1 Importanta carnii de porc in alimentatia omului

Carnea de porc a devenit in ultimul timp unul dintre alimentele cele mai iubite si consumate, in ciuda efectelor daunatoare. Unele persoane considera carnea de porc o alternativa sanatoasa la carnea de vita, insa specialistii avertizeaza ca aceasta optiune culinara solicita precautii speciale: carnea de porc poate dauna starii de sanatate sau poate provoca chiar deces. Carnea de porc in stare naturala este saraca in clorura de sodiu si are un continut bogat de proteine. Reprezinta de asemenea o sursa buna de vitamine si minerale, necesare unui organism sanatos: fier, magneziu,fosfor, potasiu si zinc, si o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina. Proteine Carnea de porc este o sursa minunata de proteine. O portie de carne de 100 de grame ofera aproximativ jumatate din necesarul zilnic al unei persoane adulte. Grasimi - Continutul de grasimi al carnii de porc depinde de partea din care provine (piept, cotlet, etc); carnea "cea mai slaba" are un continut de 6g grasime per 100g de carne; - Carnea de porc contine mai multe grasimi nesaturate decat grasimi saturate; - Carnea de porc contine Acidul linoleic conjugat, considerat de catre experti ca fiind un bun aliat al organismului impotriva cancerului sau al bolilor cardiovasculare; Sfaturi utile in prepararea carnii: - Inainte de gatire, se recomanda indepartarea partilor cu grasime de pe bucata de carne; - Se recomanda metodele dietetice de preparare a carnii, cum ar fi rotisorul, gratarul, prajirea fara ulei, fierberea; - Carnea de porc trebuie consumata in portii rezonabile; portia recomandata este de 100 de grame.

Fier - Carnea de porc este o sursa buna de fier pentru organism si este recomandat a fi introdusa in dieta, cu masura, in cazul anemiei feriprive (prin carenta de fier); - O portie de 100 de grame de carne de porc ofera 15% din necesarul zilnic de fier; Zinc - prin consumarea a 100 de grame de carne de porc se asigura 30% din necesarul zilnic de zinc; - conform studiilor, persoanele care exclud din dieta carnea, de orice tip, se confrunta cu deficienta de zinc; - fierul, zincul si vitamina D continute de carnea rosie sunt absorbite mai eficient de catre organism, spre deosebire de alte alimente care le contin; Consumata in cantitati moderate, carnea de porc este o buna sursa de energie, avand efecte benefice asupra pielii, ochilor, sistemului nervos, oaselor si performantelor mentale. Prin continutul de antioxidanti esentiali, carnea de porc asigura o mai buna imunitate a organismului.
Valori nutritive 100 de grame

Energie

1,013 kJ (242 kcal)

Grasimi

13.92 g

Gr. saturate

5.230 g

Gr. monounsaturate

6.190 g

Gr. polisaturate

1.200 g

Proteine

27.32 g

Acid aspartic

2.512 g

Acidul glutamic

4.215 g

Apa

57.87 g 2 g (0%)

Vitamina A

Vitamina B6

0.464 mg (36%) 0.70 g (29%)

Vitamina B12

Vitamina C

0.6 mg (1%)

Calciu

19 mg (2%)

Fier

0.87 mg (7%)

Magnesiu

28 mg (8%

Fosfor

246 mg (35%)

Potasiu

423 mg (9%)

Sodiu

62 mg (3%)

Zinc

2.39 mg (24%)

Negatita, carnea de porc poate fi purtatoare de paraziti sau boli latente. Servita dupa indepartarea partilor pline de grasime si gatita fara a fi prajita in ulei, carnea de porc are un continut scazut de grasimi; in sens opus, consumarea partilor pline de grasime reprezinta un factor de risc pentru nivelul de colesterol ca urmare a continutului bogat de grasimi saturate.

2 Evolutia efectivelor de porci

mii capete
2007 din care: Total proprietate majoritar privata Porcine din care: Scroafe de prasila 442 441 376 375 359 358 356 354 381 380 6565 6543 6174 Total 2008 din care: proprietate majoritar privata 6163 5793 Total 2009 din care: proprietate majoritar privata 5786 5428 Total 2010 din care: proprietate majoritar privata 5413 5364 Total 2011 din care: proprietate majoritar privata 5356

2.1 Ponderea efectiveleor de scroafe de prasila in sectorul privat: 2007 6,74 2008 6,08 2009 6,18 2010 6,53 2011 7,09

Serie 1
7.2 7 6.8 6.6 6.4 6.2 6 5.8 5.6 5.4 2007 2008 2009 2010 2011 Serie 1

Observam ca desi efectivele de porci sufera o scadere intre 2007 2008, incepand cu anul 2009, sunt intr-o continua crestere, in anul 2011, depasind cu 0.35 procente.

