Sunteți pe pagina 1din 15

FILIERA CARNII DE PORC SI MECANISMELE DE REGLARE

CUPRINS
1. CONCEPTUL DE FILIERA AGROALIMENTARA 2. PARTICULARITATILE FILIEREI CARNII DE PORC 3. PRINCIPALELE ETAPE ALE FILIEREI CARNII DE PORC 3.1. PRODUCEREA CARNII DE PORC 3.2. PRELUCRAREA CARNII DE PORC 3.3. DISTRIBUTIA CARNII DE PORC 3.4. CONSUMUL DE CARNE DE PORC 4. MECANISMELE DE REGLARE A FILIEREI CARNII DE PORC 5. ANALIZA SWOT A FILIEREI CARNII DE PORC

CONCEPTUL DE FILIERA AGROALIMENTARA


Conceptul de filiera este prezent in toate domeniile economiei: filiera electronica, filiera de comunicatii etc.si se refera la o activitate productiva in care intervin din amonte pina in aval mai multe intreprinderi, intr-o maniera ce nu este neaparat lineara. In viziunea lui Malassis, studierea filierei presupune analizarea produselor, operatiilor, agentilor, reglementarilor si mecanismelor de coordonare. Produsul Identificarea filierei se realizeaza pe baza unui produs. Dimensiunile filierei sunt astfel proiectate in plan vertical, ca lungime a filierei si in plan orizontal, ca largime a acesteia. Lungimea filierei este data de numarul de faze prin care trece produsul de la obtinerea acestuia pina la consumul final. Largimea filierei este data de amploarea fiecarei etape, exprimata prin numarul de operatii sau agenti aferenti unei etape. Operatiile Operatiile filierei se clasifica in trei mari categorii: operatii asupra bunurilor si serviciilor, operatii asupra repartitiilor si operatii financiare. Operatiile asupra bunurilor si serviciilor de-a lungul unei filiere sunt cele care concura la formarea produsului si la drumul sau pina la stadiul final al filierei si privesc: echipamente, tranzactii comerciale precum si operatiunile legate de acestea: modernizarea sau diferentierea produselor, stocarea, transportul, publicitatea, promovarea vinzarilor. Ansamblul acestor operatiuni, prin jocul valorilor adaugate si a marjelor comerciale, concura la formarea valorii de piata a produsului. Valoarea adaugata prin aceste operatiuni de-a lungul filierei remunereaza capitalul si munca angajata in aceasta. In contrapartida, valoarea adaugata este constituita din salarii, impozite, taxe etc. Agentii Agentii care opereaza de-a lungul filierei sunt unitatile agricole si alimentare, intreprinderile care aprovizioneaza cu materiale de consum intermediar, utilaje si echipamente, transportatorii, angrosistii, detailistii si consumatorii. Diferite servicii pot fi furnizate, in anumite faze, de intreprinderi si de institutii publice si /sau private (institutii de cercetare, banci, agentii de transport, publicitate, transport etc.). In functionarea unei filiere pot interveni si alte organizatii, cum ar fi: sindicate, grupuri de presiune, asociatii ale producatorilor si asociatii ale consumatorilor, organisme profesionale si interprofesionale.

