UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE

SI MEDICINA VETERINARA ION

IONESCU DE LA BRAD IASI
FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Proiect managementul conservarii

si procesarii

Student: Sima Ioan Razvan

Grupa 484, Anul III
Profesor indrumator: George Ungureanu

2016

1
 PLANUL PROIECTULUI

CAPITOLUL I. Concepte de baza ale managementului produselor agroalimentare

I.1. Locul si rolul industriei alimentare in economia unei tari
I.2. Definirea, locul, rolul si atributiile intreprinderii moderne de productie
I.3. Structura industriei alimentare
I.3.1. Industria de prelucrare a laptelui
I.4. Studiul cercetarilor in tehnologia de productie a laptelui
CAPITOLUL II. Evolutia societatii S.C. VINCON VRANCEA S.R.L.
II.1. Obiectivul proiectat investitii (investiii)
II.2.Diagnostitul tehnic
II.3. Capacitatea de productie si productivitatea firmei
II.4. Profilul de productie
II.4.1. Productia realizata
II.4.2. Productia prognozata prin metoda functiilor de productie
II.4.3. ANALIZA SEZONALITATII VANZARILOR SI PROGNOZA
VANZARILOR PE BAZA INDICILOR DE SEZONALITATE
II.4.4. Proiectarea costului de productie si a pretului de livrare
II.4.5. INDICATORII CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE A MARFURILOR
(VOLUMUL VANZARILOR DE MARFURI ( D), NIVELUL ABSOLUT AL
CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE A MARFURILOR IN COMERT , VITEZA DE
CIRCULATIE A MARFURILOR, CALCULAIA PREULUI DE LIVRARE LA
DIFERITE SORTIMENTE DE MEZELURi
II.5. Analizarea structurii marjelor acestei ntreprinderi prin metoda direct costing
CAPITOLUL III. Stabilirea amplasamentului unei intreprinderi agroalimentare
III.1. Legaturile dintre transport si amplasarea intreprinderii
III.2. Etapele procesului de amplasare
III.3. Metode de amplasare
III.4. Fundamentarea elaborarii planului general de organizare a intreprinderii
III.5. Metode de dimensionare a suprafetei necesare pentru producti
CAPITOLUL I V........................................................................ Error: Reference source not found
OPTIMIZAREA PRODUCIEI LA S.C. X S.A. IAI.............Error: Reference source not found
5.1.Metodele de optimizare a preurilor utilizate de NIGALACT ....................Error: Reference
source not found

2
 5.2. Programarea liniar.............................................................................................................

CAPITOLUL I. Concepte de baza ale managementului produselor

agroalimentare
I.1. Locul si rolul industriei alimentare in economia unei tari

Industria alimentelor i a buturilor este un sector important n economia

romneasc. Reprezenta aproximativ 17% din producia tuturor industriilor prelucrtoare,
9% din producia naional total i 7% din valoarea adugat brut (n anul 2002).
Informaiile privind fora de munc n industria alimentar sunt limitate la numrul de
angajai (excluznd angajaii pe cont propriu; totui proporia de angajai pe cont propriu
n industriile prelucrtoare pentru care sunt disponibile date complete privind fora de
munc apare ca rmnnd constant n timp).
Dup numrul de angajai, industria alimentar ocup 10% din fora de munc din
industria prelucrtoare i 4% din fora de munc ocupat la nivel naional. n ambele
cazuri, ponderile industriei alimentare n fora de munc sunt cu mult mai sczute dect
ponderea sa n cadrul produciei. Acest lucru indic n mod firesc o productivitate a
muncii substanial mai mare n industria alimentar dect media pe economie. Numrul
de angajai n industria alimentar a sczut cu aproape 40% din anul 1990, situaie
aproape similar cu scderea din economia naional i cu puin mai mult dect n
industriile prelucrtoare (unde numrul de angajai a sczut cu 55%).
Industria alimentar a nregistrat o cretere robust n ultimii ani, att n termeni
absolui, ct i n raport cu restul industriilor prelucrtoare (Figura 1.8). Volumul
produciei i valoarea adugat brut n anul 2002 au reprezentat aproximativ 140% din
nivelul nregistrat n 1989. Industriile prelucrtoare, pe de alt parte, sczuser n anul
2002 la aproximativ 80% fa de nivelul lor din 1989. Dup declinul iniial indus de
tranziie, industria alimentar s-a stabilizat n anul 1993, dup care producia a crescut n
mod spectaculos cu 60%.
Combinaia dintre producia n cretere i fora de munc n scdere a avut n mod
firesc un impact puternic asupra productivitii din industria alimentar, care a crescut de
mai mult de trei ori n perioada 1990-2002 (Figura 1.9). Productivitatea muncii a crescut,

3
de asemenea, n toate industriile prelucrtoare (ntr-un ritm mai sczut), dar numai
datorit faptului c scderea forei de munc (45% n perioada 1990-2002) a devansat
scderea produciei (24%).

I.2. Definirea, locul, rolul si atributiile intreprinderii moderne de

productie

ntreprinderea industrial reprezint o unitate economic de baz n cadrul

economiei nationale. Ea este veriga primar, de baz a economiei, la nivelul creia se
desfsoar activittile de productie specifice profilului ei.
ntreprinderea de productie industrial este veriga organizatoric unde are loc
fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si material-organizatorice) cu scopul
de a produce si desface bunuri economice n structura, cantitatea si calitatea impus de
cererea de pe piat si obtinerea de profit.
Unii autori sunt de prere c ntreprinderea este un sistem care produce bunuri si
servicii destinate vnzrii, realizate cu ajutorul mijloacelor fixe si umane, avnd structur
si finalitate economic, precum si autonomie decizional. ntreprinderea industrial, ca
form specific de ntreprindere, reprezint o unitate economic n care se desfsoar n
mod direct, nemijlocit, procesul de productie industrial.
Ea mai poate fi definit si ca reprezentnd o unitate de baz a economiei
nationale, care dispune de resurse fizice, umane si financiare, pe care un colectiv de
oameni le foloseste pentru realizarea procesului de productie pe baza principiilor de
eficient si rentabilitate, n vederea obtinerii de bunuri, executrii de lucrri si servicii cu
caracter industrial destinate satisfacerii cerintelor pietei interne si externe.
Scopul principal al unei ntreprinderi const n fabricarea de bunuri, executarea de
lucrri sau prestarea de servicii pentru a satisface cerintele pietei, n conditiile unui
context relational economic client-furnizor, n care ntreprinderea joac alternativ unul
sau altul din aceste roluri. Privit n ansamblul, ca unitate organizatoric constituit
pentru realizarea unei activitti industriale, specific ramurii sau subramurii din care face
parte, ntreprinderea este att utilizatoare de resurse, ct si surs de bogtie si detintoare
de puteri economice.

4
 Prin obiectul activittii ei, o ntreprindere industrial are rolul de a administra cu
eficient maxim mijloacele de care dispune, de a asigura ndeplinirea ritmic si integral
a productiei prevzute, ridicarea calittii produselor, folosirea complet a capacittilor de
productie, modernizarea proceselor tehnologice, cresterea productivittii muncii,
reducerea continu a cheltuielilor de productie si sporirea pe aceast baz a profiturilor.
n contextul noilor abordri ale conceptului de ntreprindere n economia de piat,
aceasta este privit ca un grup de persoane, organizat pe baza unor criterii juridice,
economice si tehnologice, care concepe si realizeaz un proces de productie specific, n
vederea oferirii pe piat a produselor executate pentru satisfacerea anumitor nevoi si
cerinte ale clientilor si.
n functie de profilul activittii ntreprinderii, produsele executate se pot prezenta
sub form de bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale,
energie, echipamente de productie etc.) sau individual (bunuri alimentare, de larg
consum, de folosint ndelungat s.a.), lucrri (tehnologice, de montaj, de reparatii sau de
alt natur) si servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru alte necesitti).

I.3. Structura industriei alimentare

Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari si mai importante
sectoare din spatiul comunitar european care utilizeaza munca manufacturiera, fiind al
doilea dupa cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri de 14, 5% din
total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27.
Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind din sectorul industriei
alimentare este de 14%. Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din intreprinderile
acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar 1 % fiind reprezentat de multinationale.
Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin cresterea competitivitatii,
stimularea inovarii si diversificarea productiei. Respectul fata de mediu este si pentru
acest sector industrial o componenta a dezvoltarii durabile si sustenabile.
In 2009, fotografa industriei alimentare si a bauturilor in Uniunea Europeana era
urmatoarea:
Cifra de afaceri: 954 miliarde euro;

5
 Numar de angajati: 4,2 milioane persoane;
Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala de afaceri si 62,8% din
total numar de angajati;
Comertul (suma neta):
Exporturi: 53,7 miliarde euro;
Importuri: 50,8 miliarde euro;
Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro;
Numar de companii: 310.000.
Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6%
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe aceasta fotografie:
48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde euro;
47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 miliarde euro;
62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati;
99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi, aproximativ 308.000 IMM-
uri;
Daca ar fi sa detaliem analiza pe segmente a ponderii intreprinderilor mici si
mijlocii in ceea ce priveste total cifra de afaceri si numar de angajati vom observa:
Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati), 14% sunt
companii mici cu 10- 49 angajati si 27% companii medii (peste 50 angajati);
Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati), 22% sunt companii
mici (10- 49 angajati) si 25% sunt companii medii (peste 50 angajati).

Intreprinderi Angajati Cifra de afaceri

Produse alimentare
(nr.) (nr.) (mil. euro)
Carne si produse din carne 45347 1029700 175613
Peste si produse din peste 4035 129500 21006
Legume si fructe 10200 283000 52205
Uleiuri si grasimi animale si
9010 72600 38625
vegetale
Produse lactate 13098 400000 120000
Produse de morarit- panificatie 8300 124700 31687
Alte produse alimentare 191909 2000000 230000
Bauturi 22600 468900 129139
Peste si produse din peste 4035 129500 21006

6
 I.3.1. Industria de prelucrare a strugurilor

In functie de insusirile tehnologice, strugurii pot avea urmatoarele destinatii: consum in

stare proaspata; vinificatie; industrializare: producere de stafide, sucuri, dulceturi,
compoturi si musturi concentrate.

Strugurii sunt alcatuiti din:

ciorchini - 37%;
boabe: pielita - 711%; miez - 8590%; seminte - 35%.

Proportiile dintre partile constituente sunt functie de: soiul vitei de vie; conditiile
ecologice; metodele agrotehnice folosite; gradul de coacere.
Componentele chimice ale miezului sunt:
Glucidele care reprezinta 1525% si sunt reprezentate de glucoza si fructoza,
raportul dintre ele fiind o caracteristica de soi la maturitatea deplina (0,95 pentru
strugurii din Europa si pentru soiurile americane).
Acizii cei mai importanti sunt acidul tartric si malic (95% din aciditatea totala),
apoi acidul citric si, in cantitati mici, acidul oxalic, galacturonic, glucuronic,
gluconic, glicolic, ascorbic. Acidul tartric se gaseste in cantitate de 27 g/l, din
care liber 0,41,3 g/l. Cantitati mari de acid tartric imprima mustului si vinului
gust de verdeata. Formeaza saruri acide si neutre (Na, K, Ca, Al, Fe, Cu, etc.). La
cresterea concentratiei de alcool si la scaderea temperaturii, tartratul acid de
potasiu impreuna cu tartratul neutru de calciu se depun si formeaza tirighia (piatra
vinului). Acidul malic reprezinta 14 g/l si formeaza saruri acide si neutre greu
precipitabile. Este metabolizat de unele drojdii si de catre bacteriile malolactice.
La concentratii mici asigura vinului fructuozitate, iar in cantitati mari confera
gustul de crud. In struguri se gasesc si sarurile acizilor minerali: sulfati, cloruri,
fosfati de K, Ca, Na, Mg in cantitati de maximum 1 g/l.
Substantele azotoase se gasesc in cantitate de 0,602,4 g/kg struguri exprimata
ca azot total. In must trec 0,21,4 g/l. Substantele azotoase maresc valoarea
nutritiva a strugu 252i89c rilor, mustului, vinului si constituie sursa de azot pentru
drojdii si bacterii.
Compusii fenolici din struguri dau musturilor si vinurilor culoare, corpolenta,
astringenta, savoare, participa la o serie de reactii de oxidoreducere, condensare.
Substantele colorante sunt reprezentate de clorofila, xantofila, caroteni, flavone,
flavonoli, antociani, s.a. Se gasesc, in principal in pielita, numai la soiurile
tinctoriale si la unii hibrizi se gasesc si in miez. Continutul lor variaza in functie
de soi, conditiile ecologice si agrotehnice, desimea si varsta plantatiei, etc.
Substantele minerale sunt reprezentate de macroelemente si microelemente,
fiind in functie de soi, conditii pedoclimatice, agrotehnice folosite. Sunt
localizate, in principal, in partile solide ale strugurelui. Predominant este K urmat
de Ca, Mg, Na. Fosforul reprezinta 820% din totalul substantelor minerale.

