1. Definiti conceptele de economie agroalimentara si economie alimentara si enumerati principalele functii ale agriculturii in cadrul economiei nationale.

Economia agroalimentara: cuprinde ansamblul tuturor activitatilor ce concura la functiile alimentatiei la nivelul societatii angrenand mai multe sectoare: 1) agricultura 2) industriile agricole si alimentare 3) distributia agricola si alimentara 4) alimentatia publica 5) industriile si serviciile aferente 6) comertul international 7) unitatile socio-economice de consum Economia alimentara: concentreaza activitatile legate de satisfactia trebuintelor nutritionale si energetice ale oamenilor, manifestate prin raportul dintre trebuintele biologice si capacitatea de acces la hrana in paralel cu oferta de hrana si capacitatea de ofertare. Principalele functii ale agriculturii in economia nationala: 1) functia alimentara care tinde sa satisfaca trebuintele umane esentiale prin importanta si permanenta. Tinde sa asigure autosatisfactia si securitatea alimentara. 2) functia socio-economica.Functia de partcipare la procesul de crestere si dezvoltare. Este caracterizata prin 6 indicatori structurali de masurare: a) ponderea agriculturii in PIB si in valoarea adaugata bruta b) ponderea populatiei agricole ocupata din totalul populatiei ocupate c) ponderea agriculturii in stocul de capital fix d) ponderea agriculturii in investitiile totale e) ponderea exportului agricol in total export f) ponderea cheltuielilor cu alimente in totalul cheltuielilor de consum 3) functia de protectie a mediului si de dezvoltare durabila. Presupune mentinerea echilibrului ecologic. 2. Ce vectori caracterizeaza procesele integrative si care sunt principalele forme de integrare agroalimentara. Procesele integrative se caracterizeaza prin 2 vectori definitorii care stimuleaza motivatia tehnologica: - cresterea calitativa - eficienta Principalele forme de integrare agroalimentara: 1) integrarea verticala care urmareste gestionea unui produs de la materia prima spre aliment determinand filiere pe produse. Un centru decizional controleaza fluxul unei filiere. 2) integrarea orizontala care urmareste organizarea producatorilor preponderent in sisteme cooperative in aval sau amonte de productie agricola
1

3) integrarea combinata sau circulara care antreneaza simultan sau succesiv activitati din acelasi stadiu orizontal si pe flux vertical. 3. Enumerati tipurile de sisteme structurale de integrare si evidentiati avantajele si dezavantajele proceselor de integrare in economia agroalimentara. Tipuri de sisteme structurale de integrare: a) sistemul agentilor operatori: cuprinde cele 7 sectoare fiecare fiind agent operator b) sistemul centrelor decizionale: se intalnesc 3 categorii: tipul cooperatist, industrial, autointegrarii c) sistemul de relatii: integrarea contractuala; integrarea prin proprietate; alte forme (combinatii) Avantajele proceselor de integrare in economia agroalimentara: 1) asigurarea desfacerii productiei 2) asigurarea stabilitatii veniturilor producatorilor 3) intensificarea specializarii 4) simplificarea circuitelor tehnologice si comerciale 5) management eficient 6) competitivitate pe piata Dezavantajele proceselor de integrare in economia agroalimentara: 1) ingustarea sferei de actiune a spiritului anteprenorial 2) dependenta excesiva a producatorului fata de integrator 3) atenuarea si reducerea elasticitatii fermei ca celula de baza

4. Prezentati schematic sistemul agroalimentar al Romaniei. Amontele agriculturii

Societati cooperative si alte unitati de aprovizionare cu factori de productie si servicii agricole

Agricultura -exploatatii familiale; -societati si asociatii agricole de productie si comerciala Export Industriile alimentare Prelucrarea produselor agricole

Alte industrii Alte industrii consumatoare de consumatoare de ri materii prime agricole Import