CONCEPTUL DE FILIERA AGROALIMENTARA


Relatiile Relatiile dintre agentii economici iau forma circuitelor si retelelor, reprezentate grafic sub forma de scheme. Filiera carnii ilustrata in Figura nr.1 abordeaza diferit cele doua subsisteme ale sistemului agroalimentar: subsistemul traditional sau artizanal, care grupeaza exploatatiile si fermele familiale si subsistemul modern, care grupeaza fermele comerciale si intreprinderile industriale de prelucrare a produselor agricole, cooperativele si formele moderne de distributie a produselor. Reglementarile si mecanismele de coordonare In final, dupa proiectarea circuitelor, se procedeaza la studierea reglementarilor care permit determinarea comportamentului agentilor economici si a mecanismelor de coordonare. Este vorba de analizarea structurii si functionarii pietelor de aprovizionare si desfacere, in special a mecanismului de stabilire a preturilor, politicilor publice, interventiilor diferitelor organizatii ce apara interesele producatorilor si consumatorilor etc. Prin reglarea filierelor se urmareste: reducerea decalajelor dintre cerere si oferta, reducerea decalajelor dintre cererea potentiala si cea reala, stabilizarea productiei si a ofertei, realizarea unei tendinte de stabilitate a preturilor, eliminarea caracterului de dualitate pe care il prezinta pietele agricole din Romania (caracter dat de faptul ca pamintul si productia agricola sunt in proprietate majoritar privata si faramitata, iar amontele si avalul agriculturii, inclusiv serviciile, sint dominate de structuri monopoliste). Pornind de la definitia filierei elaborate de economistul Malasiss, remarcam cel putin doua tendinte. In primul rind, in majoritatea lucrarilor de specialitate, a fost elaborata o definitie generica a filierei, aceea de itinerariu al unui produs agroalimentar de la productia materiei prime agricole care serveste la fabricarea sa, pina la utilizarea lui ca produs alimentar consumabil. Este vorba de a urmari drumul sau de la exploatatia agricola pina la farfuria consumatorului, ceea ce marcheaza preponderenta functiei de aprovizionare in lantul agroalimentar.

CONCEPTUL DE FILIERA AGROALIMENTARA


Studiul unei filiere comporta doua aspecte fundamentale: - identificarea (descrierea) sa: produse, itinerarii, agenti economici, operatii, fluxuri, costuri etc. - analiza mecanismelor reglatoare (structura si functionarea pietelor, interventia statului si a grupurilor de producatori si consumatori etc.). Elementele care trebuie precizate atunci cind studiem o filiera sa fie: produsul/produsele, spatiul geografic si durata. Odata stabilite aceste elemente, analiza se detaliaza, considerind patru subansamble componente ale unei filiere si anume: Intreprinderile si unitatile de productie, transformare si comercializare care asigura elaborarea produsului de la origine pina la faza de consum; Consumul propriu-zis al produsului; Serviciile care intervin pentru a organiza si orienta productia, schimbul si consumul; Relatiile verticale si orizontale dintre diversii actori.

CONCEPTUL DE FILIERA AGROALIMENTARA


Filierele pot fi abordate din mai multe puncte de vedere: - din punctul de vedere al marketingului - din punct de vedere ecologic - din punct de vedere social-politic. Rezulta astfel diferite optici ale filierei: Optica de marketing - prin care se studiaza comportamentul de piata al agentilor economici aflati pe filiera, costurile si profiturile realizate de fiecare dintre acestia; Optica de ecosistem - care are in vedere dezvoltarea durabila a filierelor agroalimentare, asociata cu evitarea risipei resurselor si a poluarii; Optica social-politica - prin care se analizeaza functiile, rolurile, potentialul, conflictele si echilibrul filierelor.

