Sunteți pe pagina 1din 26

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN

AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA


- FILIALA CALARASI -

FILIERA LAPTELUI

Profesor:
Sef lucrari doctor
Rodica Culea

Studenti:
Bucsa Andrei
Petre Mihai Madalin

Anul univ. 2014-2015

Introducere

Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a


componentelor sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru
obtinerea branzeturilor), glucide ( si lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic,
butiric si piruvic).
Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la
importanta laptelui, obtinerea acestuia n fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui n
diverse produse lactate, comercializarea acestora etc.
Studiul ncepe cu ferma de vaci de la care se obtine laptele. Modul cum sunt hranite animalele,
sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactatie etc.,
influenteaza cantitativ si calitativ productia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele
de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil.
Marketingul are o importanta deosebita n cadrul filierei laptelui, n care se regasesc agenti economici
specializati n ndeplinirea anumitor operatiuni de distributie, promovare etc.
Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19
componente fiind grupate n 4 faze: preproductie, productie, prelucrare si distributie.
Etapele filierei laptelui
Etapa pre-productiei
n etapa pre-productiei, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de
cercetare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unitatile de creditare.
Activitatile aferente acestei etape sunt: cercetarea pietei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea,
asigurarea cu resurse materiale etc.
IMPORTANTA LAPTELUI
Importanta laptelui n alimentatie
Pentru a asigura alimentatia rationala optima, specialistii recomanda ratia zilnica cu urmatoarea
structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%;
cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi
nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele mentionate anterior, laptele este inclus n categoria
produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitatii alimentare si sanatatii omului datorita
compozitiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esentiale dezvoltarii organismului uman, marea lor
majoritate neregasindu-se n nici un alt produs de origine animala.
Ponderea nsemnata a laptelui n ratia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta
categorie a populatiei cu venituri reduse, este data de multitudinea substantelor hranitoare, nivelul
ridicat de digestibilitate, usurinta pregatirii pentru masa si nu n ultimul rand de raportul favorabil pretvaloare nutritiva n comparatie cu alte alimente.
Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura n alimentatia populatiei
adulte un raport optim de calciu si fosfor (n mod normal, aceste elemente trebuie sa existe ntr-un
raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata n calorii, reprezinta echivalentul
caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de
lapte aduc un aport de 100 de unitati de vitamina D cu rol n dezvoltarea si remodelarea oaselor;
produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi
n care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E.
Importanta laptelui n sistemul agroalimentar
Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei.

Valoarea laptelui n anul 2001 a avut o pondere de 40% n totalul productiei animale si 15% n valoarea
productiei agricole (dublandu-se n ultimii 8 ani de la 7% n 1993, la 15% n 2001)

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat n perioada 2001-2009, n jurul valorii de 2500000 capete, din
care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.1).
Tabelul 6.1
Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010
UM
Specificare
Efectiv total din care:
Efectiv matca

2001

mii cap
mii cap

2800
1746

2002
2878
1759

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009 2010, 9 luni

2897
1757

2801
1755

2862
1812

2934
1810

2819
1732

2684
1639

2512
1569

2467
1386

Sursa:MADR
Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2009
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0

Efectiv matca
Efectiv total

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploatatie difera n functie de tipul acesteia, de la 1,27
capete, la exploatatiile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderata a acestor valori cu numarul
de exploatatii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explotatie. (Tabelul 6.2).
Tabelul 6.2
Numarul mediu de vaci de lapte
Specificare
Total
1-2 capete
3-5 capete
6-10 capete
11-15 capete
16-20 capete
21-30 capete
31-50 capete
51-100 capete
>100 capete

Numar
capete vaci
1735979
1444366
173667
32415
12806
7727
7525
8624
10167
38682

% din total
100,00
83,20
10,00
1,87
0,74
0,45
0,43
0,50
0,59
2,23

Media
cap/ferma
1,46
1,27
3,64
7,51
13,28
17,76
25,00
38,33
70,12
217,31

Sursa: MAPDR
Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea
acestora. La nivel national, exista 1,2 milioane exploatatii de vaci de lapte, n care este concentrat un
efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploatatie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea
cea mai ridicata (83%) fiind detinuta de gospodariile cu 12 capete. Exploatatiile care detin peste 100
capete reprezinta doar 2,23% din total si apartin n proportie de 84% fostului sector de stat.

POLITICILE SECTORULUI PUBLIC


Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra n circuitul comercial,
alte aproximativ 3 milioane de tone nendeplinind criteriile europene si fiind destinate doar
autoconsumului.
Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte. Astfel
Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede
pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg n valoare de:
21,69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005
20,16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006
18,61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007
18,15 euro de la 1 iulie 2007
Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se
refera la:
eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit n cadrul MTR n 2003) deoarece
acest instrument este depasit de evolutia pietelor si filozofia curenta a PAC;
eliminarea graduala a restrictiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi sansa pregatirii
sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2% a cotelor
ncepand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani ncepand din 2009,
cotele sa creasca gradual cu 1%;
ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau
depasite n contextul economic actual. Comisia a propus ca unele masuri de interventie pe
piata la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf, sa devina optionale,
functie de conjunctura pietelor, iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si
pentru consumul direct de unt, precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea
nghetatei, sa fie eliminate.
Romania are o cota de lapte negociata la 3,057 mil. tone, calculat pentru 826.216 vaci la o
productie de 3700 kg lapte. Din aceasta cota 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesarii, iar 1,964
mil. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. n tabelul 6.3 este redata situatia cotelor de lapte n
Uniunea Europeana.
Tabelul 6.3
Cotele de lapte n UE, pentru principalele tari producatoare de lapte (tone)
Din care:
Livrari unitatii
procesatoare
Belgia
331.043
3.188.202
Danemarca
4.455.347
4.454.709
Grecia
700.513
699.626
Spania
6.113.930
6.035.565
FranTa
24.235.797
23.844.318
Olanda
11.074.692
11.001.227
Polonia
8.964.017
8.500.000
Romania
3.057.000
1.093.000
Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004.
Statele membre

