Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Filiera cărnii de porc

Masteranzi:
Hantescu Anca Maria
Ivancea Andreea
Ilie Maria Daniela
Isaila Mihaela

Bucuresti 2018
 Cuprins

Introducere
Capitolul I – Etapele filierei
Etapa de pre-producţie
Etapa de producţie
Etapa de prelucrare
Etapa de distribuţie
Capitolul II – Analiza SWOT
Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
 Introducere

În ţara noastră creşterea suinelor este o tradiţie, românii fiind mari

consumatori de carne de porc. Creşterea suinelor este o afacere rentabilă în momentul
în care este făcută corespunzător, porcul furnizează 47-48% din totalul producţiei de
carne.
Ca importanţă zootehnică, porcul se situează pe locul 2 după taurine. Pe lângă
carnea de porc, se obţin şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea,
piele, părul, gunoiul de grajd.
Pe piaţă este o cerere din ce în ce mai mare de proteină de origine animală şi
implicit de carne de porc. Din aceasta cauză a trebuit să se realizeze o creştere a
efectivelor de animale, diversificând în acelaşi timp rasele de porci.
În ultimii ani, consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce în ce mai
slabă (fără grăsime). Pentru a satisface cererea consumatorilor, rasele de porcii au
trebuit sa fie perfecţionate, implicit cu aceasta a trebuit să se perfecţioneze şi
tehnologia de creştere sau producție.
Datorită însuşirilor sale, această specie prezintă foarte multe avantaje, atât
economice cât şi sociale:
- se adaptează foarte bine la toate condiţiile de mediu, nefiind pretenţioase nici la
hrană nici la climă. Din această cauză porcii pot fi crescuţi în toate zonele ţării;
- suinele fiind o specie omnivoră, ele valorifică foarte bine o gamă mare de furaje
(cereale, leguminoase, bostănoase, rădăcinoase, resturi din industria alimentară), toate
acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă economică;
- suinele au o precocitate ridicată, atât la producţia de carne cât şi la reproducţie;
- prolificitatea este deosebită la această specie (8-12 produşi, chiar şi mai mult la
rasele specializate);
- gestaţia are o durată foarte mică, 114-115 zile;
- suinele au o fecunditate ridicată, diferenţele făcându-se doar în sistemul de
exploatare;
- suinele valorifică hrana mai economic decât alte specii, au un randament la
sacrificare ridicat, între 72-82%, valoarea energetică a cărnii este foarte ridicată;
- din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare, cât şi subprodusele.

3
 Studierea filierelor agroalimentare prezintă un interes deosebit, datorită
preocupărilor oamenilor de a cunoaşte ce se întâmplă cu produsele obţinute de
fermieri şi cum ajung la consumator, cine sunt intermediarii şi ce rol au, ce
transformări suferă produsele.
Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea, iar produsele
secundare sunt piei, oase, copite, păr, gunoi, etc.Prin conţinutul său superior de
proteine şi grăsimi, valoarea sa energetică este superioară celorlalte specii: 2700 Kcal.
– la carnea de porc; 1600 Kcal. – la carnea de taurine; 1400 Kcal. – la carnea de
ovine; 1050 Kcal. – la carnea de pasăre.
Pe plan mondial, consumul de carne de porc ocupă un loc important în
alimentaţia populaţiei, deşi numărul de suine a scăzut în majoritatea ţărilor Uniunii
Europene, cu excepţia ţărilor Grecia, Italia, Lituania, Olanda care au înregistrat o
uşoară creştere în anul 2012 faţă de anul 2016.
Din punct de vedere social, creşterea porcinelor este o activitate tradiţională
care contribuie la dezvoltarea întregului sector agricol.Nu trebuie uitat faptul că
agricultura este o ramură vitală pentru dezvoltarea economică, de evoluţia acesteia
depinzând dezvoltarea industriei şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei.

4
 Capitolul I - Etapele filierei

Sectorul agroalimentar al unei ţări se formează în procesul de organizare a

filierelor de produs, în strânsă legătură cu schimbările care au loc în cerinţele
consumatorilor şi evoluţiile pieţei.
În statele membre ale Uniunii Europene, organizarea filierelor pe produs sau
grupe de produse respectă reglementările comunitare privind Organizările Comune de
Piaţă, dar se aplică şi reglementări naţionale şi locale specifice.1
Studierea filierelor agroalimentare prezintă un interes deosebit, datorită
preocupărilor oamenilor de a cunoaşte ce se întâmplă cu produsele obţinute de
fermieri şi cum ajung la consumator, cine sunt intermediarii şi ce rol au, ce
transformări suferă produsele. Aceste preocupări se referă la competiţie, performanţă
şi utilizarea cât mai eficientă a resurselor.
Începând cu anul 1984, noţiunea de filieră agroalimentară se regăseşte în toate
documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie - FAO.
În anul 1986, Malassis defineşte filiera ca fiind itinerariul parcurs de un produs
(sau un grup de produse) în interiorul sistemului agroalimentar. Ea presupune
ansamblul agenţilor (întreprinderi şi administraţii) şi operaţiilor (producţie, repartiţie
şi finanţare) care concură la formarea şi la transferul produselor până în stadiul final
de utilizare, şi mecanismele de ajustare a fluxurilor factorilor şi produselor de-a lungul
filierei şi în stadiul final.2
Filiera se defineşte în raport cu piaţa de consum şi cu ansamblul canalelor de
distribuţie şi aprovizionare utilizate de toţi producătorii care intervin pe piaţă.
Obiectivele principale ale filierei sunt:3
– asigurarea securităţii alimentelor;
– utilizarea raţională a resurselor agricole;
– creşterea productivităţii muncii;
– creşterea valorii adăugate;
– reducerea costurilor pe unitatea de produs şi a altor costuri la nivel de fermă;
– creşterea profitului şi a rentabilităţii;

1
Manole Victor, Boboc Dan (2005), Filiere agroalimentare, Editura Ase, Bucureşti, pg. 39
2
Malassis, L, Ghersi, G. (1992), Collectif, Initiation a l'economie agro-alimentaire, Haitier, Paris
3
Adrian Turek (2009), Competitivitatea pe filiera produselor agroalimentare, Editura Ars Academica, Bucureşti,
pg. 18

5
– creşterea calităţii producţiei şi a produselor;
– promovarea realizărilor ştiinţei şi tehnologiilor moderne, mici consumatoare de
energie şi curate în vederea asigurării sănătăţii oamenilor şi animalelor şi a protecţiei
mediului.
Etapele unei filiere sunt:

Preproducţie Producţie Prelucrare Distribuţie

Fig. 1. Etapele filierei cărnii de porc

Filiera cărnii ilustrată în fig. 2 abordează diferit cele două subsisteme ale
sistemului agroalimentar: subsistemul tradiţional sau artizanal, care grupează
exploataţiile şi fermele familiale şi subsistemul modern, care grupează fermele
comerciale şi întreprinderile industriale de prelucrare a produselor agricole,
cooperativele şi formele moderne de distribuţie a produselor.

Sistem tradiţional Sistem modern

Producători Producători

Grup de producători
Vânzători
Colectori
Comisionari

Cooperative Abatoare industriale

Abatoare

Angrosişti
Detailişti

Mari suprafeţe de
Consumatori vânzători şi colectivităţi

Fig. 2. Schema filierei cărnii de porc (sursa: Marian Constantin, Marketingul

producţiei agroalimentare, Editura Agrotehnica, pg.34)