PARTICULARITATILE FILIEREI CARNII DE PORC


Principalele particularitati ale filierei carnii de porc, care influenteaza performanta economica a activitatilor antrenate, sunt urmatoarele: Crestererea porcinelor se realizeaza in doua tipuri de unitati: exploatatii agricole familiale, care cresc, in medie, 2-4 capete de porcine si care produc carne de porc pentru autoconsumul familiei tip nucleu sau largite si ferme industriale moderne, in care numarul de animale este mai mare, iar procesele de munca sunt predominant mecanizate si automatizate. Cresterea porcinelor se realizeaza in doua tipuri de sisteme de productie: sistemul extensiv si sistemul intensiv. - Sistemul extensiv este aferent exploatatiilor agricole familiale, in care predomina munca sefului de exploatatie si a familiei, input-urile provin din interiorul sistemului, iar output-urile sint destinate autoconsumului;capitalul fix pe unitatea de productie este foarte redus si preluarea surplusului de productie pe canalele filierei se realizeaza cu greutate. - Sistemul intensiv de productie se intilneste in cazul fermelor comerciale si complexelor de crestere si ingrasare a porcilor. In acest sistem, capitalul fix pe unitatea de productie este ridicat, input-urile provin din exteriorul sistemului, iar output-urile sint destinate pietei, productivitatea muncii este ridicata, iar produsele sint competitive in termenii costului, ai calitatii si sigurantei in consum. Porcinele se valorifica, in sistem intensiv, la o greutate economica de sacrificare de 110-120 kg. Porcinele ingrasate pentru bacon se valorifica la greutatea de 85-95 kg, la virsta de 6-7 luni. Porcinele rezultate din ingrasare mixta de carne si grasime se valorifica la 130-140 kg. Porcinele pentru grasime se sacrifica la 150-180 kg. Un element important al competitivitatii pe filiera carnii revine calitatii animalelor, respectiv a carcaselor pe care le furnizeaza. Calitatea animalelor este determinata de gradul de dezvoltare a carnii si tesutului gras in raport cu rasa, virsta si sexul. Calitatea animalelor dupa taiere se stabileste prin aprecierea urmatorilor parametri: conformatia, starea de ingrasare, finetea, culoarea si consistenta muschilor. Transportul animalelor la abator prezinta importanta igienico-sanitara, cit si economica. Din punct de vedere igienico-sanitar, transportul trebuie sa evite infectarea animalelor cu boli contagioase, iar din punct de vedere economic, se are in vedere reducerea pierderilor in greutate produsa de stresul din timpul transportului.

PRINCIPALELE ETAPE ALE FILIEREI CARNII DE PORC PRODUCEREA CARNII DE PORC


Prezentarea succinta a etapei agricultura Agricultura este prima faza a filierei carnii de porc, in care se obtine productia de carne. In aceasta faza a filierei se desfasoara operatiile de asigurare cu resurse materiale necesare fermelor (furaje, medicamente de uz zooveterinar etc.), cresterea si ingrasarea animalelor si vinzarea acestora catre comercianti, abatoare sau fabrici de prelucrare a carnii. Produsele aferente acestei faze a filierei sunt: animalele de reproductie, animalele tinere si animalele adulte. Agentii economici implicati pe filiera sunt fermele industriale, crescatorii mici si mijlocii de animale, asociatii de crestere a animalelor, combinate de crestere a animalelor. Organismele profesionale si socioprofesionale si institutiile abilitate sunt Asociatia Romana a Carnii, Asociatia Micilor Crescatori, Agentia Nationala Sanitar- Veterinara, Directii sanitar-veterinare centrale si teritoriale, Directia Agricola Judeteana, Agentia Nationala de Consultanta Agricola etc. Efectivele de porcine si productia de carne Efectivele de porcine au variat numeric in perioada 1990-2004, asa cum rezulta din Tabelul nr. 1. Efectivul de porcine s-a redus de la 11.671.000 capete, in anul 1990, la 5.145.000 capete, in anul 2004, ceea ce reprezinta o reducere de 56%. Cauzele diminuarii numarului de animale sunt foarte variate, principalul motiv fiind reorganizarea si falimentul complexelor industriale de crestere si ingrasare a porcinelor. Desi sectorul privat detine majoritatea efectivelor, totusi aceasta schimbare structurala pozitiva nu a fost urmata de relansarea sectorului zootehnic prin cresterea si concentrarea in ferme a efectivelor de porcine si mai ales a productiei de carne.

PRINCIPALELE ETAPE ALE FILIEREI CARNII DE PORC PRODUCEREA CARNII DE PORC


Costurile productiei de carne Costurile de productie la carnea de porc difera in functie de sistemul de productie, traditional sau intensiv. In Tabelul nr.3 sint redate preturile si costurile la carnea de porc in perioada 2000-2002, exprimate in lei/kg viu. Piata interna a carnii Cererea si oferta de carne de porc este reflectata de Bilanturile alimentare publicate anual in revistele de specialitate ale Institutului National de Statistica. In Tabelul 4 sunt redate productia, importul, exportul, variatia de stoc, disponibilul de aprovizionare, consumul uman, consumul alimentar brut pe locuitor si gradul de autoaprovizionare. Agentii economici procesatori de carne Numarul unitatilor de procesare a carnii ajunsese, in anul 2001, la nivelul de 118 intreprinderi mari, insa impreuna cu microintreprinderile si intreprinderile mici, numarul acestora fiind de 800. Preturile la carnea procesata Preturile carnii de porc si a preparatelor din carne au avut o evolutie ascendenta, peste nivelul inflatiei anuale Pretul de vinzare al carnii de porc a crescut in perioada 1998-2002 cu 460%, iar cel al preparatelor si conservelor din carne cu 266%. In anul 2002, producatorii de carne de porc au fost puternic afectati de nivelul scazut al preturilor de achizitie. Fluctuatiile mari de preturi au fost determinate de factori interni calitatea necorespunzatoare a carnii si de factorii externi- oprirea importurilor de carne din Republica Moldova.