3. Evolutia porcinelor pe macroregiuni

In anul 2010, distributia efectivelor de porcine in profil teritorial, pe macroregiuni si regiuni de dezvoltare, se prezinta astfel:

mii capete Macroregiunea 1 = 1208 Nord - Vest = 680 Centru = 528 Macroregiunea 2 = 1452 Nord - Est =557 Sud - Est = 895 Macroregiunea 3 = 1077 Bucuresti - Ilfov = 137 Sud Muntenia = 940 Macroregiunea 4 =1608 Sud - Vest Oltenia = 687 Vest = 921

EVOLUTIA PE MACROREGIUNI

Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4

EVOLUTIA PE MICROREGIUNI
NV C NE SE B - IF S - MUNTENIA SV - OLTENIA V

4. Numarul exploatatiilor agricole care cresc porci

capete
2007 din care: Total proprietate majoritar privata Porcine din care: Scroafe de prasila 75,7 5,1 76,7 5,2 70,8 4,3 Total 2008 din care: proprietate majoritar privata 71,7 4,4 65,9 4,1 Total 2009 din care: proprietate majoritar privata 66,7 4,1 59,3 3,9 Total 2010 din care: proprietate majoritar privata 60,0 3,9 59,6 4,2 Total 2011 din care: proprietate majoritar privata 60,3 4,3

Ponderea scroafelor de prasila din exploatatiile agricole care cresc porci 2007 6.73 2008 6.07 2009 6.25 2010 6.57 2011 7.04

Serie 1
7.2 7 6.8 6.6 6.4 6.2 6 5.8 5.6 5.4 2007 2008 2009 2010 2011 Serie 1

Probabil datorita crizei economice economice, efectivele de porcine din expolatatiile agricole au scazut, insa, dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, au inceput sa creasca din nou, dovada ca cererea este sufficient de mare incat sa ajute industria.

5. Evolutia productiei de carne de porc

Productia de carne de porc, care este determinata in primul rand de cerere (interna si externa) este preconizata sa creasca in perioada analizata, dar cu o valoare mai redusa fata de perioada anterioara, ajungand la circa 1357 mii tone in anul 2011 previziunea pe termen mediu si lung pentru consumul de carne de porc este in general pozitiva, deoarece carnea de porc ramane in topul preferintelor consumatorilor, desi evident intr-o masura mai mica decat carnea de pui. Pe cap de locuitor, consumul de carne de porc va creste de la 43,7 kg/an in 2007, la 45,7 kg/an in 2010. mii tone
2007 din care: proprietate Total majoritar privata Total carne
1503 1495 1426 1422 1443 1439 1305 1304 1357 1356

2008 din care: proprietate Total majoritar privata Total

2009 din care: proprietate Total majoritar privata

2010 din care: proprietate Total majoritar privata

2011 din care: proprietate majoritar privata

(greutate in viu) Carne de porcine 642 (greutate in viu) 639 605 603 585 584 553 552 557 556

Ponderea productiei de carne de porc mii tone

2007 din care: Total proprietate majoritar privata Total 2008 din care: proprietate majoritar privata Total 2009 din care: proprietate majoritar privata Total 2010 din care: proprietate majoritar privata Total 2011 din care: proprietate majoritar privata

42.74

42.74

42.42

42.40

40.82

40.58

42.37

42.33

41.04

41.00

43 42.5 42 41.5 Total 41 40.5 40 39.5 2007 2008 2009 2010 2011 Privat

Politica Agricola Comuna (PAC) cuprinde ca obiectiv general Organizarea Comuna de Piata (OCP), avand ca baza fundamentala o serie de reglementari esentiale. In ce priveste Organizarea Comuna de Piata privind carnea de porc (Regulamentul CEE nr. 2759/1975), aceasta cuprinde ajutorul pentru depozitarea privata care se acorda atunci cand pretul de piata pentru carcasele de porc scade sub un pret stabilit. Reglementarile privind organizarea comuna a pietei de porc sunt stabilite de Regulamentul consiliului (CEE) nr. 2759/75 din 29 octombrie 1975. Acestea fac referire la: Organizarea comuna a pietei carnii de porc cuprinde un sistem de

preturi si de comert. Se pot adopta urmatoarele masuri de interventie pentru a preveni sau a tempera o scadere substantiala a preturilor: ajutor pentru stocare privata, achizitionarea unor mari cantitati de catre agentii de interventie. valabil de la Preturi: Pana la 1 august al fiecarui an, se stabileste un pret de baza,

1 noiembrie al aceluiasi an, pentru carnea de porc domestic in carcase sau semicarcase de calitate standard definita cu referire la o scala a Comunitatii pentru gradarea carcaselor de porc. La stabilirea pretului de baza, se tine seama de urmatoarele: pretul de ecluza si taxa, aplicabile pe perioada trimestrului de la 1 august in fiecare an; necesitatea de a stabili acest pret la un nivel care contribuie la stabilitatea preturilor pietei fara, totusi, sa conduca la formarea de surplusuri structurale in cadrul Comunitatii. Pretul pietei comunitare pentru carcasele de porc mentionat se stabileste pe baza preturilor la intrarea in abator, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, platite furnizorilor de porcine vii. Preturile includ valoarea organelor comestibile neprelucrate si a resturilor animale si se exprima raportat la 100 kg de carcase de porc reci. Pretul de piata pentru carcasele de porc dintr-un stat membru este egal cu media cotatiilor pentru carcasele de porc, inregistrate pe piete sau la centrele de cotatie din statul membru respectiv, trecute in anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2123/89. Calitatea standard se stabileste pe baza greutatii si continutului de carne slaba a carcaselor de porc, dupa cum urmeaza: -carcasele care cantaresc intre 60 si mai putin de 120 kg: clasa E, -carcasele care cantaresc intre 120 si 180 kg: clasa R.

