Istoria rasei Angus

Din Scoia n toat lumea

Bovinele din rasa Aberdeen ANGUS au fost crescute pentru prima dat n Scoia n jurul anului 1870 !storia rasei i are ns nceputul la mijlocul secolului al "#!!!$lea Strmoul rasei este taurul %Btr&nul 'oc(% nscut n anul 18)* i care aparinea cresctorului de bovine +u,- .atson /ama rasei An,us este %Btr&na Grann0% nscut n anul 18*) i aparin&nd aceluiai cresctor 1a a fost prima bovin An,us nre,istrat n cartea rasei %2ld Grann03 a trit *4 de ani i a ftat *5 de viei6 din care *) au supravieuit 7e atunci s$a mbuntit continuu selecia i reproducia acestei rase6 ea rsp&ndindu$se foarte rapid n Statele Unite6 8anada6 Noua 9eeland6 Australia i mai nou i n :om&nia

Creterea specific a bovinelor ANGUS:

;rin selecie strate,ic bovinele An,us au devenit specifice produciei de carne 8alitatea crnii bovinelor Aberdeen An,us este mbuntit continuu :asa continu s se e<tind printre cresctorii de bovine din ntrea,a lume

=n >ilele noastre rasa Aberdeen ANGUS este pre>ent n toat lumea =n Statele Unite6 An,us este cea mai ndr,it ras de carne6 iar la noi n ar i n Australia se vinde carnea de vit An,us at&t en detail c&t i n ,astronomia de v&rf

Angus Cretere extensiv

Carne e vit premium i costuri e ntreinere sc!ute prin ngrarea n sistem extensiv

Bovinele n,rate pe pune sunt o bun alternativ a n,rrii convenionale prin furajare n ,rajduri ;entru ?arpaten /eat6 n,rarea pe pune este o condiie eseniala pentru producia de carne de vit de calitate =n,rarea e<tensiv reduce efortul de n,rijire al bovinelor =n acest fel mana,ementul bovinelor este mai simplu i costurile mai sc>ute fa de creterea obinuit n mod intensiv

Avanta"ele ngrrii extensive:

=n,rare prin punat 1conomie la furajarea prin concentrate @ reducerea costurilor =n,rare eficient datorit efortului de munc redus Apstrarea animalelor pe puneB 8erine minimale privind n,rijirea bovinelor Apune6 ,rajd cu stabulaie liberB /ana,ement simplu i costuri de producie sc>ute ;roducia de carne din furajare pe pune reduce dependena faa de piaa de furaje 8onsumatorul din >iua de ast>i ale,e carnea n funcie de valoarea preului 8arnea din producie e<tensiv ofer o valoare adu,at ecolo,ic6 etic6 sen>orial Ci psi-olo,ic nutriDional

Carnea e Angus
#armorat$ frage i suculent

8arnea de un rou aprins a bovinelor ANGUS impresionea> prin ,ustul ei fin i consistent 8arnea fra,ed i marmorat este foarte cutat n ,astronomia de v&rf i n sectorul premium 8arnea de vit premium de la ?arpaten /eat ia natere pe punile din Eransilvania ;roducia de carne din furajare natural pe pune este mai economic i mai util din punct de vedere ecolo,ic =n comparaie cu n,rarea intensiv cu ajutorul preparatelor concentrate6 la noi durea> o perioad mai lun, n,rarea6 dar aceasta d crnii fineea i ,ustul desv&rit

Caracteristicile crnii e vit ANGUS

8arne de vit marmorat i fra,ed :andament ridicat la sacrificare si numeroase posibiliti de valorificare 8arcase cu mult carne i oase fine ;ri abatori>ate ,ustoase i cu fibre fra,ede

Agricultura n %om&nia
%om&nia ofer con iii i eale pentru agricultura ecologic

8u o suprafa util de peste 15 /il de -ectare6 :om&nia este dup ;olonia al doilea cel mai mare productor de produse a,ricole din 1uropa 8entral i de 1st =n secolul al 14$lea :om&nia era ,r&narul 1uropei Ast>i sunt cultivate doar F0G din suprafeele utile din :om&nia Aportul de pune @ de mare importan pentru producia

animal @ cuprinde )68 milioane de -ectare ;e restul terenurilor se cultiv preponderent cereale6 n special porumb i ,r&u