Total

Vanzari
directe
122.228
639
887
81.365
391.480
464.017
1.964.000

% vanzarilor
directe din
total cota
3.6
0.0001
0.1
1.3
1.6
0.7
5.2
64.2

INSTITUTII IMPORTANTE
Pe filiera laptelui intervin numerosi agenti economici, care ndeplinesc functiuni specifice
(tabelul 6.4).
Tabelul 6.4
Agentii economici care actioneaza pe filiera laptelui
FAZA
AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII
Planificarea productiei
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala, Agentia Nationala de Consultanta Agricola,
producatorii agricoli, cercetatorii
Asigurarea cu resurse
Comerciantii de resurse materiale, producatorii
materiale
agricoli, procesatorii (considerati integratori pentru
producatorii agricoli), cooperativele de
aprovizionare, institutii financiare, Agentia
Nationala de Ameliorare si Reproductie Zootehnica,
Puncte de nsamantari Artificiale
Productia
Gospodarii individuale, ferme familiale, asociatii
agricole, societati comerciale, Asociatia Generala a
Crescatorilor de taurine, Asociatia Crescatorilor de
taurine Transilvania
Obtinerea laptelui
Producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele
angajate temporar
Transportul si
Producatorii agricoli, procesatorii, firmele de
depozitarea
transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de
marketing
Prelucrarea
Producatorii agricoli, procesatorii, Asociatia
Prelucratorilor Romani din Industria Laptelui
Distributia
Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele
de marketing, exportatorii
Consumul
Menajele, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din
Romania, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor,
Asociatia Promovare Educationala a Laptelui

Performanta economica a filierei este determinata de eficienta activitatii organizatiilor

institutionale, ale organizatiilor profesionale si interprofesionale, ale agentilor economici care


actioneaza n diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza.
Organisme institutionale cu atributii pe filiera laptelui:
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), ce este direct interesat
informativ, are drept de decizie direct privind acest domeniu;
Agentia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena, responsabila cu
acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui;
Agentia Nationala de Consultanta Agricola, care apartine MAPDR;
Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Agentiei Nationale
pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie (ANARZ), subordonata MAPDR.
Organizatia interprofesionala pe produs, care include si produsul lapte si derivate lactate, este
persoana juridica de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut de asociaTie fara
scop lucrativ. Organizatia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizatiilor
profesionale fara scop lucrativ, cu personalitate juridica, de pe filiera producerii, prelucrarii,
transportului, depozitarii, distributiei si comercializarii produselor.
Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent
sectorului lapte. A fost nfiintat n mai 2005, dar a nceput sa functioneze n ianuarie 2006. Scopul
Consiliului este acela de a fi o platforma nationala n cadrul careia fermierii, procesatorii si guvernul sa
discute situatia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice
activitatii lor.
Organizatii profesionale si asociatii din cadrul filierei laptelui
1. Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui(APRIL);
ncepand cu anul 2000, n urma unificarii Organizatiei Patronale Romane din Industria Laptelui
cu Asociatia Nationala a Procesatorilor de Lapte din Romania, unele societati comerciale cu activitate
n domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea Asociatiei Patronale
Romane din Industria Laptelui, organizatie ce reprezinta la nivel national interesele sectorului de
procesare a laptelui.
Obiectivul principal al asociatiei l reprezinta desfasurarea de activitati profesionale, tehnice si
economice n interesul comun al tuturor membrilor.
2. Asociatia pentru Promovarea Calitatii Laptelui (APCL);
3. Asociatia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL);
4. Fundatia pentru Controlul Calitatii Laptelui (FCCL), este o fundatie independenta non profit care
se ocupa cu testarea calitatii laptelui - materie prima;
5. Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui s-a ncadrat nca din 2003 ntr-un amplu
program national pentru sustinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar n Romania.
6. Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR).

Etapa de productie

n aceasta faza a filierei principalii agenti economici sunt crescatorii de animale: gospodarii
individuale, ferme familiale, asociatii agricole, societati comerciale, iar principalele activitati sunt
cresterea vacilor, reproductia si ameliorarea animalelor si obtinerea productiei de lapte.

OBTINEREA PRODUCTIEI DE LAPTE


Din punct de vedere tehnologic, n faza de obtinere a productiei de lapte, o importanta
deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operatiuni. Modul n
care se desfasoara mulsul determina calitatea si, implicit, pretul laptelui.
Pentru a obtine o productie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena n timpul
mulsului:
- interzicerea furajarii animalelor n timpul mulsului;
- spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat;
- masajul igienic al ugerului;
- recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut;
- folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate;
- igiena personalului spalarea pe maini, folosirea unui echipament de protectie (halat alb, boneta);
- folosirea vaselor emailate sau din aluminiu, bine spalate si dezinfectate;
- n cazul mulsului mecanic, aparatele de muls, conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si
dezinfectate;
- mulsul trebuie sa se desfasoare ntr-un spatiu corespunzator din punct de vedere igienic.
Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operatiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltarii
microorganismelor. Importanta respectarii igienei mulsului este evidentiata n tabelele urmatoare care
surprind cantitatea de microorganisme din lapte n functie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe
surse de infectie.
Tabelul 6.7
Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual si mecanic (germeni/ml)
Mulgere mecanica
Mulgere
ntretinerea
Spalarea cu
ntretinerea corecta
manuala
neglijenta a masinii apa rece
Spalarea cu apa
Spalarea cu apa
o
calda (50 C)
calda si detergent
21.800
460.000
51.600
6.700
3.700
Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Numarul de microorganisme care se dezvolta n lapte este invers proportional cu gradul de


igiena a mulsului, modul de strecurare, igiena vaselor si ambalajelor etc.