DISTRIBUTIA CARNII DE PORC


Distributia este urmatoarea faza a filierei carnii de porc in care se desfasoara operatiile de conditionare, depozitare, transport si comercializare a carnii si preparatelor din carne. Produsele aferente acestei faze a filierei sunt: carnea (carcasa) proaspata, refrigerata sau congelata, preparatele din carne si organele comestibile. Agentii economici implicati pe filiera sunt procesatorii, depozitele din zonele de productie sau de consum, angrosisti si detailisti. Organismele profesionale si socioprofesionale si institutiile abilitate sunt Asociatia Romana a Carnii, Agentia Nationala Sanitar-Veterinara, Directii sanitar-veterinare centrale si teritoriale, Directia Agricola Judeteana, Agentia Nationala de Consultanta Agricola etc. Sistemul de distribuire a carnii si preparatelor din carne este format din urmatoarele circuite. Circuitul 1- producatori consumatori este reprezentat prin canale ultrascurte. In acest caz, producatorii integreaza functiile de sacrificare a animalelor, transport si comercializare a carnii. Circuitul 2 producatori negustorii de animale vii abatoaremagazineconsumatori este specific unei distributii organizate, fiecare operator al filierei indeplinind un rol bine stabilit. Circuitul 3 si 4 sunt formate din canale lungi, in care intervin numerosi operatori care indeplinesc functii specifice domeniului de activitate. Circuitul 5 producatori lanturi de magazine proprii consumatori este specific intreprinderilor producatoare de dimensiuni mai mari, care integreaza functia de procesare si comercializeaza productia de carne si preparate din carne prin reteaua proprie de magazine.

DISTRIBUTIA CARNII DE PORC


Stocarea carnii de porc Depozitarea este o operatiune indispensabila filierei, deoarece exista un declaj intre momentul obtinerii produselor si cel al vinzarii acestora. Scaderea productiei de carne a determinat, implicit, reduceri ale stocurilor. Cantitatile de carne de porc depozitate, in anul 2002, au variat lunar, de la 448.000 tone, in luna ianuarie, la 229.000 tone in luna august si la 410.000 tone in luna septembrie. Patronatul Roman al Carnii de Porc raporteaza, pentru anul 2002, urmatoarele niveluri de stocuri, pe sortimente de carne:
carne de porc refrigerata carcasa - 142.274 tone; carne de porc refrigerata transata - 23.268 tone; carne de porc congelata carcasa - 354 tone; carne de porc congelata transata - 1.411 tone.

Comertul cu carne de porc Importul si exportul de porcine este nesemnificativ in totalul fluxurilor externe cu animale vii. Importul de porcine a fost de 231 tone, in anul 2002, comercializarea avind loc la un prt de 126 USD/tona. Exportul de porcine a fost de 16 tone, iar pretul 250 USD/tona.