7
 Vitaminele sunt reprezentate de B1, B2, B6, acid pantotenic, mezoinozitol, biotina,
niacina, colina, acid ascorbic. Vitaminele se gasesc in cantitate mai mare in
pielita.

Gradul de maturare al strugurilor determina randamentul in must la prelucrare si

mai ales compozitia si calitatea vinului rezultat.

Maturarea strugurilor nu este un proces regulat si uniform. Timpul ploios si rece poate
micsora intensitatea ritmului de maturare, in timp ce o vreme secetoasa accelereaza
maturarea strugurilor. Un alt motiv pentru determinarea momentului optim de recoltare
consta in faptul ca nu toate soiurile se coc in acelasi timp si nu la aceeasi data in fiecare
an.

Metodele pentru stabilirea datei la care strugurii sunt copti si pot fi recoltati au evoluat in
decursul timpurilor de la cele organoleptice la determinarile chimice, prin care se
urmaresc schimbarile intervenite in continutul principalelor componente ale strugurilor.

Determinarea maturarii strugurilor prin metode chimice se bazeaza pe urmarirea

procesului de acumulare a zaharurilor si de scadere a aciditatii din boabe. Pentru a avea o
imagine mai completa a raportului dintre zaharuri si aciditate se calculeaza o serie de
indici de maturare a strugurilor.

I.4. Studiul cercetarilor in tehnologia de productie a strugurilor

In functie de procedeele si operatiile tehnologice cu ajutorul carora strugurii sunt

transformati in vin si de succesiunea desfasurarii lor, se cunosc doua tehnologii de baza,
si anume:

tehnologia de obtinere a vinurilor albe (vinificatia in alb);

tehnologia de obtinere a vinurilor rosii (vinificatia in rosu).

Deosebirea esentiala dintre cele doua tehnologii consta in aceea ca, in cazul
vinurilor albe mustul se separa cat mai rapid de bostina si se fermenteaza separat, in timp
ce la prepararea vinurilor rosii mustul se fermenteaza pe bostina. Deci la vinificatia in alb
presarea precede fermentarea, in timp ce la vinificatia in rosu aceasta operatiune are loc
dupa macerare-fermentare.

CAPITOLUL II. Evolutia societatii S.C. VINCON

VRANCEA S.R.L.
8
II.1. Obiectivul proiectat investitii (investiii)

Vincon Romania este o cel mai mare productor de vinuri i vinarsuri din
Romnia. nfiinat n anul 1949, compania deine astazi peste 1.500 hectare cultivate cu
vi de vie n Regiunea Viticol a Piemontului de la Curbura Carpailor, unde deine
terenuri n podgorii cu renume: Coteti, Odobeti, Panciu. Compania deine i terenuri
din podgoria Hui.
n urma privatizrii din anul 1999, doamna Luchi Georgescu a devenit acionarul
majoritar al companiei.
Compania deine 11 ferme viticole, 3 combinate de condiionare a vinului i 10
crame, ntre care cramele legendare Beciul Domnesc i Paradis.
Portofoliul Vincon Vrancea cuprinde peste 150 de produse, din categoriile: vin,
vinars, oet, alcool sanitar.
Brandurile de vin din portofoliul companiei sunt Ambrosio, Comoara
Pivniei, Egregio, Rose Verite, Oenoteca, Casa Vrancea, Beciul Domnesc Grand
Reserve, Beciul Domnesc, 7 Pcate, Vi Romneasc, Macho, Karpaten Berge, Proles
Pontica, Galbena de Odobeti, Premiat, Muscel, Podgoriile Vrancei, Vinul de
Evenimente i Vinul de Petrecere.
Brandurile de vinars din portofoliul companiei sunt Mioria i Jad.
Pentru realizarea obiectivelor de retehnologizare i modernizare a sistemelor de
producie, un rol important l are activitatea de dezvoltare a capacitailor de producie,
care asigur n mai mare msur creterea eficienei economice, permind mobilizarea
prioritar a factorilor intensivi de cretere economic. Astfel, activitatea de achiziie de
noi utilaje mai performante, asigur reducerea cheltuielilor materiale, mbuntirea
structurii produciei, reducerea consumurilor energetice, precum i creterea calitii
produselor finite. Apare, deci necesitatea fundamentrii ct mai reale a efortului total,
prin luarea n calcul nu numai a valorii investiiilor, ci i a cheltuielilor care se fac cu
ntreinerea i repararea utilajelor, structura costului de producie i influena pe care o
exercit factorul timp asupra acestor eforturi.

O metod de stabilire a direciei de alocare a resurselor, respectiv de

alegere a variantei optime de achiziie a utilajelor ,este metoda minimizrii sumei de
recuperat anual. n acest caz, costul anual cu reparaiile se disconteaz la momentul
achiziionrii utilajului dup care, nsumndu-se cu valoarea de achiziie, se

9
 pondereaz cu factorul de recuperare a fondurilor cheltuite pentru a stabili suma ce
trebuie recuperat, avnd n vedere asigurarea recuperrii integrale a sumei cheltuite
cu achiziia, ntreinerea i reperarea utilajului. Relaia de calcul este:
D
a (1 a) D
.R h 1 a
h
K [I 0 ]
h 1 (1 a) D 1

n care : K - este suma de recuperat anual

I - valoarea de achiziie a utilajului

a coeficientul de actualizare

R cheltuielile cu ntreinerea i repararea utilajului, n anul h

D durata de funcionare a obiectivului

Nivelul coeficientului de actualizare a poate fi dat de nivelul dobnzii

acordate de banc pentru sumele pe care sistemul de producie le pstreaz n cont,
sau de coeficientul mediu de eficien economic din ramura economic sau
activitatea pentru care se realizeaz calculul.

Tabelul

Tipul Valoarea de Cheltuieli medii Durata de Coeficientul de

utilajului achiziie anuale cu funcionare actualizare
[um x 10 ] reparaiile [umx10] [ut] [%]
A 64800 500 40 15
B 42500 250 60 25

Aplicnd relaia de calcul pentru suma de recuperat anual, se obtine:

0,15 1 0,15
15
40
K A 64800 500 (1 0,15) h 7688 10 3 um;
h 1 (1 0,15) 1
15

10
 60
0,25 (1 0,25)13
K B 42500 250 (1 0,25) h 8100 10 3 um;
h 1 (1 0,25) 1
13

Se constat ca n varianta B suma de recuperat anual este mai mare, dei

cheltuielile anuale cu ntreinerea i repararea utilajului sunt mai mici. Aceasta se explic
prin faptul c utilajul de tip B prezint o valoare de achiziie mai mare, n timp ce pentru
utilajul A mai mari sunt cheltuielile ce se vor realiza n perioada viitoare (o sum
cheltuit azi are o valoare economic mult mai mare dect aceeai sum cheltuit ntr-o
perioad viitoare). Relaia poate fi aplicat cu rezultate bune dac nivelul capacitaii de
producie i valoarea produciei sunt egale, indiferent de tipul utilajului. Dar, o anumit
cretere a valorii de achiziie a utilajului duce la creterea corespunztoare a
randamentului acestuia i implicit a valorii produciei obinute pe acel utilaj. De
asemenea, un volum mare al cheltuielilor cu ntreinerea i funcionarea utilajului asigur
un nivel mai nalt de folosire a acestuia cu efecte directe asupra rezultatelor economice.
n acest caz se impune calcularea indicatorului cheltuieli de recuperat anual, ce revin la o
unitate de efect ( producie, profit etc.), notat K .

II.2. Capacitatea de productie

Cea mai mare societate producatoare de vin i produse pe baz de vin din Vrancea
a fost infiinat n 1949. Avea cinci unitati n care se colectau strugurii din zon, struguri
ce erau vinificai dup metode tradiionale, la czi, far prese sau fermentatoare. Dup
colectivizarea din 62, n zona s-au format cooperativele agricole ce aveau ca domeniu de
activitate exploatarea viilor. n anii 70, ca urmare a unei investiii semnificative, au fost
create 25 de unitai de vinificare. Tot n aceasta perioad s-au pus bazele primei unitati
din Romnia pentru nvechirea distilatelor de vin, prin achiziionarea a trei instalaii de
tip Charentaise i infiinarea unei distilerii la Focani. Unitaile agricole colectivizate au
stat la baza infiinrii Intreprinderii de Stat Vinalcool Focani, care mai trziu, n 1980, a

11
devenit Intreprinderea Viei si Vinului Vrancea. Pn la Revoluie, unitatea a reprezentat
unul dintre principalii furnizori de vin vrac pentru realizarea planului de producie anual
al intregii ri. Imediat dupa 89, unitatea se transform n societate comercial, sub
denumirea de Vincon Vrancea. n anul 1999, societatea se privatizeaz n urma unei
licitaii, iar proprietarul Vincon devine Luchi Georgescu. A fost o schimbare radical
deoarece din momentul acela s-a schimbat partea de tehnologie, partea de dotare pentru a
obine vinuri de calitatea mai bun, i n acelai timp s-a schimbat i politica comercial,
pentru c s-a renunat la comertul cu vin vrac. Am realizat faptul c dac vrem s ne
consacrm brandul trebuie s vindem numai vin mbuteliat, atat pe piata interna, cat si la
export. - Georgel Costache, Director General Vincon Vrancea

Numar de hectare:
Suprafeele plantate cu vi de vie sunt in continu dezvoltare, podgoria avnd acum
peste 1500 de hectare de vi pe rod.
Utilajele utilizate in procesul de productie sunt:
Litri de vin mbuteliai anual:
Cifre din 2013:
Vin 12.000.000 litri
Vinars - 50.000 litri
Spirtoase 280.000 litri
Oet - 1.200.000 litri

Pe langa acestea, unitatea este dotata si cu alte utilaje: pompe, ventilatiare,

compresoare, cazane de abur etc.

Criterii de optimizare a capacitii de producie

Criterii de optimizare a capacitaii de producie au drept premis definiia

acesteia:

Capacitatea de producie reprezint producia maxim ce poate fi

realizat ntr-o perioad de timp (de obicei un an), n condiiile folosirii depline,

12
intensive i extensive, a capitalului fix aflat n dotarea sistemului de producie, a
celui mai bun regim de lucru i de organizare raional a produciei i a muncii.

Indicator de natur tehnico-economic, capacitatea de producie poate fi

determinat pentru fiecare utilaj n parte (aflat n dotare), subsistem, grup de utilaje
(linii de fabricaie, ateliere sau secii) sau la nivelul ntregului sistem de producie. n
principiu, capacitatea depinde de caracteristica dimensional a sistemului tehnic
pentru care se realizeaz calculul, deci de indicatorul de utilizare intensiv i timpul
de lucru, conform relaiei:Cp = K x U x T

n care: Cp reprezint capacitatea de producie exprimat n uniti fizice sau

naturale

K - caracteristica tehnic a utilajului

U - indicatorul utilizrii intensive

T - fondul de timp maxim disponibil al utilajului.

Capacitatea de producie optim reprezint acel nivel al capacitii

pentru care efortul total cu investiia i cu producia ce revine pe o unitate de
capacitate este minim.

Minimizarea efortului total corespunztor realizrii unei uniti de capacitate

presupune :

- elaborarea de noi tehnologii, mai eficiente, att din punct de vedere al consumului
de materiale ct i al asigurrii unui nivel ridicat l productivitii muncii;

- realizarea unor noi produse de o calitate superioar celor deja existente, care s
asigure competitivitatea produciei pe pia;

- creterea gradului de tipizare i standardizare a produselor i tehnologiilor, care

s asigure o aplicare n mai mare msur a metodelor i formelor moderne de
organizare a produciei.

Stabilirea capacitii optime de producie se realizeaz pe baza mai multor

criterii, dintre care eseniale sunt :

13
 realizarea unui nivel mai ridicat al productivitii muncii, n special prin
stabilirea ct mai exact a caracteristicii tipologice a sistemului de producie;
minimizarea cheltuielilor de transport al materiilor prime i al produselor
finite ce revin unei uniti de capacitate;
reducerea costului unitar per produs, care n cazul sistemelor de producie
mari se realizeaz prin repartizarea cheltuielilor care nu depind de volumul
produciei, la un numr ct mai mare de produse. Dar aceste avantaje se
regsesc pn la un anumit nivel al capacitaii de producie; ulterior se ivesc
cheltuieli suplimentare cu plata salariailor care lucreaz n regie, ca urmare a
necesitii introducerii unui numr suplimentar de verigi organizatorice, ce
reclam persoane pentru conducerea acestora;
reducerea efortului investiional, respectiv minimizarea investiiei specifice,
prin renunarea la exagerri constructive sau arhitectonice ale obiectivelor;
Rezult c realizarea capacitilor de producie este influenat de mai multe
categorii de cheltuieli,care pot fi de dou categorii: cheltuieli de investiii i
cheltuieli de exploatare, de fiecare dat urmrindu-se minimizarea relativ a
acestora. n cazul determinrii eficienei economice a proceselor investiionale, cel
mai sugestiv indicator ce descrie, cumulat cele dou categorii de eforturi, sunt
cheltuielile specifice echivalente specifice sau recalculate.

I. Pentru realizarea unui proiect de investiii, nu sistem de producie organizeaz o

licitaie la care particip trei firme specializate, fiecare cu propria variant de proiect. Se
cere s se studieze ofertele iar, pe baza indicatorilor de eficien economic a investiiilor,
s se aleag varianta de proiect care va ctiga licitaia pentru construirea noului obiectiv.
Cele trei variante de proiect se caracterizeaz prin datele de mai jos:
Tabelul nr
Variante de proiect pentru investiii
Nr. Uniti de Varianta de Varianta de Varianta de
Indicator/Simbol
Crt. msur proiect V1 proiect V2 proiect V3
1 Investiia total Inv um x 106 800 900 850
2 Producia anual Q buc/ut 10 000 11 000 10 000
3 Cost unitar de um/l 0,6 0,66 0,66

14
 producie
c
Pre unitar de vnzare
4 um/l 0,8 0,81 0,82
p
Durata de execuie a
5 lucrrilor de investiii ut 4 4 4
d
Durata de exploatare
6 eficient ut 15 16 16
De
n continuare calculm indicatori de eficien economic, pentru cele 3 variante:
1. Volumul capitalului investit:
Inv 1 = 800 x 106 um Inv 2 = 900 x 106 um Inv 3 = 850 x 106 um
Din acest punct de vedere varianta optim este aceea care presupune cel mai mic
efort investiional deci varianta de proiect V1.
2. Durata de realizare a lucrrilor de investiii (d) este aceeai la toate cele trei
variante de proiect (3 un), neconstituindu-se ntr-un criteriu de departajare.
3. Durata de exploatare eficient a obiectivului de investiii:
De 1 = 15 ut De 2 = 16 ut De 3 = 16 ut.
Se dorete ca aceast durat s fie ct mai mare, deoarece pe parcursul ei s produc
efecte utile; variantele optime de proiect sunt V2 i V3.
4. Investiia specific i productivitatea investiiei:
Inv 800.000.000
S1 80.000 um/buc
Q 10.000

900.000.000
S2 81.818,181 um/buc
11.000
850.000.000
S3 85.000 um/buc
10.000
Investuia specific arat efortul investiional pe unitatea de produs (lund n
considerare producia fizic anual). Se urmrete, evident, minimizarea indicatorului, n
acest sens, varianta optim de proiect este 1.
Odat calculat investiia specific, se poate determina imediat un alt indicator:
productivitatea investiiei, ca fiind inversul acesteia, i care reprezint volumul produciei
obinute la un milion lei investii. Varianta optim este cea care minimizeaz indicatorul:
1 1
Iw1 10 6 10 6 12,5 buc/um
S 80.000

15
 1
Iw2 10 6 12,2 buc/um
81.818,181

1
Iw3 10 6 11,7 buc/um
85.000
Varianta optim este ca i n cazul investiiei specifice varianta V1.
Pentru calculul celorlali indicatori de baz ai eficienei economice a investiiilor
este necesar s se calculeze veniturile, costurile i respectiv, profiturile anuale
corespunztoare fiecrei variante de proiect.
Pentru aceasta se vor utiliza urmtoarele relaii de calcul: venitul anual Vh = Q x
p; costurile anuale de producie Ch = Q x c; profitul brut anual Ph = Vh Ch.
Rezultatele calcului sunt prezentate sub form de tabel:
Nr. Unitate de Varianta de Varianta de Varianta de
Indicatorul calculat
Crt. msur proiect V1 proeict V2 proiect V3
1 Venitul anual um x 106 810 891 810
Costurile anuale de
2 um x 106 680 726 660
producie
3 Profitul brut um x 106 130 165 150
Din punct de vedere al profitului anual considerat ca indicator de eficien
economic varianta optim este cea care asigur profitul maxim, deci varianta de
proiect V2.

II.3. Profilul de productie

II.3.1. Productia realizata

Produsele realizate si comercializate de catre S.C. VINCON VRANCEA S.R.L. pe piata

interna sunt:
Denumire produs Caracteristici tehnice
- diferite branduri: Ambrosio, Comoara Pivniei, Egregio, Rose
Verite, Oenoteca, Casa Vrancea, Beciul Domnesc Grand Reserve,
Vin
Beciul Domnesc, 7 Pacate, Vi Romneasc, Macho, Karpaten
Berge, Proles Pontica, Galben de Odobesti, Premiat, Podgoriile
Vrancei, Vin de Evenimente, Vin de Petrecere, Muscatel

- ambalat in sticle de 1000ml sau de 750ml

Vinars - diferite branduri : Jad 28 ani, Mioria 25 ani, Mioria 18 ani,
Mioria 12 ani

16
 - ambalat in sticle de 750ml sau de 1000ml
- diferite branduri : Triumpf, Vrancea Extra
Spirtoase
- alcool 36
- ambalat in sticle de 0.25, 0.5, 0.7 si 2 litri
Oet - poate fi produs din mere sau din vin
- ambalata in sticle de 0.5, 1 sau 2 litri

Productia fizica realizata are urmatoarea structura:

Nr. Productia fizica U.M. Realizari 2016 / 2015
2015 2016
Crt.
1. hl 12206 12451 1.02
Vin

2. Vinars hl 51 56 1.09
3. Spirtoase hl 277 283 1.02
4. Otet hl 1206 1180 0.97

Fata de 2015, in anul 2016 vanzarile au crescut cu 2.5%, cresterea fiind mai mica decat
cea preconizata. Privind insa in ansamblu si tinand cont in acelasi timp de contextul
economic al anului 2013 criza economica mondiala putem afirma ca activitatea S.C.
VINCON VRANCEA S.R.L. s-a desfasurat normal si ca cel mai important lucru a fost
mentinerea numarului de clienti si realizarea unei cifre de afaceri mai mare decat cea din
2013.

II.3.2. Productia prognozata

Potrivit directorului general al Patronatului National al Vitei si Vinurilor, Ovidiu

Gheorghe, Debutul culesului viilor s-a inregistrat la mijlocul lunii august in Banat
(Recas) si Dealu Mare, iar incepand cu luna septembrie este in curs in intreaga tara.
Anul acesta Romania va avea record al ultimilor 3 ani din punct de vedere al
productiei de struguri si de vin.
Doua sunt principalele motive care conduc la aceasta concluzie: intrarea pe rod

17
a noilor suprafete cultivate cu vita de vie ca urmare a investitiilor realizate prin
SAPARD si Programul National Suport pentru Sectorul Vitivinicol 2008 2013 (cca.
30.000 de hectare) siprecipitatiile bogate din parcursul acestui an (cca. 15% mai mult
decat anul precedent).
Din datele preliminare furnizate de producatorii de vin, estimam la nivel
national o productie cu cel putin 20% mai mare fata de anul precedent, peste 4
milioane de hectolitri de vin. Spre deosebire de anii precedenti, nu s-au inregistrat
importante manifestari extreme ale vremii, iarna a fost blanda iar perioadele prelungite de
insolatie din acest an au permis acumularile de zaharuri in struguri necesare producerii
vinurilor de calitate.
Strugurii pentru vin se tranzactioneaza in tara in intervalul 0,8 1,2 lei/kg

II.3.3. Proiectarea costului de productie si a pretului de livrare

Agricultura este un sector important al economiei globale. Cu toate acestea, mult

vreme contabilitatea n domeniul agriculturii nu a reprezentat o prioritate pentru
cercettori i pentru normalizatori, contabilitatea n agricultur avnd nc multe lipsuri.
Prin publicarea standardului IAS 41 s-a ncercat ameliorarea acestei stri de fapt i
creterea comparabilitii situaiilor financiare ale entitilor din sectorul agricol. Dei
controversat, IAS 41 Agricultura1 reprezint primul pas al unei tranziii consecvente
ctre evaluarea n valoarea just n sectorul agricol. Acest standard a fost aprobat abia n
decembrie 2000 fiind singurul standard internaional dedicat exclusiv domeniului agricol.
Chiar daca este prezentat ntr-o forma relativ restrns standardul IAS 41 Agricultura2
are un impact semnificativ asupra acelor entiti din cadrul domeniului su de aplicare.
Industria vinului este unul dintre sectoarele economice care a cunoscut o dezvoltare
continu n perioada contemporan, cu un rol important n procesul de globalizare . n
prezent, industria vinului , nu numai ca se confrunt cu provocrile crizei economice , ci ,
de asemenea, cu schimbarile de pe piata , comportamentul consumatorului i tendine
tehnologice . Industria vinului sa dovedit a fi un sector foarte complex n care schimbarile
se produc rapid; in astfel de circumstane afacerile de succes n piaa vinului depind n
mare msur de calitatea i diversitatea gamei de produse fabricate . n condiiile

18
economiei de normale , utilizatorul este pilonul central al tuturor activitilor economice
care converg spre ndeplinirea depline dorinele sale . Datorit dezvoltrii economice
contemporane, sectorul vitivinicol este n cretere n mod constant atat pe plan european
cat si mondial , diversificarea fiind dictat de schimbrile constante n cerinele
populaiei, nevoile, nivelul de civilizaie i cultura acesteia . 3 2. Repere statistice privind
productia, consumul si comertul exterior de vinuri in perioada 2011 - 2013 Conform
datelor publicate de EUROSTAT, Uniunea European (UE - 28) este liderul mondial n
producia de vin, cu aproape jumtate din suprafaa viticol globala i aproximativ 60%
din producia de volum . Italia , Frana i Spania sunt cele mai mari ri productoare de
vin din UE , reprezentnd 80% din producia total , urmate de Germania , Portugalia ,
Romnia , Grecia i Austria. Vinul reprezinta un sector important , de asemenea, n
Ungaria , Bulgaria , Croaia , Slovenia. Tabel 1: Trendul privind productia de vin in UE-
28 (1000 hl) 2011/12 2012/13 2013/14 Italia 43,072 40,057 44,900 Spania 33,397 31,123
44,600 Franta 50,890 40,609 44,100 Germania 9,258 9,000 8,500 Portugalia 5,609 6,140
6,740 Romania 4,700 4,100 5,400 Grecia 2,750 3,150 3,700 Ungaria 2,822 2,243 2,450
Austria 2,814 2,155 2,252 Alte tari UE-28 3,214 2,558 4,911 UE-28 158,527 141,135
167,553 Sursa: Raport EUROSTAT - Wine Annual Report and Statistics 2014 Portugalia
este al cincilea producator de vin din UE - 28, cu o producie de 6,7 Mhl n 2013, cu 10%
mai mult decat in anul precedent, ca urmare a unei perioade de nflorire fr probleme
majore , mai ales n Tejo, Lisabona, i Pennsula de Setbal . Portugalia este mpr it n
14 regiuni viticole principale de nalt calitate: Douro , Lisabona , Beira Peninsula de
Setubal , i Alentejo sunt zone viticole lider din Portugalia . Dup finalizarea schemei de
defriare de 3 ani ", numarul potgoriilor a fost raportat la 177000 ha n 2013.
Majoritatea vinurilor produse n Portugalia sunt fie DOC ( 44%) sau IG ( 23%) . In
Romania producia de vin de struguri a fost estimata s creasc 32% in 2013. Creterea
notabil se datoreaz nu numai la condiiile meteorologice i climatice pozitive, dar , de
asemenea, de intrarea n producie a viilor noi " restructurate " . Din acest motiv, calitatea
este estimata a fi una foarte buna . Potrivit datelor oficiale, soiuri albe ocupa circa 85%
din suprafaa viticol total , n timp ce soiurile roii reprezint 15% . Feteasca Alba si
Feteasca Regala sunt principalele soiuri albe , urmate de Riesling , Aligote , Sauvignon ,
Muscat; ca soiuri roii sunt Merlot i Cabernet Sauvignon. 4 Spania are cea mai mare