6
 Etapa de pre-producţie
Importanţa ramurii

Agricultura, constituie ramura vitală pentru dezvoltarea economică, care se

poate exprima şi prin participarea acesteia la realizarea Produsului Intern Brut şi de
asemenea de evoluţia acesteia depinde însăşi dezvoltarea industriei şi ridicarea
nivelului de trai al populaţiei.
Aceasta a fost şi rămâne principala sursă de alimente pentru o populaţie în
continuă creştere, mai ales în condiţiile “exploziei demografice” din ţările sărace.
Creşterea animalelor este o activitate de primă însemnătate în asigurarea
produselor agroalimentare necesare pentru hrana populaţiei, pentru industria
alimentară prelucrătoare şi pentru participarea la schimburile comerciale interne şi
externe.
Între ramurile zootehnice, creşterea porcinelor ocupă locul al doilea după
specia bovine. Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea, mult
solicitată şi apreciată de consumatori, datorită valorii ei hrănitoare, suculenţei şi
frăgezimii, uşurinţei cu care se prepară într-un bogat sortiment de preparate culinare,
posibilităţii de conservare sub diferite forme şi pe timp îndelungat etc. De la porcine
se mai obţine şi grăsimea animală, precum şi o serie de produse secundare, cum ar fi:
piei, oase, copite, păr, gunoi etc. Nu trebuie subapreciată nici valoarea bălegarului de
porc ca îngrăşământ organic şi mai ales faptul că cca. 10% din cheltuielile făcute cu
hrănirea porcilor se recuperează prin valoarea bălegarului produs.4
Din punct de vedere social, creşterea porcinelor este o activitate tradiţională
care contribuie la dezvoltarea întregului sector agricol.
Porcul este un mamifer ce face parte din familia Suinelor. Rasele actuale de
porci provin din mistreţul asiatic şi din mistreţul european. Din domesticirea
mistreţului au rezultat rasele de porci primitive (Mangalita, Stocli, Bazna), astăzi pe
cale de dispariţie, iar din acestea, prin încrucişări nedirijate cu unele rase importante s-
au format rasele Negru de Shei şi Alb de Banat. Din rasele importante fac parte
Marele Alb, Landrace, Duroc, Hampshire, Yorkshire.5

4
Bogdan Câmpeanu (2011), Importanţa creşterii suinelor, www.rodulpamantului.ro
5
Nicolae Zeneci (2011), Creşterea porcinelor în fermele mici, Editura Cartea de buzunar, pg. 51

7
 Prin conţinutul său superior de proteine şi grăsimi, valoarea sa energetică
(exprimată în Kcal./kg) este superioară celorlalte specii: 2700 Kcal. – la carnea de
porc; 1600 Kcal. – la carnea de taurine; 1400 Kcal. – la carnea de ovine; 1050 Kcal. –
la carnea de pasăre; 750 Kcal. – la un ou de 50 grame etc.6
Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un
conţinut bogat de proteine ( 20%). Carnea conţine o cantitate mică de glucide,
îndeosebi cea a animalelor tinere, este bogată în substanţe extractive (purine, creatină,
creatinină), substanţe minerale (fosfor şi fier). Viscerele (ficatul, rinichii, inima)
conţin cantităţi sporite de fier, în ele se găsesc cupru şi cobalt. Celelalte substanţe
minerale (calciu, sodiu, clor, sulf, magneziu) se găsesc în carne în cantităţi mici.
Carnea este bogată în vitamine hidrosolubile, complexul B. Dintre vitaminele
liposolubile întâlnim vitamina A şi vitamina D, ca şi vitamina K, toate acestea se
găsesc în cantităţi foarte mari în ficat, plămâni şi rinichi.
Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate au o valoare biologică
ridicată, conţinând toţi aminoacizii esenţiali într-o proporţie optimă. O carne foarte
grasă va avea mai puţine proteine decât o carne extrem de slabă. În afară de proteinele
de clasa întâi, în came mai avem şi proteine specifice ţesuturilor conjunctive, dintre
care singura digerabilă de către om (după o fierbere prelungită) este colagenul.
Aceasta este o proteină de clasa a treia, cu valoare biologică redusă. Colagenul se
găseşte în cantitate mare în carnea animalelor tinere.
Lipidele din carnea de porc (reprezentând în medie circa 7,5 g/100 g carne),
sunt o sursă importantă de acid linoleic conjugat, care în lumina celor mai recente
studii poate furniza protecţie împotriva unor forme de cancer, precum şi a unor
afecţiuni cardiace datorită proprietăţilor sale antioxidante.
Glucidele constituie componenta minoră a cărnii deoarece proporţia iniţiala a
lor (în momentul tăierii animalului) este în mod obişnuit sub 1%.
Valori nutritive la 100 grame de carne de porc
Valori nutritive 100 de grame
Energie 1,013 kJ (242 kcal)
Grăsimi 13.92 g
Grăsimi saturate 5.230 g
Grăsimi monosaturate 6.190 g
Grăsimi polisaturate 1.200 g
Proteine 27.32 g
Acid aspartic 2.512 g
Acidul glutamic 4.215 g
6
Idem, pg. 21

8
 Apă 57.87 g
Vitamina A 2 μg (0%)
Vitamina B6 0.464 mg (36%)
Vitamina B12 0.70 μg (29%)
Vitamina C 0.6 mg (1%)
Calciu 19 mg (2%)
Fier 0.87 mg (7%)
Magneziu 28 mg (8%)
Fosfor 246 mg (35%)
Potasiu 423 mg (9%)
Sodiu 62 mg (3%)
Zinc 2.39 mg (24%)
Sursa:http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficii-
si-riscuri_5854

Pentru performanţă şi competitivitate, în agricultura românească este nevoie

de exploataţii agricole adecvate, cu dimensiuni economice, care să producă pentru
piaţă, iar fermierul să aibă cunoştinţe profesionale şi acces permanent la toate
categoriile de informaţii: tehnice, economice, de management şi marketing, fără de
care nu poate să realiza o exploatare eficientă a fermei pe care o deţine.
Dezvoltarea sectorului zootehnic, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a
producţiei animale începe cu organizarea sistemelor de creştere în noile structuri de
proprietate. Extinderea şi consolidarea proprietăţii private în ferme familiale şi în
întreprinderi asociative care vor concentra suprafeţe şi mijloace tehnico-materiale
importante, va impulsiona adoptarea şi organizarea ştiinţifică a unor sisteme şi
tehnologii de creştere a animalelor în funcţie de structura de producţie, zonă agricolă
şi caracterul individual sau asociativ al unităţii private, capitalul existent.
Creşterea porcilor prezintă foarte multe avantaje, atât economice cât şi sociale,
dintre care enumerăm:7
 prolificitate şi precocitate ridicată (anual de la o scroafă se pot obţine peste 20
purcei, iar după circa 9 luni scrofiţele se pot folosi la reproducţie), gestaţia are
o durată foarte mică, 114-115 zile;
 productivitatea pe animal matcă superioară;
 randament la sacrificare ridicat (70-75 %);
 adaptabilitate ridicată la condiţiile de mediu şi la condiţiil creşterii intensive;

7
Bogdan Câmpeanu (2011), Importanţa creşterii suinelor, www.rodulpamantului.ro

9
  suinele fiind o specie omnivoră, ele valorifică foarte bine o gamă mare de
furaje (cereale, leguminoase, bostănoase, rădăcinoase, resturi din industria
alimentară), toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă
economică;
 din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare, cât şi subprodusele.
 asigură industriei alimentare o valoroasă materie primă (carnea).
 este o activitate tradiţională;
 produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii;
 sursă pentru schimburile comerciale;
 asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.
Pe lângă acestea trebuie evidenţiat şi consumul de furaje concentrate care este
foarte mare, determinând o pondere ridicată a cheltuielilor cu furajele (în medie 75-
80%).
Dinamica producţiei de carne de porc în România
Anii 2014/201 2015/201 2016/2015Δ
Specificaţie U.M
2013 2014 2015 2016 3Δ% 4Δ% %
Producţia totală mii
94,23 96,70 51,79
de carne în viu tone 642 605 585 303
Sursa: Calculaţii proprii pe baza datelor statistice

Efectivele de animale au înregistrat pierderi mai mari sau mai mici, lucru care se
poate observa şi din graficul de mai sus. Astfel, au fost înregistrate scăderi de 5,96%
în anul 2016 şi de 17,50% în anul 2016 faţă de 2013.
Aceste evoluţii influenţează şi mai mult situaţia nefavorabilă a sectorului
zootehnic din România, iar principalele cauze ale reducerii efectivelor de animale
sunt:
a) sacrificările masive de animale
b) reţinerea unui număr redus de tineret femel pentru lucrările tehnice de selecţie şi
reproducţie
c) comerţul sălbatic cu animale obţinute din hibridări cu rase de carne
e) vârsta înaintată a crescătorilor de animale din zona rurală
f) lipsa încrederii în forţele proprii şi a responsabilităţii pentru iniţiativă privată
g) disjuncţia între animal, pământ şi muncă
h) accesul dificil la credite în vederea obţinerii de finanţări din fonduri europene
pentru înfiinţarea de ferme zootehnice.

10
 Motivaţia scăderilor producţiei sau a creşterilor lente este în corelaţie directă
cu scăderea efectivelor de animale dar şi cu o serie de factori obiectivi datoraţi în
principal:
• greutăţii mici de sacrificare;
• preţ de cost mare pe kg de carne;
• randament scăzut la sacrificare;
• rezultate financiare scăzute;
• furajării necorespunzătoare a animalelor.