'otenial enorm pentru investitori:

;reuri sc>ute ale terenurilor ;reuri sc>ute ale imobilelor Suprafee ntinse necultivate Nivel sc>ut de salari>are 8a membru al Uniunii 1uropene profit :om&nia de comer liberali>at cu U1 Acordarea de subvenii crescute pentru a,ricultur

Argumente pentru pro ucia e carne e vit n %om&nia:

8lim continental cu precipitaii suficiente :esurse naturale enorme cu pam&nturi fertile Suprafaa total a punilorH )68 milioane de -ectare ;reuri sc>ute ale terenurilor i imobilelor 8unotiine ale populaiei n domeniul creterii animalelor

Aceste condiii au convins firma ?arpaten /eat s investeasc n a,ricultura din :om&nia 8ondiiile naturale permit at&t o producie de carne de vit ecolo,ic c&t i o a,ricultur biolo,ic

Agricultur ecologic
Agricultura ecologic este calea e urmat

A,ricultura convenional srcete pm&ntul6 dunea> animalelor i duce la introducerea de substane duntoare n apa freatic Acest lucru duce6 pe termen lun,6 la o cretere a costurilor pentru a,ricultori i la sta,narea recoltei

Consecinele agriculturii convenionale:

=n,rm&ntul c-imic i pesticidele otrvesc pm&ntul i apa freatic Utilajele ,rele mresc densitatea pm&ntului Ee-nica ba>at pe ,enetic reduce diversitatea dar i susceptibilitatea plantelor vis$a$vis de boli ;reurile pentru ,a>e6 n,rm&nt i semine sunt n continu cretere

De ce este agricultura biologic o alternativ pentru %om&nia(

8reterile de pre pentru resurse afectea> doar parial a,ricultorii ;rodusele biolo,ice se v&nd mai scump dec&t produsele alimentare convenionale ;rodusele biolo,ice au anse mai mari pe pieele de e<port 8ompanii cu e<perien ca i ?arpaten /eat ofer posibiliti de comerciali>are

'rogramul ANGUS
Devenii partenerul nostru)

;entru a crea o reea de producie ANGUS la nivel naional cutam parteneri de ncredere pentru a produce viei Noi v putem oferi cunotiinele i e<periena noastra6 suport te-nic i lo,istic precum i preuri ec-itabile =n sarcina dumneavoastr intr creterea i n,rijirea bovinelor precum i producia de viei

8reterea de bovine ANGUS poate fi o oportunitate interesant pentruH

Iermele de lapte care doresc s treac pe punat i producie de carne ;roprietari de terenuri a,ricole care doresc s inte,re>e creterea de bovine de carne ;roprietari de puni care nu cultiv terenul

Oferta nostr de vnzare Bovine ANGUS Colaborarea noastr #iDele mai mari de 1* luni 8umprm viei ANGUS nDrcaDi Adup v&rsta de F$1* luniB pentru a$i n,ra i a$i folosi pentru producia de carne 'uninci6 ,estante n J$) luni Garanie ec-itabil de cumprare a vieilor pentru n,rat6 Eauri pentru reproducie cu ,enetic prev>ut n contract de top

/aterial seminal ANGUS cu nalt potenDial ,enetic

Cum funcioneaz programul

8ontactai firma ?arpaten /eat pentru a pro,rama o vi>it la noi la ferma 2fert de pre i ale,erea opiunii potrivite pentru 7vs =nc-eierea contractului de parteneriat i stabilirea preurilor pentru rscumprarea vieilor ntrcai ?arpaten /eat pre,tete bovinele i documentele necesare Apedi,ree6 carantin6 anali>e i vaccinriB pentru preluare 5 8retei i n,rijii bovinele ANGUS i producei viei proprii F ?arpaten /eat cumpr ,arantat vieii ntrcai dup F$1* luni 1 * J ) Construii*v propria ferm e bovine ANGUS Noi v susinem)