Tabelul 6.8
Infectarea laptelui cu microorganisme n timpul mulgerii (germeni/ml)
Surse de infectie
n conditii bune de mulgere n conditii proaste de mulgere
Ugerul
100
50.000-100.000
Pielea animalului
50
20.000-50.000
Aerul
1
10
Mainile mulgatorului
1
1.000
Vasul de muls
1
10.000
Bidonul n care se toarna 10
1.000.000
laptele
Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Din punct de vedere economic, n perioada de tranzitie au avut loc doua tendinte distincte n ceea
ce priveste productia de lapte: astfel ntre anii 1989 1997 (cu exceptia anilor 1990 si 1992), aceasta a
crescut constant (+25%), crestere datorata sporirii accentuate a productiei medii (+62%); ntre anii 1997
2000, odata cu liberalizarea completa a preturilor si nlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru
producatorul de lapte, a avut loc un declin, atat al productiei totale, cat si al productiei medii.
Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a productiei medii, cat si a
productiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constata o stabilizare a productiei de lapte n perioada
analizata la valori cuprinse ntre un minim de 50 mil.hectolitri n anul 2009 si un maxim de 58
mil.hectolitri n anul 2006.
Tabelul 6.9
Dinamica productiilor medii si totale de lapte, 2001-2009
UM
Specificare
Productia medie de lapte
Productia totala de lapte din care:
- Productie marfa
- Productie subventionata
din productia totala

l/cap
mii hl
mii hl
mii hl
%

2001

2002

2003

2004

3.014 3.133 3.263 3.493


51.000 52.761 55.288 55.444
24.017 25.006 25.937 27.629
5.000 7.460 8.500 11.068
9,8
14,2 15,0 19,6

2005

2006

2007

2008

2009

3.510 3.688 3564 3653 3807


55.334 58.307 54875 53089 50570
28.000 28.834 26868 28197 25310
11.970
21,6
-

2010
9 luni
2595
33944
17433
-

Sursa INS si MADR

Etapa de prelucrare
Principalii agenti economici care actioneaza n aceasta etapa a filierei sunt: producatorii
agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar, procesatorii, firmele de transport, angrosistii,
detailistii, cooperativele de marketing.
Operatiile desfasurate n aceasta etapa sunt: tratamentele primare, colectarea, transportul,
prelucrarea, ambalarea, depozitarea laptelui si produselor lactate.
TRATAMENTELE PRIMARE
Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile
calitative ale laptelui. n primele doua ore dupa muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru
o
inactivarea microorganismelor, fiind necesara racirea laptelui la circa 4 C, prin folosirea de apa rece,
gheata sau agent frigorific. n timpul operatiei de racire, laptele trebuie agitat din cand n cand pentru
uniformizarea temperaturii si reducerea timpului n care se face racirea. Aceasta racire, fara continuarea
altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore, dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu
modificari de gust si miros.
Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia,
operatie care consta n tratamente termice si chimice :
o
- Pasteurizare la cca 60 C n scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor.
Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenta valoarea nutritiva a
laptelui.

Sterilizare si fierbere n cazul n care laptele se consuma n timp scurt. Este un tratament aplicat
de catre toate unitatile de obtinere a laptelui si toate gospodariile.
Administrarea de perhidrol care, prin punerea n libertate a unui atom de oxigen, inhiba
organismele anaerobe.
Sursele de contaminare a laptelui, n aceasta faza a filierei, sunt:
oamenii care lucreaza n sfera producerii, colectarii, industrializarii sau comercializarii;
animalele, n mod deosebit cele bolnave, datorita unor infectii la nivelul glandei mamare, a pielii, a
tubului digestiv, microorganismele ajungand n lapte;
rozatoarele si insectele, ndeosebi mustele, gandacii si furnicile;
mediul nconjurator: apa, aerul, solul, dejectiile;
utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curatate, spalate, dezinfectate.

COLECTAREA SI TRANSPORTUL
Distribuirea laptelui n sistemul actual de organizare, respectiv, cantitatea de lapte ramasa dupa
ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viteilor, se livreaza centrelor, punctelor de colectari sau direct
unitatilor de prelucrare a laptelui.
Punctele de colectare preiau cantitatile de lapte de la producatorii individuali sau unitati
asociate care predau cantitati relativ mici. Pentru unitatile agricole care au ferme specializate, laptele se
livreaza "loco ferma", autocisternele de colectare efectuand operatii de transport direct la fabrici.
Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitatii beneficiare este receptionata si preluata de
aceasta sub aspect calitativ si cantitativ, potrivit prevederilor contractuale.
Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. Avand n vedere
procentul covarsitor de 93% din productie obtinuta n sectorul privat, care furnizeaza lapte de calitati
diferite, principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui
o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri.
Reteaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga
din cadrul filierei laptelui. n cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator, se opereaza cu
cantitati mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. n multe zone, aceste centre
de colectare nu dispun de suficiente instalatii de racire a laptelui. La acestea se mai adauga si costurile
ridicate necesitate de colectarea, transportul si distributia laptelui si produselor lactate.
Utilajele pentru receptia si racirea laptelui n zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor,
bazinele de receptie, bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte, instalatiile pentru racirea laptelui la
ferme, racitoarele cu placi si ghetariile. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face n
vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain.
O alta problema este cea financiara, ntreprinderile de prelucrare neplatind la termen
contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli, astfel ncat acestia refuza aceasta forma de
vanzare. Ei mai au de ales ntre:
- prelucrarea artizanala pentru obtinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi tot
pe piata taraneasca;
- folosirea laptelui pentru alimentatia animalelor.

Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanta cruciala pentru fermieri, pentru ca astfel

ei pot obtine fondurile necesare pentru a-si asigura existenta si pentru a plati input-urile necesare
desfasurarii activitatii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare
constituie o cerinta majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv.
Drumul laptelui crud se bifurca spre diferite destinatii consumul familial, consumul
tehnologic, piata taraneasca si fabricile specializate n prelucrarea laptelui. Datorita importantei
produselor lactate pentru alimentatia oamenilor, va fi studiata n continuare ultima destinatie
prelucrarea.
PRELUCRAREA
Produsele din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia, pentru a prelungi perioada de consum a laptelui
si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse.
Din punct de vedere tehnologic, produsele lactate se obtin conform operatiilor prezentate n
continuare.
Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla care consta n curatirea laptelui, prin
centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru
a-l aduce la o anumita concentratie n grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare,
omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia n recipienti de sticla, plastic, Tetra-Pac.
Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin
pulverizare sau n pelicula.
Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si contine toate
elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Materia prima se trateaza termic la 95oC
timp de 30 de minute, se nsamanteaza cu microflora n jet continuu, produsul fiind repartizat n alveole
sau pahare de plastic.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea.
Produsul este apt de consum dupa 12 ore, cu o valabilitate de 2 zile.
Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45oC, urmat de pasteurizare, racire, nsamantare si
maturare biochimica.
Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale
structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate, se spala,
se malaxeaza si se ambaleaza.
Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica, n care se regasesc principalele
valori nutritive ale laptelui. Indiferent de natura branzeturilor, la obtinerea acestora se aplica patru
reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag), zdrobirea coagulului
pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude.

Din punct de vedere economic, n anul 2009 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca
colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 59893
tone (-5,7%). Cele mai mari scaderi ale productiei n anul 2009 fata de anul 2008 s-au nregistrat la
lapte praf cu 2027 tone (-33,0%) si la branzeturi topite cu 3147 tone (-20,8%).
Productia de branzeturi a scazut, de asemenea, n anul 2009 fata de anul 2008, cu 1550 tone (-2,2%).
Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (93,3% din productia totala de
branzeturi) s-a mentinut n aceeasi tendinta descendenta.
Productia de smantana de consum s-a mentinut aproximativ egala cu cea obtinuta n anul 2008.
Productia de unt a avut, n anul 2009 comparativ cu anul 2008, cea mai mare crestere, cu 1293 tone
(+14,1%) si a fost urmata de productia de lapte de consum cu 25229 tone (+12,8%).
Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) a crescut, de asemenea, cu 2792 tone (+1,9%)
n anul 2009 fata de anul precedent.

Cele mai mari cantitati de lapte de vaca s-au colectat n regiunile Centru (30,3%), Nord-Vest
(22,7%) si Nord-Est (20,9%). Laptele de consum s-a produs cu preponderenta n regiunile Centru
(40,4%) si Nord-Est (21,8%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 70,0% din
productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs ndeosebi n
regiunile Centru (27,2%), Nord-Vest (25,8%) si Nord-Est (19,7%).
Din punct de vedere institutional, n Romania la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS
se nregistrau 361 unitati de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165
de capacitate medie (ntre 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte
anual).
Productia totala a exercitiului este, la nivel national, de 2630755 mii lei. Raportarea acestui indicator la
numarul salariatilor evidentiaza media la nivel national n valoare de 152252 lei/persoana.
Valoarea adaugata bruta n costul factorilor la nivel national pe total este de 558951 mii lei, din
care cca 2/3 apartine ntreprinderilor mari. Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a
rezultat o valoare de 178 lei.
Excedentul brut n exploatare pentru ntreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un
cuantum la nivel national de 257216 mii lei care de asemenea apartine preponderent marilor
nreprinderi (72,77 %).
Din toate acestea rezulta faptul ca ntreprinderile de procesare a laptelui se integreaza n filiera
prin forme de intensitate diferentiate de nsasi rezultatele obtinute. Pentru a se argumenta suficient
aceste rezultate din cadrul filierei laptelui, pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce
privesc cifra de afaceri si rezultatele exercitiului.
n anul 2008, structura nregistrata pentru aceste ntreprinderi de procesare a laptelui reflecta o
simplificare.

Conform cerintelor si nregistrarilor organisme competente evidentiaza un total de 264 unitati, din care

conform unor cerinte si acreditari poate fi redata urmatoarea structura :


35 de unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare;
42 de unitati n conformitate cu cerintele structurale comunitare, autorizate sa receptioneze si
sa proceseze lapte conform si neconform fara separare;
2 unitati n conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa receptioneze si sa
proceseze lapte conform si neconform pe linii separate;
185 unitati autorizate pentru o perioada de tranzitie pana la 31.12.2009.
Din cele prezentate, rezulta faptul ca n cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru
agentii economici ncadrati n sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinta de concentrare.
n anul 2007, se poate constata ca, din totalul de 671 ntreprinderi n care activeaza 17279
salariati, primele 5 ntreprinderi cumuleaza 18,70% din acest numar al salariatilor, iar primele 20 de
ntreprinderi cumuleaza 45,68% din acest total. n ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta este de 3143
mii lei. Se constata ca primele 5 ntreprinderi din industria laptelui detin cca. 1/3 din cifra totala de
afaceri (36,69%), iar primele 20 de asemenea ntreprinderi detin cca. 2/3 din cifra de afaceri (64,78%).
AMBALAREA SI DEPOZITAREA
Laptele si produsele lactate, odata obtinute, se ambaleaza n diferite recipiente, astfel:
- laptele de consum - pungi de polietilena, ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru
consumul colectiv (ex.spitale);
- laptele praf cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena;
- iaurtul recipienti de plastic;
- smantana recipienti de plastic;
- untul ambalaje de staniol;
- branzeturi - parafinarea, ambalarea n folii din material plastic.
Referitor la depozitare, laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile, de aceea acestea se
pastreaza n conditii controlate de refrigerare, pe durate diferite de timp, conform tabelului 6.14.