Comertul engross

Unitatile de vanzare cu amanuntul

Unitatile de alimentatie publica

Consumul alimentar familial

5. Ce este un sistem de agricultura? In ce consta sistemul agriculturii durabile si care sunt trasaturile lui definitorii? Sistemul de agricultura: se intelege un complex de masuri simple, pedoameliorative, agro-fito-tehnice, zoo-tehnice i economico-organizatorice de folosire a resurselor naturale pt desfasurarea procesului de productie in domeniul agricol. Istoric vorbind s-au dezvoltat numeroase sisteme de agricultura a caror denumire exprima cea mai semnificativa veriga a complexului de masuri. Sistemul agriculturii durabile: a aparut ca o alternativa la actiunile abuzive ale omului asupra naturii, ce are urmari privind poluarea aerului, apei, solului cu consecinte in diminuarea resurselor. Activitatea umana se desfasoara intr-o economie globala interdependenta. Oricare decizie ec. majora, orice modificare a mediului intr-o anumita zona afecteaza la nivel global specia umana, speciile vegetale i animalele. Agricultura durabila se poate defini ca un model de dezvoltare holistica in care unitatile de productie sunt considerate sisteme constituite dintr-un complex de subsisteme aflate in conexiune i interconexiune, fiecare avand limite fizice, biologice, sociale distincte. Fiecare componenta, actiune i veriga a tehnologiilor trebuie examinata i apreciata dpv al efectului imediat, dar i pe termen lung, efect manifestat asupra celorlalte verigi i asupra sistemului in ansamblul sau. Sistemul ca intreg are caracteristici i calitati neregasite la componente, deoarece preia de la acestea elemente de imbogatire ale sistemului. Pt a fi durabila agricultura treb. sa fie: productiva, profitabila, ecologica i sa-i conserve resursele. 6. Clasificati sistemul de cultura al plantelor evidentiind functiile lor obiectiv si restrictiile. Clasificare: 1. dupa volumul de investitii alocate: - sist. de cultura intensive - sist. de cultura extensive 2. dupa nr. de ramuri cuprinse in structura de productie - sist. bazate pe monocultura - sist. bazate pe policultura 3. dupa modul de actiune a factorilor de vegetatie i dupa posibilitatile de dirijare a acestora: - sist. de agricultura in camp deschis - sist. de cultura fortata - sist.de culturi irigate - sist. de culturi neirigate 4. dupa gradul i nivelul de aplicare a proces. tehnico-stiintific: - sist. de cultura traditionale (gospodariile) - sist. de cultura de tip industrial - sist. de cultura modernizate (fermele)
4

dpv al varietatii conditiilor zonale: sist. de cultura specifice zonelor de campie sist. de cultura specifice zonelor de panta sist. de cultura specifice zonelor montane Fiecare exploatatie agricola isi alege sist. de cultura a plantelor in fct. de cond. pedo-climatice specifice zonei, dupa posibilitatile economico-financiare proprii i dupa sist. de cointeresare practicat pe baza prospectarii pietei i pe baza obiectivelor strategice stab. de management. Natura i ponderea dif. culturi in cadrul suprafetei arabile a exploatatiei agricole se stabilesc avand in vedere rezultatele obiective ale firmei. n realitate, se intalnesc o serie de restrictii legate de natura solului, cond. pedo-climatice, forta de munca, tehnologiile posibile de aplicat, mijloacele banesti i cererea pietei. Atat fct. obiectiv cat i restrictiile pot fi exprimate printr-un model de programare liniara, un model larg utilizat pt. optimizarea plantelor de cultura. La fel de important e succesiunea in timp i spatiu a dif. culturi. Aceste restrictii conduc la organizarea asolamentelor ce au in vedere o anumita grupa de culturi sau o cultura succesiva sa nu depaseasca suprafata culturilor premergatoare compatibile. Restrictiile referitoare la revenirea unei culturi pe acelasi amplasament sunt impuse de cerintele fito-sanitare i agro-tehnice bine stabilite stiintific i se refera la mai multi ani calendaristici. 7. In ce consta sistemul de crestere a animalelor? Care sunt elementele sale definitorii si criteriile de clasificare? In scopul industrializarii sistemul se def ca un complex de activitati si masuri cu caracter tehnic, economic, organizatoric si juridic care are drept scop sporirea efectivului de animale a productiei si a rentabilitatii valorificarii lor. Elementele sale definitorii: 1. organizarea reproductiei ec. a efectivului de animale 2. planificarea efectivului 3. organizarea productiei si a consumului de foraje La acestea se pot adauga unele aspecte legate de alegerea raselor de animale, de prevenirea si combaterea epizoofilelor, de stabilirea dimensiunii si specializarii fermelor, de organizarea pietei produselor animaliere. Criteriile de clasificare: 1. dpv al resurselor materiale afectate a. sisteme gospodaresti traditionale: extensive, cer investitii scazute, dotare tehnicomateriala modesta, mecanizare partiala si presupune o concentrare redusa a efectivelor de animale b. sisteme industriale intensive: cu alocare de mari investitii, mecanizare avansata, furajare stiintifica si forta de munca calificata 2. dpv al reproductiei economice
5