19
suprafa de vie din lume ( 942971 ha n 2012 ) . Principalele zone viticole din Spania
includ Castilla La Mancha , Extremadura , Catalonia, Castilla Leon , regiunea Valencia i
Andaluzia . Conform celor mai recente cifre publicate de Ministerul spaniol al
Agriculturii, Alimentatiei si Mediu ( MAGRAMA ) , in anul 2013 producia Spaniei este
estimat la 44,6 Mhl , 43 % mai mare dect n anul precedent i de 13% mai mult dect
media de zece ani . Creterea notabil se datoreaz nu numai condiiilor meteorologice i
climaterice pozitive, dar , de asemenea, de intrarea n plin producie de peste 100.000 de
hectare de vi de vie " restructurate " ( n special n Castilla La Mancha ) . n
conformitate cu Wine Foundation spaniol Cercetare de piata ( OEMV ) , Spania este
estimat a produce 17 Mhl de vinuri DOP ( denumire de origine protejat ) i 5 Mhl de
PGA ( indicaie geografic protejat ). Producia de vin de calitate , fr DOP / PGA este
estimat la 22,6 Mhl. In ceea ce priveste consumul la nivelul Europei, in anul 2013
consumului de vin a continuat prin a inregistra tendina curenta de scdere. In UE 28,
consumul de vin pe cap de locuitor a fost n scdere de zeci de ani n special n rile sud-
europene, n cazul n care schimbarea stilurilor de via i gusturile , campanii de baut
anti - alcool , i problemele de sntate au afectat cererea global . ntre timp, n partea de
Nord , consumul statele membre este neutru sau n cretere uoar , dar sa concentrat mai
mult pe vinurile de marca sau de vinuri de soi dect vinuri DOC / IG . O alt evolu ie
relevant este cererea tot mai mare de vinuri vrac , din cauza costurilor de transport mai
mici . Consumul de vin spaniol a fost n scdere n ultimii ani i este n prezent la 19,9
litri pe cap de locuitor , conform ultimelor date publicate de OIV . Datelor publicate de
Ministerul spaniol al Agriculturii, Alimentatiei si Mediului arat c consumul de vin n
gospodrii a crescut cu 3% in timpul anului 2013 , ca urmare a deciziei consumatorilor de
a reduce cheltuielile pentru but i de mncat , acestia prefernd s cumpere cea mai mare
parte din vinuri din supermarket-uri , din cauza recesiunii economice .\ Consumul anual
de vin pe cap de locuitor in Portugalia este al treilea cel mai mare din Uniunea European
, dup Luxemburg i Frana fiind la aproximativ 42,5 litri . Consumul de vin portughez a
fost stabil n ultimii trei ani la 4,7 Mhl i se ateapt s scad ca urmare desfiintarii
formelor de pla pentru alcool - distilare sunt eliminate i productorii redireciona
producia pentru a se concentra asupra exporturilor de vinuri . Consumul de pe cap de
locuitor din Romnia a sczut de la 27l n 2011 la 24.3 litri in 2012 i este de a teptat s

20
creasc condus de creterea produciei . Aproximativ 60-70% din consumatori romni
prefer n general vinurile albe, n timp ce cele Rose de asemenea, ctig teren . In ceea
ce priveste comertul exterior, Uniunea Europeana ramane exportatorul si importatorul cel
mai important n 2013, exporturile de 18,8 Mhl evaluate la 10.9 miliarde dolari, n timp
ce importurile de 13,4 Mhl erau evaluate la 3 miliarde dolari. Vinuri mbuteliate
reprezint cea mai mare parte a exporturilor, n timp ce majoritatea importurilor constau
in vin vrac care urmeaza s fie mbuteliat i apoi comercializate din nou. Conform celor
mai recente date a Comisiei UE, comerul intra-UE a crescut cu 14% la 43 Mhl n 2007-
49 Mhl n 2011. O mare parte din acest comer (42%) implica transporturile de vinuri
vrac, utilizate n principal n scopuri de amestecare: din Italia catre Germania (4,9 Mhl) i
Frana (0,7 Mhl); i din Spania catre Frana (2,7 Mhl), Germania (1,5 Mhl), Italia (1,2
Mhl), i Portugalia (0,8 Mhl). Vinuri mbuteliate pierd ncet teren, fiind n scdere de la
52% in 2007 la 49% in 2011. exporturilor de vinuri ctre ri tere au fost stabile in
perioada 2007-2009, i a nregistrat creteri importante n 2010 (+ 23%) si 2011 (+11%).
In anul 2013, Statele Unite ale Americii a ramas liderul UE -28 ca piaa de export
reprezentnd 25,9% din volumul total i 28,7% din valoarea total . Acesta a fost , de
asemenea, printre cei mai mari parteneri de export extra- UE pentru Franta (1,3 miliarde
de dolari) , Italia (1,2 miliarde de dolari) , i Spania (0.3 miliarde dolari) . Elveia a fost al
doilea cel mai mare importator de vinuri din UE n termeni de valoare ( 1.1 miliarde
dolari ).
Exporturile pe categorie de vin

Exporturile pe categorie de parteneri

21
 4.5. Rentabilitatea activitii de producer de otet

Rentabilitatea este o categorie economic legat de existena produciei de mrfuri

i a relaiilor bneti. Ca o unitate economic, o ramur, un produs, un serviciu s fie
rentabilitate, ele trebuie s acopere toate cheltuielile de producie i de circulaie din
venituri proprii i s realizeze un profit. Rentabilitatea reflect tocmai capacitatea
unitilor economice de a obine un profit. Rentabilitatea ac tivitii productive ne apare
n practic ca un raport i cheltuielile de producie sau ca raport ntre profit i suna
fondurilor fixe i circulante.

, n care:
r = rentabilitatea;
Pr = profitul, lei;
Cht = cheltuielile totale de producie, lei;
Ff = fondurile fixe, lei;
Fc = fondurile circulante, lei.
Rata rentabilitii sau rata profitului se determin utiliznd formulele:

n care: Rr = rata rentabilitii, n %.

22
 Att rentabilitatea, ct i rata rentabilitii sau a profitului se calculeaz la nivel de
produs, de ramur, de subunitate (ferm, sector) i pe unitate de producie. Rata
rentabilitii rspunde la ntrebarea ,,ci lei obinem profit la fiecare 100 lei cheltuieli
totale.
Creterea rentabilitii n agricultur este determinat de o multitudine de factori
care pot fi: din sfera produciei, din sfera circulaiei, din sfera repartiiei i din sfera
consumului.
Toi aceti factori, n intercondiionarea lor, trebuie avui n vedere la analiza
rentabilitii fiecrei activiti productive, a fiecrui produs din agricultur. Scopul unei
astfel de analize este de a aprecia i explica rezultatele obinute pe linia rentabilitii, de a
scoate n relief factorii care le-au determinat i a descoperi rezervele interne de cretere a
acestui indicator.
Cile care pot contribui la sporirea rentabilitii n agricultur sunt multiple.
Dintre acestea subliniem pe cele mai importante:
creterea volumului produciei totale i marf pe baza sporirii randamentelor;
mbuntirea structurii i calitii produselor;
creterea productivitii muncii pe baza generalizrii n producie a
progresului tehnico-tiinific;
sporirea gradului de folosire a capacitilor de producie;
creterea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante;
reducerea costurilor unitare de producie;
creterea preurilor de producie prin mbuntirea calitii produselor.
Referitor la acest ultim factor de influen asupra rentabilitii, trebuie subliniat
importana i rolul calitii produselor obinute n realizarea unor preuri de producie
sporite. Obinerea unor produse de calitate mai bun echivaleaz, de fapt, cu o sporire
absolut a produciei.
Cercetrile pe plan mondial demonstreaz c 80% din cazurile unei slabe
rentabiliti n agricultur i n general, n economie se datorete nu execuiei, ci
conducerii necorespunztoare. De aceea, n faa activitii de conducere a agriculturii,
respectiv a unitilor agricole, este nevoie s stea n permanen criteriul rentabilitii.
Pragul de rentabilitate i marja de siguran

23
 Pragul de rentabilitate reprezint cantitatea de produse sau cifra de afaceri de la
care ferma ncepe s obin profit (punctul n care veniturile totale sunt egale cu
cheltuielile totale, respectiv punctul n care profitul fermei este zero).
Exist trei situaii n care se recurge la analiza pragului de rentabilitate:
n activitatea curent ca metod de previzionare a profitului n funcie de
volumul produciei (cantitatea de produse);
n analiza evoluiei profitului n funcie de variaia cifrei de afaceri;
n aprecierea oportunitii modernizrii instalaiilor, echipamentelor i
tehnologiei de producie cu ajutorul coeficientului de levier de exploatare.
n primul caz, calculul pragului de rentabilitate urmrete aflarea volumului de produse
care permite acoperirea pe lng cheltuielile variabile de producie i a cheltuielilor fixe. Practic
la acest nivel, agentul economic nu obine profit dar nici nu nregistreaz pierderi. Este
important de tiut acest rezultat pentru c de la acel nivel n sus se va putea obine profit.
PR = prag de rentabilitate = valoarea lui Q n care venitul este egal cu cheltuielile
totale; Q = volumul produciei.
ntruct n punctul PR (QR) venitul obinut este egal cu cheltuielile totale (CT)
obinem n final relaia:
VT = CT
Pv x Q )= CVm x Q + CF,
n care, Pv = preul de vnzare, lei/kg; CVm = costul variabil mediu, lei/kg; CF =
cheltuielile fixe totale, lei.

n practica economic, dac ne referim la utilizarea capacitilor de producie,

ntlnim un nivel minim al volumului produciei pentru care costul de producie CT este
egal cu venitul (V = pQ) nivel denumit prag de rentabilitate (QR) sau punct de echilibru
economic.
n cazul n care, ntreprinderea lucreaz sub capacitatea QR, corespunztoare pragului de
rentabilitate, aceasta nregistreaz pierderi. Rezult deci c producia are valori pe
domeniul rentabilitate (de profit) al capacitii de producie (QR - Qmax) i pe domeniul
pierderilor, cnd ntreprinderea lucreaz sub capacitatea QR, adic Qmin QR, unde, de
fapt, Qmin = 0.

24
 Aceasta servete la evidenierea efectelor modificrii cifrei de afaceri asupra
rezultatului. Considerm c cuantificarea matematic a acestei modificri se realizeaz
cel mai bine recurgnd la calculul levierului de exploatare (marja de siguran a
ntreprinderii).
Astfel, analiza diagramei profitului permite aprecierea marjei de siguran a
ntreprinderii, obinndu-se informaii relative la msura n care ntreprinderea poate face
fa unei diminuri a cererii pieei fr a nregistra pierderi. Prin urmare, marja de
siguran este un indice care se dovedete util n evaluarea riscului de exploatare al
ntreprinderii, deoarece exprim care este nivelul maxim pn la care se poate diminua
cifra de afaceri programat, astfel nct ntreprinderea s nu se situeze sub pragul de
rentabilitate, respectiv, sub cifra de afaceri care indic starea sa de echilibru. Simboliznd
cifra de afaceri programat cu CAp i cifra de afaceri corespunztoare punctului de
echilibru cu CAc, marja de siguran Ms se calculeaz dup relaia:

Avnd n vedere c vnzarea produsului finit de la abator reprezint principala

surs de venituri pentru ntreaga unitate, la determinarea profitului brut pe sectorul
analizat, se vor lua n calcul, pe lng cheltuielile de abatorizare i cheltuielile cu
materiile prime (cheltuielile cu psrile transferate de la fermele de producie spre
abatorizare).
Astfel, datele de calcul ale rezultatului economic se regsesc n tab. 3.6.
Tabelul 4.6.
Rezultatul economic al SC NIGALACT SA Iai n perioada 2013-2015
Venituri totale Cheltuieli totale Preul brut al exerciiului
Anul
-LEI- -LEI- -LEI-
2011 11238 9308 1930
2012 11355 9600 1755
2013 10906 8945 1961

n urma analizei datelor din tabelul de mai sus, rezult c n anul 2011 i n anul
2011 rata rentabilitii a fost ,,0, un uor profit nregistrndu-se n anul 2013.
Astfel, calculul rentabilitii i a ratei profitului se va face doar pentru anul 2013,
iar pentru anii 2011 i 2013 se va calcula doar cifra de afaceri.