?arpaten /eat mpreun cu partenerul su ANGUS Group v pun la dispo>iie e<periena n creterea bovinelor ANGUS i v ofer consultan n construcia unei ferme durabile de bovine ANGUS

+ putem pune la ispo!iie urmtoarele servicii:

8arantin pentru bovine6 documente de provenien i pedi,ree 8onsultan n domeniul creterii bovinelor ANGUS /ana,ementul animalelelorH consultan periodic i coordonare prin e<peri n creterea i tratamentul bovinelor /ana,ement a,ricolH producia de furaje pentru bovine /ana,ementul sntaii bovinelor /ana,ementul fermeiH Susinere n construcia propriei ferme 8onsultan n domeniul a,riculturii biolo,ice colari>are i practic la ferma noastr

Avanta"e pentru ambele pri implicate

8ontractual ,arantm rscumprarea vieilor produi #ieii trebuie alptai cel puin F @ 1* luni de ctre mam nainte de a fi rscumprai Garania de rscumprare a vieilor reduce riscurile partenerului i i asi,ur acestuia o pia de desfacere rentabil !nvestiiile sunt astfel amorti>ate ntr$un timp relativ scurt =n tot acest timp ?arpaten /eat se poate concentra pe n,rarea final a vieilor i pe v&n>area crnii de vit ANGUS de calitate

#i,ai #iron sustine ca ferma cu vaci in rasa Angus este foarte profitabila

/ereu intre doua avioane sau intre doua dele,atii de fermieri6 /i-ai /iron este ,reu de prins pentru un dialo, de presa ;entru K;rofitul a,ricolK6 intreprin>atorul de la 7ostat6 judetul Alba6 a facut o e<celenta demonstratie cu privire la rentabilitatea vacilor de carne /i-ai /iron a inceput afacerile din domeniul carnii de vita cu rasa Aberdeen$An,us A adus vacile din Scotia Are acum apro<imativ J00 de taurine An,us in Apuseni /ai are o alta ferma6 de 8-arolais6 in nordul /oldovei K#acile An,us se cresc foarte usor Nici nu simti ;oti sa le lasi pe camp6 prin padure Nu au probleme Erebuie sa lasi niste baloti de fan pe$acolo Nu este nevoie de o preocupare speciala 8resc foarte bine6 au fatari foarte usoare 1ste o rasa mai primitiva6 dar e<ceptionala Un tauras poate ajun,e la 550 de (ilo,rame intr$un an #itelul su,e 5$F luni tot laptele6 apoi se intarca naturalK6 spune omul de afaceri #acile An,us au lon,evitate foarte buna6 traiesc pana la *0 de ani :asa se poate combina perfect cu Baltata :omaneasca :e>ulta metisi cu proprietati deosebite6 mai ales ca Baltata da o cantitate mai mare de lapte si6 in consecinta6 sporul de crestere a vitelului este foarte mare ;asunea cultivata stimulea>a cresterea animalelor 8resterea este profitabila numai daca ai teren suficient pentru pasune !nsa trebuie preci>at ca pajistea nu este suficienta doar cu ce da 7omnul pe ea KAr trebui sc-imbata filo>ofiaH sa nu tii animalul in tarc si sa$i aduci mancare la nas6 ci sa cree>i pasuni cu ierburi