5. -

a. sisteme cu circuit inchis: fermele isi asigura materialul de reproductie din resurse proprii; presupune intregul ansamblu de verigi biotehnice b. sisteme cu circuit deschis: cuprind o sg veriga din circuitul reproductiv al unei specii 8. Ce grupe de indicatori tehnico economici exprima utilizarea potentialului productiv al animalelor? a. ind. specifici proces de reproductie: durata perioadei de serviciu b. ind. tehnici specifici fazei de productie: presupune structura de varsta, greutatea animalelor pe faze de ingrasare, consumul specific de furaje, procentul de pierdere prin mortalitate etc. c. ind. ec.: costurile partiale pe unitatea de produs in dif faze ale proces., cost final, productivitatea muncii, cheltuieli raportate la cifra de afaceri, profitul raportat la capitalul fix, rata profitului raportata la capitalul investit etc. 9. In ce consta organizarea bazei furajere? O veriga esentiala in crest si exploatarea animalelor este baza furajera, ce treb sa asigure o alimentatie corespunzatoare cu efect ec si productiv max. Organizarea bazei furajere se refera la 3 elemente, in principal: 1. tipul de baza furajera, ce e conditionat de structura ratiilor furajere, stiindu-se ca val ch furajere reprez 60 % din totalul cost pt taurine, si peste 80 % pt porcine. Cand se stab baza furajera se stab natura furajelor, principiile nutritive continute si ponderile furajelor in ratii. 2. tipul de alimentatie, prin care se def stabilirea amestecurilor furajere. Obiectivul consta in a stabili si a selecta din ratiile echivalente tehnic, biologic, ratia cu costul cel mai mic. Stiind ca sub aspect tehnic trebuie sa se asigure o cantitate de substante si principii nutritive conform unor norme de furajare si in fct de particularitatile biologice ale categoriei de animale careia i se adreseaza. 3. balanta furajera, ce exprima echilibrul intre necesarul de furaje calculat pt un anumit efectiv si sursele de acoperire a acestui necesar, avand grija sa se asigure continuitatea furajarii animalelor.

10. Care sunt indicatorii de eficienta avuti in vedere la fundamentarea obiectivelor de investitiii in agricultura? a. indic cu caracter general: - capacitatea de productie - nr. locurilor de munca - costul de productie - profitul - productivitatea muncii - rentabilitatea b. indic de baza specifici - volumul capitalului investit - durata de realizare a lucrarilor de investitii - durata de functionare a obiectivelor rezultate din investitii - investitia specifica - termenele de recuperare a investitiei - ch efective sau recalculate - randamentul ec al investitiei 11. Prezentati schematic componentele mediului de afaceri al unitatii agricole.
Mediul geographic, rural si demographic: clima, sol, infrastructura, forta de munca si clientii Mediul industrial si juridic: previne reglementarile fiscale, comerciale, sociale. Mediul social-cultural: gandirea ec-sociala care genereaza influente in randul comercializarii de produse agroalimentare Mediul social: se refera la asteptarile producatorilor agricoli fata de govern sau fata de M propriu.

Mediul concurential: Furnizori si clienti

Unitatea agroalimentar a

Mediul tehnlogic: se refera la toate componentele progresului tehnico-stiintific care pot conditiona performanta produselor intr-un mediu concurential.

Mediul ec-general: se refera la organismele ce reglementeaza piata, la banci si la puterea publica.

7

12. Care sunt relatiile de piata ale intreprinderii agricole? Exploatatiile agricole trebuie sa manifeste o mare flexibilitate in adaptarea la mediul economic pt ca viteza de reactie este mai lenta decat in industrie datorita ciclului de viata mai lung i riscurilor uneori imprevizibile. Piata muncii resurse umane Piata energie,apa serviciilor intermediare plati cheltuieli Piata mijloacelor tehnice dobanzi, dividende utilaje resurse financiare Piata capitalurilor bani Piata produselor cifra de afaceri agricole bunuri

Intreprinderea agricola

13. Figurati schema bloc a sistemului intreprinderii agricole precizand intrarile si iesirile. x 1) S>1 2) S<1 S = y <> S1 R Manager
x

Intreprinderea agricola

14. Prezentati schematizat componentele generale ale lantului alimentar si enumerati functiile industriei alimentare. Agricultura
A G R O Comert cu produse

Alimentar

Prelucrare industriala

In gospodariile populatiei Servicii alimentare

In comert

Consumul alimentar al populatiei Functiile industriei alimentare: preluarea, pastrarea i imbunatatirea fondului de marfa a productiei alimentare producerea de materii alimantare din materii neconventionale alimentare prelucrarea tehnologica pt crearea valorilor de intrebuintare a alimentelor aducerea unei contributii la educarea populatiei in legatura cu alimentatia 15. Care sunt mijloacele industriei alimentare si principalele sale obiective? Mijloacele industriei alimentare: purtatorii de utilitati alimentare : materii prime i semifabricate sisteme de fabricatie prin intermediul carora se realizeaza conversia alimentara sisteme coordonatoare ale productiei : sisteme de management ce realizeaza conducerea fabricatiei Principalele obiective: traducerea succesiva a cererii alimentare in: produse i servicii alimentare; materii, materiale i tehnologii de realizare;
9

1.

2. 3. 4.

a. b. c. 1. -

- sisteme de fabricatie cu care sa se realizeze alimentele preconizate: sist pp dotari materiale, umane, financiare i informationale; - sisteme de organizare i conducere ale sistemelor de fabricatie a alimentelor. 2. conceperea pachetelor de solutii pt: - produsele i serviciile alimetare; - sistemele de fabricatie; - sistemele de management. 3. organizarea i conducerea proceselor ce intervin in fabricarea alimentelor: - pregatirea tehnica; - programarea productiei; - pregatirea materiala; - lansarea i executia productiei; - evaluarea rezultatelor in functie de cererea alimentara i sarcinile de eficienta economica preconizate; - intretinerea sistemelor implicate. 4. dezvoltare mijloacelor ingineriei alimentare, atat a mijl de conceptie cat i a echipamentelor in perspectiva, ind alimentara vizeaza: - abordarea globala, a problemelor tehnologice, a organizarii capacitatilor de fabricatie i a lanturilor alimentare - definirea obiectiva a prioritatilor i optiunilor in conceperea i realizarea produselor alimentare - informatizarea atat a proceselor cat i a tuturor relatiilor conform diagramelor de relatie 16. De ce este considerata industria alimentara industrie energetica de nivel superior? Industria alimentara e considerata industrie energetica de tip superior pt ca e adresata omului prin produsele ei si e energetica pt ca datorita produselor agroalimentare pot functiona organele vitale. 17. Enumerati sistemele logistice specifice industriilor alimentare si deteliati logisticile in raport cu gradul de industrializare. Sistemele logistice specifice: a. logistici generale in raport cu gradul de industrializare Se deosebesc 4 situatii: - traseu intre productia agricola si consum: in cazul livrarii produselor proaspete direct pe piata de desfacere - produse agricole valorificare consum: valorificarea = conditionare, pastrare - productia agricola industrializare consum : procesare in fabricile specializate unde produsele sufera transformari fizice, biochimice; proceduri de asortare
10