25
 CA = Pv x Qm, unde:
CA = cifra de afaceri, n lei LEI;
Pv = preul de vnzare;
Qm = producia marf.
Se poate constata c nivelul cifrei de afaceri a unitii a crescut constant n
perioada 2011-2013, astfel nct n 2013 a crescut cu 37%, iar n anul 2012 fa de anul
2011 a crescut cu 41,3%.
Rentabilitatea activitii de abatorizare se poate exprima folosind urmtoarea
formul:

, n care:
r = rentabilitatea;
Pr = profitul, lei LEI;
Cht = cheltuielile totale de producie, lei LEI;

Pentru calculul ratei profitului s-a recurs la urmtoarea formul de calcul:

, unde:
Rpr = rata profitului, n %;
Pr = profitul brut, n lei LEI;
CA = cifra de afaceri, n lei LEI.

n concluzie, putem afirma c rezultatele activitii de abatorizare a crnii de

pasre n perioada 2013-2015 au avut o tendin ascendent, chiar dac n anii 2013 i
2014 s-au nregistrat rezultate nefavorabile.
Creterea profitului se datoreaz i veniturilor mai mari ca rezultat al creterii
preului mediu de vnzare (fr T.V.A) pe unitate de produs vndut ca urmare a inflaiei,
ct i ca urmare a strategiilor adoptate de ctre fermele agricole n ceea ce privete
utilizarea preurilor medii de vnzare ca factor cu un rol specific n contextul economiei
de pia.

26
 Creterea intensiv a volumului fizic al produciei vndute (evident, n mod
difereniat, potrivit cererii pe pia) s-a realizat mai ales pe baza sporirii importante a
produciilor medii pe animal i a calitii produselor, dar i pe baza raionalizrii livrrilor
ntre structurile organizatorice de producie, precum i a reducerii pierderilor de
producie.
Pentru a putea studia legtura dintre nivelul veniturilor i a cheltuielilor se va
utiliza metoda corelaiei. Pentru aceasta notam cu Y variabila dependent a, respectiv
veniturile totale pe exploataiile agricole i cu x, variabila independent, respectiv
cheltuielile totale.
De subliniat este faptul c msurarea intensitii legturii se face prin raportul
corelaiei, care se stabilete pe baza unei funcii corespunztoare modului de asociere a
caracteristicilor pentru care se analizeaz gradul de interdependen.
Determinarea coeficientului de corelaie liniar simpl se bazeaz pe distribuia
abaterilor celor dou variabile x i y. Pentru aceasta este necesar s se calculeze cei trei
coeficieni de corelaie liniara simpl (a, b, c) dup formula:
n xy x y
rx , y
n x 2

x n y 2 y
2 2

n care:
r - coeficientul de corelaie;
x - variabila independent;
y - variabila dependent;
n - numrul termenilor seriei de date.
Coeficientul de corelaie poate lua valori ntre +1 i -1, semnul lui artnd direcia
legturii variabilelor (direct sau invers):
0 r < 0,2 - nu exist nici o legtur;
0,2 r 0,5 - exist o legtur slab;
0,5 r < 0,75- exist o legtur de intensitate medie;
0,75 r < 0,95 - exist o legtur puternic;
0,95 r 1,00 - exist o legtur relativ determinist.
Tabelul 4.7.
Legtura manifestat ntre veniturile totale i cheltuielile n cadrul fermei

27
 NIGALACT Iai
Variabila lei Corelaia
X1 Y1
Venituri Cheltuieli
Anul X2 Y2 X1Y RX,Y
totale Mii totale Mii
LEI LEI
1 2 3 4 5 6
2013 11238 9308 179541428 234338231 205118065
0,993
2014 11355 9600 363869893 377841170 370789733
2015 10906 8945 660198748 641315814 650688787

Analiznd corelaia dintre cele dou variabile se constat c n perioada analizat a

existat o legtur foarte strns ntre dinamica veniturilor totale (X1) i cea a cheltuielilor
totale (Y1), determinnd n mod hotrtor forma i ritmul de cretere a produciei de
carne (rx1, y=0,993).

Valoarea corelaiei de 0,993, denot c legtura dintre cele dou variabile este
foarte mare,determinist, cu o dependen foarte mare una de cealalt.

Aadar, la o cretere cu 100 lei a veniturilor, creterea cheltuielilor a fost n medie

de 993 lei.
Aadar, putem spune c valoarea de 0,993 a coeficientului de corelaie atest o
legtur foarte puternic ntre venituri i cheltuieli, fapt explicat prin nivelul foarte sczut
al profiturilor.

II.4. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii productiei

proiectate
Prin capacitate de producie se nelege producia maxim ce poate fi obinut
ntr-o perioad dat, de regul un an, de o anumit structur i calitate, n condiiile
folosirii depline intensive i extensive a capitalului fix productiv, potrivit celui mai
eficient regim de lucru i de organizare a produciei i a muncii.
Spre deosebire de producia realizat, care se bazeaz pe condiiile reale existente
n perioada respectiv i care nglobeaz situaii mai puin favorabile, capacitatea de

28
producie reflect, deci, posibilitile maxime de producie, n condiiile folosirii depline a
tuturor resurselor ntreprinderii.
Datorit modificrilor permanente ale procesului de producie, modificri cauzate
de influena progresului tehnic i tiinific, capacitatea de producie are un caracter
dinamic, ceea ce implic recalcularea ei periodic n raport cu schimbrile intervenite n
coninutul material, tehnic i organizatoric al fabricaiei.
Capacitatea de producie se exprim, de regul, sub forma unui volum fizic de
produse finite, folosindu-se n acest scop unitile de msur din planul de producie al
ntreprinderii: buci, tone, metri ptrai etc
Importana cunoaterii mrimii capacitii de producie este necesar pentru
anumite considerente, printre care cele mai semnificative sunt: identificarea rezervelor de
cretere a produciei; adoptarea celor mai bune soluii de specializare i cooperare n
producie; stabilirea produciei ce poate fi vndut i, n consecin, concretizarea
relaiilor cu furnizorii i clienii etc.
Capacitatea de producie este determinat de un complex de factori, dintre care
numai unii sunt cuantificabili i, deci, pot fi luai nemijlocit n calculul capacitii de
producie. n principiu, la determinarea capacitii de producie a ntreprinderii trebuie
luat ntregul parc de utilaje de producie existent, inclusiv mainile i instalaiile aflate n
reparaii sau n curs de modernizare, chiar dac ele sunt scoase temporar de pe fundaie.

CAPITOLUL III. Stabilirea amplasamentului unei

intreprinderi agroalimentare
III.1. Legaturile dintre transport si amplasarea intreprinderii

S.C. VINCON VRANCEA S.R.L. isi desfasoara activitatea in unitati diferite dupa cum
urmeaza:
Beciul Domnesc Loc. Odobesti, Strada Beciul Domnesc, nr. 1
Crama Paradis Loc. Focsani, Bdul. Bucureti, nr. 8
Crama Crligele - Comuna Carligele, Sat Bontesti
Sediu Bucureti Vincon Logistic

29
 Str. Valsaneti, nr. 1-E, Sector 3, Bucureti
Sediu Focani Vincon Vrancea
Str. Avantului, nr. 12, Loc. Focani, Jud. Vrancea
Parcul auto al firmei este constituit din:
- 24 autocisterne transport vin;
- 60 autoturisme distributie;
- 14 autoturisme de servici.

III.2. Etapele procesului de amplasare

Pentru alegerea unei intreprinderi producatoare se va ine cont care din

amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. Deoarece modificarea
amplasamentului, de regul, necesit mari costuri legate de demontarea echipamentului,
transportarea, montarea acestuia la noul loc, pregtirea spaiilor,etc.
Fundamentarea deciziei de amplasare a unitii comerciale are loc n baza unui
studiu al zonei de interes. Acesta const din mai multe etape de cercetare:
1. Stabilirea limitelor teritoriale de activitate (cartier, sector, ora, regiune).
nainte de toate se va determina zona de atracie comercial a viitorului amplasament.
De exemplu, un mic magazin alimentar nu poate pretinde dect la o zon comercial
de cartier, n timp ce un magazin de electrocasnice, de regul, se poziioneaz la nivel
de sector de ora (sau de ora).
La nivel regional se poziioneaz marile centre comerciale amplasate n afara
localitilor sau magazinele mari din orae. De exemplu, un dealer de automobile are o
arie de atracie care, de regul, depete substanial dimensiunile oraului de localizare.
La aceast etap hrile geografice, administrative, economice, demografice sunt de o
utilitate mare pentru cercettor.

30
Studiul datelor geo-demografice privind zona comercial.

Odat ce zona comercial a fost stabilit, urmeaz studierea minuioas a

acesteia, inclusiv:
colectarea datelor socio-demografice pe baza surselor statistice sau a
sondajelor de teren (vrst, ocupaie, tipul de locuin, posesia automobilului
etc.);
compararea datelor zonei de operare (de exemplu sector) cu datele entitilor
teritoriale de nivel superior (ora, regiune) pentru a identifica eventuale
diferene (aspect important pentru segmentare).
2. Studiul traficului auto (n baza observrii de teren):
infrastructura de transport (drumuri, parcri);
intensitatea fluxului de transport privat;
intensitatea fluxului de transport public. Interseciile aglomerate cu flux de
transport intens au, de regul, i un potenial comercial mai mare, cu condiia
existenei unor ci de acces pentru pietoni (trotuare, pasaje pietonale, scri) i
automobile (ci de acces, locuri de parcare).
3. Studiul traficului pietonal (n baza observrii de teren):
fluxul general de oameni;
gradul de corespundere a caracteristicilor pietonilor cu cele ale locuitorilor din
zon (pentru a depista fluxurile zilnice de migrare din alte zone teritoriale);
barierele de trafic pentru pietoni (traversarea zonei de drumuri auto cu trafic
intens, zonele urbane n degradare, reeaua de strzi pietonale i de trotuare,
precum prezena pasajelor subterane).
4. Studiul psiho-grafic i comportamental al populaiei locale i al pietonilor migran i
(n baza unui sondaj de teren):
obiceiuri de cumprare, valori, stil de via, atitudini i preferine fa de
anumite produse i branduri;
compararea datelor cu cele obinute n entitile teritoriale superioare (pentru a
identifica eventuale segmente).
5. Studiul unitilor concurente din zon (n baza observrii de teren) :

31
 numrul i dimensiunea acestora;
distana dintre uniti i aria de acoperire comercial;
gradul de asemnare/difereniere a ofertelor concurente.
6. Studiul unitilor complementare (non-concurente) din zon (n baza observrii de
teren):
uniti de comer i alimentaie public;
uniti de cultur i divertisment;
uniti de prestare a serviciilor (frizerii, uniti medicale, ateliere de confecii
etc.).
7. Studiul perspectivei de dezvoltare a zonei (documentare la serviciul relaii cu
publicul al primriei locale i cercetri de teren):
construcia de locuine noi;
construcia infrastructurii urbane noi;
dezvoltarea afacerilor noi;
evoluia populaiei dup vrst, venit, ocupaie, stil de via etc.
Examinnd informaiile obinute conform criteriilor menionate mai sus,
cercettorul are posibilitatea s aleag o localizare optim pentru unitatea sa de afaceri i
chiar s elaboreze o hart a concentrrii teritoriale a consumatorilor si.

III.3. Metode de amplasare

Principalii factori care trebuie luati n considerare ntr-un demers strategic de

amplasare.

32
 Metodele de amplasare ce pot fi utilizate la luarea deciziei privind amplasarea
unei unitati agro-industriale, tinand seama de faactorii implicati in analiza sunt:

1. Metoda costurilor de transport: Tarif-Volum-Distanta.

Prin metoda TVD, stabilirea efectiv a unor amplasamente se poate face n funcie
numai de costurile de distribuie sau de aprovizionare i se bazeaz pe urmtoarea
formul de calcul:

Copt = T1 x V1 x D1 + T2 x V2 X D2 + . Tn x Vn x Dn = Ti x Vi x Di
unde:
C este costul total de distribuie a cantitilor cerute de beneficiari;
Ti tariful de transport n u.m./unit. de msur/distan pentru beneficiarul i
Vi volumul transportat de la surs la beneficiarul i
Di - distana dintre sursa de aprovizionare i beneficiarul i
i = 1n reprezint numrul beneficiarilor.

2. Metoda centrului de greutate

Metoda presupune alegerea poziiei de amplasare pe baza distanei medii fa de

beneficiari/furnizori, aceast distan calculndu-se n raport cu un punct de origine
arbitrar ales. Aceast distan se poate afla pentru situaii uni, bi sau tridimensionale. n

33
 naz unidimensional se msoar distanele de-a lungul unei axe (est/vest). n cazul
bidimensional distanele se msoar pe dou axe N-S i E-V. Dac nu se dau i alte date
privind tarifele sau volumele de transport, poziia de amplasare, denumit i centru de
greutate, este dat de distana medie a beneficiarilor/furnizorilor fa de origine. Dac
ns volumele, tarifele variaz ntre amplasamente, atunci se vor lua n calcul i factori
precum volum-distan sau tarif-greutate-distan.
Exemplu
Se consider trei firme A,B,C, cu urmtoarele date:
- A furnizeaz firmelor B i C -15 tone la un pre de 4 u.m./t/km;
- B este aprovizionat cu 5 tone la un pre de 8 u.m./t/km
- C este aprovizionat cu 10 tone la un pre de 6 u.m./t/km
Dac firmele sunt amplasate ca n figura 1., unde trebuie s se amplaseze
depozitul care s distribuie produsele primite de la firma A firmelor B i C.