11
 Politica de susţinere a producţiei de carne de porc pentru anii 2010-2016
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
· HG nr. 585/2010 28,2
(patrimoniu genetic) mld lei
· HG nr. 756/2011 0,24 mld lei
(patrimoniu genetic)
· HG nr 54/2011 4.000 lei/Kg(640
(subventii pe produs) mld lei pentru 160
mii tone carne)
· HG nr 1556/2011 5.000 lei/Kg(36
-subvenţii pe produs mld lei pentru 9 mii
tone carne)
7.000 lei/kg(854
mld lei pentru 122
-subvenţii pentru mii tone)
reproducţie 252,2 mld. lei
pentru scrofiţe de
reproducţie
¨ HG nr 416/2012 400.000 lei/cap
(patrimoniu genetic) (46 mil.lei)
· HG nr.1593/2014 8.000 lei/Kg
-subvenţii pe produs (1.211 mld. lei
pentru 151 mii
tone carne)
10.000 lei/Kg (1,0
-subvenţii pentru mld. lei pentru 0,1
reproducţie mii tone carne
 ecologică)
93,1 mld.lei
pentru 59,0 mii
scrofiţe de
reproducţie
¨ HG nr 157/2014 700.000 lei/cap
(patrimoniu genetic) (64 mil.lei)
. HG 12.000 lei/kg
nr.64/2015 (1036,5 mld.
-subvenţii pe produs pentru 86,7 mii
-subvenţii pentru tone carne)
reproducţie 77 mld.lei pentru
scrofiţe la prima
fătare
¨ HG nr 445/2015 1.270.000 lei/cap
(patrimoniu genetic) (108 mil.lei)
· HG nr.1853/2015 100-120
-subvenţii pe produs lei/carcasă
clasificată
(148,1 mil. lei
pentru 1.347,3
-cumpărare purcei din mii capete)
unităţi specializate 50 lei/cap
(0,10 mil. pentru
2,1 mii capete)
¨ HG nr 1608/2016 500 lei/cap
(patrimoniu genetic) (26,5 mii.lei)

13
· OUG nr.123/2016 100-120 lei/carcasă
(ajutor de stat) pentru: clasificată (154.000
-carcase mii. lei pentru 1.400
- clasificate-scrofite de mii capete)
reproducţie la prima 150 lei/cap
fătare (4.000 mii lei pentru
-testul naţional de 26,7 mii scrofiţe la
disecţie prima fătare)
800 lei/cap (100 mii
lei)
¨ HG nr 853/2016 500 lei/cap
(patrimoniu genetic) (38,5 mii.lei)
Sursa: Legislaţie naţională, www.madr.ro

14
 Instituţii importante

Pe filiera cărnii de porc intervin numeroşi agenţi economici, care îndeplinesc

funcţiuni specifice.
Agenţii economici care acţionează pe filiera cărnii de porc
Etapa Operaţiuni Produsul Agenţii economici Asociaţii
filierei specifice profesionale şi
interprofesionale
Planificarea Elaborarea - Ministerul Agriculturii, Agenţia Naţională
producţiei politicilor, Pădurilor şi Dezvoltării de Consultanţă
strategiei, Rurale, Direcţia pentru Agricolă
implementarea lor Agricultură şi Dezvoltare
Rurală, producătorii agricoli,
cercetătorii
Creşterea Reproducţie, Animale de Comercianţii de resurse Agenţia Naţională
animalelor creştere, îngrăşare reproducere, materiale,producătorii agricoli, de Ameliorare şi
animale procesatorii, cooperativele de Reproducţia
tinere, aprovizionare, instituţii Zootehnică, Puncte
animale financiare, ferme industriale, de Însămânţări
adulte asociaţii de creşterea Artificiale
animalelor
Preluarea Colectare, Animale Abatoare şi agenţi economici, Asociaţia
animalelor transport, recepţie adulte şi intermediari, persoane fizice, Crescătorilor de
tineret Gospodării individuale, ferme Porcine
destinat familiale, asociaţii agricole
valorificării
Obţinerea Recepţie, Animale vii, Producătorii agricoli, familiile Patronatul Român
cărnii, sacrificare, animale acestora al cărnii de porc
abatorizare abatorizare, sacrificate,
control, calitate carcase
Procesare Recepţie, Carcasă, Producătorii agricoli, Asociaţia
procesare, produse din procesatorii Prelucrătorilor
ambalare carne şi carne Români din
tranşată Industria Cărnii
Depozitare Depozitare, livrare Carcasă, carne Fabrici de preparate, depozite
tranşată, amplasate în zonele de
refrigerată şi producţie
congelată
Distribuţia Promovare, Carcasă, carne Unităţi comerciale de
valorificare, tranşată şi desfacere cu amănuntul,
depozitare, produse din angrosişti, detailişti,

15
 vânzare cu carne procesatorii, cooperativele de
amănuntul marketing, exportatorii
Consum Achiziţionare, Carcasă, carne Menaje colective (cantine, Asociaţia
consum tranşată, spitale, restaurante, unităţi Consumatorilor
produse din turistice),menajele, Asociaţia din România,
carne Promovare Educaţionala a Oficiul pentru
Cărnii Protecţia
Consumatorilor

Mediul înconjurător

Există o serie de factori care influenţează creşterea porcilor, aceştia sunt:

 factorii exogeni se referă la: cantitatea, calitatea şi modul de administrare a hranei,
condiţiile de îngrijire, tehnologia de creştere şi îngrăşare, modul de efectuare a
transportului,
 factorii endogeni sunt: rasa, nivelul de ameliorare al animalelor, sexul,
prolificitatea, capacitatea de alăptare, numărul şi greutatea purceilor înţărcaţi,
precocitatea şi valorificare furajelor, sănătatea şi rezistenţa organismului, randamentul la
sacrificare şi calitatea carcasei.
Îngrăşarea porcilor este mai rentabilă la vârstă tânără; îngrăşarea la vârstă mijlocie
începe la 6 luni iar la cea adultă după 12 luni sau după ce animalul a fost scos de la
reproducţie. Furajele care intră zilnic în hrana porcilor trebuie să fie uşor digestibile, cu
alte cuvinte acestea să poată fi uşor transformate de către stomacul porcului în substanţe
ce pot fi asimilate în organism si apoi să fie transformate în carne.
Prolificitatea este exprimată prin numărul de purcei vii şi morţi, obţinuţi la o fătare.
Numărul purceilor obţinuţi la o fătare este influenţat de condiţiile de furajare a scroafelor
gestante, de condiţiile de creştere şi adăpostire, din care cauză la alegerea scroafelor
pentru reproducţie se reţin exemplarele la care prolificitatea ridicată este determinată
genetic.
Precocitatea este exprimată prin vârsta scroafei la prima fătare şi este dependentă de
substratul ereditar şi influenţată de condiţiile de mediu. În funcţie de precocitate suinele
se împart în 2 tipuri: tipul precoce, cu trei subtipuri (foarte precoce, precoce şi
semiprecoce) şi tipul tardiv.

16
 Reguli de amplasare a adăposturilor de porci:
 interiorul adăpostului se compune din boxe, alei de circulaţie, canale pentru
colectarea dejecţiilor;
 boxele au spaţiul împărţit în zonă de odihnă (aşternut de paie); zonă de hrănire şi
adăpare; zonă de defecare şi urină ( are un grătar cu diametrul 10).
Dintre componentele microclimatului, temperatura este aceea care influenţează
cel mai mult producţia, deoarece animalele consumă suplimentar din energia furajelor sau
din energia proprie atunci când este prea frig sau prea cald.
Temperatura şi umiditatea pot fi menţinute în limite normale prin construirea unor
adăposturi din materiale izolante, prevăzute cu tavane, prin aplicarea unor sisteme de
aerisire dirijată şi prin utilizarea aşternutului din paie. Temperatura optimă de confort este
de 18-23 oC, umiditatea de 60 – 80 % şi viteza maximă a aerului de 0,15-0,20 m/sec.8
Costuri de productie
Costul furajului
Cele mai mari cheltuieli în fermele de porci sunt cele cu asigurarea bazei furajere.
Astfel, calculând ponderea procentuală a costului furajului - considerând costul total de
producţie ca fiind de 100% - vom ajunge la 65-75% pentru fiecare kilogram de carne
vândută. Evident că această pondere depinde şi de celelalte elemente ce alcătuiesc
structura costului dar este clar că cei mai mulţi bani se duc pe furaje.
În consecinţă, dacă alimentaţie porcului costă atât de mult, fermierii ar trebui să-şi
pună câteva întrebări, de al căror răspuns ar putea să depindă la economii financiare
însemnate. Iată numai câteva exemple de astfel: • Care este preţul la care se pot cumpăra
(sau produce) furajele? • Care este raportul calitate - preţ în cazul cumpărării şi/sau
producerii furajului? • Care este ponderea furajului proteic în raţii şi cât costă acesta? •
Care este ponderea concentratului sau premixului în structura raţiei şi cum influenţează
aceasta costul unui kg de furaj finit? • Care este consumul real de furaje din fermă per
animal? • Care este nivelul pierderilor de furaje în fermă, ştiut fiind faptul că o anumită
parte din furajul cumpărat nu va ajunge să fie consumat de animal - uneori peste 10%? •
Câte kg de furaj se consumă în fermă pentru fiecare kg de carne vândută?
Bugetul produsului carne porc