bine selectionate 1ste obli,atoriu sa ai acolo si le,uminoase6 de ,enul trifoi6 ,-i>dei6 dar si ,raminee ca festuca6 lolium etc Am facut acest e<periment si mer,e mult mai bine6 comparativ cu pasunile simple ;e o pasune cultivata6 sporul de crestere poate atin,e * (ilo,rame pe >i Nu in padoc si fara concentrateK6 e<plica fermierul 1l foloseste6 totusi6 * (ilo,rame de concentrate pe >i pentru fiecare tauras la in,rasat sau pentru vacile ,estante !n rest6 toate animalele primesc numai fan #aca de carne poate sa salve>e balanta de plati a :omaniei !n conte<tul in care numarul taurinelor din :omania scade6 /i-ai /iron crede ca >oote-nia se poate reface numai printr$un amplu pro,ram de metisare6 atent urmaritH K7aca ne referim la ce efective erau inainte de 14406 asta>i avem sub un sfert din numarul taurinelor de$atunci 1u cred ca6 incet$incet6 aproape ca se e,ali>ea>a preturile de la noi cu preturile din 2ccident Laptele este inca mai bine platit la noi decat in Germania sau in Iranta 1u am niste ecuatii foarte simple in minte 7aca avem vreo doua milioane de vaci in :omania6 ne trebuie numai 500 000 sa facem cota de lapte :estul se pot metisa toate cu rase de carne Si daca ducem calculul pana la capat6 1 500 000 de carcase din rase de carne le putem avea rapid6 in *01* !nmultim mai intai cu J50 de (ilo,rame in medie6 si apoi inmultim cu 5$F euro pe (ilo,ram 2btinem cateva miliarde de euro Am putea acoperi jumatate din deficitul balantei de plati e<terne al :omaniei numai cu vacile de carne Eot mai multi oameni de afaceri incep sa reali>e>e importanta economica a vacii de carne 1u m$am straduit putin pe >ona /untilor Apuseni si in nordul /oldovei Am dat material seminal ,ratuit6 acum dau si taurasiK Statul trebuie sa intervina /i-ai /iron considera ca Guvernul ar trebui sa treaca de la declaratii la stimularea efectiva a crescatorilor care mer, pe rasa de carne Sa subventione>e materialul ,enetic Iie ca este vorba de paiete6 fie de taurasi cu pedi,ree atestat din rasele consacrate KAceasta initiativa ar da re>ultatele cele mai bune Am aplicat$o si eu si am va>ut ca are efecte po>itive /ai usor este sa oferi taurasi6 mai ales pentru >onele de munte ;entru fiecare vitel de carne obtinut6 omul ar trebui stimulat Sa vada ca mer,e intr$o directie bunaK6 spune fermierul !n felul acesta6 omul nu si$ar mai vinde vitelul la 150 de (ilo,rame Aici ar trebui sa se implice asociatiile de profil6 dar6 aceste or,ani>atii6 deocamdata6 nu e<ista /i-ai /iron le recomanda fermierilor sa nu vanda animale vii6 fiindca nu este rentabilH un profit brut de 1 000 de euro la 500 de (ilo,rame /i-ai /iron crede in eficienta unor filiere re,ionale6 care sa abatori>e>e in comun