Y
B
80

40 C

20 A

50 70 80 X

Coordonatele centrului de greutate se calculeaz pe baza formulei urmtoare:

T V Z
i i i

i
Z x, y
T V
i
i i

unde:

Ti reprezint tariful de transport pe ton i km pentru fiecare amplasament i;

Vi cantitatea ce urmeaz a fi transportat de la sau pn la fiecare amplasament i;
Zi distana, n km, care ntre o origine arbitrar aleas i fiecare punct i.
Rezolvare

34
Tabel 1 Problema centrului de greutate
Dist. fa Dist. fa
Tarif de Cant. V
B/F de origine de origine TVX TVY TV
transporttone
pe axa Est (X) pe axa Nord (Y)
A 4 15 50 20 3000 1200 60
B 8 5 70 80 2800 3200 40
C 6 10 80 40 4800 2400 60
Total 9800 6800 160
Coordonatele centrului de greutate
61,25 ( 42,5
TA VA X A TB VB X B TC VC X C
X
TA VA TB VB TC VC
4 15 50 8 5 70 6 10 80 9800
61,25 km Est
4 15 8 5 6 10 160
TA VA YA TB VB YB TC VC YC
Y
TA VA TB VB TC VC
4 15 20 8 5 80 6 10 40 6800
42,5 km Nord
4 15 8 5 6 10 160
Dat fiind faptul c firma A nregistreaz costuri ridicate de transport i cantitile
transportate sunt mai mari, este normal ca depozitul s fie amplasat mai aproape de
aceast firm. Aadar depozitul D va fi amplasat la 61,3 km distan spre Est i 42,5 km
distan spre Nord n raport cu punctul de origine ales.

3. Metoda comparrii costurilor totale

Metoda comparrii costurilor totale conduce la determinarea amplsamentului
ntreprinderii n funcie de costurile fixe i variabile ale ntreprinderii.
Costurile fixe sunt cele independente de volumul produciei sau de cererea de
produse pe pia i includ: chiria cldirilor, a terenului ocupat, amortismente, facturile de
energie electric, termic, gaze, canalizare, impozitele pe cldiri i pe proprietate etc.
Costurile variabile sunt dependente de volumul produciei , volum care este
dimensionat n funcie de cererea pe pia i includ: plata salariilor, indemnizaiile de
transport i altele, costurile materialelor ce sunt puse n oper, cheltuielile de transport a
materialelor i ale produselor, cheltuieli de expediie (ambalaje, taxe potale, vamale
amenzi, cheltuieli legate de protecia mediului etc.).
n aplicarea acestei metode se parcurg etapele:

35
 - stabilirea variantelor de amplasare;
- estimarea costurilor totale fixe i variabile pentru fiecare variant i
pentru diferite niveluri ale cererii;
- reprezentarea n planul unor axe atent alese
(pe Ox volumul cererii
Oy costurile totale)

Exemplu:

y Costurile totale
(fixe sau
variabile)

V1 V2

Ctv2
Ctv1
0 X (volum cerere)

Dac pe Oy se iau costurile fixe vom constata:

- dac dependena costuri-cerere este considerat liniar (reprezentarea prin linii
drepte) atunci cele dou grafice se intersecteaz ntr-un punct E n care nivelurile
costurilor de la cele dou variante sunt egale pentru acelai nivel al cererii;
- dac se opteaz pentru valori mai mari ale cererii fa de valoarea lui E, atunci
se prefer V2 (unde costurile totale sunt mai mici);
- pentru niveluri mai mici ale cererii fa de punctul E se prefer V 1 (costuri totale
Ctv1 sunt mai mici).
n mod analog analiza se compar mai mult de dou variante.

36
 4. Metoda coeficienilor de importan
Metoda coeficienilor de importan combin factorii cantitativi cu cei calitativi,
cei calitativi, nu lipsii de importan, sunt greu de cuantificat. ntre acetia se regsesc
preferinele proprietarilor sau consumatorilor, preferinele echipei manageriale.
Aplicarea acestei metode se face cu dificultate pe baza analizei multicriteriale i
se realizeaz n etapele:
- se stabilesc toate variantele de amplasare i cele de decizie ce se pot
lua;
- se precizeaz criteriilor principale care stau la baza alegerii deciziei
finale;
- se evalueaz prin puncte fiecare alternativ folosindu-se scri de
apreciere diferite (de la slab la f. bine, respectiv dela1la 100);
- evaluarea fiecrui criteriu n funcie de preferinele decidentului;
- se stabilete media ponderat (ponderat cu valoarea stabilit la
aprecierea importanei acordate de ctre decident) i se alege varianta
cu cel mai bun rezultat al mediei ponderate.
Aplicaie

Se consider dou variante decizionale pentru care se stabilesc factorii de

influen, punctajul constant (pe o scar de la 1 - 100) pentru fiecare factor de influen
precum i coeficienii de importan tot pentru aceiai factori de influen (coeficienii de
importan stabilii de ctre echipa managerial).

Factorii de Punctajul acordat Coeficieni de Media ponderat

influen importan
Varianta A Varianta B Varianta A Varianta B
Cerea pieei 40 50 0,25 40*0,25=10 50*0,25=12,5
Posibilitatea 70 45 0,15 70*0,15=10,5 45*0,15=6,75
aprovizionrii cu
resurse materiale
Costuri de achiziie 60 70 0,20 60*0,20=12 70*0,20=14
Costuri de 80 90 0,30 80*0,30=24 90*0,30=27
producie
Aprovizionarea cu 80 60 0,10 80*0,1=8 60*0,1=6
resurse umane
Total medie ponderat 64,5 66,25

37
 Se va alege varianta B ca fiind cea mai avantajoas (media ponderat cea mai
mare 66,25)

III.4. Fundamentarea elaborarii planului general de organizare a

intreprinderii

Asigurarea unei organizari eficiente a productiei si functionarea intreprinderii in

conditiile de eficienta maxima se realizeaza din faza de proiectare prin elaborarea planului
general.
Proiectarea unei noi intreprinderi trebuie sa asigure o organizare si amenajare tehnica,
optima, adoptand solutii adecvate pentru problemele de ordin constructiv, tehnologic,
hidrologic, probleme electrice, energetice, de alimentare cu apa, aburi sau cele referitoare la
circulatia rutiera, feroviera, etc.
Prin planul general de organizare a unei intreprinderi se intelege lucrarea de proiectare
prin care se stabileste amplasarea corespunzatoare a procesului tehnologic, a tuturor cladirilor
si constructiilor in stransa coordonare cu relieful, necesitatea de amenajare a terenului cu
mijloace de transport care, la un loc, trebuie sa asigure functionarea rationala, tehnica si
economica a intreprinderii.
Planul general de organizare a intreprinderii este format din planuri pe probleme:
a. incadrarea in zona sau platforma industriala;
b. zonarea teritoriului intreprinderii;
c. reteaua cailor ferate normale si inguste;
d. caile rutiere carosabile si de pietono;
e. alte retele de transport;
f. lucrarile de terasament necesitate de intreprindere;
g. instalatiile sanitare de alimentare cu apa, canalizare, etc;
h. instalatiile energetice;
i. instalatiile electrice;
j. instalatiile si amenajarile speciale: furnizori de aer comprimat, acetilena,
transport pneumatic, etc;

38
k. amenajarile spatiilor verzi, de plantatii, a zonelor de odihna si protectie;
l. organizarea lucrarilor de executie, pregatirea terenurilor de constructie
si de depozitare;
m. amenajarile privind protectia si tehnica securitatii muncii in interiorul
intreprinderii.

Reteaua liniilor de comunicatii pentru transport

Proiectarea liniilor de comunicatii trebuie sa asigure adoptarea unei retele de transport,
prin care sa fie asigurata folosirea mijloacelor de transport in raport cu felul materialelor, al
cantitatilor si al punctelor de transport, astfel incat transporturile sa fie operative, economice,
investitiile necesare sa fie minime iar cheltuielile de intretinere sa fie reduse.
In cadrul intreprinderii industriale, in raport cu locul unde se efectueaza, transporturile
pot fi de doua feluri:
1. transporturi interioare;
2. transporturi exterioare.
Transportrile interioare, in raport cu modul de efectuare, pot fi tranporturi pe sol,
feroviare sau rutiere, transporturi aeriene, transporturi subterane sau transporturi pe apa.
In intreprindere se pot folosi patru scheme de transport pe cale ferata:
a. schema cu linii continue;
b. schema cu linii moarte;
c. schema cu linii in bucla;
d. schema mixta.
a.

CF

TRIAJ TRIAJ

39
b. CF

TRIAJ

c. CF TRIAJ

d. CF TRIAJ

Schema cu linii continue, sau de trecere, se adopta la intreprinderile cu trafic mare de

materiale amplasate pe terenuri ce au forma alungita. Caracteristica acestui tip de schema o
constituie faptul ca transportul are un caracter continuu, vagoanele fiind introduse de la un

40
capat al retelei, circula de-a lungul liniilor si ies la celalalt capat al retelei. La ambele capete
ale retelei exista cate o statie de triaj.
Schema cu linii moarte se foloseste la intreprinderile cu trafic redus si la care terenul
limitat nu permite folosirea unor linii de cale ferata cu caracter continuu. Caracteristica
acestei scheme o constituie faptul ca liniile de cale ferata se termina prin linii moarte in
anumite puncte de pe teritoriul intreprinderii.
Schema cu linii in bucla, sau inelara, se foloseste la intreprinderile care dispun de un
teritoriu mare si necesita deplasarea unor cantitati mari de materiale. Se caracterizeaza prin
faptul ca liniile de cale ferata, urmand un traseu continuu de-a lungul unor unitati de
productie, se inchid sub forma unor bucle sau inele.
Schema mixta contine elemente caracteristice celor trei tipuri de scheme analizate
anterior. Se foloseste la intreprinderile cu un volum mare de transport si unde terenul permite
asigurarea continuitatii.
La acest tip de schema se vor prevedea linii moarte si linii continue cu inchidere in bucla,
in raport cu cerintele de transport ale unitatilor de productie.
La proiectarea retelelor de transport pe cale ferata trebuie prevazute toate instalatiile
necesare bunei functionari a acesteia: statiile de triaj, platformele rotative, macazurile,
instalatiile de incarcare-descarcare. Liniile de cale ferata, prin traseul lor, trebuie sa fie
paralele sau perpendiculare cu axul longitudinal al cladirilor, pentru a asigura folosirea
optima a instalatiilor de incarcare-descarcare, indeosebi a podurilor rulante.
Odata cu proiectarea retelelor de transport pe cale ferata, trebuie sa se prevada si retelele
de transport rutier.
In raport cu importanta si locul pe care il ocupa in cadrul retelei, drumurile se impart in:
a. drumuri principale, de clasa I sau magistrale si drumuri principale de clasa II;
b. drumuri secundare de clasa III si IV;
c. drumuri speciale.

III.5. Metode de dimensionare a suprafetei necesare pentru productie

Se folosesc urmatoarele metode:
A. metoda prin calcul;
B. metoda prin transpunere;

41
 C. metoda prin elaborarea unui proiect sumar;
D. metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor;
E. metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii.
Metoda prin calcul este cea mai exacta metoda de dimensionare a spatiilor si consta in
stabilirea necesarului de masini, utilaje si instalatii si a necesarului de suprafata pentru fiecare tip de
utilaj in parte. Pe total, pentru toate utilajele, pe baza normativelor de suprafata existente, se
determina suprafetele necesare pentru servicii de intretinere, depozitare, circulatie a materialelor, etc.
Suprafata totala se obtine adaugand la suprafetele de productie, suprafetele necesare serviciilor
auxiliare, suprafetele destinate administratiei, etc.
Folosirea metodei de administrare a suprafetei de productie pe baza de calcul, necesita
stabilirea, in prealabil, al unui inventar al masinilor si utilajelor, echipamentelor necesare.
Necesarul de masini si utilaje se poate calcula prin metode adecvate, sau poate rezulta din
gradul de proiectare tehnologica, pentru instalatiile sau agregatele unitare, constituite intr-un flux
continuu de fabricatie. Celelalte date referitoare la dimensiuni, performante, etc. se gasesc in fisele
tehnice ale acestora sau ale unor utilaje asemanatoare. Determinarea numarului necesar de masini,
utilaje sau instalatii se face utilizand relatii de calcul care tin cont de caracteristicile tehnice, de
exploatare, normele tehnico economice, de timpul disponibil de functionare, etc.
Metoda prin transpunere consta in aceea ca se pleaca de la marimea suprafetelor afectate
diferitelor masini sau sectoare de activitate, de la un proiect similar existent, care se ajusteza tinand
cont de cerintele existente si se corecteaza cu anumiti coeficienti de multiplicare, in raport cu
cerintele ce se urmaresc pentru obiectivul proiectat.
Stabilirea suprafetei dupa un proiect sumar consta in aceea ca se elaboreaza un prim proiect
de detaliu cu caracter sumar, care sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare, in raport cu
solutiile adoptate, precum si asupra proportionalitatii spatiului intre zonele de activitate si
echipamentele respective.
Metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor se foloseste in mod frecvent in cazul in
care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la altul. Pentru aceasta categorie se
stabilesc anumite normative sau standarde, care vor fi folosite la fundamentarea suprafetelor
necesare. Exemplu: normative pentru tipuri de masini, suprafete auxiliare, spatii administrative.
Metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii se pot stabili o serie de coeficienti
utili pentru proiectare: raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si cea a terenului,

42
raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si suprafata utila sau coeficientul care exprima
raporturile dintre spatiu si functiune.
Suprafata necesara pentru o anumita activitate se poate calcula pe baza unor astfel de
coeficienti si prin extrapolare, tinand seama de tendinta valorii acestuia in viitor.