Tabelul 6.14
Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate
Produsul
Conditii de depozitare
Perioada de depozitare
Laptele de consum 4-8oC
2-3 zile
Laptele praf
ndelungata
o
4-8 C
Iaurt
Maxim 48 ore
o
2-6 C
Smantana
1-2 zile
o
0-5 C
5-10 zile
o
-18 C
6-9 luni
Unt
o
Branza
4-8 C
Diferite perioade
Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

PERISABILITATILE SI DEFECTELE
Laptele si produsele lactate sufera n timpul operatiunilor de transport, depozitare si manipulare
unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitati. Acestea se refera la:
- cresterile si descresterile n greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza n functie de
sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitarii, de gradul de maturare al branzeturilor, de
umiditate etc.;
- perisabilitatea n timpul transportului variaza n functie de tipul produsului, felul transportului, tipul
de autovehicul (frigorific sau nefrigorific), tipul de ambalaj, anotimp etc. Oricat de bine s-ar efectua
transportul, au loc anumite pierderi de produs.
Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietatilor organoleptice si fizico-chimice,
numite defecte, datorate calitatii necorespunzatoare a materiei prime, nerespectarii procesului de
fabricatie si a igienei. n tabelul 6.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate:
Tabelul 6.15
Defectele laptelui si ale produselor lactate
Defectul
Cauzele aparitiei
Masuri de prevenire
LAPTE
Lapte murdar
Conditii neigienice de recoltare
Curatirea grajdului, a uneltelor
Gust de furaje Alimentatia animalelor cu ceapa sau usturoi Schimbarea hranei
Gust sarat
Laptele din ultima perioada a lactatiei sau
Acest lapte se mulge separat
colostral
Gust
acru, Descompunerea componentelor laptelui
Igienizare
amar
LAPTE PR AF
Aglomerarea laptelui
praf n bulgari
Absorbtia umezelii
Ambalaje ermetice
Amblarea produsului ferit de
Gust si miros de seu
Oxidarea grasimii, actiunea luminii lumina si de aer
I AU R T U L
Separare de zer
Suprafermentare
Respectarea duratei fermentarii
Gust amar
Lapte necorespunzator
Sortarea laptelui
S M AN TAN A

Prea fluida
Gust acru
Aspect stratificat
Gust fad, nearomat
Gust de vechi
Gust acru
Gust amar

Untul cedeaza apa

Mucegai sub parafina

Gust ranced
Gust amar

Nerespectarea maturarii
Supramaturare
Continut redus de grasime
UNT
Lapte provenind de la vite tratate cu
antibiotice, unt prea puternic spalat
Influenta nutretului-frunze de sfecla
Smantana maturata prea intens
Hranirea vitelor cu nutreturi
nghetate, putrezite;
Laptele la sfarsitul perioadei de
lactatie
Umplerea excesiva a putineiului
B R AN Z E T U R I
Infectarea cojii cu mucegai nainte
de parafinare;
Depozitarea n ncaperi infectate cu
mucegai
Actiunea lipazei din lapte, mai ales
la sfarsitul perioadei de lactatie
Cantitate prea mare de cheag

Respectarea temperaturii si
a
duratei de maturare
Reducerea cantitatii de cultura
Normalizarea smantanii
Se receptioneaza laptele numai
dupa 5 zile de la tratarea cu
medicamente
Aerarea smantanii
Respectarea maturarii
Sortarea cu atentie a laptelui
Umplerea
putineiului
la
capacitate normala. Se opreste
nvartirea putineiului
imediat
dupa formarea bobului mic de
unt.
Pregatirea
corecta
a
branzeturilor
nainte
de
parafinare.
Depozitarea
n
ncaperi igienice.
Se evita prelucrarea acestui
lapte.
Folosirea
cheagului
n
cantitatea necesara

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

Etapa de distributie
Agentii economici identificati n aceasta faza a filierei sunt ntreprinderile de industrie
alimentara care detin magazine proprii de desfacere, angrosistii, detailistii.
Activitatile identificate n aceasta faza a filierei sunt: achizitionarea laptelui procesat si a
produselor lactate de la procesatori, vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a
laptelui si produselor lactate si cercetarea pietei de desfacere si a celei de aprovizionare n vederea
identificarii preferintelor consumatorilor si, respectiv, a celor mai bune posibilitati de achizitionare a
laptelui.

COMERTUL INTERN
Destinatiile productiei de lapte sunt urmatoarele:
autoconsum;
consum tehnologic;
vanzari directe pe piata;
procesare.

Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operatii cum sunt: transport,
ncarcare/descarcare, depozitare, conditionare, ambalare, asigurarea de informatii despre piata
etc. Pentru o buna desfasurare a activitatii, aceste ntreprinderi dispun de puncte de desfacere si
de baza logistica bine organizata camioane, instalatii de conditionare si pastrare, ambalare,
dispozitive de ncarcare/descarcare, birotica etc. Sursele de aprovizionare sunt achizitiile directe
de la producatorii de lapte, achizitiile de la ntreprinderile de prelucrare a laptelui, achizitile de
la alti intermediari, importuri.
Igiena n unitatile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru
a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica, fizico-chimica sau
microbiologica. Pentru aceasta, trebuie respectate urmatoarele conditii obligatorii:
- unitatile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare;
- laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne, peste, legume
etc., sau cu ambalaje goale;
- zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare, a
peretilor si pardoselilor cu detergenti si la clatirea cu apa rece;
- personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protectie;
- se interzice intrarea animalelor (caini, pisici) n incinta magazinului;
- periodic sa se execute operatii de dezinfectie si deratizare.
Canalele de distributie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt:
1. producator consumator, reprezentat de vanzarile directe, pe piata taraneasca
2. producator detailist consumator, reprezentat de reteaua magazinelor cu amanuntul:
magazine de dimenisuni mici, supermarket-uri si hypermarket-uri
3. producator angrosist detailist consumator, n care, fata de canalul anterior, intervine un
agent economic intermediar angrosistul, care desfasoara operatii logistice de transport,
depozitare, ambalare.
ncepand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vanzarea
directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre detinatorii de cota, n limita cantitatilor
de referinta disponibile. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde
productia pe piata. Prin normele aprobate, conform metodologiei acordarii cotelor de lapte, modul de
alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte, se asigura controlul cantitativ al celor care
participa la aprovizionarea pietei laptelui si a produselor lactate. n lipsa unei cote alocate, producatorii
nu-si pot vinde laptele pe piata. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitatile de procesare si la
vanzarile directe si nu include autoconsumul. Metodologia aprobata de Guvern stabileste, totodata,
obligatiile si responsabilitatile detinatorilor exploatatiilor agricole si a celor implicati n sistemul de
administrare a cotelor de lapte. Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota
individuala de lapte pentru vanzari directe detinuta, precum si cel care nu detine cota individuala de
lapte, plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata.

Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei nationale de lapte, producatorii care au depasit
cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligati sa plateasca o taxa stabilita
anual de Comisia Europeana. Producatorii vor vira direct Agentiei de Plati si Interventie n Agricultura
contributia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe. Referitor la vanzarea
laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali, legislatia nationala precizeaza ca acestia
pot valorifica din productia animalelor proprietate personala laptele, smantana, branza proaspata de
vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei n
adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena mulsului, racirea laptelui, precum si
respectarea conditiilor de igiena personala.
Spatiile de vanzare a laptelui si produselor lactate difera n functie de canalul de distributie.
Astfel, exista:
- piata taraneasca, prin care se asigura siguranta platilor pentru micii producatori, crearea unei
disponibilitati de preturi scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute, costuri
mici ale facilitatilor de piata;
- magazinele mici, unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile, preturile fiind,
n general mai ridicate decat n cazul pietei taranesti sau al hypermarket-ului;
- supermarketuri si hypermarket-uri, forme de desfacere n care creste disponibilitatea produselor de
calitate; exista un nivel superior al standardelor de servicii; pentru activitatile de achizitionare si
vanzare a produselor se nregistreaza niveluri de eficienta ridicate; creste disponibilitatea n
aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine.
PIATA LAPTELUI
Cele mai importante caracteristici ale cererii si consumului n cadrul filierei laptelui si
produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei:
oferta productiei de lapte pentru consum n stare proaspata si supus prelucrarii este
dispersata teritorial si calitativ neuniforma;
persistenta autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, influenteaza negativ realizarea
profiturilor pentru toti operatorii din cadrul filierei;
consumuri mari pentru productia de lapte s-au semnalat n special n marile centre urbane,
care sunt departate teritorial de zonele de productie;
organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori,
prin centrele de livrare a laptelui din localitatile urbane, precum si prin livrarea laptelui de la
fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza
aprovizionarea);
agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc ntr-o permanenta
concurenta directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate);
solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru ntreaga
perioada a anului, alaturi de exigentele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale;
livrarea laptelui catre consumatori n marile centre urbane face necesara acumularea unor
mari cantitati de lapte de catre agentii economici specializati;
un risc major este acela ca agentii economici ncadrati n aceasta filiera nu reusesc sa
satisfaca cerintele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei.

Consumul de lapte, n Romania, este de 1048000 hl. Consumul de lapte si produse lactate n echivalent

lapte era de 252 litri/locuitor, n anul 2007. Comparativ cu alte produse alimentare, consumul de lapte a
nregistrat cea mai importanta crestere (41%), n perioada 1989 - 2001. Cresterea a continuat si n
perioada 2002-2007, indicele de crestere a consumului de lapte fiind de 117%. n acelasi timp, nsa, se
constata o depreciere calitativa a acestuia, n sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat
n favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat.
Tabelul 6.16
Productia si consumul de lapte pe locuitor n Romania
Indicatori

UM
2002
Litri lapte/locuitor
253,0
Productia de
%fata de anul
lapte/ locuitor
100,0
2002
Litri lapte/locuitor
215,0
%fata de anul
Consumul de
100,0
2002
lapte /locuitor
%fata de
84,98
productia/loc.
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

2003
265,7

2004
276,0

2005
280,3

2006
299,3

2007
283,5

105,01

109,09

110,79

118,30

112,05

225,0

238,9

299,2

246,6

252,8

104,65

111,11

139,16

114,69

117,58

84,68

86,55

106,7

82,39

89,17

n ceea ce priveste productia de lapte pe locuitor, aceasta a crescut, astfel, daca n anul 2002 se
nregistrau 253,0 litri lapte, n ultimii ani este semnalat un maxim al ntregii perioade de 299,3
litri/locuitor n anul 2006, iar n ultimul an al perioadei analizate, 2007, un nivel de 283,5 litri/locuitor.
Prin comparatia fata de anul 2002, indicii nregistreaza aceeasi tendinta de crestere, nivelurile relative
maxime fiind de asemenea semnalate n ultimii ani (se iau n discutie anii 2006 si 2007 cand, fata de
anul 2002, se nregistreaza depasiri de +18,30 % si respectiv +12,05 %).
Consumul de lapte, exprimat n litri/locuitor, pentru perioada 2002-2007, este ntr-o continua
crestere. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este n anul 2005, cand
nivelul consumului este de 299,2 litri/locuitor, iar n anul 2007 de 252,8 litri/locuitor. Prin comparatia
fata de anul 2002, consumul tuturor ceilalti ani nregistreaza suplimentari care n valori relative sunt
ntre +4,65 % n anul 2003 si +39,16 % n anul 2005.
Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparatie ntre consumul si productia
de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru
majoritatea anilor pe cel al productiei. Numai n anul 2005, cresterea productiei este mai mare decat
cea a consumului (cu +6,7 %), iar n ceilalti ani din perioada analizata nivelul de crestere al productiei
fata de consum este n inferioritate (ntre -17,41 % si -10,13 %).
Totodata, n perioada 2002-2007, structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut
modificari. La produsul lapte s-a nregistrat o crestere de 4,11 %, consumul de branzeturi si smantana a
nregistrat o crestere de 11,4 %, iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %. n
ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta nregistreaza o crestere mult mai nsemnata, respectiv
de 2,2 ori.
n acest cadru, filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preturilor la
lapte livrate prin achizitie sau pe piata agroalimentara. Prezentarea acestor preturi n tabelul 6.17 pentru
perioada 2002-2007 poate evidentia urmatoarele probleme:

pretul mediu de achizitie de la principalele specii ncadreaza un nivel valoric anual n continua
crestre. Fata de nivelul anului 2002, nivelurile procentuale ajung n anul 2007 la + 59,5 %

pentru lapte de vaca si bivolita si +41,17 % la lapte de oaie si capra;


nivelul acestor preturi la lapte pe piata agroalimentara sunt mult amplificate. La lapte dulce de
vaca, pretul exprimat valoric este cu +0,51 lei mai mult n anul 2002 si cu +0,95 lei n anul
2007. Pentru piata agroalimentara ritmul anual de crestere este, de asemnea, cu mult mai mare
decat pentru pretul mediu de achizitie al laptelui.
Tabelul 6.17
Dinamica preturilor la produsul lapte n Romania