animalele !n ce il priveste6 face salam sau trimite carnea la unele restaurante de lu< din Eransilvania6 dar si din Bucuresti6 unde clientii sunt mai mult straini 8ontea>a si pe educarea romanilor privind calitatea carnii de vaca de carne ;romovarea carnii de vaca cu calitati superioare este tot sarcina asociatiilor profesionale6 nu a statului 7eocamdata6 restaurantele unde comerciali>ea>a antricoatele maturate timp de *8 de >ile6 repre>inta o filiera e<trem de redusa6 prin care se poate face educarea ,ustului public

Cu o investitie e cateva !eci e mii e euro$ tot mai multi fermieri romani in Clu"$ Covasna$ -rasov si Sibiu evin can i ati la contracte banoase pentru carne e vita premium. Ads b0 !NE1:N1E ;:2E# La mijloc sunt rase de lu<6 precum Blac( si :ed An,us Sunt cele mai apreciate soiuri din lume6 impreuna cu rasa japone>a ?obe ;entru ca in ultimii ani restaurantele stea($-ouse s$au de>voltat constant si profitabil si in :omania6 mana,erii sunt dispusi sa caute crescatori auto-toni6 in loc sa aduca materie prima din Statele Unite6 Uru,ua06 ;olonia6 Spania sau 2landa !n satul :asca din 8luj6 Ardelean /atis a intrat in afaceri cu o microferma de bovine6 soi auto-ton 8osturile erau mici6 dar profitul minuscul Apoi a aflat ca in 8apitala se cauta rase de lu<6 iar pretul oferit e triplu A comandat din Un,aria primii taurasi blac( an,us "Ne extindem si pe angus in paralel cu baltata romaneasca, ca sa avem si angus original si metis. Merge imperecheat si cu baltata. - Cat a costat? - 2500 de euro. e poate sacri!ica dupa " luni, # an, cand a$unge la o greutate de %-&00 de 'g. (epinde de pasune si de conditii." A ajuns la 15 8ornutele premium se cresc in tarcuri separate6 iar vacile nu pot fi mulse 8ine incrucisa>a taurii cu vaci de lapte pierde certificarea nisei numite stea(-ouse Acesta a fost primul stea(-ouse desc-is in :omania acum J ani$ un concept american6 mi< intre macelarie6 de unde poti pleca in sacosa cu o carne proaspata6 pe care sa ti$o faci acasa6 si restaurant a la carte6 unde macelarul prepara pe loc ce ai ales din fri,ider 7iferenta intre acesta si orice alt restaurant e ca li se ofera clientilor doar vita de calitate premium ")rasimea patrunde undeva intre !ibrele de carne. Cand o pui pe gratar, grasimea se topeste si gateste carnea pe !ibra. *ana acum nu exista o cultura a carnii de vita in +omania. ,sta a intrat pe piata ulterior"6 povesteste !osif Stefanescu6 bucatar ;e clienti nu ii interesea>a daca friptura are sau nu pasaport

Si mana,erul 7ra,os ;anait admite ca asta nu contea>aH "- comparam cu o vita pe care o aduc de pe alt continent, care are un alt pret de transport. Nu-mi pasa daca este din +omania.*re!er sa !ie din +omania pentru ca e a noastra. " /ana,erii acestui stea(-ouse au tatonat anul trecut semnarea unor contracte cu furni>ori romani de vita red an,us din 8ovasna6 Sibiu si Brasov 7emersul nu s$a finali>at6 pentru ca nivelul de calitate nu era optim si constant N$ au renuntat la idee6 dar nici nu se ,rabesc 8and ceri 1)4 de lei pentru un /aster :ib 10e nu iti permiti sa ,resesti Altii au ,asit ,ustul6 nu si volumul dorit "Nu am avut probleme de calitate, ci de ritmicitate a aprovi.ionarii. Noi aici !acem volume destul de mari si avem nevoie de un producator care sa !aca !ata acestui ritm. Consumam cateva sute de tone pe an"6 spune ;etre G-erman 8a sa tina un restaurant intre,6 fermierul ar trebui sa investeasca macar 1*5 de mii de euro6 pentru un efectiv de 50 Suma astronomica6 pentru taranul roman

'ropunere e afacere pe +alea /&rtibaciului: investiii n vaci e carne

0* !unie *01J *JH17 M Sibiu Eraian 7eleanu

0ermierii e pe +alea /&rtibaciului sunt invitai s investeasc alturi e ferma cu 1. 000 de bovine a elve ienilor de la ?arpaten /eatH s cumpere de la ei vaci i tauri6 s creasc viei6 pe care s i v&nd napoi celor de la ?arpaten /eat ?arpaten /eat a aprut pe #alea +&rtibaciului $ iniial la Nocric-6 dup care i$au stabilit sediul la /arpod @ n *008 Un mcelar @ Samuel .idmer @ i un >oote-nist @ Stefan 'un,6 au aflat c :om&nia poate fi o oportunitate pentru creterea bovinelor Au nceput cu 1*0 de bovine din rasa Aberdeen An,us 6 iar acum @ dup investiii de mai multe milioane de euro $ n ferma care administrea> * 500 de -a de teren cresc apro<imativ * 000 de vite

Sunt bovine de carne6 iar pentru a intra pe piaa marilor retaleri6 este nevoie de o producie mult mai mare6 carne care s fie procesat tot n :om&nia ;entru a crete 3producia3 cei de la ?arpaten /eat spun c au nevoie de colaborarea fermierilor din >on
Carne$ nu lapte