8
Revista Rodul Pământului (2009), Creşterea porcinelor, Nr.74

17
Indicatori Productie medie
700g/zi

Lei/cap Lei/kg
RON RON
A. VALOAREA PRODUCTIEI 570 5.7

A1 din care productia principala 570 5.7

B(+) SUBVENTII 110 1.1
C()PRODUSUL BRUT 680 6.8
D(-) CHELTUIELI TOTALE 512 5.12

D1 din care pentru productia principala 512 5.12

I. CHELTUIELI VARIABILE 467.6 4.67

1. cheltuieli cu furaje 305 3.05

2.material biologic 130 1.3
3.energie electrica+combustibil 7 0.007

4.medicamente si material sanitar 1.7 0.017

5.alte materiale+apa 0.90 0.009

6.cota de aprovizonare 13 0.13
7.asigurari 10 1.10
II.CHELTUIELI FIXE 44.3 0.44
-cheltuieli cu forta de munca 10 0.10

-cheltuieli generale 8.2 0.08

-dobanzi la credite 25 0.25
-amortisment 1.1 0.01
E.()VENIT IMPOZABIL 58 0.58
(-) impozite si taxe - -
F.()VENIT NET +subventii 168 1.68

G. RATA VENIT IMPOZABIL % 11.3 11.3

H.RATA VENIT NET + subventii% 32.8 32.8

COST DE PRODUCTIE 512 5.12

PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL 570 5.70
Sursa: www.madr.ro-cercetare

S-a dovedit ca sporul mediu zilnic de 750 grame va face ca, in 165 de zile,
animalele sa ajunga la 110 kg. In acelasi timp consumul mediu zilnic de furaj combinat,

18
pentru a obtine un kg de spor in greutate va fi de 3,1 kg. Pentru asta, 100 de kg de furaj
combinat va fi format din 95,7 kg concentrate si 4,3 kg inobilatori.
Indicatorii cei mai utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de
creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe
unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animal şi pe unitatea de produs,
consumul de energie pe animal sau pe loc, consumul ore-om pe unitatea de produs,
profitul pe animal.

Randamente

Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata in primul rand de hranirea

rationala. Este cunoscut faptul ca hrana are ponderea cea mai mare in cheltuielile de
productie, reprezentand intre 60-80% din totalul acestor cheltuieli.
De aici rezulta atentia deosebita ce trebuie acordata utilizarii cu maxima eficienta
a furajului si necesitatea corelarii continutului de substante nutritive cu cerintele
fiziologice ale animalelor. Retetele de furajare pentru porcine urmaresc imbunatatirea
lactatiei la scroafe, obtinerea de purcei mari si sanatosi la fatare si o rata mare de crestere
la purcei. Toate acestea se pot obtine cu o nutritie corecta care ofera cantitatea optima de
aminoacizi, carbohidrati, vitamine, minerale si apa.
Aprecierea porcinelor doar prin prisma greutăţii corporale nu este suficient de
precisă. La greutăţi egale de sacrificare se pot obţine carcase care vor avea conţinut
diferit de carne şi de grăsime, aşa cum se poate observa în tabel.
Proporţia diferită de carne din carcasă este influenţată de rasă, de vârsta de
sacrificare, de sex, dar şi de condiţiile de întreţinere şi de furajare.
Pentru a creşte precizia de apreciere a calităţii porcilor, în afară de greutate, la
alegerea acestora pentru sacrificare se va ţine cont şi de conformaţia acestora.
Productii totale

Potrivit datelor INS, la 1 mai 2016, Romania inregistra un efectiv de peste 4,596
milioane de porci, mai mic cu 2,2 procente fata de aceeasi perioada din 2015, cand erau
4,7 milioane de capete. In fermele mari sunt crescuti in jur de 1,4 milioane de capete.

19
 In ceea ce priveste Romania, raportul tehnic operativ din 30 septembrie 2017 al
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, releva un numar de 5375876 capete de
porcine, din care 11865 de capete, respectiv 0,22% provin din sectorul de stat, iar
1251681 de capete, adica aproximativ 24% provin din sectorul privat.

Etapa de prelucrare
Transport, sortare, condiționare, depozitare

Creșterea animalelor este strâns legată de producția vegetală, de industriile din

amonte (care asigură o parte din inputurile necesare) și de industriile din aval (care
prelucrează materiile prime).
Filiera cărnii de porc are numeroase caracteristici, în toate etapele acesteia:
agricultura (creșterea animalelor), achiziții și transport, abatorizare, prepararea
produselor din carne, comercializarea.Crescătorii de animale sunt micii agricultori,
asociațiile zootehnice, fermele specializate ale societăților comerciale, societățile
agricole.
- Preluarea sau achiziția animalelor se va face la domiciliul crescătorului de
animale sau în târgurile de animale.La recepția animalelor se are în vedere calitatea
animalului și în mod special starea de sănătate, atestata de documente oficiale vizate;
- Transportul animalelor de la locul de recepție la abator interesează atât din punct
de vedere igienico- sanitar, cât și economic.Din punct de vedere igienico-sanitar,
transportul trebuie să evite boli infecto- contagioase, iar din punct de vedere economic, se
urmărește limitarea la minimum a pierderilor în greutate, cât și o scădere a calității cărnii
produsă de fenomenul de a ‘’stres”asupra animalului;
- Calitatea animalelor este determinată, în primul rând, de gradul de dezvoltare a
cărnii și țesutului gras în raport cu rasă, vârstă și sexul. Calitatea unui animal pentru
carne respectiv a carcasei pe care o furnizează, se apreciază în funcție de preferințele
cumpărătorului, fapt pentrru care această devine astfel obiectivul principal urmărit de
unitățile zootehnice.

20
 - Abatorizarea se realizează în unități specializate care constituie prima etapă a
procesării.Produsele rezultate la abator se clasifica în: produse principale, subproduse de
abator. deșeuri de abator.

Pregătirea animalelor pentru tăiere constă în :

- examen sanitar-veterinar (se execută cu 3 ore înainte de sacrificare) şi are rol
de a dirija animalele către abatorizare sau către ţarcuri sau către sacrificare
şi incinerare;
- cântărire (se realizează pe cântare–basculă, deservite de culoare de aducţie şi
evacuare);
- odihnă (minimum 6 ore iarna şi 12 ore vara), fără alimentaţie, doar cu
adăpare şi cu un regim satisfăcător de temperatură şi ventilaţie;
- toaletare (constă în duşarea cu apă a porcinelor şi în duşare şi periere a
bovinelor).
Prelucrare si ce produse rezulta

Carnea are compoziţia corespunzătoare vârstei şi stării de nutriţie a

animalului.Carnea de porc conţine circa 20% protein, este cea mai bogata în grăsimi
(30%) si conţine o cantitate mica de glucide.Carnea, îndeosebi cea a animalelor tinere,
este bogată în substanţe extractive (purine, creatina, creatinina), substanţe minerale
(fosfor si fier).Viscerele (ficatul, rinichii, inima) conţin cantităţi sporite de fier, în ele se
găsesc cupru si cobalt. Celelalte substanţe minerale (calciu, sodiu, clor, sulf, magneziu)
constituie în carne cantităţi mici.Ionii de clor, fosfor, sulf provoacă acţiune acidă în
organism.Carnea este bogată în vitamine hidrosolubile, complexul B. Viscerele pe lângă
aceste vitamine, mai sunt bogate în vitamine liposolubile (A, D).
Valoarea nutritivă a cărnii este mare dat fiind conţinutul ei înalt de proteine,
vitamine, substanţe minerale.Ea poate fi consumată fiartă, friptă sau tocată.Carnea pusă la
fiert în apa rece, pierde o parte din substanţele hidrosolubile (substanţele extractive,
vitamine hidrosolubile, săruri minerale şi o parte din proteine), însa ea se digeră
uşor.Carnea pusă la fiert în apa fierbinte formează la exterior o crusta de proteine
coagulate, care reţine pierderea unor factori nutritivi.Aceste modificări sunt caracteristice
şi pentru carnea friptă.