43
 CAP. V Optimizarea produciei cu ajutorul metodelor economice

5.1. Programare liniara;

Sunt metode bazate pe costuri, prin adaos (n cazul produselor de panificaie,

preul acestora fiind influenat mult de evoluia preului materiei prime), metoda bazat
pe comparaia cu concurena, n funcie de preul pieei i metoda bazat pe valoarea
perceput de consumator. Aceast ultim metod este utilizat de obicei pentru produsele
noi care urmeaz a fi lansate pe pia, n faza de testare analizndu-se i ct este dispus
potenialul consumator s plteasc pentru noul produs. Bineneles, aceast metod este
utilizat n combinaie cu metoda bazat pe costuri.

5.2. Programarea liniar

Programarea liniar poate fi folosit n gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
> de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile maximizrii profitului;

> optimizarea transportului privind alegerea celor mai scurte itinerarii,

> produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i punctele de distribuie;

> de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.

Procesul de optimizare a produciei, care se dezvolt ntr-un ritm din ce n ce mai intens n toate
ramurile economiei naionale din ara noastr, a nceput s se extind n ultimul deceniu i la problemele de
planificare i eviden statistic.
Activitatea depus pentru realizarea unui plan de producie trebuie astfel organizat nct s
conduc la obinerea produciei ntr-un timp ct mai scurt (cu o productivitate maxim) cu minimum de
cheltuieli (la un pre de cost ct mai redus) meninnd n acelai timp calitatea produselor i numrul
sortimentelor prevzute n plan. Numai atunci rentabilitatea i beneficiul vor crete mrind astfel fondul de
acumulri socialiste, att de necesar dezvoltrii economiei noastre naionale.
Un prim pas pentru realizarea acestui scop, l constituie aplicarea metodelor statisticii matematice
n general i a programrii liniare" n special.(se repeta mai jos)
Aprut acum 62 de ani ca o ramur a statisticii matematice, programarea liniar" s-a dezvoltat
necontenit, genernd capitole noi cu multiple aplicaii n practic.

44
 Printre acestea citm: programarea ptratic, hiperbolic, polinomial, exponenial, logaritmic, n
numere ntregi, stohastic, parametric, dinamic, programare liniar tridimensional etc.
O problem de programare liniar poate conduce adesea la o planificare optim a produciei n
condiiile unor resurse limitate.
Folosind aceste resurse, ntreprinderea trebuie s realizeze n produse diferite. Fie x1, x2,........, xn

cantitile din aceste produse ce urmeaz a fi realizate i pe care nu le cunoatem.

Dac notm cu aij cantitatea din resursa i, (i = 1, 2, . . ., m) necesar realizrii unei uniti din produsul j, (j = 1, 2, . .., n),
atunci:

cantitatea din resursa i necesar realizrii cantitii Xj va fi aijxj;

cantitatea total din resursa i necesar realizrii tuturor celor n produse va fi:

ai1x1 + ai2x2 +......+ ainxn.

Cum aceast cantitate nu poate depi cantitatea bi de care dispunem, apare n mod necesar condiia:

ai1x1 + ai2x2 + ......+ainxn bi ; i = 1, 2,.....m. (1)

Cantitile x1, x2,......, xn din cele n produse nu pot fi dect pozitive sau zero :

xj 0; j=1,2,...,n. (2)

Dac notm cu cj preul de cost pe unitate de produs, atunci costul total al celor n produse va fi:

C = c1x1 + c2x2 + . . . + cnxn. (3)

Dac nlocuim costul cj cu beneficiul ej realizat de o unitate din produsul j, atunci funcia (3) devine:

B = e1x1 + e2x2 + . . . + enxn (4)

i reprezint beneficiul total ce va fi realizat de acea ntreprindere. n acest caz, se pune problema de a ntocmi un plan de
producie, adic de a determina cantitile x 1, x2,....., xn, astfel nct funcia (4) s-i ating valoarea sa maxim, iar condiiile (1) i (2)
s fie satisfcute.
Din mulimea problemelor practice ce se pot rezolva prin metodele programrii liniare, vom mai cita cteva:

folosirea optim a capacitii de producie a seciilor unei ntreprinderi, innd seama de numrul, tipul i

productivitatea mainilor-unelte i a celorlalte utilaje existente;

decuparea optim a materialelor sub diferite forme (bare, foi etc.) n scopul reducerii la maximum a

deeurilor ;

stabilirea poziiei de amplasare a unor depozite, a unor magazii de scule, a unor betoniere, n incinta unei

fabrici sau a unor antiere, astfel nct, innd seama de poziia centrelor de distribuie, a centrelor de consum i a numrului de

45
transporturi efectuate n unitatea de timp (de exemplu pe zi), distribuia s se fac cu un minim de lucru mecanic, sau ntr-un timp
total minim;

stabilirea poziiei de amplasare a conductelor de gaz sau de petrol, ,a unei conducte electrice de nalt

tensiune, astfel c suma distanelor de la punctele de deservire (consum) s fie minim;

ntocmirea unui plan optim de repartizare a mijloacelor de transport existente ntr-un

numr restrns de centre, n raport cu nevoile de efectuare a unor transporturi de mrfuri (exemplu dirijarea
vagoanelor goale din staiile mari, n staiile unde urmeaz a fi ncrcate), astfel nct parcursul gol al
vagoanelor de marf s fie redus la minim;

ntocmirea unui plan optim de fabricaie pentru mai multe produse, care urmeaz a fi
prelucrate la un numr oarecare de maini, astfel nct ciclul total de fabricaie s fie minim (reducnd la
minim ntreruperile n timpul funcionrii mainilor, precum i timpul de ateptare a produselor ce urmeaz
a fi prelucrate).
Activitatea depus pentru realizarea unui plan de producie trebuie astfel
organizat nct s conduc la obinerea produciei ntr-un timp ct mai scurt (cu o
productivitate maxim) cu minimum de cheltuieli (la un pre de cost ct mai redus)
meninnd n acelai timp calitatea produselor i numrul sortimentelor prevzute n plan.
Numai atunci rentabilitatea i beneficiul vor crete mrind astfel fondul de acumulri
socialiste, att de necesar dezvoltrii economiei noastre naionale.
Un prim pas pentru realizarea acestui scop, i constituie aplicarea metodelor
statisticii matematice n general i a programrii liniare" n special.

Tabelul 5.1
Alimente A1 A2 A3 A4 Raie
Substane biologic

Calorii 2 1 2 7 8

Vitamine 1 3 2 4 12

Costuri unitare pentru 51 85 68 34 -

alimente
46
 Obiectivul problemei este determinarea unui cost total minim, adic:
[min ] f = 51 x1 + 85 x2 + 68 x3 + 34 x4
Amestecul alimentar trebuie s reflecte raia biologic. Aceste condiii se exprim
prin sistemul de ecuaii:
Cantitile optime repartizate pentru fiecare aliment sunt: x1 = 0, x2 = 52/17, x3 = 0
i x4 = 12/17. n aceste condiii se va obine un cost minim, egal cu 284 uniti monetare,
cnd amestecul optim este realizat numai din alimentul A2 n cantitate de 52/17 i din
alimentul A4 n cantitate de 12/17.

5.2. Metoda PERT ((Program Evaluation and Review Technique Tehnica

Evalurii
Repetate a Programului)

Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan, la care

operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de
termene.
Diagrama PERT conine informaii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de
timp pe care se ntind, i dependenele dintre ele. Forma grafic este o reea de noduri
conectate de linii direcionale (numit i reeaua activitilor). Nodurile sunt cercuri sau
patrulatere i reprezint evenimente sau borne (milestones) din proiect. Fiecare nod
este identificat de un numr. Liniile direcionale, sau vectorii care leag nodurile
reprezint sarcinile proiectului, iar direcia vectorului arat ordinea de desfurare a
sarcinilor. Fiecare sarcin este identificat printr-un nume sau printr-un indice, are
reprezentat durata necesar pentru finalizare, i, n unele cazuri, chiar numrul de
persoane responsabile i numele lor (figura5.2.1).

47
 Fig.5.2.1- Reprezentare a diagramei PERT

Modul de folosire al analizei PERT:

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.
Drumul critic = acel drum de la nceputul la sfritul reelei, a crui activitate
nsumeaz un total de timp mai mare dect orice alt drum din reea.
Drumul critic este o baz pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece
durata total a unui proiect nu poate s fie mai mic dect timpul total al drumului critic.
Totodat ntrzierile n activitile componente ale drumului critic pot pune n
pericol
ntregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activiti s li se acorde o atenie mult
mai mare.

Etapele n analiza PERT:

1. Planificarea:
- identificarea sarcinilor i estimarea necesarului de timp pentru acestea
- aranjarea sarcinilor i a evenimentelor ntr-o secven fezabil
- desenarea diagramei

48
2. ncadrarea n timp:
- stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de nceput i de sfrit

3. Analiza:
- calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise i a marjelor de timp
pentru fiecare eveniment. Acest lucru se face lucrnd de la stnga la dreapta i apoi de la
dreapta la stnga diagramei ;
- evaluarea oportunitii planificrii propuse i, dac este necesar, revizuirea ei;

5.3. Metoda CPM (metoda drumului critic)

Principiul analizei drumului critic const n divizarea unui proiect (aciuni

complexe) n pri componente, la un nivel care s permit corelarea logic i tehnologic
a acestora, adic s fac posibil stabilirea interaciunilor ntre prile componente.
Aceste pri componente sunt activitile unor aciuni complexe.
La definirea listei de activiti specialistul care particip la aceast operaie
folosete experiena sa pentru a rspunde, pentru fiecare activitate la ntrebrile:
ce alte activiti succed sau preced n mod necesar aceast activitate ?;
care este durata activitii ?.
Ia natere n acest fel un tabel care conine activitile proiectului,
intercondiionrile
ntre activiti i duratele acestora.
Un astfel de tabel trebuie s conin cel puin urmtoarele elemente:
activiti: n aceast coloan se enumer activitile proiectului, fiind puse n
eviden printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activitii);
condiionri: se precizeaz, pentru fiecare activitate, activitile imediat
precedente, prin simbolurile lor; activitile de start nu au activiti precedente, n
csu fiind trecut o liniu;
durata: pentru fiecare activitate se precizeaz durata de execuie, ntr-o anumit
unitate de msur. Durata unei activiti este o constant.

49
 Modelele de analiz a drumului critic se bazeaz pe reprezentarea proiectului
printr-un graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi
graful corespunztor.
n tabelul 5.3 este prezentat un proiect, activitile fiind notate prin litere mari A,
B, C, . Activitile A i B sunt activitile de nceput ale proiectului. Activitatea A este
direct precedent activitii C. De asemenea, activitatea C este direct precedent
activitilor E i F.

Tab.5.3
Activitatile direct
Nr.crt Activitatile proiectului precedente Durate
(conditionari)
1 A - 3
2 B - 2
3 C A 2
4 D B 6
5 E B 4
6 F C,D,E 4
7 G E 1

Printre avantajele metodei CPM (i n general ale analizei drumului critic) evideniem:
determinarea cu anticipaie a duratei de execuie a proiectelor complexe;
pe timpul desfurrii proiectului permite un control permanent al
execuiei acestuia;
explicitarea legturilor logice i tehnologice dintre activiti;
evidenierea activitilor critice;
evidenierea activitilor necritice, care dispun de rezerve de timp;
permite efectuarea de actualizri periodice fr a reface graful;
ofer posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a duratei unui
proiect, dup criteriul costului;
reprezint o metod operativ i raional care permite programarea n
timp a activitilor innd seama de resurse.