3Nu mai ai ce s faci cu lapteleN3 este ntrebarea pe care elveienii o adresea> locuitorilor de pe #alea +&rtibaciului Asta n conte<tul n care este deja cunoscut problema valorificrii lapteluiH procesatorii s$au redus drastic6 preul laptelui este infim A06F @ 068 leiOlitruB6 iar de cele mai multe ori plile fie nt&r>ie6 fie nu mai vin deloc 3=n !rlanda sunt 1J7 de vaci la suta de -ectare =n :om&nia sunt doar 15 vaci la suta de -ectare 1<ist o cerere tot mai mare de carne de vit n 1uropa de est6 de ce s aducem din America de SudN =n acest moment6 :usia6 de e<emplu6 poate asi,ura doar 165G din necesar36 au declarat repre>entanii ?arpaten /eat Acetia s$au nt&lnit cu fermierii din >on la finele sptm&nii trecute6 c&nd au i semnat actul constitutiv al Asociaiei Aberdeen An,us din :om&nia 3;rocentul produciei de carne de vit n 1uropa este n scdere6 dar preurile sunt n cretere ;reurile sunt mai bune dec&t n America Avem nevoie de parteneri pentru a ne de>volta36 spune Samuel .idmer6 adres&ndu$se cresctorilor de vite pe pune
Un taur( 1.233 e euro

:asa Aberdeen An,us este crescut pentru producia de carneH vacile nu trebuie niciodat mulse6 sin,urul lapte produs este cel pentru -rana vieilor 3Are cel mai mare randament n creterea e<tensiv pe psune 1ste i prolificH are primul viel la doi ani6 n timp ce restul raselor au primii viei dup trei ani36 susin repre>entanii ?arpaten /eat ;arteneriatul propus de acetia fermierilor locali presupune ne,ocierea preurilor la ac-i>iia de tauri An,us Apentru reproducieB i juninci mai mari de 1* luni sau ,estante 7e la aceti fermieri6 mai apoi6 cei de la ?arpaten /eat vor cumpra vieii An,us cu v&rsta cuprins ntre F i 1* luni i o ,reutate ntre *00 i )00 de (, Un ,rup de fermieri din 8-ipr a intrat deja ntr$un astfel de parteneriat 31u >ic c merit La v&n>are6 noi oricum nu ne prea descurcam La noi au fost cumprate deja *5 de juninci i trei tauri ;entru un taur am pltit ntre 1 500 i * 500 de euro36 spune unul dintre cei care6 prin asociaia din care face parte6 a intrat n parteneriat cu ?arpaten /eat ;reurile taurilor oferii la v&n>are ajun, i la J 000 de euro pentru un e<emplar ;&n acum6 elveienii de pe #alea +&rtibaciului au un numr de apro<imativ )0 de parteneri 8arnea este procesat la un abator din I,ra 3Nu vrem s vindem vitele vii #rem ca procesarea s fie fcut tot n :om&nia6 valoarea s o cretem aici 8el mai important lucru este c am nceput s punem ba>ele unei piee locale =n >ece ani vrem s construim un brand6 aici n :om&nia36 i propune Samuel .idmer

?arpaten /eat face contracte pentru cresterea viteilor din rasa An,us ;rima pa,in P 9oote-nie