21
 Carnea care rezultă din abator se poate comercializa astfel:carcase, semicarcase,
sferturi refrigerată sau congelată;carne tranşată;carne tocată;organe. Alte produse ce
rezulta din carnea de porc pot fi:
 carne macra, carne tocata, pasta de mici;
 produse gratar: mici la caserola (refrigerati sau congelati ), carne tocata, pasta
mici, carnati si carnaciori gratar;
 produse fierte;

 salamuri si carnati;

 afumaturi;

 specialitati;

 paste tartinabile;

 produse de sezon.

Agentii economici si capacitatea de productie

Sectorul zootehnic constituie una din cele mai dificile probleme ale agriculturii
noastre actuale.Ca o consecinta a crizei financiare in anul 2009, a continuat restructurarea
sectorului de crestere a porcinelor.Aceasta restructurare a implicat incetarea activitatii in
cele mai ineficiente ferme de pe intreg cuprinsul UE dar si incetarea agriculturii de
subzistenta din principalele 12 noi state membre ale UE , care au aderat la UE in
intervalul mai 2004- ianuarie 2007..Aceasta redresare se bazeaza pe presupunerea ca
oferta de purcei este insuficienta pentru a satisface atat cererea interna cat si pe cea
externa de carne de porc.

Societati comerciale care desfasoara activitati de crestere a porcilor

22
Nr.crt. Societatea comerciala Localitatea Capacitate
Judetul productie

1 ARAD Combinatul Curtici 27.200

Agroind.Curtici
2 ARGES Suintest Oarja Comuna 17.400
Oarja
3 Avicola Costesti Costesti 34.400
4 Danbred Arges SRL Slobozia 13.500
5 BACAU Agricola International Bacau 28.800
6 BIHOR Nutrientul Palota Palota 18.600
7 Nutripig SRL Palota Palota 21.300
8 BRAILA Complexul de porciBraila 25.000
Braila
9 Caruz Braila Braila 32.000
10 Vegetal Treding SRL Braila 12.000
11 Cruciani Impex SRL Brăila 15.700
12 BRASOV L & D Luca Ind SRLCodlea 16.400
Brasov
13 Europig & Sergiana Poiana 22.200
Marului
14 Broilerom Brasov 21.000
15 CALARASI Nutricom Oltenita Sohatu 16.100
16 PIC Romania Vasilati 23.100
17 CONSTANTA Crinsuin Pecineaga Pecineaga 24.400
18 Belsuintest Independenta 20.100
Independenta
19 TABCO Tulcea 26.300
Campofrio,f.Sibioara
20 CARNOB Constanta Constanta 19.100
21 DEGARO , f.FANTANELE Fantanele 18.400
22 COVASNA Suinprod Let com 40.000
Borosneu M
23 DAMBOVITA Arc Prod SRL 17.500
24 Branis SRL 18.600
25 GALATI Suintest Galati Galati 26.400
26 Romnef SRL Galati 21.200
27 Fermsuin Galati 19.600
28 Cerealprod Galati 16.500
29 GIURGIU Agricom Prod SRL Ilfov 26.400
30 GORJ Suinprod Tg.Jiu Bumbesti - 23.400
Jiu
31 IALOMITA Suintest Fierbinti Fierbinti 24.500
32 Agroprod Iancu Condeesti 19.500
33 IAŞI Latini Com Iaşi 17.200
34 Comaliment Tomeşti Tomeşti 18.400
35 ILFOV Romsuintest Peris comuna Peris 23.400
36 Picovit-Rom Impex SRL Popesti L 24.200
37 Picofarm Popesti L 20.400
38 MURES Ceragrim, ComplexCoroi 20.800
Eurohib Coroi

23
39 Silvaur Impex SRLIernut 23.600
Iernut
40 Pig Band SRL Tg. Mures Tg. Mures 18.800
41 NEAMT Suinprod Roman Roman 24.900
42 TCE 3 Brazi 18.100
43 Zoosab 17.600
44 SCDA Secuieni Secuieni 20.900
45 OLT Eurospatial SRL f.Tufeni 26.300
Armanu
46 Europarteners SRLNegreni 27.400
Scornicesti
47 PRAHOVA Eco Ferm SRL BoldestiBoldesti 25.900
Scaieni Scaieni
48 SATU MARE Abo Mix , F.Moftin Moftin 21.200
49 CIT Santau Santau 23.140
50 SIBIU Venturelli Prod Brasov,Avrig 28.000
c. Avrig
51 Carmolimp - FermaVestem 21.400
Vestem
52 TELEORMAN Suinprod Zimnicea Zimnicea 22.400
53 Pigalex Alexandria Alexandria 21.300
54 Romcip Salcia Salcia 19.900
55 TIMIS Smithfield Ferme Timisoara 21.500
56 CIP Ananas Timisoara 24.600
57 Agrosas SRL Gătaia Gătaia 26.300
58 TULCEA Carniprod Tulcea Tulcea 27.000
59 Pigcom Babadag Babadag 21.200
60 Holder Trade Baia Baia 23.400
61 VRANCEA Agroind Focsani Focsani 34.200
62 Consinterfin Focsani 23.300
63 Premium Porc Focşani 24.100

SURSA:MADR
Din datele prezentate in tabelul anterior rezulta ca principalele societati
comerciale care desfasoara activitati de crestere a porcilor sunt:Suinprod Let(Covasna) cu
40.000mii tone, Avicola Costesti (Arges) cu 34.400 mii tone, Caruz Braila (Braila) cu
32.000 mii tone. Societatile cu cele mai mici capacitati de productie sunt urmatoarele:
Cruciani Impex SRL (Braila) 15.700 mii tone,Danbred Arges SRL (Arges) 13.500 mii
capete,Vegetal Treding SRL (Braila) 12.000 mii tone.

Comerțul intern

24
 Valorificarea producției animale, potrivit cerințelor pieții, este asigurată prin
diferite sisteme specifice fiecărui produs sau grupe de produse. Există multe puncte
comune ale piețelor diferitelor specii animaliere, însă piață cărnii de porc reprezintă cel
mai semnificativ segment al producției de carne, amplificată fiind de tradiția în consumul
și creșterea acestei specii. Astfel, producția cărnii de porc reprezintă cel mai important tip
de carne existențe în cadrul piețelor din România., adică peste 50% din totalul producției
de carne. În mod tradițional, România a fost un exportator net de carne de porc, dar
începând din anul 1998 a intrat într-un deficit comercial, determinat de un declin
însemnat al efectivelor de porcine.Printre cauzele care au determiat această scădere se
regăsesc:
- concurența neloială determinată de importurile masive de porci vii și carne de
porc subvenționată
- lipsa surselor de finanțare pentru continuarea procesului de producție,
determinată de conjunctură de piață nefavorabilă
- lipsa cerealelor pentru furajare și a nutrețurilor proteice din producția internă.
În functie de directia de valorificare a porcinelor dupa sacrificare, aproape în toate
tarile cu efective mari de porcine si cu zootehnie avansata, s-au conturat doua directii
principale de exploatare, si anume: una pentru productia de carne si alta pentru productia
de carne si grasime. Din acest punct de vedere este cunoscuta si îngrasarea pentru
grasime. Asemenea preocupare nu mai este frecventa deoarece grasimea si în
special cea de origine animala nu mai este solicitata în prezent de consumatori.
- Valorificarea porcinelor pentru carne are la baza existenta unor rase specializate în
productia de carne, conform cererii consumatorilor. La cresterea în sistem intensive
greutatea economica de valorificare este de 110-120 kg. Abatorizarea porcinelor si
procesarea carnii de porc a reprezentat cca 25% din valoarea adaugata bruta în industria
alimentara din România.
- Valorificarea porcinelor îngrasate pentru bacon se refera la carnea valorificata de la
porcii tineri, în vârsta de 6-7 luni, care au fost supusi unui anumit regim de hranire pân a la
greutatea de 85-95 kg.
-Valorificarea porcinelor pentru îngrasare mixta de carne si grasime , se refera la acea

25
forma de crestere la care prin sacrificare se obtine o carne care se preteaza foarte bine
pentru consumul în stare proaspata sau în industria alimentara. Greutatea la care ajung
animalele este de 130-140 kg.
- Valorificarea porcinelor pentru grasime se refera la îngrasarea porcilor adulti sacrificati,
mentinu ti în îngrasatorii pâna la greutati de 150-180 kg.
Fig 1: Diagrama comertului intern pe filiera carnii de bovine