Specificare
UM
2002
Lei/litru
0,47
Pretul mediu de
achizitie la lapte de
%
100,0
vaca si bivolita
Lei/litru
0,85
Pretul mediu de
achizitie la lapte de oaie
%
100,0
si capra
Pretul mediu la lapte
Lei/litru
0,98
dulce de vaca vandut pe
%
100,0
piata agroalimentara
Lei/litru
6,48
Pretul mediu de branza
din lapte de oaie vandut
%
100,0
pe piata agroalimentara
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

2003
0,56

2004
0,62

2005
0,64

2006
0,67

2007
0,75

119,14

131,91

136,17

142,55

159,5

1,11

1,07

1,11

0,99

1,20

130,58

125,88

130,58

116,47

141,17

1,18

1,35

1,49

1,57

1,70

120,40

137,75

152,04

160,20

173,46

7,84

8,79

9,69

10,67

11,20

120,98

151,08

149,53

164,66

172,83

COMERTUL EXTERIOR
Principalii factori care au influentat importul si exportul de lapte si produse lactate sunt:
schimbarile petrecute n relatiile comerciale n perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana, modificarile frecvente de politica comerciala, fluctuatiile productiei de lapte, schimbarile
de politica macroeconomica, n special cele referitoare la cursul valutar.
Importurile de lapte si produse lactate au crescut n perioada 2000-2008 de 10 ori. Daca, nainte
de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ritmul de crestere a importurilor era de 21%, din anul
2006 n anul 2008, ritmul de crestere a importurilor a fost de 111%.
n valoarea totala a importurilor, branza detine ponderea cea mai ridicata, 49%, urmata de lapte,
cu o pondere de 25%. De altfel, branza este produsul care a cunoscut cea mai mare crestere a
importurilor, de aproape 30 de ori.
Tabelul 6.18
Importurile de lapte si produse lactate ale Romaniei, n perioada 2000-2008 - mii USD
Specificare
Lapte proaspat, praf,
condensat
Unt
Branza
Frisca
Zer
Iaurt
Total importuri lapte
si produse lactate
Sursa: FAOSTAT

2000
9740
5968
4128
566
680
1739
22821

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

10189
5257
4381
796
852
1470

11150
5160
5897
1214
1107
790

10962
7370
8305
1696
1798
1060

7963 8968
6592 10375
11039 14973
2026 2073
2834 3457
1129
964

11056
14829
19605
2530
5323
3307

48348
27248
77360
4574
10093
9845

61460
37186
121706
6474
8099
11390

22945 25318

31191

31583 40810

56650

177468

246315

Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei au crescut n perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele
este produsul cu ponderea cea mai ridicata n valoarea totala a exporturilor, 67%. Untul, frisca si zerul
sunt produse cu evolutii oscilante ca valoare a exporturilor.
Tabelul 6.19
Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei, n perioada 2000-2008 - mii USD
Specificare
Lapte proaspat, praf,
condensat
Unt
Branza
Frisca
Zer
Iaurt
Total exporturi lapte
si produse lactate

2000

2001

2002

1286
161
5745
6
0
3

1818
41
5982
4
0
92

7201

7937

2003

2004

2005

2006

2007

2008

438
3
7752
4
0
226

252 2200
9
385
9702 13609
11
24
0
0
33
10

4910
451
14848
4
22
129

1959
832
15595
2
399
1329

18727
481
3475
15
173
2094

20174
684
6254
55
12
2817

8423

10007 16228

20364

20116

24965

29996

Exporturile si importurile de lapte si produse lactate, 2000-2008 (1000


USD)
250000
200000
150000
100000
50000
0
-50000
-100000
-150000
-200000
-250000

Total exporturi
Total importuri
Soldul balantei comerciale

2000

Sursa:

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007 2008

Privite comparativ, atat importurile, cat si exporturile de lapte si produse lactate au crescut n perioada
2000-2008, n ritmuri mai accelerate n ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. Indicele de
crestere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, n perioada
postaderare la UE, ceea ce nseamna ca Romania a fost o piata favorabila desfacerii produselor lactate
provenind din UE, la preturi competitive si fara taxe vamale.
COSTURILE POST-RECOLTARE
Costurile postrecoltare se nregistreaza pe categorii de operatiuni, astfel:
tratamente utilitati, substante, ustensile;
colectare si transport ustensile, recipiente, carburanti, asigurari, salarii, amortizare;
prelucrare utilitati, materiale, amortizare;
ambalare costul ambalajului, salarii;
depozitare salarii, utilitati, materiale, amortizare;
costurile comercializarii;
cercetarea pietei studii de piata etc.
Analiza SWOT pe filiera laptelui

Puncte tari

Introducerea sistemului de asigurare a calitatii laptelui.


Preponderenta capitalului privat motiveaza desfasurarea unor activitati profitabile de
obtinere a productiei de lapte.
Cresterea productiei de lapte procesat si produse lactate.
Gama variata de produse oferite consumatorilor, inclusiv produse lactate ecologice si
traditionale.
Costuri reduse de obtinere a productiei de lapte.

Puncte slabe

Dependenta de producatorii particulari de lapte.


Nivelul ridicat al autoconsumului (40% din consumul total de lapte).
Lipsa ofertei concentrate de lapte.
Deficiente majore cu privire la calitatea laptelui si a produselor lactate provenite de
la unele categorii de agenti economici.
Materia prima, laptele, care variaza cantitativ de la un anotimp la altul, imprima acest
fenomen de sezonalitate majoritatii firmelor din cadrul filierei (cu referire speciala
asupra celor de procesare).