S8 ?arpaten /eat din judetul Sibiu inc-eie contracte cu cei care vor sa creasca vitei pentru carne Aberdeen An,us Iie ca este vorba de rasa pura sau de metisi obtinuti din vaci Baltata6 ?arpaten /eat cumpara viteii la 8$ 10 luni6 dupa intarcare6 la minim *00 (, ?arpaten /eat a demarat acest pro,ram in *011 Un al doilea pro,ram de cooperare cu micii fermieri se refera la metisarea pe Baltata :omaneascaH prin monta naturala sau cu material seminal con,elat 7upa intarcare6 cumpara vitelul /asculii sunt castrati a doua >i dupa fatare La prima ,eneratie6 metisul preia foarte multe din caracteristicile An,usului K8and vitelul are *00 de (ilo,rame6 oferim 500$700 de euro pe e<emplar6 indiferent daca sunt taurasi castrati sau vitele Boii se trimit la abatori>are intre *1$*) de luni Am avut si carcase de J80 de (ilo,rameK6 spune Samuel .idmer6 unul din cei doi proprietari 4lvetienii urmaresc sa e!volte ferma e ingrasare 8ompania ?arpaten /eat a fost infiintata de doi frati din 1lvetiaH Samuel .idmer si Stefan 'un, 8ei doi au simtit ca pot incepe o buna afacere Samuel este macelar6 cunoaste piata carnii din 1uropa Stefan este de profesie >oote-nist 1i au adus la Nocric- 1*0 de vaci din Germania Au cumparat ,rajdurile fostului !AS6 pe care le$au moderni>atH au inaltat coama ,rajdurilor6 au montat ferestre noi si mari6 sa intre mai mult aer si mai multa lumina Ierma are 1 J00 de animale si este impartita acum in trei puncte de lucruH reproductia6 carantina si ,rajdurile de in,rasare Acestea se vor de>volta foarte mult in viitorul apropiat6 spune .idmer KAm venit din *0086 imi place aici Locuiesc la Sibiu Am pro,ram de dimineata pana seara La inceput6 am dormit in ferma 8 luniK6 povesteste Samuel Spri"in pentru construirea unei ferme K8rescatorii pot vi>ita ferma noastra6 suntem desc-isi la orice tip de informatii au nevoie Le oferim recomandari de furajare6 dar va ro, sa nu le publicatiK6 spune Ilorina /untean6 director de mar(etin, Samuel .idmer poate sa ofere unui crescator oricate juninci doreste 7aca nu are suficiente in ,rajdurile proprii6 aduce din Germania Eoate animalele au pasapoarte de ori,ine6 cu toate vaccinarile si controalele veterinare ,arantate An,us isi ,aseste usor cumparatori Asa sustine Samuel .idmer6 un om de )0 de ani Stie bine piata carnii de vita din toata 1uropa K!n fiecare tara este un specific !talienii prefera animale rosii ;iata pentru An,us este partea de nord a continentului $ Germania6 1lvetia6 An,lia /ai putin Iranta !n America6 An,us este cea mai cunoscuta rasa Si in 8anada6 Australia sau Noua 9eelandaK An,us este apreciata pentru marmorarea carnii6 e<plica fostul macelar Castrarea taurasilor se face a oua !i upa fatare 8a sa evite stresul animalelor6 ?arpaten /eat castrea>a taurasii a doua >i dupa fatare6 cu ajutorul unui inel de elastic6 atunci cand se crotalia>a Un bou An,us poate ajun,e la o tona Alt avantaj este ca nu trebuie sa se desparta animalele pe pasune La F luni6 An,us deja devine fertil 7aca nu ii castrea>a6 taurasii mer, cu mamele intr$o ,rupa si vitelele in alta ,rupa 1lvetianul cere prin contract micilor crescatori sa castre>e taurasii pentru ca boii cresc mai repede si pot ramane mai mult pe pasune Sistemul e fura"are :asa An,us se pretea>a foarte bine la conditiile din :omania Sistemul de crestere este e<tensiv #itelul ramane lan,a mama pana la 8$10 luni6 toamna tar>iu6 cand este intarcat #alorifica foarte bine iarba de pe pasunile inconjurate cu ,ard electric Are un spor mediu >ilnic de 1 *00$1 J00 ,rame6 doar din lapte si iarba6 fara concentrate !arna6 crescatorilor li se recomanda sa suplimente>e ratia daca este foarte fri, 7e furajare suplimentara au nevoie