Sursa:“Marketingul productiei agroalimentare” autor Prof.UnIV.Dr. Marian Constantin,

ed Agrotehnica, Bucuresti
Oferta cărnii de porc
Oferta în cadrul pieţei de carne este asigurată de la următoarele categorii de
animale: adulte, semiadulte şi de tineret.
a) Animalele adulte, cota cu care această categorie participă pe piaţă la fondul de
carne al fiecărei specii reprezintă 30-35%.
b) Animalele semiadulte , cota de carne a speciei respective de cca. 50-55%.
c) Animalele tinere (tineret), cota cu care această categorie participă pe piaţa
producţiei de carne a speciilor de bază producătoare carne este de 10-15%.
Carnea se prelucrează ca atare, se asociază cu alte materii, mai ales pentru a câştiga
valori senzoriale noi, şi se foloseşte ca adaos la fabricarea unui număr foarte mare de
produse cum sunt: carne proaspătă, refrigerată şi congelată, care este apoi pregătită în
alte produse: semiconserve din carne; conserve de carne (marinate şi sterilizate);
preparate culinare de tip catering (ca de exemplu carne friptă şi prăjită); salamuri şi

26
 rulade; untură şi seu; produse de triperie (produse şi subproduse comercializate în
măcelărie) şi altele. Din productia comercializata de carne se estimeaza ca cca.83% este
comercializată, iar din aceasta 37% ete destinata procesării.

Tabelul nr 1.4.1: Productia de carne de porc 2000-2010 la nivelul Uniunii Europene

(1000tone)

Production of meat: pigs (1 000 t )

geo\time 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
EU (27
countries) : : : : 21670.5 21645.1 21948 22819 22574 21279 22011
Belgium 1055.2 1071.7 1043.5 1029 1031.99 1012.93 1006.2 1063.3 1056 1082 1123.8
Bulgaria : 50.211 61.784 70.64 78.32 74.532 75.01 76.303 47.34 38.287 37.346
Czech
Republic 456.08 459.9 467.62 464 425.502 380.29 358.51 360.32 336.5 284.57 275.91
Denmark 1624.5 1714.4 1759.4 1762 1809.5 1792.83 1748.6 1802.2 1707 1583.2 1666.3
Germany 3981.9 4074.3 4110.1 4239 4307.95 4499.99 4662.2 4985.4 5114 5241.4 5443.2
Ireland 230.4 239.8 229.7 218.8 204.3 205.2 209 205.3 202.5 195.58 214.13
Greece 141.37 136.63 139.41 133.6 136.671 130.446 122.81 121.61 119 117.58 113.72
Spain 2912.4 2992.7 3070.1 3190 3076.12 3168.04 3235.2 3439.4 3484 3290.6 3368.9
France 2318 2315.2 2350.4 2333 2310.53 2274.34 2262.8 2281.2 2277 2004.2 2010.3
Italy 1488.5 1509.6 1535.9 1589 1589.89 1514.74 1556.1 1603.3 1606 1588.4 1632.7
Hungary : : : 510.3 486.541 453.892 489.13 499.44 460.4 388.72 416.15
Austria 502 488.49 511.49 505.9 515.532 509.416 505.28 530.92 525.9 533.44 542.13
Poland : : : 2094 1923.48 1925.64 2071.4 2090.6 1888 1608.2 1741.4
Portugal 327.1 315.24 328.04 327.8 315.142 327.08 338.63 364.07 381.3 373.42 384.2
Romania 503 460 476 533 512.1 466 468.1 491.3 455.1 222.07 234.2
Slovenia 38.009 35.787 37.083 37.26 34.621 31.675 33.626 33.187 31.41 24.115 24.902
Finland 172.33 175.54 183.89 193 198.11 203.61 208.1 213.32 217.1 205.66 203.07
Sweden 276.98 275.87 283.81 287.5 294.498 275.131 264.45 264.87 270.8 260.75 263.48
United
Kingdom 923.06 781.41 795.27 714.5 720.036 705.586 696.55 738.98 739.6 720.25 774.47
Sursa: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu

27
 Sursa: http://www.madr.ro
Din producția pe județe se observă că județe ca Brăila, Giurgiu, Călărași și Timiș
sunt cele mai productive , fapt datorat unor existenței ferme performanțe, precum Marex,
sau Aldis.

Volumul şi structura cererii de carne

Cererea consumatorilor pentru produsul carne este considerat un rezultat al combinaţiei
diferiţilor factori de ordin economic (legaţi de veniturile consumatorilor şi nivelul
preţurilor), de ordin politic, tehnic şi alţi factori socio-culturali (în special credinţele
religioase şi de alimentaţie dietetică), precum şi influenţa pe care o exercită oferta asupra
cererii de carne. Efectiv în cadrul pieţei nivelul cererii globale de carne este determinată
de următorii factori: procentul creşterii anuale a populaţiei şi modificările structurale pe
categorii de vârstă, reacţia consumatorilor la variaţia preţului (sensibilitatea cererii la
modificarea preţului), reacţia consumatorilor la variaţia venitului propriu (elasticitate-

28
venit). Cantitatile de carne comercializate sunt inca mici in comparatie cu productia totala
de carne. Comertul la nivelul Romaniei este inca nedezvoltat, fiind dominat de un numar
mare de piete de desfacere a produselor alimentare si de supermarketuri la scara mica.

În perspectivă, conform cerinţelor consumatorilor şi perfecţionării tehnologiilor

de creştere a animalelor, se prevede ca oferta producţiei de carne obţinută de la animalele
semiadulte să înregistreze o descreştere în favoarea celor furnizate de tineret.Factorii care
influenţează oferta sunt legaţi de numărul de animale şi sistemele de producţie practicate
(specializate sau mixte).

Consumul de carne de porc

În ultimul deceniu, la nivel mondial, consumul de carne a crescut pe toate

segmentele, în special datorită creșterii populației și a veniturilor acesteia. Carnea de
porc a devenit în ultimul timp unul dintre alimentele cele mai iubite și consummate.
Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a ajuns în 2015 la 43,2 kilograme pe an in
UE 25, in timp ce pentru un grup de cinci tÄri, foste state comuniste, care include RomA
¢nia, Bulgaria, Croația, Bosnia și Iugoslavia, nivelul este de 33,1 kilograme pe cap de
locuitor (fÄrÄ autoconsum), fatÄ de 18,1 kilograme in Rusia. Iar în anul 2016, piața
produselor procesate din carne de porc s-a ridicat la 600 milioane euro.
Consumul de carne de porc din RomA¢nia reprezintă 25% din consumul total
de carne, mult redus fatÄ de cel din Uniunea EuropenÄ, unde media este de 40% din
consumul total, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. În cazul României, consumul de
carne a suferit un declin, cu referire la perioada tranziției datorită restricționărilor
generate de nielurile încă ridicate ale prețurilor . Cheltuielile care se fac pentru
cumpărarea cărnii și a preparatelor din carne se realizează astfel:
- gospodăriile de salariați cheltuiesc, în medie, 18% pentru cumpărarea
cărnii proaspete și 8,8% pentru cumpărarea preparatelor din carne;
- gospodăriile de patroni cheltuiesc 19,7% pentru cumpărarea cărnii
proaspete și 9,5% pentru cumpărarea preparatelor din carne;
- gospodăriile de agricultori cheltuiesc doar 8,2% pentru cumpărarea cărnii
proaspete și 7,1% pentru cumpărarea preparatelor din carne;

29
 - gospodăriile de șomeri cheltuiesc 14,6% pentru cumpărarea cărnii
proaspete și 8,3 % pentru cumpărarea preparatelor din carne;
- gospodăriile de pensionari cheltuiesc doar 15,6% pentru cumpărarea
preparatelor din carne;

Date privind consumul de carne de porc (kg/om)

GEO/TIME 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cyprus : : : 73.933 75.128 74.134 72.352 : : :
Spain 64.662 66.523 64.920 60.945 : : : : : :
Denmark 63.000 58.129 74.305 58.175 48.411 52.134 79 76 80 :
Austria 57.030 56.379 57.736 57.418 57.016 57.002 58.116 56 57 :
Germany 54.035 54.060 54.754 53.998 54.051 53.930 55.593 54 54 :
Belgium 47.823 51.838 51.973 50.024 45.893 41 41 41 40 :
Hungary : : : 44.086 43.772 46.146 45.997 44 44 :
Portugal 43.570 43.947 42.865 42.496 42.563 44.195 46.620 47 48 :
Netherlands 42.538 42.242 42.441 42 42 41 41 : : :
Luxembourg 43.508 44.073 44.411 40.955 40.250 40.469 39.992 39 38 :
Ireland 39.886 38.470 40 39 35 38 35 27 31 :
Italy 38.413 38.604 39.368 38.504 37.591 38.980 40 37 38 :
France 36.453 36.348 36.163 35.128 34.428 34.341 34.815 34 33 :
Finland 31.975 31.862 32.803 33.349 33.721 : : : : :
Romania : : 28.577 26.845 33.902 33.071 33.129 34 33 :
Greece 31.183 27.384 26.799 26.416 28.747 28.428 5.049 : : :
United
Kingdom 25.457 25.583 15.980 25.434 15.570 21.551 22.548 20 : :
European
Union (27
countries) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0 0 0
Czech
Republic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0 0 0
Slovenia 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 43 : :
Bulgaria : : : : : 15.737 20.743 : 24 :
Estonia : : : : 34.652 34.949 35.602 42 44 :
Latvia 13.600 14.969 16.162 : : : : : : :
Lithuania : 26.128 : : : : : : : :
Malta : 30.418 32.975 : : : : : : :
Poland : : 48.093 : : : : : : :
Slovakia : : : : : 35.348 33.591 33 31 :
Sweden 34.681 36.162 36.140 : : : : : : :
Sursa: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Prețurile cărnii de porc

30
 Pe filiera cărnii de porc, mecanismele de reglare sunt: prețurile, subvențiile,
contractile economice, cooperarea între agricultori, integrarea diferitelor activități ale
filierei în cadrul unei singure unități.
Preţul la producător a cărnii de porc -euro/t-

GEO/TIME 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Belgium 1,268.3 : : : : : : : :
Bulgaria 1,812.8 1,380.1 1,028.4 1,137.7 1,253.3 1,208.9 1,241.9 1,286.2 1,217
Czech
Republic 1,251.8 1,059.6 905.0 986.8 1,037.2 1,064.1 990.6 1,206.6 1,119
Denmark 1,603.7 1,290.5 1,115.9 1,244.1 1,270.7 1,349.9 1,239.0 1,353.0 1,335
Germany 1,222.1 976.8 942.1 1,057.3 1,049.6 1,126.0 700.0 734.0 734
Estonia 19,393.7 15,878.1 15,173.5 15,484.6 16,425.5 17,309.0 16,893.0 19,287.0 1,138
Ireland 1,040.3 894.4 861.4 942.2 931.4 963.5 912.0 1,026.4 944
Greece 2,546.0 1,897.6 2,069.9 1,960.9 2,112.5 2,303.2 2,313.6 2,330.0 2,337
Spain 1,299.8 1,039.2 969.4 1,052.7 1,077.7 1,163.5 1,055.1 1,074.4 1,030
France 1,530.0 1,198.6 1,136.4 1,215.1 1,248.3 1,309.5 1,182.7 1,316.8 1,215
Italy 1,563.8 1,315.2 1,261.9 1,220.0 1,166.3 1,269.0 1,192.9 1,281.2 1,165
Latvia 1,452.5 1,101.8 996.7 1,073.7 1,060.9 1,092.4 1,086.1 1,286.8 1,199
Lithuania 1,340.4 1,031.2 977.8 1,081.7 1,057.3 1,060.9 1,044.4 1,262.5 1,159
Luxembourg 1,421.8 998.9 883.2 982.7 959.3 944.3 949.9 1,162.1 1,075
Hungary 1,375.9 1,240.6 907.4 1,020.4 1,118.9 1,108.0 1,018.6 1,178.2 1,118
Malta 2,167.2 2,016.4 1,589.0 1,574.8 1,561.0 1,565.0 1,602.0 1,633.0 1,780
Netherlands 1,175.4 950.9 860.4 979.3 1,037.1 1,102.2 1,008.9 1,167.3 :
Austria 1,383.0 1,102.9 1,019.1 1,131.7 1,165.4 1,210.5 1,101.6 1,255.1 1,152
Poland 1,197.7 960.3 734.2 935.4 980.9 927.4 929.4 1,138.3 1,072
Portugal 1,254.5 925.6 711.5 959.2 950.8 949.2 958.9 1,058.7 1,070
Romania 1,637.3 1,466.7 839.6 1,225.6 1,922.7 1,840.3 1,415.1 1,694.5 1,735
Slovenia 1,423.8 1,183.6 1,077.9 1,091.0 1,138.1 1,171.7 1,081.3 : :
Slovakia 1,071.9 984.6 848.9 963.3 1,071.4 32,229.4 30,865.5 35,335.4 1,169
Finland 1,501.0 1,381.0 1,182.0 1,230.0 1,299.0 1,271.0 1,324.0 1,445.0 1,383
Sweden 1,058.4 950.5 831.6 898.2 903.8 960.4 942.2 1,011.8 885
United
Kingdom 1,540.1 1,447.5 1,447.6 1,493.5 1,483.5 1,524.1 1,535.8 1,558.5 1,623
Norway 2,465.1 2,875.4 2,722.6 2,450.5 2,478.4 2,413.3 2,733.1 2,794.4 2,649
Switzerland 2,364.1 2,369.5 2,389.8 2,368.2 2,038.1 1,971.0 1,955.3 2,447.3 2,207

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

31
 Dinamica costurilor unitare aferente producției de carne
-lei/kg-

Cost pe greutate vie

Specificare
2014 2015 2016
Porcine la ingrăşat 5.958 5.124 5.872

Costul unitar al porcinelor s-a menținut la o valoare aproximativ constantă,

valoarea ce mai mică fiind înregistrată în anul 2009, 5.124 lei/kg
Structura costului mediu de producţie pe kg greutate vie

Elemente de cheltuieli Ponderea

Furaje 59,8 În ceea ce privește
Comune şi generale 24,7 structura costului mediu de
Cheltuieli cu personalul 4,42 producție putem observa că
Energie 2,19 ponderea cea mai mare în total
Materiale 0,57 costuri o înregistrează furajele, cu
Medicamente 0,65 valori de aprox 60% din total.
Amortizarea 0,67
Alte cheltuieli 7

Capitolul II – Analiza SWOT

Prin analiza SWOT putem defini cerinţele şi direcţiile de dezvoltare viitoare a

sectorului carne de porcine, pentru a face faţă problemelor deja existente. În ultimii ani
producţia de carne din ţara noastră se confruntă cu un trend negativ generat de mediul
macroeconomic din România. Veniturile consumatorilor sunt relativ mici, ceea ce duce la

32
o putere de cumpărare scăzută, în special în anii de criză. Expansiunea potenţială a
afacerilor în acest domeniu dar şi în general este limitată de ratele mari ale dobânzilor.9
Punctele tari sunt determinate de factori interni care favorizează competitivitate
în cadrul filierei cărnii de porcine în România:
 pentru etapa de pre-producţie- specializarea producţiei;
- consum crescut de carne de porc;
- subvenţiile acordate fermierilor.
 pentru etapa de producţie- volumul extins al pieţei interne;
-marile unităţi de producţie/ procesare a cărnii care
furnizează cea mai mare cantitate din oferta de
piaţă;
-disponibilitatea materialului genetic de înaltă
calitate pentru producătorii de scară mare
-producători integrali de scară mare.
 pentru etapa de procesare- forma integrată a procesatorilor cu producătorii.
 pentru etapa de comercializare- desfacerea cu amănuntul în supermarketurile
mari se desfăşoara într-un mediu igienic de o
calitate ridicată;
-segmentul de piaţă este în creştere;
-piaţa stradală, realizată de ţărani, asigură plata
imediată şi sigură;
-pieţele de desfacere cu amănuntul sunt
reprezentate printr-o reţea de magazine mici
care asigură un bun acces consumatorilor.
Punctele slabe, sunt legate în principal de neajunsurile tehnico-economice:
 în sectorul de pre-producţie- politica fiscală în continuă schimbare.
 în sectorul de producţie- eficienţa tehnică scăzută;
-calitatea slabă a furajelor;