Oportunitati

Piata potentiala mare de aproximativ 20.000.000 persoane.


Cota de lapte negociata de Romnia cu Uniunea Europeana.

Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea n cooperative.


Orientarea consumului populatiei catre produse naturale, sanatoase, bogate n
minerale, favorizeaza consumul de lapte si produse lactate.
Patrunderea pe noi piete mai ales n situatia postaderarii.
Proiecte finantate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale.
Amenintari

Costul n crestere al materiei prime.


Lipsa unor mecanisme de ncurajare a cooperarii ntre producatori pe filiera
laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe piete.
Lipsa informatiilor de piata pentru producatorii de lapte.
Penetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate, pe piata romneasca.
Dobnzile ridicate si perioadele de gratie reduse pentru creditele investitionale.
Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina
eforturile sectorului de a ridica standardele productiei de lapte.

Legislaia naional n sectorul lactate


Ordonana nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de

stat acordate productorilor agricoli, ncepnd cu anul 2010


HG 1627 din 10 decembrie 2008
HG 100 din 18 februarie 2009
Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i

funcionarea Sistemului Informaional pentru Piaa Produselor Agricole i Alimentare i a


metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare i difuzare a datelor statistice

Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularuluitip al cererilor, precum i a procedurii de

acordare a cotelor i nscriere in Registrul cotelor

HG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce conine principiile i cerinele

generale cu privire la produsele alimentare, nfiineaz Autoritatea European pentru Sigurana


Alimentar i prezint procedurile cu privire la sigurana alimentar
HG 48/2005 privind organizarea pieei laptelui de vac, aprobat cu modificri i completri prin

Legea 72/2006
Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Condiiilor de aprobare a cumprtorilor de lapte de vac i a

formularului de cerere pentru aprobarea i nscrierea acestora n Registrul cumprtorilor

Hotrrea 8522006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte,

precum i a modului de alocare i reconstituire a rezervei naionale de lapte

Ordinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC. Ordinul 1106/2003

(MAPDR) include trei etape pentru atingerea criteriilor impuse.


HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de

stat prin Programul de cretere a competitivitii produselor agroalimentare, completat prin HG


2206/2004. HG 108/2006 modific HG 1557/2002

Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonana de Guvern 45/4.08.2005 i

Legea 307/2005.

Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, www.madr.ro.

Legislaia comunitar n sectorul lactate


Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1055/2011 al Comisiei din 20 octombrie 2011 de

stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (UE) nr. 635/2010 al Comisiei din 19 iulie 2010 de deschidere a procedurii de

atribuire a licenelor de export pentru brnzeturile care urmeaz a fi exportate n Statele Unite ale
Americii n 2011 n cadrul anumitor contingente GATT

Regulamentul (UE) nr. 138/2010 al Comisiei din 18 februarie 2010 de stabilire a restituirilor la

export n sectorul laptelui i produselor lactate

Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr.

1344/2008 i ratele de restituiri aplicabile n sectorul lapte i produse lactate conform


Regulamentului (CE) nr. 138/2010
Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr.

1344/2008 i ratele de restituire aplicabile n sectorul lapte i produse lactate conform


Regulamentului (CE) nr. 1113/2009
Regulamentul (CE) nr. 1113/2009 al Comisiei din 19 noiembrie 2009 de stabilire a restituirilor la

export n sectorul laptelui i produselor lactate


Regulamentul (CE) nr. 1056/2009 al Comisiei din 5 noiembrie 2009 de stabilire a restituirilor la

export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 997/2009 al Comisiei din 22 octombrie 2009 de stabilire a restituirilor la

export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 850/2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul lapte i produse

lactate, publicat n Jurnalul Oficial L 246/11 din 18 septembrie 2009


Regulamentul (CE) nr. 523/2009 al Comisiei din 18 iunie 2009 de stabilire a restituirilor la export n

sectorul laptelui i produselor lactate

Informaii privind deschiderea i modul de gestionare a contingentului de export pentru lapte praf

care urmeaz s fie exportat n Republica Dominican n 20092010

Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 al Comisiei din 14 decembrie 2001 de stabilire a normelor de

aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importurilor de lapte
i produse lactate i deschiderea unor contingente tarifare

Regulamentul (CE) nr. 233/2009 al Comisiei din 19 martie 2009 de stabilire a restituirilor la export

n sectorul laptelui i produselor lactate


Regulamentul (CE) nr. 140/2009 al Comisiei din 19 februarie 2009 de stabilire a restituirilor la

export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 57/2009 al Comisiei din 22 ianuarie 2009 de stabilire a restituirilor la export

n sectorul laptelui i produselor lactate

Ghidul operatorului Sectorul Lapte i Produse lactate Import.


Ghidul operatorului Sectorul Lapte i Produse lactate Export
Regulamentul (CE) nr. 1324/2007 al Comisiei Europene din 12 noiembrie 2007 de modificare a

Regulamentului (CE) nr.2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE)


nr.1255/1999 al Consiliului privind regimul importului de lapte i produse lactate si deschiderea
unor contingente tarifare
Regulamentul (CE) nr. 660/2007 al Comisiei Europene din 14 iunie 2007 de stabilire a restituirilor la

export n sectorul laptelui i al produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 55/2008 al Consiliului din 21 ianuarie 2008 de introducere a unor preferine

comerciale autonome pentru Republica Moldova i de modificare a Regulamentului (CE) nr.


980/2005 i a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei.

Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, www.madr.ro.

Bibliografie

European Comission
European Comission
Gus Camelia
I.E.A ; IEM
I.E.A ; IEM
INSSE
INSSE

- Agricultural Situation and Perspectives in the


CCEC : Romania
- Prospects for agricultural market
- Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor
Lactate, Edit Risoprisit, Cluj-Napoca
- Piata laptelui situatie si perspectiva
- Piata laptelui in Romania
- Anuarul statistic al Romaniei
- Anuarul de comert exterior al Romaniei

www.infolapte.ro
www.cota-lapte.ro
www.tetrapak.com/romania
www.control-lapte.ro