Masurile de interventie se pot lua cand pretul pietei comunitare pentru carcase de

porc, stabilit cu referire la preturile inregistrate in fiecare stat membru pe pietele reprezentative ale Comunitatii si ponderate cu ajutorul coeficientilor care reflecta marimea relativa a turmei de porci din fiecare stat membru, este si probabil ramane la mai putin de 103% din pretul de baza. Pretul de cumparare a carcaselor de porc de calitate standard nu poate fi mai mare

de 92% sau mai mic de 85% din pretul de baza. Comertul cu tari terte: Pentru importurile produselor specificate mai sus in Comunitate, se percepe o taxa, stabilita anticipat pentru fiecare trimestru. Taxa pentru carcase de porc este compusa din:

(a)

o componenta egala cu diferenta dintre preturile din cadrul

Comunitatii si cele de pe piata mondiala pentru cantitatea de cereale pentru hrana necesara productiei unui kilogram de carne de porc, in cadrul Comunitatii. (b) o componenta egala cu 7% din media preturilor de ecluza care

functioneaza in cele patru trimestre anterioare datei de 1 mai a fiecarui an. Aceasta componenta se calculeaza o data pe an pentru o perioada de 12 luni de la 1 august.

Indicii preturilor de consum, pentru principalele grupe de marfuri si servicii

2007 Total Marfuri alimentare Carne, preparate din carne si conserve din carne Carne de porcine 98,23 104,80 106,59 100,98 101,37 100,83 104,44 105,95 102,32 102,26 104,84 103,89 2008 107,85 109,22 2009 105,59 103,25 2010 106,09 102,33 2011 105,79 106,02

Preturile medii de achizitie la principalele produse agricole

Produse agricole U.M. 2007 2008 2009 2010 2011

Carne de porcine (in greutate vie)

kg-viu

3,55

4,63

5,10

4,93

5,21

Indicii preturilor principalelor produse agricole

Produse agricole Total Produse animale
Carne de porcine (in greutate vie)

2007 128,6 102,0 77,8

2008 147,7 118,4 104,5

2009 137,6 134,0 113,1

2010 152,3 133,7 109,5

2011 174,3 145,6 115,8

6. Piata carnii de porc in Romania

Pentru stabilizarea pieii crnii de porc, precum i pentru meninerea unui climat de afaceri profitabil n sectorul creterii porcilor, se impune luarea unor msuri de pia intern care s cuprind un regim comun de import - export i un regim special de intervenie pe pia. Pentru a contribui la stabilirea preurilor pieii aproape de preul de baz, care reprezint nivelul dorit de sprijinire a pieei, trebuie acordat un ajutor suplimentar a stocurilor private prin stabilirea unei scheme de intervenie, de siguran cu scopul de a sprijini piaa de carne. Din 6 milioane de porci crescuti anual, doar 1 milion sunt crescuti dupa normele europene si 60 de ferme reprezentand 60-80000 de scroafe dau volumul acestei productii (trei dintre acestea au peste 8000 de scroafe). Cel mai mare producator din Romania este Peris cu 8000 de scroafe in 2 ferme, 2000 pentru selectie si 6000 pentru reproductie. Costul de productie la Peris este de 1,12 E/kg. Preturile la carnea de porc sunt foarte mari 5,500 lei/kg+1,200 lei platite din subventii (1,85 E/kg). Aceste preturi influenteaza negativ economia gri, dar vor disparea o data cu integrarea. Procesatorii sunt in imposi bilitatea de a plati aceste sume, de aceea prefera de multe ori carnea importata. 2000 de zone endemice se prezinta a avea pesta porcina. Datorita legislatiei EC, vaccinarea nu mai este permisa, ceea ce inrautateste situatia

Consumul de carne rosie in Romania (kg/cap/an,2010)

Carne de vita Romania UE 8.1 19.7

Carne de miel 2.9 3.9

Carne de porc 28.4 44.4

Maruntaie 4.2 3.9

50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 vita miel porc maruntaie Romania UE

Consumul de carne de vita este in crestere, dar este vanduta la preturi competitive cu carnea de porc. Acest lucru se va schimba cand Romania va adera la UE la 1 ianuarie 2007. Cresterea pretului la carnea de vita va favoriza fara dubii consumul de carne de porc si de pui, asa cum s-a intamplat si in cazul altor state membre noi.

Bilantul carnii de porc 2009 Nr. porci (mii) Productia (000t) Importuri (000t) Exporturi (000t) Consumul (kg/cap) 45,09 44,99 45,11 45,43 45,70 carne 1200 1218 1237 1255 1275 6565 2008 6174 2009 5793 2010 5428 2011 5364

18375 18387 18478 18648 18799 80 83 89 94

carne 76

CONCLUZII: