
specifice de apa potabila se încadrează in normele prevăzute de BAT.
O alta posibilitate de minimalizare a consumului de apa consta in analizarea
utilizării unor substanţe tensioactive cu capacitate de curăţare crescuta ceea ce ar conduce
la o reducere a consumului de apa potabila in perioada de vid sanitar.
Apa utilizata la spălare
In perioada de vid sanitar se îndepărtează cu mijloace mecanice gunoiul de hala,
se transporta cu mijloace auto la depozitul din dotare si abia după acesta operaţie se
foloseşte apa la spălarea incintei halei.
Spălarea se execută cu pompe sub presiune in scopul raţionalizării consumului
de apa.
2.4. Principalele activităţi
2.4.1. Inventarul proceselor
Ferma 13, 14, 15, 16, 17
Numele Număr Descriere Capacitate maxima

procesului ul
procesu
lui
(daca e
cazul )
Pregătirea 1 Igienizarea halelor la - apa potabila pentru igienizări 864
halelor in finalul ciclului de mc/an
vederea creştere -Desogerme 500 kg/an
popularii -NaOH 5 t/an
-Clorură de var 4t/an
-Fognet 60 l/an
-Aldekol 90 l/an
-Dezinfectant SAN 1680 kg/an
- Rumeguş – 1200 mc/an
Popularea 2 Popularea halelor cu
halelor pui de o zi proveniţi de 3.104.640 pui/an
la incubatorul propriu
al societaţii
Hrănire si 3 Sistemul de creştere în - furaj - 6800 t/an
adăpare hale la sol dotate cu - vitamine -2.6 t/an
linii de furajare si - apa potabila 9620 mc/an
adăpare
Asigurarea 4 Sisteme de admisie aer Ferma 13 : 40 buc/bloc x 6 blocuri
condiţiilor si ventilaţie hale Ferma 14: 40 buc/bloc x 6 blocuri
de Ferma 15: 56 buc/bloc x 6 blocuri
microclimat Ferma 16: 56 buc/bloc x 6 blocuri
Ferma 17: 56 buc/bloc x 6 blocuri
Eliminarea 8 Eliminarea dejecţiilor
dejecţiilor in sistem uscat şi
transportul, cu mijloace 2800 t/an
auto la platforma
Eliminarea 9 Apele uzate sunt

ape uzate evacuate intr-un bazin 864 mc/an
colector din cadrul
fermei de unde prin
vidanjare sunt dirijate
câtre terenuri
2.4.2. Descrierea proceselor
Tehnologie de crestere a puilor de carne

pui de o zi
Receptie materii
prime
Apa potabila
Substante dezinfectante Vid sanitar hale
Populare hale la
sol Clorura de var
Ape uzate tehnologiceHidroxid de sodiu
Dejectii solide
Furajare Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Crestere pui
de carne, la
sol
Adăpare Pulberi
Tratamente
-Livrare spre abatorizare, la

greutatea de 2,2 kg la terminarea
ciclului de 42 zile
2.4.3. Inventarul iesirilor (produselor)
Numele Numele Utilizarea Cantitate anuala de produs

procesului produsului produsului
Cresterea puilor Pui de carne Abatorizare in
de carne la sol 2,0 – 2,2 kg vederea 14.000 tone/an
comercializarii
2.4.4. Inventarul iesirilor (deseurilor)
Numele Numele si Ref Deseul, impactul emisiei Cantitatea

procesului codul
deseului si
denumirea
emisiei
Igienizarea Gunoi hala Nu Nu, in conditiile depozitarii 14.000 t/an
halelor in 020106 corespunzatoare
perioada de
vid sanitar
Procesul de Pasari Nu Nu, in conditiile depozitarii
crestere a moarte temporarecorespunzatoare,in 390 tone/an
puilor de 020102 incinte frigorifice pana la
carne eliminare in vederea
incinerarii
Activitati Deseuri Nu Nu, in conditiile depozitarii
administrati menajere corespunzatoare 24t/an
ve 200101
200108
2.4.5. Diagramele elementelor principale ale instalatiei
Procesul de crestere intensiva si producere a puilor de carne este un proces ce se

desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca urmare a specificului de
activitate.
Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agriculturii respectiv cresterea
pasarilor si consta in urmatoarele etape:
-pregatirea halelor in vederea popularii (vidul sanitar)
-preluarea puilor de o zi de la statia de incubatie din cadrul societatii;
-cresterea si intretinerea puilor de carne- la sol, prin asigurarea conditiilor si necesarului
de hrana, apa si microclimat;
-livrarea pasarilor de carne la greutatea de cca 2 -2,2 kg catre abator.
Pentru asigurarea desfasurarii activitatii fermelor de pasari aceasta consta in
urmatoarele faze de lucru:
a)pregatirea halelor (vidul sanitar) in vederea popularii
La data intocmirii documentatiei sunt populate cele 60 de hale cu o capacitate de
1427596 pui.
In fiecare ferma sunt prevazute cate 6 blocuri iar fiecare bloc este prevazut cu cate doua
hale pe doua nivele. In cadrul fermelor sunt blocuri ce au prevazut SAS pe mijloc si
separa cele doua hale de lucru si hale ce au SAS pe extremitatea blocului deservind
intregul functional.
Pregatirea halelor in vederea popularii consta in urmatoarele faze de lucru :
-dezinfectie pe asternutul epuizat prin fixare cu solutie de soda caustica.
-termonebulizare cu ajutorul unui generator de ceata cu Focnet
-indepartarea manuala a patului epuizat cu continut de dejectii
-dezinfectie cu solutie de soda caustica
-spalare cu apa rece sub presiune cu turbojet
-dezinfectie cu sol de Vircons
-dezinfectie cu Focnet
-flambare cu flacara deschisa
-spalare cu solutie de soda caustica
-varuirea incintei, dupa care incinta se tine inchisa intre 5-7 zile
-formarea patului din rumegus verde cu grosime de 5cm
Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest
domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului.
Durata de realizare a vidului sanitar este de cca 18-21zile.
In baza controlului efectuat de catre DSV se obtine avizul de populare in vederea cresterii
unei noi serii de pui.
b)popularea halelor
Consta in aducerea puilor de o zi cu greutatea de 25-40g/buc, se realizeaza de la
Ferma de incubatie proprie societatii acestia fiind transportati in custi cu mijloace auto
proprii .
Ciclul de crestere si dezvoltare a puilor de carne consta intr-o durata de cca 42 zile pana
cand puiul atinge o greutate de cca 2-2,2 kg.
Halele sunt dotate cu instalatii de furajare automate 4 linii /hala si adapare la sol-5
linii/hala, la lumina artificiala in conditii de temperatura pe baza unui sistem automatizat
de reglare prin intermediul unor aeroterme ce functioneaza pe gaz metan. Fiecare hala
este prevazuta cu un rezervor tampon ce preia apa din rezervorul de inmagazinare cu
V=100mc apa circuland prin pompare catre fiecare ferma si un buncar pentru alimentare
furaje .
In perioada de crestere puii sunt supusi unor tratamente si vacccinari pentru prevenirea
bolilor specifice.
c)cresterea si intretinerea puilor de carne

Cantitatea de hrana necesara dezvoltarii puilor este asigurata de catre FNC-ul ce
apartine societatii, conform retetarului aprobat si contine amestec de furaje, vitamine,
minerale .
Amestecul de furaje si concentratul proteic este transportat in buncarele de furaje cu care
sunt dotate halele din care prin intermediul unui transportor cu spira prin care sunt
alimentate liniile de furajare la sol . Sistemul automat de furajare permite un control
riguros al ingestiei de hrana asigurarea hranei pentru toate pasarile in mod egal , controlul
periodic al greutatii puilor.
Apa este asigurata din sursa proprie subterana situata la 5 km distanta,
inmagazinata in doua rezervoare cu V=750mc/buc, reteaua de distributie interna
alimenteaza prin pompare liniile de adapare de la sol. Liniile de adapare sunt tevi de 2"
suspendate prevazute cu pufere (adapatori), acest sistem permitand reducerea pierderilor
de apa si in consecinta scaderea umezirii asternutului si preintimpinarea diverselor boli.
In vederea reducerii duritatii apei in bazinul de stocare se realizeaza o tratare cu solutie
dedurizanta (Decagri) 20l/ciclu de crestere.
Pentru a atinge greutatea de minim 2 – 2,2 kg in timp de 42 zile sunt necesare cca
2 kg furaj/kg carne si cca 4 l apa / kg carne ceea ce asigura o crestere medie in greutate de
40-50 g/zi.
Ciclul complet de productie este de 60 zile din care 42 zile pentru cresterea si atingerea
greutatii de minim 2 kg iar 18-21 zile vidul sanitar. Acest flux de productie permite un
rulaj de 6 serii de pasari de carne pe an.
Functie de conditiile de crestere si starea de sanatate a puilor pe ciclu se inregistreaza un
procent de mortalitate de 2,5 % puii fiind depozitati in saci in spatii amenajate cu ridicare
ritmica si transport catre Protan Bucuresti in baza contractului incheiat.
d)livrarea pasarilor de carne

La atingerea greutatii de 2-2,2kg puii de carne sunt preluati in custi din material plastic si
transportati catre unitatii de abatorizare .
Obiectivul este prevazut cu spatii de depozitare (magazii ,).
Conform normelor europene asigurarea hranei se realizeaza in mod centralizat de la
FNC-ul propriu-prepararea hranei pentru cresterea pasarilor.
Hrana este transportata in sasci si depozitata in magazii de unde sunt alimentate
buncarele pentru furaje.
Pentru hrana pasarilor la sol se folosesc dipozitive de hranire ce constau dintr-un platou
legat cu o linie de alimentare cu buncarul de hrana.Prin intermediul unui preaplin cu
deschidere automata furajele sunt transportate catre aceste hranitoare.
Pentru adaparea puilor se foloseste o instalatie de adapare la sol care consta din conducte
racordate la rezervorul tampon de apa si care de-a lungul lor prezinta un sistem de
adapatori circulare .
In vederea asigurarii in conditii optime de crestere a puilor la t=33-20°C si umiditate 55-
50% se folosesc turbosuflante ce utilizeaza drept combustibil gazul metan -4 buc/hala cu
un consum de 7,5Nmc/h/turbosuflanta.
Pentru realizarea functionalului , Platoul avicol Racova este dotat cu hale de crestere
grupate in cinci ferme ce constau din constructii agrozootehnice P+1 cu dimensiunile L x
l x h=90 x 18 x 8 m.
Dotarile din cadrul fermelor sunt prezentate mai jos :
Ferma nr 13
- 6 blocuri (12 hale) modernizate ;
- filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale,
atelier mecanic
- post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta
si iluminat, dotat cu 3 transformatoare
- buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc,
prevazut cu transportor cu spira in vederea alimentarii liniilor de furajare.
- trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul
central si retele de distributie apa potabila in incinta fermei cu Dn 108 x 4mm .
- bazin colector ape uzate V=50mc dotat cu pompa tocator si conducte din beton Dn
200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale. Apele uzate sunt
dirijate printr-un canal deschis catre un bazin colector din pamant taluzat in conditiile in
care debitul creste in bazin.
- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton
- cantar bascula
- doua grupuri electrogene ce functioneaza pe motorina
- cai de acces
Pentru crearea microclimatului, halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie
mecanica, ventilatoare 40 buc/bloc din care 32 montate pe cele doua laterale si cate 4
bucati pe capete. Pentru accesul aerului proaspat in hala sunt prevazut 112 guri de
admisie situate pe partea laterala a halei.
Regimul de functionare a sistemului de ventilatie este computerizat, halele fiind dotate cu
senzori de temperatura si umiditate, acesta fiind corelat cu varsta puilor si conditiile
climatice
Ferma 14
- 6 blocuri (12 hale) modernizate ; 5 blocuri au SAS pe extremitati iar un bloc cu SAS pe
mijloc
atelier mecanic
- bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea
apelor uzate menajere si din igienizare hale, in prezent degradat, apele uzate fiind dirijate
printr-un canal deschis direct intr-un luciu de apa (iaz) situat in vecinatate.
- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton
- cantar bascula
- depozit de carburanti, cu rezervor ingropat in cuva nebetonata, neutilizat in prezent
- cai de acces
Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie
mecanica, ventilatoare 40 buc/bloc din care 32 montate pe cele doua laterale si cate 4
bucati pe capete, halele find cu SAS pe mijloc. In cazul halelor prevazute cu SAS pe
capat sunt prevazute 36 ventilatoare laterale si 4 pe capat.
Pentru accesul aerului proaspat in hala sunt prevazut 112 guri de admisie situate in tavan.
climatice
Ferma 15
- 6 blocuri (12 hale) hale modernizate cu SAS pe capat, cu SAS pe mijloc.