CONSUMUL DE CARNE DE PORC


Consumul de carne de porc pe locuitor a inregistrat scaderi semnificative fara de anul 1990 . Reducerea consumului de carne si produse din carne incepe din anul 1990 si atinge nivelul cel mai scazut in anul 2000. Din consumul total de carne si preparate din carne, consumul de carne de porc detine ponderi importante (46%, in anul 2000). Consumul de carne de porc s-a redus cu 25% din anul 1990 in anul 2000. Analiza cantitativa a consumului de carne de porc poate fi completata cu cea valorica. Cheltuielile pentru cumpararea carnii si a preparatelor din carne detin ponderi variate in totalul cheltuielilor pentru cumpararea principalelor produse alimentare, in functie de categoria de gospodarie. Astfel:
gospodariile de salariati cheltuiesc, in medie, 18% pentru cumpararea carnii proaspete si 8,8% pentru cumpararea preparatelor din carne; gospodariile de patroni cheltuiesc 19,7% pentru cumpararea carnii proaspete si 9,5% pentru cumpararea preparatelor din carne; gospodariile de agricultori cheltuiesc doar 8,2% pentru cumpararea carnii proaspete si 7,1% pentru cumpararea preparatelor din carne; gospodariile de someri cheltuiesc 14,6% pentru cumpararea carnii proaspete si 8,3 % pentru cumpararea preparatelor din carne;

gospodariile de pensionari cheltuiesc doar 15,6% pentru cumpararea

MECANISMELE DE REGLARE A FILIEREI CARNII DE PORC


Conceptul de coordonare a filierei se refera la modalitatea de armonizare a etapelor acesteia. Mijloacele de coordonare sunt sistemul de preturi, integrarea verticala, contractarea si cooperarea, considerate separate sau in combinatii diferite. Prin etapa, autorii studiului inteleg orice process operational capabil sa realizeze un produs vandabil, in circumstante specifice. Cu alte cuvinte, etapa reprezinta orice proces capabil sa adauge valoare pe filiera, sau care aduce schimbari in ceea ce priveste locul, momentul sub forma in care se gaseste produsul. Sustinerea producatorilor agricoli Pe filiera carnii de porc, mecanismele de reglare sunt: preturile, subventiile, contractile economice, cooperarea intre agricultori, integrarea diferitelor activitati ale filierei in cadrul unei singure unitati. Politica de sustinere a producatorilor de carne de porc are ca obiective:
descurajarea autoconsumului si incurajarea utilizarii abatoarelor autorizate pentru sacrificare si a productiei comerciale, cu efecte favorabile asupra impingerii productiei de carne de porc pe canalele filierei; sprijinirea perfectionarii raselor locale, cresterea calitatii animalelor si a indicilor de calitate la carnea de porc.

MECANISMELE DE REGLARE A FILIEREI CARNII DE PORC


Taxele vamale Masurile convenite de Romania pentru reglarea pietei carnii de porc si mentinerea pretului actual de consum, asa cum s-a prevazut in protocolul incheiat intre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Patronatul Roman al Carnii de Porc si Asociatia Romana a Carnii ofera posibilitatea mentinereii preturilor la carnea de porc proaspata. Actualele regelmentari privind taxele vamale la carnea de porc prevad un nivel maxim de 45 %. In ultimii doi ani a functionat mecanismul de reducere temporara a taxelor vamale la 20%, prin aceasta masura urmarindu-se stimularea productiei interne si mentinerea preturilor in ajunul sarbatorilor de Craciun. Taxa vamala la importurile de carne din tarile CEFTA este de 20%, cu exceptia Poloniei, pentru care a fost fixata o taxa de salvgardare de 45%, in februarie 2004, ca urmare a subventiilor ridicate la export ale acestei tari. Pentru porcii vii, taxa vamala este de 10% pentru animalele care au o greutate de pina la 50 kg si 15% in cazul depasirii acesteia. Stadiul implementarii aquis-ului comunitar in sectorul carne de porc Prin Documentul de Pozitie al Romaniei, Capitolul 7 Agricultura, Subcapitolul Carne de Porc, tara noastra accepta aquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Implemetarea aquis-ului comunitar se realizeaza in contextul Organizarii Comune a Pietei Carnii de Porc aferenta Politicii Agricole Comunitare din Uniunea Europeana, reglementata prin numeroase acte normative