50
 Dezavantajele acestei metode sunt n principal:

greutatea desenrii grafului, fiind foarte greu de reprezentat exact toate

condiionrile din proiect, n condiiile n care acestea sunt foarte complicate
iar desenul trebuie s fie destul de simplu i clar nct s fie inteligibil i deci
util;
chiar dac se respect toate regulile de construire a grafului, rmn nc
destule variante de desenare astfel nct dou reprezentri ale aceluiai
proiect fcute de doi indivizi pot s nu semene aproape deloc.
din cele de mai sus se vede c reprezentarea este greoaie chiar dac toate
condiionrile ar fi de tipul "terminare nceput" cu preceden direct,
ncercarea de a forma graful n condiiile existenei i a celorlalte tipuri de
interdependene ducnd foarte repede la un desen extrem de ncrcat i greu
de folosit.
n vederea coordonrii tuturor activitilor, a diferitelor funcii n interiorul
firmei, coordonarea cu parteneri externi prin operaionalizarea strategiilor relaionale ceea
ce implic regndirea legturii dintre serviciile funcionale pe care i le-a propus, firma
S.C.Kosarom S.A., Pacani a ntocmit un program de producie (list a activitilor care
urmeaz a fi ntreprinse n cadrul programului de producie) privind introducerea n
fabricaie i lansarea unui nou produs (tab.5.45).

Tabelul
Lista activitilor care urmeaz a fi ntreprinse n cadrul programului de producie:

Activiti Durata
Simbolul
Coninutul activitilor direct activitii
activitilor
precedente (in zile)
A Luarea deciziei de lansare a produsului - 1
B Selecionarea ideilor privind noul produs A 15
D Realizarea prototipului produsului B 30
E Realizarea mai multor variante de ambalaj D 17
Cercetarea calitativ(teste de produs, de ambalaj i
F C, E 12
de marc)

51
 G Alegerea mrcii i a variantei de ambalaj F 1
H Cercetarea cantitativ( anchet de pia) F 30
I Definitivarea produsului G, H 20
C Studiul documentar A 10
J Pregtirea capacitilor de producie I 30
K Pregtirea produciei seriei de lansare I 15
L Stabilirea preului de vnzare H 2
M Fixarea zonei teritoriale de lansare H 1
N Stabilirea canalelor de distribuie M 1
O Organizarea vnzrii N 12
P Selecionarea i contactarea intermediarilor N 10
R Negocieri cu intermediarii L,O, P 20
S Producia seriei de lansare J, K, R 20
T Realizarea ambalajelor R 15
U Distribuia seriei de lansare S, T 22
V Desfurarea campaniei promoionale S 20
W Lansare U, V 1
(prelucrri proprii a datelor)

Bugetul programului
Cheltuieli pentru cercetrile de pia: 300
Cheltuieli cu materialele promoionale :
Cheltuieli pentru editarea i multiplicarea brourilor respectiv a pliantelor:
1,5 / broura x 300 exemplare = 450
Cheltuieli legate de angajarea a dou persoane pentru distribuia de fluturai 1500

Cheltuieli pentru campania radio si presa - 350

Cheltuieli pentru realizarea paginii WEB - 100
Alte cheltuieli (premii la concursuri, etc) - 350
Total buget: 3050
Pentru ntocmirea bugetului de producie este vital s se cunoasc bugetul,
costurile totale, pentru mobilizarea resurselor financiare i estimarea anticipat a
eficienei programului.

5.4 Metoda Just in Time (J.I.T)

52
 Aceasta metod este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea
costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i
subansambluri. Ea a aprut ca o replic la metodele clasice de organizare, care au la baz
existena stocurilor tampon, constituite n vederea contracarrii diferitelor evenimente cu
caracter negativ care pot s apra n derularea produciei (opriri accidentale ale utilajelor,
absena personalului, desincronizri ntre ateliere, defecte de calitate etc.)
La baza metodei J.I.T. st principiul reducerii la minimum sau eliminarea
stocurilor de materii prime, materiale, piese, subansamble i producie neterminat i
implicit reducerea global a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul
produciei. Minimizarea tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu creterea
calitii produselor. Conform acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde i
exact la timp.

Implementarea metodei J.I.T. presupune realizarea a ase aciuni fundamentale:

amplasarea raional a verigilor organizatorice cu scopul de a reduce
costurile aferente operaiilor care nu creeaz valoarea ( n principal operaiile de
transport);
reducerea timpilor de pregtire-ncheiere n scopul realizrii unui timp
optim de schimbare a seriei;
realizarea unei fiabiliti maxime a mainilor n scopul reducerii costurilor
aferente staionrii determinate de cderile accidentale ale acestora;
realizarea unei producii de calitate superioar; realizarea activitii de
control al calitii dup principiul control total n condiiile controlului selectiv
realizarea unei relaii de parteneriat cu furnizorii;
educarea i formarea forei de munc utiliznd cele mai eficiente metode.

53
 Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit producia cu fluxuri trase
conform cruia toate comenzile de fabricaie trebuie transmise ultimului loc de munc al
procesului
tehnologic (de regul montajul general), acesta transmind necesarul de piese i
subansambluri locului de munca precedent i aa mai departe. Prin acest mod de lucru,
metoda J.I.T. se deosebete de sistemele clasice de producie, care se bazeaz pe
principiul producia de fluxuri mpinse conform cruia piesele realizate la primele
locuri de munc sunt mpinse nainte, fr s intereseze daca ele vor intra imediat n
fabricaie sau se vor stoca n magazii intermediare.

Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:

reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor,
reducerea timpului de munca i reducerea modificrilor fat de proiectul iniial;
creterea veniturilor prin mbuntirea calitii produselor i creterea
volumului vnzrilor.
reducerea investiiilor, att prin reducerea spaiilor de depozitat ct i
prin minimalizarea stocurilor;
mbuntirea activitii de personal; fora de munc este foarte bine
pregtit, motivat material, ataat firmei i responsabil fa de rezultatele muncii; toate
aceste trsturi determin creterea productivitii muncii.

5.5 Arborele de decizie

Arborii de decizie sunt instrumente utile pentru reprezentarea problemelor

decizionale cu mai multe stadii. Aciunile posibile din orice moment sunt prezentate
ca ramuri care pornesc dintr-un punct decizional, reprezentat de un ptrat mic.
Diversele rezultate posibile ale unei aciuni apar ca ramuri ce pornesc dintr-un punct

54
ans, marcat printr-un nod sub forma unui cerc, la captul ramurii corespunztoare
unei aciuni. Fiecrei ramuri i este asociat o probabilitate de la un punct ans spre
un rezultat. Valorile asociate fiecrui rezultat sunt reprezentate la captul ramurilor
corespunztoare.

Fig.5.5 Structura generala a agborelui de decizie

Dup construirea arborelui, se poate identifica derularea aciunii prescris de

criteriul valorii ateptate, prin folosirea metodelor de nfurare napoi i retezare
(elagaj). nfurarea napoi const n calcularea valorii ateptate pentru fiecare nod. Se
ncepe cu nodurile care nu au succesori, cele mai ndeprtate n viitor. Pentru un nod
decizional fr niciun succesor de tip ans nu exist incertitudine la alegerea aciunii.
Valoarea nodului decizional reprezint profitul aciunii respective. Unui nod ans fr
niciun succesor de tip decizional i se atribuie valoarea ateptat a profiturilor asociate
ramurilor care ies din el.
Pentru un nod decizional ai crui succesori ans au fost evaluai, se alege
aciunea care conduce ctre nodul ans cu cel mai mare profit. Toate celelalte aciuni
posibil asociate respectivului nod decizional nu mai sunt luate n considerare,
ramurile fiind retezate. Nodului decizional i se atribuie valoarea pe care o are nodul
ans aflat la captul aciunii selectate. Pentru un nod ans ai crui succesori
decizionali au fost evaluai, se calculeaz valoarea ateptat a tuturor nodurilor
decizionale succesoare.
Acest proces se repet n mod sistematic pn cnd se evalueaz nodul
decizional aflat n rdcina arborelui, ce reprezint decizia care se va lua. Acele pri

55
 ale arborelui de decizie care pot fi atinse pornind din rdcin i urmnd ramurile
care nu au fost retezate ofer o soluie complet a problemei multi-decizionale.

succes
121.700.775 lei
lansare 0,300
36.510.232 lei
eec
-250.000 lei
0,700

succes
121.700.775 lei
0,060
0.5
7.302.046 lei
eec
-250.000 lei
0,940

Vnzare produs nou succes

0,280 121.700.775 lei
testare 0.25
34.076.217 lei
eec
-250.000 lei
0,720

succes
121.700.775 lei
0,800
0.25
97.360.620 lei
eec
-250.000 lei;
0,200

renunare
0 lei

Concluzii si recomandari

Conditiile in care se desfasoara procesul de fabricatie respecta in totalitate

cerintele igienico-sanitare, fiind in conformitate cu cele mai riguroase standarde
occidentale, implementarea sistemului de management al calitatii si al igienei ISO 9001
si HACCP, certificat de organismul TUV CERT THURINGEN din Germania, a venit ca
un pas firesc in evolutia companiei.

56
 Succesul clientilor lor este o marime clara a calitatii produselor si muncii lor,
aceasta influentand calitatea vietii consumatorilori. Ei stiu ca atunci cand vine vorba
despre alimentatia noastra si a familiilor noastre alegem cu grija carnea si produsele din
carne pe care le cumparam. Suntem atenti la prospetimea si calitatea lor pentru a fi siguri
ca noi si cei dragi noua beneficieaza de o hrana sanatoasa si gustoasa, produse in
conditii de igiena sila cele mai inalte standarde de fabricatie, de aceea ei doresc sa
observam ca la baza tuturor actiunilor lor stau principiile specifice organizarii unei
familii, in care fiecare veriga este la fel de importanta si care se afla intr-o relatie de
interdependenta pentru a obtine cele mai bune rezultate.Politica privind calitatea la nivel
de organizatie promoveaza trei valori fundamentale care stau la baza activitatii firmei,
parte integranta a personalitatii acesteia. Aceste valori sunt:
-etica si integritate in relatiile de afaceri ;
-atingerea excelentei in tot ceea ce facem si crearea de valori superioare in
ochii clientilor nostri;
-atingerea inovare si independenta in adoptarea de noi abordari in conditii de
libertate si actiune.
Forta companiei lor se bazeaza pe profesionalismul si daruirea colectivului
care s-a format in timp, pe respectul relatiilor interumane, pe asumarea deplina a
responsabilitatii actiunilor lor, pe abordarea performantei in tot ceea ce ntreprind,
incurajul si increderea in actiunile pe care le desfasoara pentru a depasi obstacolele
inerente in obtinerea excelentei in afaceri.
n Romnia ntlnim o fragmentare destul de ridicat a marketingului
agricol i alimentar, care creeaz mari dificulti procesatorilor i comercianilor de
produse alimentare, astfel c apare ca o necesitate obiectiv integrarea proceselor de
producie i comercializare a produselor agricole i agroalimentare, care ar contribui la
reducerea importurilor i la relansarea agriculturii romneti.
Alegerea mixului de marketing, produs, pre, plasament, promovare, trebuie
corelat cu influena factorilor exogeni i endogeni, fapt ce impune cunoaterea,
nelegerea i alinierea la evoluia acestora.
Prin gama tot mai mare de metode i tehnici de studiere i anticipare a
schimbrilor pieei, de servicii logistice, de tehnici i metode promoionale,

57
agromarketingul poate deveni o instituie care s orienteze structura produciei agricole i
alimentare n funcie de nevoile de consum i n acelai timp s recomande momentele,
locurile i metodele de valorificare a produciei n cele mai bune condiii, att pentru
productori i procesatori, ct i pentru consumatorii efectivi i poteniali.

Bibliografie:

George Ungureanu Managementul procesrii i conservrii produciei

agricole, Ed. ALFA , Iai 2011

Bibliografie
http://www.deprezentare.ro/referat.php?lg=fr&referat=Economia-si-gestiunea-
intreprinderii&is=992294&val=9
http://www.ziarullumina.ro/reportaj/pentru-producatorul-roman-de-lactate-anul-acesta-
este-foarte-greu
http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/statistici-piata-laptelui-2013-cantitatea-de-
lapte-colectat-in-primele-4-luni-ale-anului-14121.html
http://www.univ-st-
lupascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Managementul_productiei.pdf
http://www.antreprenor.su/2012/12/cum-alegem-amplasarea-unei-intreprinderi.html
http://www.scritube.com/management/STRATEGII-IN-AMPLASAREA-
INTREP13469.php
http://facultate.regielive.ro/download-175057.html

58