atelier mecanic
- bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea
apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare
- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din
vecinatate
- cai de acces
Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie
mecanica, ventilatoare 56buc/bloc din care 16 buc pe capat si 40 buc pe laterale. .
climatice.
- rezervor de inmagazinare apa 2 buc cu V=750mc/buc prevazut cu hidrofor
- statie de pompare apa dotata cu pompe tip SADU
- retele de distributie
Ferma 16
-6 blocuri (12 hale) modernizate cu SAS pe capat,
-filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale,
atelier mecanic
--post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta
-buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc,
-trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul
-bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea
apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare
-rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din
vecinatate
-cai de acces
Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica,
ventilatoare 56 buc/bloc
climatice.
Ferma 17
-6 blocuri (12 hale) modernizate cu SAS pe capat,
-filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale,
atelier mecanic
--post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta
-buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc,
-trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul
-bazin colector ape uzate circular V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru
preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare
-rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din
vecinatate
-cai de acces
Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica,
ventilatoare 56buc/bloc
climatice.
Pentru depozitarea patului epuizat si a dejectiilor uscate provenite din igienizarea halelor
de la cele 5 ferme, societatea a amenajat in anul 2007 o platforma ecologica in suprafata
de 0,4 ha. In cursul acestui an s-a restrans suprafata aferenta depozitarii prin reducerea
cantitatii de deseuri depozitate, iar suprafata depozitului vechi a fost adus la o forma
satisfacatoare..
Fermele sunt prevazute cu depozite pentru materiale paioase, magazii si spatii de
depozitare.
Pentru personalul ce deserveste obiectivul este un prevazut un bloc de locuinte de
serviciu , constructie P+1, dotat cu racorduri de alimentare cu apa potabila, retea de
canalizare ape uzate menajere cu descarcare intr-un bazin betonat vidanjabil cu V=20mc
situat in vecinatatea constructiei.
Utilităţi
Alimentarea cu apă potabilă
Apa potabila este asigurata prin captare din stratul acvifer situat la adancimea de 3,5 – 8,0
m din lunca raului Bistrita.
Necesarul de apa este asigurat de patru foraje, prevazute cu zona de protectier sanitara.
Consumul de apa este contorizat, prin montarea unui apometru de diametru Dn = 150 mm
.
Forajele sunt echipate cu pompe tip SADU cu Q = 20 mc/h, transportul apei de la
frontul de captare la statia de repompare realizandu-se printr-o conducta din OL cu Dn
=219 x 6,0 mm. Apa captata este inmagazinata in doua rezervoare de inmagazinare
(2x750 mc) amplasate in vecinatatea fermei 15. Apa este distribuita la fermele din cadrul
platoului prin conducte Dn =219 x 6,0 mm.
Apa este folosita in urmataorele scopuri :
- adapare pui : 70200 mc/an
- igienizari incinte hale : 4320 mc/an
- scop menajer 950 mc/an
nOrma de consum inregistrata in anul 2006 si inprimele 8 luni din anul 2007 este de 8
l/cap de pasare/serie.
Alimentarea cu energie electrică
Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-

Platoul avicol Racova se alimenteaza u energie electrica in baza contractului incheiat cu
EON Moldova, SDEE Bacau.
Corespunzator capacitatii de productie consumul mediu lunar este de 346 Mw/luna,
consumul anual este de 4135 Mw/an.
Alimentarea cu energie electrica este realizata din LEA 20KV. Prin intermediul postului
de transformare PTC2 20/0,4kv echipat cu doua transformatoare de 630 KVA.
Asigurarea alimentarii cu energie electrica a fiecarei ferme se face de la reteaua electrica
existenta in zona prin intermediul celor 5 posturi de transformare din cadul fermelor.
Fiecare ferma este prevazuta cu cate doua generatoare de energie electrica ce utilizeaza
drept combustibil mptorina si caare intra in functiune in caz de avarie.
Transformatoarele aflate in dotarea societatii folosesc ca agent de racire uleiul de
transformator aditivat cu antioxidanti din punct de vedere calitativ corespunzand STR
12780/88 fara a contine compusi policlorurati. In cazul aparitie unei defectiuni service-ul
este asigurat de SDEE Bacau acesta verificand verificarea periodica si schimbul deulei
conform unui orogram prestabilit, neexistand perocolul contaminarii solului prin scurgeri
necontrolate de ulei.
Prin tehnologia nou adoptata s-a urmarit reducerea consumurilor energetice fiind
implementate masuri de intretinere si gospodarire a echipamentelor din dotare-sisteme de
conditionare ale aerului, motoare si mecanisme de antrenare, sisteme de incalzire ale
spatiilor si apei calde.
Halele de crestere pasari vor fi prevazute cu sisteme de control ale climatului
(temperatura, umiditate), ventilatie ceea ce asigura un consum eficient d.p.d.v. energetic.
Alimentarea cu gaze naturale

Alimentareacu gaze naturale se face din reteaua e gaze din zona, gazul metan fiid
folosit la turbosuflantele din exploatare.
In ceea ce priveste consumul de gaz metan, turbousuflantele sunt prevazute cu sisteme de
masurare parametrii ceea ce conduce la un consum optim de combustibil. Prin inlocuirea
combustibilului lichid cu gaz metan s-a urmarit utilizarea unui combustibil mai putin
poluant.
Consumul de gaze natuarale este 3226250 Nmc
Nr Tipul de energie Cantitate Emisii Masuri de reducere

. utilizat anuala
crt
.
1 Energie electrica 4710MW /an Nu Echipare cu becuri si
aparatura cu consum
economic
2 Gaz metan 3745982 Gaze arse Turbosuflante cu sistem
Nmc/an automat de reglare
2.4.6. Sistemul de exploatare
Ţinând cont de condiţiile de exploatare din punct de vedere al protecţiei

mediului sursele generatoare de emisii poluatoare sunt prevazute cu sisteme de informatii
, control si monitorizare al mediului.
Instalatia de microclimat hale crestere
Parametrul Inregistrat Alarma Ce actiune a Care este

de exploatare procesului timpul de
rezulta raspuns
Temperatura Da Locala Reglarea Minute
temperaturii
Umiditate Da Locală Reglararea Minute
umiditatii
Centralele termice din cadrul fermelor aferente filtrelor sanitare
Parametrul Inregistrat Alarma Ce actiune a Care este

de exploatare procesului timpul de
rezulta raspuns
Debit gaze Da L Inchidere Minute
naturale arzatoare
Presiune Da L Inchidere Minute
arzatoare
Temperatura Da L Reglare Minute
parametru
4.6.1. Conditii anormale
Procesele de crestere a pasarilor de carne la sol din cadrul fermelor 3 si 11-12
sunt procese discontinuue in care, pentru asigurarea conditiilor de hranire, adapare si
microclimat, acestea sunt prevazute cu echipamente automatizate.
In cazul aparitiei unor defectiuni ale echipamentelor din dotare, exista riscul
afectarii procesului de crestere ce ar putea genera emisii cu concentratii depasite (noxe
provenite din sistemul de crestere, depasirea procentului de mortalitate).
In ceea ce priveşte centralele termice pentru producerea agentului termic si
echipamentele ce asigura microclimatul in hala, aceastea sunt prevazute cu sisteme
automatizate de pornire oprire, sisteme de monitorizare a procesului de ardere a
carburantului .
2.4.7. Cerinte caracteristice BAT
Prin tehnologia de crestere aplicata pentru pasarile de carne la sol, cat si prin
dotarile cu echipamente, acestea conduc la consumuri de materii prime, materiale
auxiliare, utilitati, cantitati de deseuri generate, conform prevederilor din cele mai bune
tehnici aplicate.
2.4.7.1. Implementarea unui sistem eficient de management al

mediului
Unitatea are implementat un sistem eficient de management al mediului avand

prevazut in organigrama societatii un serviciu investitii, dezvoltare PMI, Departament de
PMI precum si unul de protectie si securitate subordonate Consiliului de Administratie si
care isi desfasoara activitatea pe linia protectiei mediului:
- Reducerea consumurilor specifice de utilitati - energie si apa;
- Gestionarea deseurilor si urmarirea minimizarii acestora;
- Urmarirea nivelelor de emisii prin monitorizarea punctelor generatoare in
vederea eficientizarii sistemelor de depoluare si limitarea acestora;
- Dotarea instalatiilor conform celor mai bune tehnici disponibile cu
echipamente ce folosesc sisteme automate de dozare, controlul automat al parametrilor;
- La alegerea utilajelor s-a tinut seama de capacitatea de crestere pasari din
cadrul fermelor, dispozitivele moderne de urmarire cu care sunt dotate echipamentele
lucrand la parametri maximi;
2.4.7.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un

plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă
Societatea, prin managementul de dezvoltare, are organizat un departament de

protectie si securitate ce s-a ocupat cu intocmirea si obtinerea avizelor :
- Planul de prevenire şi stingere a incendiilor
- Planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice
periculoase
- Procedură privind modul de acţiune în caz de producere a unei poluări
accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la o poluare.
Societatea are desemnat un departament ce se ocupa cu instruirea personalului
in acest sens şi urmarirea aplicarii masurilor din planurile aprobate.
2.4.7.3. Cerinţele relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt

identificate mai jos:
Nu este cazul.
EMISII SI REDUCEREA POLUARII
2.4.8. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer
Platoul avicol Racova a fost proiectata in perioada anilor 1972-1976 iar conceptul
tehnologic de crestere a pasarilor nu a mai corespuns reglementarilor legislatiei actuale.
In acest sens a fost adoptata tehnologia de crestere intensiva a pasarilor la sol prin
modernizarea tuturor halelor din cadrul complexului.
Prin noua tehnologie s-a urmarit reducerea consumurilor specifice de utilitati (apa
potabila, energie electrica, gaz metan) furajare si adaparea puilor cu pierderi minime,
reducerea deseurilor si a emisiilor evacuate in mediu.
In ceea ce privesc emisiile atmosferice provenite din procesul de crestere s-a avut in
vedere reducerea concentratiilor din gazele arse prin inlocuirea combustibililor lichizi cu
gaz metan si automatizarea modului de ardere a acestuia in turbosuflante si centrale
termice aferente filtrelor sanitare de la fiecare ferma.
Sursele de emisii punctiforme sunt reprezentate de:
- centralele termice de la filtrele sanitare aferente fiecarei ferme, in total 5
centrale
- o centala termica la ablocul de locuinte
In ceea ce privesc concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati acestea sunt

prezentate in BM I-cap 11-11.2 Emisii atmosferice.
Ferma
Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Crestere în hale, la sol pasari
la sol
Pulberi
Combustibili
Gaze naturale
Centrale termice si turbosuflante
Gaze arse (CO, NOx, SO2, pulberi)
In ceea ce priveşte concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati acestea

sunt prezentate in BM I-cap 11-11.2 Emisii atmosferice.
2.4.8.1. Emisii si reducerea poluarii
Nr Sursa generatoare Poluant Concentratia Debit masic Ord.

crt mg/mc g/mc 462/1993
mg/mc
1 Centrala termica F13 CO 100
SO2 35
NOx 350
SO2 35
NOx 350
SO2 35
NOx 350
SO2 35
NOx 350
SO2 35
NOx 350
Din punct de vedere al concentratiilor, emisiile se incadreaza in CMA, conform Ord.

462/1993
2.4.8.2.Protectia muncii si sanatatea publica
Conform managementului societatii se efectueaza masuratori periodice privind

concentratia noxelor pe locurile de munca , valorile acestora situandu-se in limitele
admise conform reglementarilor Ministerului Sanatatii si Protectiei Muncii.
Descrieţi gradul de protecţie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite

zone ale amplasamentului.
Echipament de lucru: salopeta, cizme, bonete, manusi, halate.
2.4.2.3. Echipamente de depoluare
Pentru fiecare fază relevantă a procesului/punct de emisie şi pentru fiecare

poluant, indicaţi echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeţi amplasarea
sistemelor de ventilare şi supapele de siguranţă sau rezervele. Unde nu există, menţionaţi
că nu există.
Corespunzator fluxurilor tehnologice de crestere punctele de emisie pentru
poluanti si echipamentele de depoluare utilizate sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Faza de Punctul de Poluant Echipament de depoluare Propus sau

proces emisie identificat existent
-sistemul de Sistem de -NH3 Ventilatoare hale: Existent
crestere ventilatie -H2S
păsări de -COV Ferma 13 : 40 buc/bloc
carne la sol -pulberi Ferma 14: 40 buc/bloc
-CO Ferma 15: 56 buc/bloc
-SO2 Ferma 16: 56 buc/bloc
-NOx Ferma 17: 56 buc/bloc Existent
Arderea Sisteme de CO Existent

CH4 in ventilatie Nox Ventilatoare hale
turbosuflant SO2
e Pulberi
Centrale Cos evacuare CO Cos evacuare fortata, filtre Existent
termice cu Nox
combustibil SO2
gaze Pulberi
naturale
2.4.8.4. Studii de referinta
Există studii care necesită a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvată
metodă de încadrare în limitele de emisie stabilite în Secţiunea 13 a acestui formular?
Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi
finalizate.
2.4.8.5 COV
Acolo unde există emisii de COV, identificaţi principalii constituenţi chimici ai
emisiilor şi evaluaţi ce se întâmplă cu aceste substanţe chimice în mediu.
Emisiile de compusi organici volatili din sistemul de crestere a pasarilor este
determinat de mai multi factori in lant si influenta acestora este generata de urmatoarele
cauze:
- sistemul de ventilare si puterea de ventilatie
- cantitatea si calitatea dejectiilor evacuate care este influentată de strategia de
furajare, nivelul de proteine din furaje, sistemul de adapare si cantitatea de apa, efectivul
de pasari
- sistemul de proiectare si constructie a cladirilor corelat cu sistemul de
evacuare a dejectiilor.
Conform recomandarilor BAT, cantitatea de COV evacuata este de 0,009-0,024
kg/pasare/an,
Din masuratorile efectuate, debitele masice de COV se situeaza sub nivele
impuse prin BAT.
24.8.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV
Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce
se întâmplă în mediu şi care este impactul materiilor prime utilizate?
Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.
Nu este cazul, ca urmare a masuratorilor efectuate si incadrarea acestora spre
limita inferioara a concentratiilor admise, precum si a dotarilor cu care sunt prevazute
fermele.
Sursele de emisii fugitive
Emisiile fugitive sunt reprezentate de :
- emisii din halele de crestere pasari;
- emisii de la platforma dedepozitare a gunoiului de hala;
- emisii de gaze arse provenite prin arderea motorinei la motoarele cu ardere
interna
Pentru reducerea emisiilor fugitive s-a urmarit:
- Valorificarea ritmica a deseurilor fara a se creea stocuri, precum si
respectarea tehnologiei de crestere si igienizare a incintelor prin reducerea
concentratiei de amoniac. In acest sens deseurile esorate depozitate pe
platforma ecologica din cadrul complexului sunt valorificate ca ingrasamant
pe terenurile agricole. Astfel in anul 2007 s-a restrans suprafata aferenta
depozitarii prin reducerea cantitatii de deseuri depozitate si amenajarea
platformei conform reglementarilor in vigoare.
- Mentinerea unui microclimat corespunzator in halele de crestere
- Asigurarea unei retete corespunzatoare a furajului pentru a reduce
cantittaile de elemente fertilizante ce se elimina prin dejectii si implicit
reducere emisiei de amoniac
4.8.7. Eliminarea penei de abur
Nu este cazul.
2.4.9. Minimizarea emisiilor fugitive in aer
Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive după cum urmează:
Sursa Poluanti Masa/unitatea de % estimat din

timp unde este evacuarile totale ale
cunoscuta poluantului
respectiv din
instalatie
Rezervoare deschise NU -
(de ex. staţia de
preepurare a apelor
uzate, instalaţie de
tratare/acoperire a
suprafeţelor);
Zone de depozitare DA 100% - platforma de
(de ex.containere, - emisii - depozitare din
halda, lagune etc.); fugitive de exteriorul fermelor
NH3, H2S
Încărcarea şi NU
descărcarea
containerelor de
transport
Transferarea DA - pulberi 10%
materialelor dintr-un Transportul
dejectiilor uscate din
recipient în altul de halele de crestere cu
ex. reactoare, mijloace auto
silozuri; cisterne) prevazute cu prelata
Sisteme de transport; NU - -
de ex. benzi
transportoare
Sisteme de conducte DA - emisii fugitive de 5% în timpul
şi canale (de NH3, H2S vidanjării
ex.pompe, valve,
flanşe, bazine de
decantare, drenuri,
guri de vizitare etc.)
Deficienţe de NU
etanşare/etanşare
slaba
Posibiltatea de by- NU
pass-are a
echipamentului de
depoluare (în aer
sau în apă);
Posibilitatea ca
emisiile să evite
echipamentul de
depoluare a aerului
sau a staţiei de
epurare a apelor
Pierderi accidentale
ale conţinutului -
instalaţiilor sau
echipamentelor în
caz de avarie
Prin planul de masuri prezentat anterior s-au stabilit masurile ce urmeaza a fi

luate in cazul poluarilor accidentale sau a avariilor la instalatii fara a afecta factorii de
mediu.
2.4.9.1. Studii
Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate
metode de reducere a emisiilor fugitive? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până
la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul de măsuri obligatorii.
Nu este cazul.
2.4.9.2. Pulberi si fum
- Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu privire la
următoarele cerinţe caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul
industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea
conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative;
- Următoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:
▪ Reţinerea pulberilor de la operaţiile tehnologice. Posibilitatea de
recirculare a pulberilor trebuie analizată;
In cadrul halelor de crestere, prin sistemul de evacuare a aerului si asigurarea
conditiilor de microclimat, pulberile cu continut de pulberi vegetale, dejectii, se situeaza
sub limitele maxime admise cu incadrare in cerintele BAT.
▪ Acoperirea rezervoarelor;
Nu este cazul.
▪ Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite;
In anul 2007 s-au finalizat lucrarile de amenajare depozitului temporar pentru
stocarea gunoiului de hala pentru fermentare in vederea utilizarii la fertilizarea organica a
terenurilor agricole, este amenajata conform cerintelor BAT.
Tot in aceasta perioada s-a renuntat la vechiul depozit de stocare a gunoiului de
hala prin livrarea guniului catre benficiari si redarea terenului la o stare corespunzatoare.
▪ Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabilă, utilizaţi stropirea cu

apă, materiale de fixare, tehnici de management al depozitării, paravânturi etc.;
Depozitul temporar pentru depozitarea gunoiului de hala corespunde

recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:
- Capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea
acestuia pentru o perioada de 6 luni pentru fermentare si in acelasi timp
pentru a asigura debuseul pe terenurile agricole in perioade optime.
- Depozitul este delimitat prin gard de protectie si dig de pamant
- Este impermeabilizat cu geomembrana si geotextil
- Sunt prevazute drenuri pentru colectarea levigatului intr-un rezervor de 10
mc
- Levigatul colectat este pompat periodic pe depozitul de gunoi pentru a se
asigura fermentare acestuia si pentru a impiedica imprastierea acestui de
catre vant.
▪ Curăţarea roţilor autovehicolelor şi curăţarea drumurilor (evită

transferul poluării în apă şi împrăştierea de către vânt);
Da, la intrarea şi ieşirea din fiecare fermă a mijloacelor auto.
▪ Benzi transportoare închise, transport pneumatic (notaţi necesităţile

energetice mai mari), minimizarea pierderilor;
Nu este cazul.
▪ Curăţenie sistematică;
Genereaza praf si pulberi.
▪ Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.
Prin sistemele de exhaustare – instalatiile ce genereaza gaze arse cum sunt

turbosuflantelece utilizeaza drept carburant gaze naturale cu evacuarea acestora in incinta
halelor concentratiile la evacuare sunt diminuate ca urmare a sistemelor de ventilatie din
dotarea halelor . In acest sens se asigura o dilutie a concentratiei poluantilor proveniti din
procesul de crestere a pasarilor cat si din sistemul de ardere a carburantului . Concentratia
acestor poluanti CO, Nox, SO2, COV, pulberi se situeaza in limitele maxime admise
conform normativelor in vigoare.
In cazul sistemulor de evacuare din cadrul halelor de crestere a Platoului avicol
concentratia pulberilor se situeaza spre limita inferioara a concentratiilor admise si se
incadreaza in limitele BAT respectiv :
- pui broiler – crestere la sol - 0,014-0,018 kg/pasare/an
2.4.9.3. COV
Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza:
Prin tehnologia aplicata cat si prin dotarile existente din cadrul fermelor
concentratia de COV se situeaza sub valorile prevazute prin BAT-uri si spre limitele
inferioare ale CMA prin normativele in vigoare.
2.4.9.4. Sisteme de ventilatie

Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare după cum urmează:
Identificati fiecare Tehnici utilizate pentru minimalizarea emisiilor

sistem de ventilatie
Ferma 13 : 40 buc/bloc x 6 blocuri = 240 buc

Ferma 14: 40 buc/bloc x 6 blocuri = 240 buc
Sistem de exhaustare Ferma 15: 56 buc/bloc x 6 blocuri = 336 buc
Ferma 16: 56 buc/bloc x 6 blocuri =336 buc
Ferma 17: 56 buc/bloc x 6 blocuri = 336 buc
2.4.10. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si
canalizare
2.4.10.1. Sursele de emisie
Descrieţi după cum urmează sistemele de epurare pentru fiecare sursă de

apă uzată
Sursa de apa Metode de Metode de Punctul de

uzata minimalizare a epurare evacuare
cantitatii de apa
consumata
Ape uzate de la Monitorizarea Reteaua de
igienizarea consumurilor de canalizare interna
halelor de apa, eficientizarea cu descarcare in
crestere (ape de procesului de bazine decantoare ,
spalare) de la spalare prin mecanica V = 50 mc, pentru
fermele 13, 14, utilizarea apei sub fiecare ferma si
15, 16, 17 presiune si dirijare catre
urmarirea terenurile agricole
consumurilor de
substante chimice
utilizate in acest
sens
Reteaua de
canalizare interna
cu descarcare in
Activitate Monitorizarea mecanica bazine de stocare V
igienico- consumurilor de = 10 mc, cate unul
sanitara, ape apa potabila pentru fiecare
menajere ferma. Se
vidanjeaza periodic
si se transporta in
reteauade
canalizare a
municipului Bacau
pe baza de contract.
Ape meteorice Nu este cazul - Infiltrarea lentă a
apelor meteorice în
sol .
2.4.10.2. Minimizare
Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată
nu este reutilizată sau recirculată
In vederea aplicarii celor mai bune tehnici disponibile, societatea urmareste

mentinerea consumului de apa in limitele admise conform recomandarilor din BAT si a
tehnologiilor de crestere aplicata.
In ceea ce priveste modul de colectare si evacuare ape uzate, prin managementul
societatii, s-a realizat in cursul anului 2007, separarea reţelei de canalizare ape uzate
tehnologice de cele menajere. Conform recomandarilor din BAT, apele uzate tehnologice
se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole, iar apele menajere sunt transporttae la
epurare in sttaia orasului Bacau.
2.4.10.3. Separarea apei meteorice

Confirmaţi că apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate
industriale şi identificaţi orice zonă în care există un risc de contaminare a apelor de
suprafaţă.
Zonele betonate din incinta au fost realizate cu pante , fiind prevazute cu rigole de
colectare a apelor pluviale si dirijare catre terenurile limitrofe .
Retelele interne de colectare si evacuare ape uzate tehnologice au fost realizate
deasemeni cu pante de scurgere catre bazinele colectoare in vederea asigurarii unei goliri
rapide spre bazinele betonate vidanjabile.
Se impune verificarea permanenta a starii retelelor de canalizare pentru a se evita
eventualele infiltratii in sol si panza freatica in cazul aparitiei unei defectiuni tehnice.
Natura solului din zona amplasamentului situat pe terasa raului Siret precum si
nivelul hidrostatic ridicat al panzei freatice, face ca permeabilitatea apelor provenite din
precipitatii in zonele nebetonate sa fie relativ redusa, infiltrarea apei in sol realizandu-se
in timp.
2.4.10.4. Justificare
Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi o justificare pentru

faptul că efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex.
prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).
La data analizei obiectivului, acesta nu este epurat pentru a fi reutilizat in

proces, societatea urmand a analiza aceasta posibilitate.
Studii
Este necesar să se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate
metode în vederea încadrării în valorile limită de emisie din Secţiunea 13?
Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.
Nu este cazul.
2.4.10.5. Compozitia efluentului
Identificaţi principalii compuşi chimici ai efluentului preepurat (inclusiv

sub forma de CCO) şi ce se întamplă cu ei în mediu.
Apele uzate tehnologice si menajere sunt dirijate catre bazine betonate,
vidanjabile, existente în cadrul fermelor.
Apele uzate sunt vidanjate şi descărcate pe terenurile invecinate.
Ferma 13
Component- Punctul de Destinatie (ce se Masa/unitate Mg/l

in special sub evacuare intampla cu ea in de timp kg/an
forma CCO mediu)
CCOCr 509,0
CBO5 283,0
Bazin
Suspensii 98,0
H2S si sulfuri colector Evacuare pe terenurile 0,95
Subst. Extr. agricole 3,7
NH4 1,1
Cu 0,16
Zn 0,52
Ferma 14
Component Punctul de Destinatie (ce se Masa/unitate Mg/l

-in special evacuare intampla cu ea in de timp kg/an
sub forma mediu)
CCO
CCOCr 462,0
CBO5 287,0
Bazin
Suspensii 63,0
H2S si colector Evacuare pe terenurile 0,52
agricole 2,6
sulfuri
Subst. Extr. 1,2
NH4 0,15
Cu 0,54
Zn
Ferma 15
Component-in Punctul de Destinaţie (ce se Masa/unitate Mg/l

special sub evacuare intampla cu ea in de timp kg/an
forma CCO mediu)
CCOCr 593,0
CBO5 294,0
Bazin
Suspensii 108,0
NH4 7,2
Cu 0,16
Zn 0,48
Ferma 16
Component-in Punctul de Destinatie (ce se Masa/unitate Mg/l

forma CCO mediu)
CCOCr 624,0
CBO5 295,0
Bazin
Suspensii 122,0
NH4 1,6
Cu 0,13
Zn 0,48
Ferma 17
Component-in Punctul de Destinatie (ce se Masa/unitate Mg/l

forma CCO mediu)
CCOCr 633,0
CBO5 302,0
Bazin
Suspensii 107,0
NH4 1,9
Cu 0,13
Zn 0,48
Ape menajere
Componen Punctul de Destinatie (ce se Masa/unitate Mg/l

t-in special evacuare intampla cu ea in de timp kg/an
sub forma mediu)
CCO
CCOCr
CBO5
Bazin colector
Suspensii
H2S si Evacuare in statie de
sulfuri epurae
Subst. Extr.
NH4
Apele metorice sunt evacuate in sistem divizor spre rigola drumului de acces şi
pe terenurile agricole învecinate.
2.4.10.6. Studii
Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinaţia în

mediu şi impactul acestor evacuări? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la
care vor fi finalizate.
Nu este cazul.
4.10.7. Toxicitate
Prezentaţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul preepurat.
Apele decantate din bazinele betonate, vidanjabile, cu descarcare pe terenurile

invecinate, contin ioni de Cu si Zn proveniti din metabolismul de crestere a pasarilor,
fără a depăşi concentratiile, conform NTPA 001/2002 .
2.4.10.8. Reducerea CBO
În ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura receptorului.

Acolo unde evacuarea se realizează direct în ape de suprafaţă care sunt cele mai
rentabile măsuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea
CBO.
Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi.
Datorita faptului ca apele uzate tehnologice sunt folosite la fertilizarea organica

a terenurilor agricole ca urmare a continutului de substante fertilizante nu se pune
problema reducerii incarcarii organice.
2.4.10.9. Eficienta statiei de epurare orasenesti
Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de

epurare a apelor uzate orăşeneşti, demonstraţi că: epurarea realizată în această
staţie este la fel de eficientă ca şi cea care ar fi fost realizată dacă apele uzate ar fi
fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şi nu concentraţiei)
fiecărui poluant în apa epurată evacuată.
Nu este cazul
Parametru Modul in care acestia vor fi epurati in

statia de epurare
Metale ----
Poluanti organici persistenti ----
Saruri si alti compusi anorganici ----
CCO ----
CBO ----
By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti

Demonstraţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate (în
situaţii de viituri provocate de furtună sau alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor
intermediare de pompare din reţeaua de canalizare este acceptabil de redusă .
% din timp cât staţia este ocolită 0%

O estimare a încărcării anuale crescute cu NU
metale şi poluanţi persistenţi care vor
rezulta din by-pass-ar
Planuri de acţiune în caz de by-pass-are, NU
cum ar fi cunoaşterea momentului în care
apare, replanificarea unor activităţi cum ar
fi curăţarea sau chiar închiderea atunci
când se produce by-pass-area
Ce evenimente ar putea cauza o evacuare NU*
care ar putea afecta în mod negativ staţia
de epurare şi ce acţiuni (de ex. bazine de
retenţie, monitorizare, descărcare
fracţionată etc.) sunt luate pentru a o

preveni
Valoarea debitului de asigurare la care NU
staţia de epurare orăşenească va fi by-
pass-ată
Rezervoare tampon
Demonstraţi că este asigurată o capacitate de stocare tampon sau arătaţi

modul în care sunt rezolvate încărcările maxime fără a supraîncărca capacitatea
staţiei de epurare
Nu este cazul.
2.4.10.10. Epurarea pe amplasament
Pe amplasamentul obiectivului nu se efectueaza procese de epurare sau

preepurare, la data intocmirii documentatiei.
2.4.11. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana

Nu este cazul
Informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza
Sursa Poluanti Masa/unitatea de % estimat din

timp unde este evacuarile totale
cunoscuta ale poluantului
Kg/an respectiv din
instalatie
Ape uzate, Suspensii ---- ---
CCOCr ---- ---
posibile infiltraţii
CBO5 ---- ---
din reteaua de SET ---- ---
canalizare interna Cu ---- ---
Zn ---- ---
(tehnologice, NH4 ---- ---
menajere)
La data intocmirii documentatiei apele uzate menajere si tehnologice colectate

in bazinele betonate separate sunt vidanjate si dirijate astfel:
- apele tehnologice sunt folosite la fertilizarea organica a terenurilor agricole;
- apele menajere sunt transportate la staţia de epurare
4.11.1. Structuri subterane:
Cerinta caracteristica a Conformare Document de Daca nu va

BAT cu BAT referinta conformati acum,
Da/Nu data pana la care
va veti conforma
Furnizaţi planul DA Plan retele de Fermele sunt
(planurile) de canalizare - prevazute cu retele
amplasament, care ferme in sistem divizor de
identifică traseul tuturor colectare ape uzate,
drenurilor conductelor şi tehnologice si
canalelor şi al menajere cu stocare
rezervoarelor de in bazine betonate
depozitare subterane separtae pentru cele
din instalaţie. (Dacă doua tipuri de ape
acestea sunt deja uzate.
identificate în planul de
închidere a
amplasamentului sau în
planul raportului de
amplasament, faceţi o
simplă referire la acestea).
Pentru toate
conductele, Verificari
canalele şi periodice ale starii
rezervoarele de tehnice ale
depozitare subterane sistemului de
confirmaţi că una canalizare
din următoarele
opţiuni este
implementată: DA DA
▪ izolaţie de siguranţă Nu este cazul
▪ detectare continuă a DA DA
scurgerilor
▪ un program de
inspecţie şi
întreţinere, (de ex. DA
teste de presiune,
teste de scurgeri
verificări ale grosimii
materialului sau
verificare folosind
camera cu cablu TV-
CCTV care sunt
realizate pentru toate
echipamentele de
acest fel (de ex. în
ultimii 3 ani şi sunt
repetate cel puţin la
fiecare 3 ani)
2.4.11.2. Acoperiri izolante
Cerinta Da/Nu Daca nu, data pana la

care va fi
Există un proiect de Da
program pentru
asigurarea calităţii,
pentru inspecţie şi
întreţinere a
suprafeţelor
impermeabile şi a
bordurilor de
protecţie care ia în
considerare:
▪ capacităţi; Da
Da
▪ grosime; Da
▪precipitatii; Da
Da
▪ material;
▪ permeabilitate: Nu este cazul
▪ stabilitate/consolidare; Da
▪ rezistenţă la atac
chimic;
▪ proceduri de inspecţie
şi întreţinere; şi
asigurarea calităţii
construcţiei
Au fost cele de mai sus Da
aplicate în toate zonele
de acest fel?
2.4.11.3. Zone de poluare potenţiala
Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea ca activităţile să polueze apa

subterană, confirmaţi că structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale,
rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturile izolatoare corespund
fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos.
Acolo unde nu se conformează, indicaţi data până la care se vor conforma.
Introduceţi referinţele corespunzătoare instalaţiei dumneavoastră şi extindeţi
tabelul dacă este necesar.
Zone potenţiale de poluare

Cerinta De ex. zona de De ex. De ex. De ex.
descarcare a depozit de depozit de depozit de
rezervoarelor materii produse deseuri
prime
Confirmaţi
conformarea sau o
dată pentru
conformarea cu
prevederile
pentru:
▪ suprafaţa de DA DA DA DA
contact cu solul
sau subsolul
este impermeabilă
▪ cuve etanşe de D D D
reţinere a A A A DA
deversărilor
▪ îmbinări etanşe DA DA D
ale construcţiei A DA
▪ conectarea la un D
sistem etanş de DA DA A DA
drenaj
2.4.11.4. Cuve de retenţie
Incinta Platoului avicol Racova, fermele au fost prevazute cu retele de canalizare

pentru evacuarea apelor uzate provenite din halele de crestere in perioada vidului sanitar
cu dirijare catre bazinele decantoare din cadrul fiecarei ferme .
Apele uzate tehnologice sunt dirijate catre un bazin betonat subteran
compartimentat cu V=50mc/ferma.
Bazinele sunt de tip fosa septica , impermeabilizate prevenind infiltratiile de apa
uzata in sol.
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si filtrul sanitar sunt
colectate separat in fose septice, cate una pentru fiecare ferma, V=10 mc.
Apele pluviale de pe constructii si platforme betonate sunt dirijate prin rigole
catre terenurile agricole invecinat.
In prezent din analiza dotarilor existente ale platoului avicol Racova se pot
concluziona urmatoarele:
-reteaua de canalizare cu caminele aferente din ferme prezinta o stare tehnica
corespunzatoare fiind igienizate, reparate si intretinute corespunzator;
-bazinele de stocare ape uzate tehnologice cu V=50 mc de pe reteaua de colectare
ape uzate, necesita respectarea programului de vidanjare, curatirea si verificarea
periodica a starii tehnice pentru a asigura un grad de retinere corespunzator a suspensiilor
grosiere.
- bazinele de colectare ape uzate menajere sunt construite din fibra de sticla,
asigurand un grad inalt de impermeabilizare.
Cerinta Bazine betonate cu V=50mc/buc pt.

ape uzqte tehnologice
Bazine din fibra de sticla pt. ape
menajere V=10 mc
Sa fie impermeabile si rezistente la DA
materialele depozitate.
Sa nu aiba orificii de iesire si sa se
scurga-colecteze catre un punct de
colectare din interiorul cuvei de
retentie
Sa aibă traseele de conducte in NU
interiorul cuvei de retenţie si sa nu
pătrundă in suprafeţele de siguranţa
Sa fie proiectat pentru captarea DA
scurgerilor de la rezervoare sau
robinete
Sa aibă o capacitate care sa fie cu Nu este cazul
110% mai mare decât cel mai mare
rezervor sau cu 25% din capacitatea
totala a acestora
Sa facă obiectul inspectiei vizuale DA - periodic conform programului de
regulate si orice continuturi sa fie curatire si verificare
pompate in afara sau indepartate in
alt mod , sub control manual in caz de
contaminare
Atanci cand nu este inspectat in mod NU
frecvent sa fie prevazut cu un senzor
de ridicare a nivelului si cu o alarma
adecvata
Sa aiba puncte de umplere in Nu este cazul
interiorul cuvei de retentie, unde este
posibil sau sa aiba izolatie adecvata
Sa aiba un program sistematic de DA
inspectie a cuvelor de retentie (in mod
normal vizula dar care poate fi extins
la teste cu apa acolo unde integritatea
structurala este incerta)
2.4.11.5. Alte riscuri asupra solului
Pe amplasamentul fermelor nu exista alte depozite pentru materiale ce ar putea

constitui surse de poluare a solului si subsolului in conditiile respectarii masurilor de
depozitare impuse.
Depozitul temporar pentru depozitarea gunoiului de hala nu constituie un risc ci
corespunde recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:
- Capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea
acestuia pentru o perioada de 6 luni pentru fermentare si in acelasi timp
pentru a asigura debuseul pe terenurile agricole in perioade optime.
- Depozitul este delimitat prin gard de protectie si dig de pamant
- Este impermeabilizat cu geomembrana si geotextil
- Sunt prevazute drenuri pentru colectarea levigatului intr-un rezervor de 10
mc
- Levigatul colectat este pompat periodic pe depozitul de gunoi pentru a se
asigura fermentare acestuia si pentru a impiedica imprastierea acestui de
catre vant.
4.12. Emisii in ape subterane

Nu este cazul
Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004,
rezultate din instalatie, in apa subterana?
Nu este cazul.
Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care
tranzitează, respectiv sunt depozitate substanţele periculoase. Este necesar să
specificaţi:
▪ Frecvenţa controlului şi personalul responsabil

Permanent, compartimentul de protectie si securitate ,responsabil PMI.
▪ Cum se face întreţinerea
Periodic, conform unui program stabilit
▪ Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?
Da.
4.13. Mirosul
Prin natura activitatii cat si prin dotarile cu care este prevazut obiectivul se
incadreaza in categoria acelora ce genereaza mirosuri neplacute prin emisii
nesemnificative.
In cadrul fermelor nu se utilizeaza substante urat mirositoare, sursele
generatoare de mirosuri neplacute sunt:
- sistemul de ventilatie din halele de crestere pasari care degaja amoniac,
hidrogen sulfurat, COV, a caror concentratii sunt scazute la inceputul ciclului de crestere,
pe parcurs, acestea cresc, dar se incadreaza in limitele admise prin BAT-uri;
- sistemul de evacuate a apelor uzate si a dejectiilor;
- depozitul de dejectii solide situate in exteriorul fermei.
In ceea ce privesc mirosurile acestea se simt numai in interiorul fermelor, cu
precadere in sezonul cald (3 luni/an).
Prin respectarea programului de igienizare a halelor, a bazinelor, a caminelor de
canalizare, evacuarea ritmica a deseurilor conduce la diminuarea mirosurilor neplacute
pentru perioade scurte de timp.
In ceea ce priveste spatiul amenajat pentru depozitarea pierderilor naturale se
impune respectarea programului de ridicare ritmica a acestora pentru a nu crea o sursa de
mirosuri.
Amplasamentul Platoului avicol RACOVA este in extravilanul localităţii
Racova jud. Bacau, la o distanta de 5 km de zona locuita. Fermele sunt amplasate pe un
platou, inconjurat de zona forestiera, intr-o zona deschisa, curentii de aer din zona
favorizand dilutia mirosurilor.
Emisiile de mirosuri provenite din activitatile de crestere pasari contribuie la
totalul emisiilor odorizante din ferma si depind de factori precum activitatile de
intretinere si organizare a fermei, sistemul de depozitare a dejectiilor, sistemul de
manipulare si depozitare a acestora.
Pentru descresterea emisiilor in aer, in special emisii de amoniac si hidrogen
sulfurat, emisii ce produc mirosuri in mixtura diferitelor componente, exista o varietate
de posibilitati pentru diminuarea acestora, prin nutritia si organizarea nutritionala, precum
si prin conditiile climatice ale zonei.
.
2.4.13.1. Receptori
Nu au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului asupra mediului intrucat nu

au fost sesizari pe aceasta linie pana in prezent.
Surse de mirosuri
Unde Descrieti Descrieti Ce Se Exista Descrieti Descriet

apar sursele de emanarile materiale realizeaza o limite actiunile i
mirosuril emisii fugitive sau mirositoare monitoriza pentru intreprins masuril
e si cum punctifor alte sunt re continua emanarile e pentru e care
sunt ele me posibilitati utilizate sau de prevenire trebuie
generate de emanare sau ce tip ocazionala mirosuri a sau luate
ocazionala de mirosuri sau alte minimiza pentru
sunt conditii rea respecta
generate referitoar emanarilo rea
e r baturilo
r si a
termene
lor
Sistemul -sistemul Nu este Miros NU NU Respectar Nu sunt
de crestere de cazul specific de ea necesare
pasari in ventilatie dejectii strategiei
hale, la sol din halele (hidrogen de furajare
de crestere sulfurat, si adapare,
amoniac, regimului
COV de
nonmetanici microclim
-sistemul ) NU NU at,
de Manipulare conditiilor
evacuare si transport de vid
dejectii dejectii de sanitar.
la ferme la Respectar
platforma ea
programul
ui de
curatire si
transport a
dejectiilor
de la
ferme
Bazinele - bazine -bazine de Ape uzate NU NU Vidanjare Bazinele
de stocare colectoare stocare cu cu continut a conform trebuie
intermedia ape uzate pompa de substante programul sa fie
ra apelor tocator organice, ui stabilit acoperite
uzate NH3, H2S
2.4.13.2. Declaratie privind managementul mirosurilor
Procesul de crestere a pasarilor este un proces ciclic a caror parametrii pentru

conditiile de microclimat, hranire, adapare sunt conduse automat sau prin microprocesor.
Pentru avariile in SEN ce ar conduce la aparitia unor situatii accidentale, generatoare de
mirosuri, fermele sunt prevazute cu generatoare de curent ce asigura functionarea unitatii
pe durata avariei. In ceea ce priveste sistemul de evacuare a dejectiilor, prin procesul
tehnologic cat si prin managementul societatii, aceasta este o conditie ce trebuie
respectata pentru evitarea unui procent ridicat de pierderi naturale.
Prezentaţi concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.
Prin natura activitatii desfasurate, impactul produs asupra factorilor de mediu

poate fi diminuat prin selectarea datelor si monitorizarea emisiilor produse in atmosfera.
In acest sens se va corela, conform celor mai bune tehnici disponibile de crestere a
pasarilor, diminuarea acestora odata cu conditiile de reducere a consumurilor prin cele
mai bune tehnici.
Conform recomandarilor din BAT-uri si alegerea tehnologiei pe baza tehnicilor
existente, acestea conduc la obtinerea unui nivel inalt de protectie a mediului
inconjurator.
Pe aceasta linie s-a inscris si propunerea modernizarii fermei 12 prin alegerea
variantei de crestere a păsărilor la sol, precum si modernizarea celorlalte hale prin dotarea
cu echipamente corespunzatoare in vederea diminuarii impactului asupra factorilor de
mediu. Referitor la platforma de depozitare dejectii in prezent necorespunzatoare se
propune amenajarea unei noi platforme ecologice.
In ceea ce priveste nivelul de zgomot, procesul de crestere se desfasoara in
incinte inchise, utilajele generatoare de zgomot, ventilatoare, pompe fiind amplasate pe
suporti elastici.
In ceea ce priveste sistemul actual de colectare si stocare ape uzate, cu evacuare
pe terenurile invecinate, prin utilizarea bazinelor de stocare, este necesară separarea
apelor uzate tehnologice de cele menajere, prin crearea de bazine separate.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, societatea, prin managementul de
mediu, are obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului incluzand
minimizarea poluarii de lunga durata. De asemenea, o importanta majora o au
informatiile legate de functionarea instalatiilor din dotare comparativ cu noutatile in
domeniu ceea ce vor trebui sa conduca la posibilitatea schimbarii in timp si reactualizarea
limitelor de emisii, în cazul în care apele tehnologice vor fi utilzate la fertilizarea
terenurilor agricole.
2.5.MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR
5.1. Surse de deseuri

Tabelul 5.1(anexa 2)
2.5.2. Evidenţa deşeurilor

Lista de verificare pentru cerinţele Da/Nu
caracteristice BAT
Este implementat un sistem prin DA
care sunt incluse în documente
următoarele informaţii despre
deşeurile (eliminate sau
recuperate) rezultate din instalaţie
Cantitate Dejectii pasari 14.000 t/an
Pierderi naturale – 390 tone/an
Deseu menajer 24 t/an
Natura Substante organice, minerale

Substante organice, minerale, apa, ioni amoniu
Proteine, grasimi, pene
Resturi vegetale, suspensii pamantoase, etc.
Origine (acolo unde este relevant) Din tehnologiile de crestere
Destinaţie (Obligaţia urmăririi - Da
dacă sunt trimise în afara
amplasamentului)
Frecvenţa de colectare Periodic, functie de natura si sursa generatoare a
deseurilor
Modul de transport Auto

Metoda de tratare Valorificare la terti in vederea eliminarii de pe
incinta in cazul gunoiului de hala.
In cazul pierderilor naturale, depozitare temporara
cu evacuare prin terti in vederea incinerarii
Deseurile menajere sunt preluate ritmic la
platforma localităţii
2.5.3. Zone de depozitare
Identificati Deseurile Sunt ele identificate Proximitatea fata Amenajaril

zona depozitate in mod clar, inclusiv de cursuri de ape: e existente
capacitatea maxima -zone de interes ale zonei de
de depozitare si public/vulnerabile depozitare
perioada maxima de la vandalism
depozitare? identificarea
masurilor necesare
pentru
minimalizarea
riscurilor
Platformă Dejectii Da Nu este cazul Zona este
ecologica 14.000 t/an securizata
In incinta in Pierderi Da In spatiu amenajat – Zona
zona special naturale 390 t/an cu evacuare in securizata
amenajata vederea incinerarii
In incinta in Deseu Da In containere Zona
zona special menajer 24t/an metalice pe betonata,
amenajata platforma betonata securizata
2.5.4.Cerinte speciale de depozitare
Material Categoria Este zona de Exista un Levigatul Exista

de mai jos depozitare sistem de este drenat protectie
acoperita evacuare a si tratat impotriva
(D/N) biogazului inainte de inundatiilor
Sau (D/N) evacuare sau
imprejmuita (D/N) patrunderii
in intregime apei la
(I) stingerea
incendiilor
D/N
Depozitare AA, C D/I Nu DA D
dejectii
Pierderi A, AA D/I Nu Nu D
naturale
Deseu AA N/I Nu Nu D
menajer
A - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite.

AA - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii
împrejmuite.
B - Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite captarea
aerului şi direcţionarea lui către o instalaţie de filtrare.
C - Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.
2.5.5. Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

Lista de verificare pentru cerinţele Da/Nu
caracteristice BAT
Sunt recipienţii de depozitare: DA-in cazul, pierderilor naturale,
deseu menajer
▪ prevăzuţi cu capace, valve etc. şi
securizaţi;
▪ inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau
reparaţi când se DA
deteriorează (când sunt folosiţi, recipienţii
de depozitare trebuie clar etichetaţi)
Este implementată o procedură DA
documentată pentru cazurile
recipienţilor care s-au deteriorat sau curg?
2.5.6. Recuperarea sau eliminarea deseurilor
Tabel 5.6 anexa 3
2. 5.7 . Deseuri de ambalaje
Nu este cazul.
2,6. ENERGIE
2.6.1. Cerinte energetice de baza

Consumul de energie
Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in

functie de sursa de energie, pentru activitatea de creştere şi îngrăşare a păsărilor de carne,
la sol, ce s-a desfăşurat în cadrul celor două ferme.
Sursa de energie
Furnizata, MWh Primara, MWh % din total
Electricitate din 4710 MWh/an 100%
reţeaua publică
Electricitate din altă Grup electrogen -- --
sursă*) propriu
Abur/apă fierbinte Se prepara in -- --
achiziţionată şi nu centralele termice
generată pe proprii
amplasament (a)*)
Gaze 3.745.982 Nmc/an Nu se aplica
Motorina 60t/an - constitue --
rezerva in cazul
intreruperii furnizarii
energiei electrice si a
functionarii
turbosuflantelor
Cărbune Nu Nu se aplica
Altele Nu
(Operatorul/titularul
activităţii trebuie să
specifice)
Tip de inforamatii (tabel, Numarul documentului respectiv

diagrama, bilant energetic)
Din consumurile contorizate Contract -pentru furnizarea energiei
electrice incheiat cu SC E-ON Moldova -
sucursala Bacau
Energie specifica
Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţia
integrată de mediu sunt descrise în tabelul următor:
Listati mai Consum specific de energie Descrierea Compararea
jos (CSE) specificati unitatile fundamentelor CSE cu limitele
activitatile adecvate Aceste atrebuie sa se (comparati
bazeze pe consumul de consumul
energie primara pentru specific de
produse sau materii energie cu
prime care corespund cel orice limite
mai mult scopului furnizate in
principal sau capacitatii Indrumatorul
de productie a instalatiei specific
sectorului sau
alte standarde
industriale)
Energie Consumul energetic este consumul de
termica- 0,078l motorina /pasare/serie corelat cu capacitatea gaze naturale a
Incalzire hale proiectata* fost calculat pt
de crestere o serie de
ferme 13-17 crestere
Energie 1,87 kwh/pasare/an Consumul energetic poate 0,78-1,8
electrica fi corelat cu capacitatea Wh/pasare/zi
proiectata
Intretinere
Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct

de vedere energetic sunt descrise în tabelul de mai jos.
Completaţi tabelul prin:
1) Confirmarea faptului că aveţi implementat un sistem documentat şi faceţi
referire la acea documentaţie, astfel încât el să poată fi inspectat pe amplasament de către
GNM/alte autorităţi competente responsabile conform legislaţiei în vigoare; sau
2) Declararea intenţiei de a implementa un astfel de sistem documentat şi
indicarea termenului până la care veţi aplica un asemenea program, termen care trebuie să
fie acoperit de perioada prevăzută în Planul de măsuri obligatorii; sau
3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru
activităţile desfăşurate.
Exista masuri documentate de Da/ Nu este Informatii suplimentare

functionare, intretinere si Nu relevant (documentele de referinta,
gospodarie a energiei pentru termenele la care masurile
urmatoarele componente? vor fi implementate sau
(acolo unde este relevant) motivul pentru care nu
sunt relevante/aplicabile)
Aer condiţionat, proces de Da Da Sistemul automat pentru
refrigerare şi sisteme de răcire mentinerea microclimatului
(scurgeri, etanşări, controlul in halele de crestere
temperaturii, întreţinerea
evaporatorului/condensatorului)
;
Funcţionarea motoarelor şi Da Da Diagrame energetice
mecanismelor de antrenare
Sisteme de gaze comprimate Nu --- -----
(scurgeri, proceduri de
utilizare);
Sisteme de distribuţie a aburului Nu --- ---
(scurgeri, izolaţii);
Sisteme de încălzire a spaţiilor şi Da Da Incalzirea spatiului
de furnizare a apei calde; tehnologic cu agent termic
produs in turbosuflante
Lubrifiere pentru evitarea Da --- --
pierderilor prin frecare;
Întreţinerea boilerelor de ex. Nu --- ---
optimizarea excesului de aer;
Alte forme de întreţinere Nu --- ---
relevante pentru activităţile din
instalaţie.
2.6.2.Masuri tehnice
Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt descrise în

tabelul de mai jos
1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau
2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului până la care o
veţi face în cadrul Planului de măsuri obligatorii a activităţii analizate; sau
Confirmati ca Da Nu este Informatii

urmatoarele masuri relevant suplimentare
tehnice sunt (termenele prevazute
implementate pentru pentru aplicarea
evitarea incalzirii masurilor sau motivul
excesive sau pierderilor pentru care nu sunt
din procesul de racire relevante/aplicabile)
pentru urmatoarele
aspecte (acolo unde este
relevant)
Izolarea suficientă a ---- --- ---------
sistemelor de abur,a
recipienţilor şi
conductelor încălzite
Prevederea de metode de Da Nu Conductele de transport
etanşare şi izolare si vehiculare agent
pentru menţinerea termic sunt prevazute
temperaturii cu sisteme de izolatii
performante.
Senzori şi întrerupătoare Da Nu Sistemul de producere a
temporizate simple sunt apei calde este prevazut
prevăzute pentru a cu supape de evacuare
preveni la cresterea presiunii
evacuările inutile de
lichide şi gaze încălzite.
Alte măsuri adecvate Da Da Mentinerea
-automatizarea sistemului parametrilor de
de ventilatie temperatura in halele de
crestere corelata cu
functionarea
ventilatoarelor de
exhaustare aer din hala
Masuri de service al cladirilor

Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului clădirilor sunt
descrise în tabelul de mai jos:
1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau
2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la care o veţi face
în cadrul programului dumneavoastră de modernizare; sau
3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru
Confirmati ca Da/nu Nu este relevant Informatii

urmatoarele masuri de suplimetare
service al cladirilor sunt (documente de
implementate pentru referinta, termenul
urmatoarele aspecte de punere in
(unde este relevant) practica/aplicare a
masurilor sau
motivul pentru
care nu sunt
relevante)
Există o iluminare Da Da Sunt aplicate
artificială adecvată şi
eficientă din punct de
vedere energetic
Există sisteme de control
al climatului eficiente
din punct de vedere
energetic pentru: Sunt aplicate
▪ Încălzirea spaţiilor Da Da
▪ Apă caldă Da Da
▪ Controlul temperaturii Da Da
Da Da
▪ Ventilaţie Da Da
▪ Controlul umidităţii
2.6.3. Eficienta energetica
Un plan de utilizare eficientă a energiei este furnizat mai jos, care identifică
şi evaluează toate tehnicile care să conducă la utilizarea eficientă a energiei,
aplicabile activităţilor reglementate prin autorizaţie.
In cadrul societatii se urmareste utilizarea eficienta a energiei cu incadrarea

consumurilor specifice in limite si posibilitatea de reducere a acestora.
Societatea, prin managementul de dezvoltare, are prevazuta si urmarirea
consumurilor specifice si diminuarea acestora cu incadrarea in limitele recomandate prin
BAT-uri privind cresterea pasarilor.
Cerinte suplimentare pentru eficienta energetica
Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai

jos;

1) Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau
2) Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea termenului de
aplicare a acesteia; sau
activităţile desfăşurate
Concluzii BAT pentru principiile Este aceasta tehnica Daca NU explicati de ce
de recuperare/economisire a utilizata in mod tehnica nu este adecvata
energiei curent in instalatie sau indicati termenul de
(D/N) aplicare
Recuperarea căldurii din diferite Nu Nu
părţi ale proceselor, de ex. din
soluţiile de vopsire.
Tehnici de deshidratare de mare Nu Nu
eficienţă pentru minimizarea
energiei necesare uscării
Minimizarea consumului de apă Nu Consumurile de apa se
şi utilizarea sistemelor închise inscriu in limitele
de circulaţie a apei. recomndate de BAT
Izolaţie bună (clădiri, conducte, Da ---
camera de
uscare şi instalaţia).
Amplasamentul instalaţiei Da Este prevazuta cu
pentru reducerea distanţelor instalatii de pompare apă
de pompare. potabilă
Optimizarea fazelor motoarelor Da Nu este cazul
cu comandă electronică.
Utilizarea apelor de răcire Nu -----
reziduale (care au o
temperatură ridicată) pentru
recuperarea căldurii.
Transportor cu benzi Nu -
transportoare în locul celui
pneumatic (deşi acesta trebuie
protejat împotriva probabilităţii
sporite de producere a
evacuărilor fugitive)
Măsuri optimizate de eficienţă Da Turbosuflante
pentru instalaţiile de ardere,
de ex. preîncălzirea
aerului/combustibilului, excesul
de aer etc
Procesare continuă în loc de Nu Prin specificul activitatii
procese discontinue procesul tehnologic este
discontinuu
Valve automate Da ----
Valve de returnare a condensului Nu ---
Utilizarea sistemelor naturale de Da Platforma de depozitare
uscare dejecţii
Altele NU ---
6.4. Alternative de furnizare a energiei
Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul de mai jos.
Completaţi tabelul astfel:
1. Confirmaţi faptul că măsura este implementată; sau
2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul de punere în
practică; sau
3. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru
Tehnici de furnizare a Este aceasta tehnica Daca NU explicati de ce

energiei utilizata in mod curent in tehnica nu este adecvata
instalatie sau indicati termenul de
aplicare.
Utilizarea unităţilor de Da Da
co-generare;
Recuperarea energiei Nu Nu este cazul
din deşeuri;
Utilizarea de Da ---
combustibili mai puţin
poluanţi.
2.7.Surse de zgomot
Nu este cazul
2.7.1. Studii privind masurarea zgomotului in mediu
Sursele generatoare de zgomot din incinta sunt:

-functionarea ventilatoarelor si a utilajelor ce prezinta organe in miscare
-circulatia auto din incinta obiectivului cu o frecventa destul de limitata.
Activitatea obiectivului se desfasoara in hale inchise, functionarea utilajelor ce
prezinta organe in miscare este discontinua.
Amplasamentul obiectivului este situat in extravilanul localitatii Racova, unde
influenta traficului auto este redus neinfluientand nivelul de zgomot la limita incintei.
Din determinarile efectuate pentru unitati similare acesta se situeaza la valori de
55-65 db (A) , zona de locuinte fiind la cca 5 km.
Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat
Nu este cazul.
Minimizarea potenţialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la:
▪ Utilaje de ridicat, precum benzi transportoare sau ascensoare;

Nu este cazul.
▪ Manevrare mecanică;
In spatii inchise
▪ Deplasarea vehiculelor, în special încărcătoare interne precum

autoîncărcătoare;
Mijloace auto pe cai de acces continue.
2.8.MONITORIZARE
9.1.Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer
tabelul 9.1.
Descrieţi orice programe/măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi

oprire.
Nu este cazul.
Turbosuflantele functioneaza utilizand drept combustibil gazele naturale fiind
prevazute cu instalatii automatizate de reglare a parametrilor, supape de siguranta.
Procesul de crestere pasari este un proces discontinuu alternand etapele de
crestere cu cele de vid sanitar, pentru fiecare etapa existand masuri specifice de actionare.
9.2. Monitorizarea emisiilor in apa
9.2.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa
Ca urmare a activitatii desfasurate de pe incinta Platoului avicol Racova rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate:
-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor populate si a apelor de
spalare de la statia de incubatie ce contin suspensii, substante organice, grasimi, ioni
amoniu, H2S si sulfuri.
-ape menajer fecaloide provenite de la filtrele sanitare, din activitatea
administrativa si de igienizare de la vestiare , birouri ce contin suspensii, substante
organice, detergenti, ioni amoniu
-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii
pamantoase si substante extractibile.
Tabelul 9.2.1.
9.3.Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana
Nu este cazul.
9.4. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare
Parametru Unitatea de Punct de Frecventa de Metoda de

masura kg/an emisie monitorizare monitorizare
pH
Suspensii
CCOCr
CBO5
SET
NH4
Sulfuri si
H2S
Cu
Zn
Apele uzate stocate in bazine sunt vidanjate si dirijate pe terenurile din

vecinatate.
9.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor
Parametru Unitatea de Punct de Frecventa de Metoda de

masura emisie monitorizare monitorizare
Gunoi hala t/an Halele de La final de Evidenta
crestere pasari serie statistica
Pierderi t/an Halele de Inregistrare Evidenta
naturale crestere lunara statistica
Deseu t/an Activitati Inregistrare Evidenta
menajer administrative lunara statistica
- Dejectii pasari contin substante organice, minerale

- Pierderi naturale- proteine, grasimi, pene
- Deseu menajer - resturi vegetale, suspensii pamantoase, etc.
9.6. Monitorizarea mediului
9.6.1. Contributia la poluarea mediului ambiant
Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei?
Avand in vedere ca activitatea se desfasoara in incinte inchise prevazute cu

sisteme de ventilaţie, inainte de evacuare in atmosfera, nu se considera necesar
monitorizarea calitatii aerului in afara amplasamentului.
In cazul apelor uzate provenite de pe incinta, in ceea ce privesc emisiile de
poluanti in apa prin sistemul de colectare a apelor uzate si de evacuare a acestora prin
vidanjare, acestea nu afectaaza calitatea apelor de suprafata intrucat nu se evacueaza in
ape de suprafata ci se folosesc la fertilizarea organica a terenerilor agricole cu respectarea
normelor OSPA si a recomandarilor BAT.
Avand in vedere ca suprafata incintei este in proportie de peste 67% betonata iar
activitatea se desfasoara in incinta inchisa – posibilitatea de poluare a solului este redusa,
nefiind afectat nici nivelul de zgomot.
In ceea ce priveste starea de sanatate a personalului precum si a habitatului din
zona nu s-au semnalat cazuri cu impact asupra acestora.
9.6.2. Monitorizarea impactului
Descrieţi orice monitorizare a mediului realizată sau propusă în scopul

evaluării efectelor emisiilor
Parametru/factor de Studiu/metoda de Concluzii (daca au fost
mediu monitorizare formulate)
Ape uzate tehnologice şi Analize periodice Conform NTPA 001/2002-
menajere - pH, suspensii, SET, HG 352/2005
CCOCr, CBO5, ioni STAS 9450/88
amoniu, Cu, Zn, HP
Apa din sursa proprie Analize periodice Conform Legii 458/2002
subterana – calitatea apei - pH, CCOCr, NH4, NO3,
potabile NO2, SET.
Aer - emisii de la halele Nox, pulberi, NH3, H2S, Conform nivelelor BAT
de crestere pasari COV
Frecventa se va stabili prin Autorizatia Integrata de Mediu, valorile fiind

inregistrate la sediul societatii si raportate la APM Bacau.
9.7. Monitorizarea variabilelor de proces

Descrieti monitorizarea variabilelor de proces
Urmatoarele sunt exemple de Descrieti masurile luate sau pe care

variabile de proces care ar putea intentionati sa le aplicati
necesita monitorizare
- materiile prime trebuie monitorizate Da pentru substantele chimice utilizate in
din punctul de vedere al poluanţilor, procesul de igienizare. Se va urmari
atunci când aceştia sunt probabili respectarea conditiilor de depozitare ,
şi informaţia provenită de la furnizor manipulare si consumurile specifice.
este
necorespunzătoare
- oxigen, monoxid de carbon, In turbosuflante acestea sunt echipate cu
presiunea sau instalatii de automatizare pentru pornire,
temperatura în cuptor sau în emisiile oprire, urmarire parametri si semnalizare a
de gaze abaterilor de la parametrii de proces.
- eficienţa instalaţiei atunci când este Sistemele de evacuare noxe din halele de
importantă crestere
pentru mediu
- consumul de energie în instalaţie şi Da - se urmareste pe fluxul tehnologic cu
la punctele individuale de utilizare în ajutorul diagramelor energetice
conformitate cu planul
energetic (continuu şi înregistrat)
- calitatea fiecărei clase de deşeuri Da - prin raportari lunare sau anuale cu
generate respectarea legislatiei in vigoare.
Listaţi alte variabile de proces care ----
pot fi importante pentru protecţia
mediului
9.8.Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala
Nu este cazul.
13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului
Avand in vedere evaluarea impactului efectuată pentru Platoul Brad se poate

concluziona:
Impactul asupra calitatii apelor de suprafata

Ca urmare a modului de colectare şi evacuare a apelor uzate, spre terenurile din
zona nu este influenţată calitatea apelor de suprafata.
Impactul asupra calitatii apelor subterane

Prin masurile de prevenire si control al poluarii apelor subterane cat si prin
dotarile si amenajarile efectuate in cadrul fermelor acestea conduc la eliminarea
impactului asupra calitatii freaticului, avand in vedere ca acesta constitue sursa de apa
potabila in ferme.
Se va respecta programul de curatire al bazinelor cu vidanjarea apelor uzate,
tehnologice şi menajere, curatirea si verificarea retelelor de canalizare, a bazinelor
betonate.
Prin managementul societatii se impune necesitatea separarii colectarii apelor
uzate tehnologice de cele menajere.
Impactul asupra calitatii aerului

Emisiile atmosferice provenite de la halele de crestere pasari masurate prin
concentratii si debite orare conduc la concluzia unui impact redus asupra calitatii aerului.
Amplasamentul obiectivului intr-o zona deschisa prin factorii meteorologici cat
si prin dotarile tehnologice (ventilatoare, coşuri de dispersie) au efect asupra diminuarii
concentratiilor poluantilor emisi.
Impactul generat de mirosuri

Prin sistemul de colectare si depozitare a dejecţiilor pe platforma, cat si prin
distantele fata de zonele locuite, acestea conduc la diminuarea posibilitatii aparitiei unui
disconfort datorita mirosului.
Din acest punct de vedere se poate estima ca mirosurile neplacute sunt
nesesizabile in localitatea Brad, indiferent de directia vantului.
Referitor la poluantii emisi prin procesul de crestere al pasarilor NH3, H2S,
COV acestia se incadreaza in nivelele prevazute, conform celor mai bune tehnici
disponibile.
Impactul produs asupra biodiversitatii

Platoul avicol Brad functioneaza din anul 1974 cu acelasi profil de activitate,
pana in prezent nu s-au semnalat schimbari ale biodiversitatii, realizarea unei perdele de
vegetatie in incinta a avut un efect benefic asupra zonei fiind situat intr-o zona
impadurita.
De asemenea, prin masurile luate privind evitarea patrunderii poluantilor in
apele subterane si de suprafata, nu se estimeaza nici o influenta asupra ecosistemului
acvatic din zona raului Siret.
Impactul asupra solului si subsolului

Din probele de sol prelevate si analizate nu s-a constatat afectarea calitatii
acestuia in arealul respectiv.
Prin dotarile, amenajarile si masurile luate s-a instituit o supraveghere continua
si eliminarea potentialelor surse de poluare a solului.
In ceea ce priveste platforma de depozitare dejectii se impune amenajarea unei
noi platforme ecologice impermeabilizate.
Impactul vizual
Amplasamentul Platoului avicol nu este situat in imediata vecinatate a zonei
locuite a localităţii Brad, acesta incadrandu-se in peisajul zonei.
Impactul generat de zgomote si vibratii

Principala sursa de zgomote si vibratii este functionarea ventilatoarelor, si
pompelor acestea fiind amplasate in incinte inchise.
Traficul auto in incinta este redus la cca 2h/zi.
In aceste conditii impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane este minim,
perdeaua vegetala avand si menirea de a atenua intensitatea zgomotelor propagate.
Impactul produs asupra asezarilor umane

Prin amplasamentul fermelor cat si prin conditiile, dotarile si amenajarile
existente obiectivul nu are impact major asupra asezarilor umane:
- apa subterana - impact minim
- apa de suprafata - impact redus
- aer-impact minim
-sol-impact redus
13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de
monitorizare.
▪ Habitate care intră sub incidenţa Directivei Habitate, transpusă în legislaţia

naţională prin Legea nr. 462/2001, aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie sau
până la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50 MWth
▪ Arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie –
NU
▪ Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie-NU
▪ Comunităţi (de ex. şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate) –NU
▪ Zone de patrimoniu cultural -NU
▪ Soluri sensibile -NU
▪ Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane) – NU
▪ Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de ozon din
stratosferă, calitatea aerului în zona în care SCM este ameninţat) - NU
Informaţiile despre identificarea receptorilor importanţi şi sensibili trebuie
rezumate în tabelul de mai jos (extindeţi tabelul dacă este nevoie).7)
13.2.1.Identificarea receptorilor importanti si sensibili

Tabelul 13.2.1
13.3. Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului.
Societatea a detinut Autorizatie de mediu pe baza bilanturilor de mediu si a

analizelor efectuate privind emisiile in apa, aer, sol prelevate din punctele ce constituie
surse de poluare.
In baza analizei efectuate, activitatea desfasurata in cadrul Platoului Brad se
constituie intr-o activitate cu impact minim asupra mediului. Prin dotarile si
echipamentele cu care este prevazuta unitatea, prin masurile de monitorizare a
consumurilor specifice, a cantitatilor de materii prime, materii auxiliare, utilitati, precum
si prin gestionarea deseurilor unitatea se inscrie pe linia respectarii celor mai bune tehnici
disponibile.
13.3.1. Rezumatul evaluarii impactului evacuarilor

Tabel 13.3.1.
13.4. Managementul deseurilor
Referitor la activităţile care implică eliminarea sau valorificarea deşeurilor, luaţi

în considerare obiectivele relevante în tabelul următor şi identificaţi orice măsuri
suplimentare care trebuie luate în afară de cele pe care v-aţi angajat deja să le realizaţi, în
scopul aplicării BAT-urilor, în această Solicitare de obţinere a autorizaţiei integrate de
mediu.
Obiectiv relevant Măsuri suplimentare

care trebuie luate
asigurarea că deşeul este recuperat sau Respectarea programului de gestiune a
eliminat fără periclitarea sănătăţii deseurilor
umane şi fără utilizarea de procese
sau metode care ar putea afecta mediul

şi mai ales fără:
▪ risc pentru apă, aer, sol, plante sau DA
animale; sau
▪ cauzarea disconfortului prin zgomot şi DA
mirosuri; sau
▪ afectarea negativă a peisajului sau a NU
locurilor de interes special;
Deseurile sunt gestionate de la producere pana la evacuare cu respectarea
reglementarilor in vigoare evitandu-se crearea de stocuri ce pot genera un impact asupra
factorilor de mediu.
13.5.Habitate speciale
Cerinţă Răspuns
(Da/Nu/identificaţi/confirmaţi
includerea, dacă este cazul)
Aţi identificat Situri de Interes Dacă nu, treceţi la Secţiunea urmatoare
Comunitar (Natura 2000), arii naturale
protejate, zone speciale de conservare,
care pot fi afectate de operaţiile la care NU
s-a făcut referire în
Solicitare sau în evaluarea
dumneavoastră de impact de mai
sus?
Aţi furnizat anterior informaţii legate NU
de Directiva Habitate,
pentru SEVESO sau în alt scop?
Există obiective de conservare pentru NU
oricare din zonele
identificate? (D/N, vă rugăm enumeraţi)
Realizând evaluarea BAT pentru emisii, NU
sunt emisiile rezultate
din activităţile dumneavoastră
apropiate de, sau depăşesc
nivelul identificat ca posibil să aibă un
impact semnificativ
asupra ariilor protejate?
Nu uitaţi să luaţi în considerare nivelul
de fond şi emisiile
existente provenite din alte zone sau
proiecte.

Proiect Licenta Bun

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Licenta Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Sectorul de productie de pasari in Europa

De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de

După DG Agricultură, partea D2, producţia totala de carne de pasare in EU-15 a

Incubatoare Ferme de productie de pui Abatoare de pui

Probleme de mediu în creşterea intensivă de păsări.

Problemele de mediu din agricultură sunt in vizor de o perioadă relativ scurtă de

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a

1.2. Condiţiile prezente ale amplasamentului

1.2.2. Proprietatea actuala

Platoul Avicol Racova este în administrarea Departmentului Avicola din

1.2.3. Categoria de activitate şi operatorul

Operatorul activităţilor de pe amplasamentul analizat este SC Agricola

1.3. Aspecte legale privind aplasamentul actităţi conform BAT

Tehnicile folosite in fermele de cresterea pasarilor din cadrul Platoului Avicol

1.3.1. Tehnici de management

La nivel de societate Agricola activitatea de protecţie a mediului este in

1.3.2. Materii prime si materiale

Materiile prime folosite sunt:

1.3.3. Folosirea apei

1.3.4. Procese tehnologice

1.3.5. Controlul emisiilor

Procesul de creştere a pasărilor nu conţine surse punctiforme de emisii de poluanţi in

In amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deşeuri:

Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-

Masurile luate pentru întreţinerea si exploatarea tuturor instalaţiilor, asigura

Masurile preventive pentru limitarea zgomotului si încadrarea nivelului de

1.3.11. Monitorizare; raportare

Monitorizarea este de asemenea in conformare cu cerinţele BREF. Se realizeaza

Activitatea desfăşurata nu este de natura sa conducă la poluarea chimica a

1.3.13. Reglementările privind protecţia habitatelor

Pe amplasament si in împrejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale

Personal ce deserveste fiecare ferma (de la 13-17)

Nr. Functia Nr.personal

Personal ce deserveste platoul avicol

2.PREZENTAREA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC

2.1. Intrări de materii prime

Cerinţa caracteristica a BAT Răspuns Responsabilitate

Confirmaţi faptul că veţi menţine proceduri DA Conducere societate

Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de DA Responsabil calitate

Cerinţa caracteristica a Răspuns Responsabilitate

Listaţi principalele Nu a fost realizat un Conducere societate

Indicaţi data programată 2007 Conducere societate

2.3. Utilizarea apei

Sursa de Volum de apa Utilizari pe faze ale % de % apa

2.3.2. Compararea cu limitele existente

Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei

Recomandări BAT 8 l/ cap pasare/serie 8 l/ cap pasare/serie

O diagramă a circuitelor apei şi a Numărul documentului

Igienizari Apa adapare Apa pentru

Ape uzate tehnologic asternut epuizat apa uzata menajera

Platforma de Bazine colectoare

Cerinţa caracteristica Răspuns Responsabilitate

Au fost utilizate Prin managementul Responsabil PMI

Acolo unde un astfel de Consumurile specifice de Responsabil PMI

Ca urmare a activitatii desfasurate de pe incinta Platoului avicol Racova rezulta

Natura procesului tehnologic nu permite folosirea apei recirculate.

Numele Număr Descriere Capacitate maxima

Eliminarea 9 Apele uzate sunt

2.4.2. Descrierea proceselor

Tehnologie de crestere a puilor de carne

Furajare Mirosuri(NH3, COV, H2S)

-Livrare spre abatorizare, la

Numele Numele Utilizarea Cantitate anuala de produs