ANALIZA SWOT A FILIEREI CARNII DE PORC


Filiera carnii a fost supusa unor mutatii profunde in urma desfintarii cooperativelor agricole de productie, aplicarii legislatiilor funciare, privatizarii si/sau falimentului complexelor zootehnice. Cu toate eforturile depuse pentru infiintare unor ferme moderne si pentru reorganizarea complexelor de crestere si ingrasare a porcinelor, filiera prezinta inca niveluri reduse de performanta si greutati in armonizarea operatiilor din diferite faze. Puncte forte In fermele comerciale si asociatiile agricole specializate se creste un numar mare de animale, procesele de munca sunt mecanizate si automatizate, eficienta este ridicata; Existenta organismelor profesionale si interprofesionale, care au atributii diverse pe filiera carnii de porc; Crescatorii de animale pot integra mai multe operatii ale filierei: asigurarea cu resurse materiale, cresterea si ingrasarea porcilor, abatorizarea, procesarea carnii si comercializarea preparatelor si conservelor din carne prin magazine proprii de desfacere; Obtinerea unor randamente ridicate in cazul marilor complexe de crestere si ingrasare a porcilor; Selectia si ameliorarea animalelor in fermele comerciale, de dimensiuni mari. Puncte slabe
reducerea accentuata a efectivelor de porcine si implicit a productiei de carne de porc; randamentele reduse in unele exploatatii agricole de mici dimensiuni, care produc pentru autoconsum; slaba conectare a gospodariilor taranesti la piata determina existenta unor cantitati neinsemnate de produse pe canalele filierei; nivelul ridicat al autoconsumului si extinderea sistemelor traditionale, putin performante, de crestere a animalelor; lipsa unui sistem organizat de preluare a animalelor vii de la micii crescatori; lipsa serviciilor pe filiera produsului, mai ales in componentele agricultura si preluare a animalelor; dificultati privind conditiile de depozitare a carcaselor si de asigurare a lantului de frig; decalaje intre capacitatile de abatorizare si cantitatea de materii prime (animale vii) care intra pe canalele filierei; mentinerea metodelor traditionale, neigienice, de sacrificare a suinelor in micile gospodarii; deficiente in respectarea regulilor de calitate si implementarea managementului calitatii totale si HACCP; nerespectarea legislatiei privind etichetarea produselor; costul ridicat al procesarii carnii, in comparatie cu pretul redus de achizitie a animalelor; mecanismele de politica agricola nu au reusit redresarea acestui sector.

ANALIZA SWOT A FILIEREI CARNII DE PORC


Oportunitati

creditarea crescatorilor de animale pentru investitii noi sau dezvoltarea afacerilor existente, prin programul de preaderare SAPARD; cresterea extensiva a pietei datorata posibilitatilor de crestere a consumului mediu de carne, pe locuitor; implementarea Organizarii Comune de Piata a Carnii de Porc, care va cuprinde si pentru Romania in momentul aderarii, instrumentele si mecanismele de reglare a filierei si echilibrarea pietei carnii de porc Amenintari mentinerea unui nivel redus de consum de carne, in Romania; cresterea importurilor de carne si reducerea exportului; concurenta preparatelor de carne din import; cresterea preturilor input-urilor, in special a furajelor, datorata reducerii productiei agricole vegetale aflata sub influenta factorilor naturali aleatori.
In concluzie, in perioada de preaderare, in sectorul carnii de porc, orientarile principale vizeaza cresterea productiei marfa si a numarului de animale si mentinerea si protejarea patrimoniului genetic. O atentie deosebita sa acordat calitatii carnii, astfel, s-a creat cadrul legal pentru implementarea sistemului EUROP de comercializare a carcaselor de calitate, incepind din anul 2005. Implementarea aquis-ului comunitar respecta calendarul prevazut. Uniunea Europeana monitorizeaza planul Romaniei de implementare efectiva a cerintelor in domeniul clasificarii carcaselor. Interpretarea rezultatelor si componenta lotului reprezentativ (in ceea ce priveste greutatea si stratul de slanina) s-au realizat de catre Departamentul de Cercetare al SC Romsuintest Peris, iar selectia porcilor si efectuarea de disectii s-au derulat in perioada aprilie iulie 2003. De asemenea, Comisia Europeana va monitoriza intreaga activitate de clasificare din abatoare si periodic se vor intocmi rapoarte privind stadiul de implementare a sistemului in tara noastra.

S-ar putea să vă placă și