- produse agricole valorificare industrializare consum In practica intervin inca 2 tipuri de lanturi: - frigorific - de transport special b. logistici specifice fabricatii de materii agoalimentare prelucrate Intra toata gama produselor alimentare. - logistica valorificarii cerealelor - logistica valorificarii fructelor si legumelor - logistica valorificarii sfeclei de zahar - logistica valorificarii materiilor oleagenoase - logistica valorificarii tutunului - logistica valorificarii materiilor animale pt carne - logistica valorificarii pestilor si a altor vietuitoare acvatice pt carne - logistica valorificarii vanatului - logistica valorificarii oualelor - logistica valorificarii laptelui - logistica valorificarii apelor minerale si a apei potabile - logistica valorificarii sarii - logistica valorificarii ambalajelor pt produsele alimentare c. logistici pt fabricarea produselor alimentare complexe Intra fabricarea conservelor de carne, mixte, legume si fabricarea produselor zaharoase, fainoase si catering. d. logistici pt sistemele de pastrare a materiilor si produselor alimentare Intra toate sistemele care au in vedere depozitarea la temperaturi scazute, in atmosfera de gaz inert, in spatii cu umiditate controlata. 18. Ce etape comporta proiectarea logisticii fabricatiei de alimente si care sunt functiile specifice sistemului unitatilor de fabricatie? Etape in proiectarea logisticii de fabricatie de alimente: I. Definirea functiilor preconizate pt sistemul logistic analizat II. Proiectarea schemei generale a logisticii fabricatiei, depozitarii, transportului si distributiei; III. Stabilirea si dimensionarea fluxurilor materiale; IV. Proiectarea verigilor sistemului logistic si evidentierea influentei logisticii asupra lor. Functiile specifice sistemului unitatilor de fabricatie: a. prelucrarea completa la timp si de buna calitate a metriilor sezoniere
11

b. realizarea prin procesarea materiilor prime a unor produse de inalta calitate (energetica, nutritiva) cerute de consumatori si obtinute de procesatori la nivele ridicate de economicitate c. prevederea subsistemului cu posibilitati largi de adaptare a fabricatiei la innoirile sortimentale, tehnologice si de dotare ce se vor produce in timp d. amplasarea unitatilor de fabricatie in raport de factorii determinanti ai alegerii lor: - valorificarea imediata si fara pierderi a surselor de materii prime perisabile sau voluminoase care atrage fabricatia spre producatorul de materii prime - satisfacerea operativa a consumatorilor cu produse proaspete atrage amplasarea fabricatiei in zonele de consum - economisirea cheltuielilor de transport - facilitarea operatiilor de export 19. Care sunt functiile sistemului unitatilor de depozitare si distributie? Functiile unitatilor de depozitare: preluarea necorelarilor dintre fluxurile de intrare in sistemul logistic, fluxurile inter-verigi si fluxurile de iesire, concepand capacitati de pastrare corespunzatoare pt asigurarea unui rol compensator si de ordonare generala a sistemului constituirea de stocuri de rezerva, de siguranta pentru dereglarile ce se pot ivi accidental in sistemul de producere a materiilor si produselor alimentare Functiile unitatilor de distributie: directionarea marfurilor spre pietele de consum conform cererii, pt a nu creea depozitari costisitoare pastrarea calitatii marfurilor alimentare pana ce ajung la consumator organizarea actiunilor promotionale, de educarea a consumatorilor in legatura cu utilitatea produselor si modul de preparare etalarea atragatoare a marfii si vanzarea prin procedee care sa mareasca volumul de marfa vanduta si sa capteze informatii de la consumatori in legatura cu viitoarea comanda sociala

a. b. a. b. c. d.

12

20. Prezentati schematizat logistica valorificarii cerealelor.

Produse agricole

cereale

Colectare si transport

Conditionare

Pastrare

Distributia pt procesare

Unitatea de procesare

retea de distributie decorticare fierbere conditio nare Expandare Macinare Fainuri 1 n Alim f coapte Alim f uscate Alim f extrudate Alim f instant Degerminare Germen i Malt Ind uleiului Consum

Germinare Uscare

Ind berii

13

21. Prezentati schematizat logistica valorificarii materiilor oleaginoase. Semi nte olea gino ase Trans port Condit ionare Dep ozita re Ulei rafinat M ar u nt ir e Tra ta me nt hid roteh nic P re sa re R af in ar e E xt ra ct ie

Proce sare / hidro genar e

Centrala termica

Coji

Miez Ulei de presa Sro t

Grasi mi vegeta le

Maruntire

Srot proteic

Prod zaharo ase

Faina proteica

Hidroliza enzimatica Ind preparatelor din carne

14

Ind marga rinei