si taurii Samuel .idmer foloseste fostele terenuri a,ricole ca pasune KAvantajul rasei An,us este ca poate valorifica si iarba de slaba calitate6 ceea ce nu este posibil cu rasele france>e6 cum ar fi 8-arolaise6 Limousine 7e aceea6 An,us este raspandit in toata lumeaK Acolo unde iarba este rara6 elvetienii de la Sibiu suprainsamantea>a terenul /ai fac si porumb de silo>6 numai pentru finisare #acilor care vor pleca la abator li se adau,a la ratie silo> de porumb si concentrate de cereale #acilor fara vitei li se da numai fan Silo! e porumb cu taietei e sfecla si bor,ot e bere ?arpaten /eat administrea>a * 000 -a .idmer spune ca un -ectar e suficient pentru o vaca Are F tractoare6 un ifron pentru balotii de fan6 masina de tocat pentru silo>6 remorci mari pentru transportarea fanului !n fiecare an6 seamana )0 de -ectare de porumb pentru silo> Silo>ul de porumb il amesteca in remorca furajera cu fanul !n porumbul silo>6 pune si taietei din sfecla de >a-ar6 cam *5G Silo>ul iese mai suculent daca i se adau,a si bor-ot de bere /ai seamana *00 de -ectare de lucerna si trifoi KIacem si silo> de lucernaH prima coasa $ dupa inflorire La a doua coasa6 este mai eficient sa se faca silo>ul din otava de J0 cm !nainte de inflorire6 cand lucerna este mai suculenta 8and e prea mare6 lucerna are multa celulo>a Erebuie tocata la J$) cm 2 tasam imediat cu .ollaK6 recomanda fermierul elvetian La ferma se produce mai putin semifan6 in baloti cilindrici etans Nu e rentabil din cau>a pretului mare al foliei !n plus6 se pot spar,e in timpul manevrarii 8ei doi elvetieni spun ca nu au putut beneficia de fonduri europene din cau>a birocratiei Asa ca au renuntat6 c-iar daca ar fi fost profitabil pentru ac-i>itionarea utilajelor 'refera monta naturala 8ei de la ?arpaten /eat aduc material seminal numai pentru pro,ramele de parteneriat cu micii crescatori ;entru animalele proprii6 practica monta naturalaH un taur la J0 de vaci K!n sistemul de crestere a vacilor pe pasune6 este foarte ,reu sa faci inseminare artificialaH trebuie sa verifici fiecare animal6 sa le sincroni>e>i !n sistemul nostru de crestere6 monta naturala dirijata este cea mai buna re>olvare6 taurul isi face treaba si este mult mai simplu lo,isticK 1levetienii lasa taurul in cireada doar doua luni6 in iunie si iulie6 ca sa obtina viteii in martie$aprilie 7upa doua luni6 vacile se verifica la eco,raf 8u cele care nu au ramas ,estante se creea>a un ,rup si raman cu taurul alte doua luni 8ele care nu raman ,estante nici a doua oara6 vor fi duse la abator KNoi nu provocam caldurile artificial 70G din fatarile noastre au loc primavara6 iar J0G dintre vaci fata toamna6 prin octombrie$noiembrieK6 spune Samuel .idmer :asa An,us nu pre>inta probleme de sanatate6 fata usor si re>ista foarte bine la factorii de mediu Se mai intampla sa$si mai rupa cate una vreun picior ;robleme majore de sanatate nu e<ista An,usul are o blana foarte deasa si foarte lun,a 1ste important ca animalele sa fie rase pe spate fiindca transpira in ,rajd si pot avea probleme cu plamanii6 e<plica Samuel .idmer 'unincile6 in special6 cand intra in calduri6 transpira si pot sa racesca usor ;roblemele apar6 de re,ula6 atunci cand diferentele de temperatura dintre ,rajd si afara sunt prea mari Nu este nevoie de stabulatie 5A trebuit sa pornim e la genetica5 8ei doi elvetieni au un partener in Austria6 unde vand carcasele K!deea noastra este sa de>voltam in :omania o piata a carnii de An,us 7e aceea am si venit aici Am va>ut insa ca trebuie sa pornim de la ,enetica /ai intai6 formam viteii6 producem animale Abia apoi vom trece la abatori>are ;as cu pas6 facem infrastructura Nu trebuie sa faci abator si sa nu ai ce prelucra 8resterea este o activitate mai usoara Iinisarea si comerciali>area sunt putin mai dificile 8arcasele trebuie sa fie corespun>atoare standardelorK6 spune fermierul