9
Turek Rahoveanu (2009), Analiza filierei sectorului carne în România, Editura Ars Academica, Bucureşti, pg. 15

33
 - nivelul calitativ scăzut al materialului genetic produs în
ţară pentru micii producători,
- preţul materialului genetic provenit din import
-lipsa capitalului de investiţii în infrastructura necesară
producţiei;
- nivelul redus al instruirii lucrătorilor în agricultură.
 în sectorul de procesare- lipsa unor pieţe alternative
-lipsa investiţiilor în menţinerea şi modernizarea
infrastructurii, cu alte cuvinte lipsa capitalului,
-dobânzile ridicate pentru credite.
 în comercializare -desfacerea în supermarketuri pentru care termenii şi condiţiile
impuse sunt inca foarte dificile;
-pieţele stradale în cadrul cărora cantitatea şi calitatea
produselor de la gospodăriile producătoarea este
incertă.
Toate aceste puncte slabe au generat diminuări ale nivelului de competitivitate
care pot fi grupate în următoarele categorii: venituri obţinute, imposibilitatea capitalizării
resurselor necesare pentru a mobiliza suficient fondurile proprii.
Oportunităţile sunt determinate în cea mai mare parte a cazurilor de evoluţia
factorilor externi unităţilor de producţie/ procesare a cărnii de porcine,cu referire specială
asupra pieţelor, care influenţează favorabil prin cadrul general pozitiv. Astfel se pot
enumera:
-dezvoltarea pieţelor de desfacere cu amănuntul;
-dezvoltarea pieţei pentru produsele alternative din carne;
-dezvoltarea pieţei produselor refrigerate;
-îmbunătăţirea durabilităţii prin îmbunătăţirea materialului genetic
disponibil;
-creşterea performanţei tehnice prin instruire;
-prezenţa paginilor web şi conectarea la internet, care pot asigura
cunoaşterea produselor din zonă, ceea ce generează facilitate de afaceri, dar şi o creştere a
posibilităţilor de acces la aceste produse.

34
 Ca principale etape în cadrul filierei sunt creşterea porcinelor pentru carne,
procesarea cărnii şi distribuţia cărnii iar considerate ameninţări în aceste etape sunt:
- dezvoltarea pieţelor de desfacere cu amănuntul care duce la o scădere a
preţului;
- introducerea standardelor uniunii care au necesitat investiţii majore;
- bio-securitatea compromisă în rândul efectivelor gospodăriilor care
ameninţă efectivele naţionale;
- volum încă mare al importurilor la preţuri reduse;
- posibilităţi de creştere a taxelor pe care le percepe statul pentru activităţile
de comercializare a produselor din carne;
- imposibilitatea obţinerii de credite la niveluri acceptabile de dobânzi
bancare;
- condiţiile climatului politic;
- continuarea crizei economice din ţara noastră;
- ritmul inflaţiei.
În tabelul următor este exemplificată problema competitivităţii în cadrul filierei
cărnii de porc din România, conform etapelor filierei prin care sunt delimitate punctele
forte şi slabe.
Tabel nr.2: Filiera sectorului carne de porcine din România-analiza punctelor forte şi a
punctelor slabe
Nivelul Puncte forte Puncte slabe
Piaţa/macro- a) Piaţă mare cu a) Nivel scăzut al veniturilor populaţiei
mediu aproximativ 22 milioane b) Lipsa aşteptarilor legate de produs în
de consumatori rândul unei părţi semnificative de populaţie
b) Tradiţie puternică c) Concurenţa europeană
pentru consumul de d) Lipsa informaţiilor accesibile privind
carne, în special cea de structura industriei, comportamentul şi
porcine. randamentul sau pentru o intervenţie bine
organizată în monitorizarea, reglementarea
şi dezvoltarea sectorului
e) Nivelul ridicat al inflaţiei
Fermele a) Producţia auto- a) Numărul mic de animale;

35
familiale suficientă, cu inputuri b) Randamentele reduse în unele exploataţii
scăzute agricole de mici dimensiuni, care produc
b) Disponibilitatea pentru autoconsum;
excesivă a forţei de c) Slaba conectare a gospodăriilor ţărăneţti
muncă având costuri la piaţă determină existenţa unor cantităţi
scăzute neînsemnate de produse pe canalele filierei;
d) Nivelul ridicat al autoconsumului şi
extinderea sistemelor tradiţionale, puţin
performante de creştere a animalelor;
e) Furaje la un nivel calitativ inferior;
f) Lipsa preocupării pentru calitatea şi
sănatatea animalelor
g) Nivelul scăzut al randamentului tehnic
h) Costuri mari ale creditelor comerciale
i) Lipsa informaţiilor privind piaţa
j) Lipsa orientării spre piaţă
k) Foarte puţini producători mici şi mijlocii
care au o orientare comercială
l) Producătorii au o poziţie foarte slabă în
cadrul pieţei
m) Lipsa capitalului
Distribuitorii a)Oferă acces la pieţele a) Sectorul distribuţie cu ridicata este
cu ridicata îndepărtate pentru foarte fragmentat ceea ce duce la
procesatorii de costuri ridicate ale producţiei,
dimensiuni mici şi b) Adaosul comercial ridicat, uneori
mijlocii mai mare decât al crescătorilor de
porcine

Micile a) Asigură o largă a) Facilităţi limitate pentru menţinerea

magazine disponibilitate a calităţii produselor proaspete
produselor din carne de b) Orice economii de scară sunt dificil de

36
 porc realizat
Supermarketuri a)Un sortiment bun de a) În special se bazează pe produse
şi pieţe de produse creşte importate pentru toate categoriile
desfacere cu disponibilitatea b) Numărul scăzut de personal cu o
ridicata produselor. pregătire adecvată.
b) standarde bune ale
serviciilor
c) niveluri mai ridicate
de eficienţă decât în
cazul altor distribuitori
cu amănuntul din
domeniul achiziţionării
de produse, a vânzării şi
a altor funcţii
d) creşte disponibilitatea
produselor pentru unele
mici magazine.

Concluzii
Soluţii pentru îmbunătăţirea filierei cărnii de porc din România

Concluzii Cauze Soluţii

Numărul scăzut de - lipsa capitalului, - realizarea cotelor de producţie
efective de suine şi de - dobânzile ridicate pentru negociate;
ferme specializate
credite - înfiinţarea de exploataţii noi,
- neacordarea subvenţiilor durabile şi competitive cu circuit
- nivelul redus al instruirii închis sau specializate precum şi
lucrătorilor în agricultură retehnologizarea celor existente;
- volum încă mare al - creşterea performanţelor de
importurilor la preţuri reduse; producţie la toate speciile de
- posibilităţi de creştere a animale, cu referire speciala la

37
 taxelor pe care le percepe adoptarea tehnologiilor
statul pentru activităţile de performante de creştere şi
comercializare a produselor exploatare;
din carne; - crearea condiţiilor pentru
- imposibilitatea obţinerii de atragerea capitalului străin în
credite la niveluri acceptabile domeniul creşterii animalelor;
de dobânzi bancare; - reducerea birocraţiei;
- condiţiile climatului politic; - accesarea, într-un grad mai
- continuarea crizei ridicat, a fondurilor
economice din ţara noastră; nerambursabile oferite de UE;
- ritmul inflaţiei. - încurajarea fermierilor prin
acordarea de subvenţii mai
ridicate.
Nivelul calitativ scăzut al - preţul materialului genetic - îmbunătăţirea calităţii genetice a
materialului genetic provenit din import efectivelor de animale prin
produs în ţară pentru
extinderea tehnologiilor moderne
micii producători,
de producţie;
- extinderea şi generalizarea
însămânţărilor artificiale;

Bibliografie

 Manole Victor, Boboc Dan (2005), Filiere agroalimentare, Editura Ase, Bucureşti
 Turek Rahoveanu (2009), Analiza filierei sectorului carne în România, Editura
Ars Academica, Bucureşti
 Malassis, L, Ghersi, G. (1992), Collectif, Initiation a l'economie agro-alimentaire,
Haitier, Paris
 Adrian Turek (2009), Competitivitatea pe filiera produselor agroalimentare,
Editura Ars Academica, Bucureşti
 Bogdan Câmpeanu (2011), Importanţa creşterii suinelor, www.rodulpamantului.ro
 Revista Rodul Pământului (2009), Creşterea porcinelor, Nr.74

38
 Nicolae Zeneci (2011), Creşterea porcinelor în fermele mici, Editura Cartea de
buzunar
 Baza de date TEMPO, Institutul Naţional de Statistică
 Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu
 http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficii-si-
riscuri_5854
 Legislaţie zootehnie (2011), www.madr.ro
 Gazeta de agricultură, www.gazetadeagricultură.ro
 Sprijin financiar în domeniul zootehniei (2011), www.madr.ro
 Legislaţie naţională (2011), www.anarz.eu

39