Realizarea unui proiect

tehnologic de fermă
cunicolă în sistem intensiv
de
creștere cu capacitate de
700 t carne în viu pe an (8
hale
Realizarea unui proiect
tehnologic de fermă
cunicolă în sistem intensiv
de
creștere cu capacitate de
700 t carne în viu pe an (8
hale
Facultatea :Ingineria si Gestiunea Productiei Animaliere
Specializarea :Antreprenoriat in productiile animaliere , masterat
An de studiu II , Grupa I

PROIECT DE INFIINTAREA UNEI FERME CUNICOLE

CU O CAPACITATEA DE 700 TONE DE CARNE (8 HALE)
Conducator stiintific: Pirsan ( Sofianu) Andreea Marcela
Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu
Mardale(Mihai) Ana-Maria

Proiectarea si dezvoltarea fermei cunicola in sistem intensive de crestere cu

capacitate de 700 tone carne in viu pe an (8 hale )

Fundamentarea importanţei, necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Numeroasele rase de iepuri de casa raspandite in intreaga lume provin din

Peninsula Iberica si s-au extins in toate regiunile imperiului roman prin intermediul
schimbului si circulatiei comerciale din timpul romanilor.In zilele noastre tarile
mediteraniene (Spania,Italia,Franta)sunt caracterizate prin cel mai ridicat consum
de carne de iepure din lume. In China , iepurii de casa au fost introdusi pentru
aprovizionarea cu carne a populatiei, iar iepurii Angora pentru productia de lana .
China fiind cea mai mare producatoare de lana de Angora din lume. In regiuni cum
ar fi Asia ,Africa si America de Sud au fost aclimatizati iepurii de casa, deoarece
carnea de iepure nu cunoaste restrictii religioase iar intretinerea acestot animale nu
necesita un spatiu prea mare si este usor de facut chiar si de cei mai saraci.

Astfel , iepurele de casa a devenit o sursa valoroasa de hrana si de lana. El este

acum foarte prertuit in crescatoriile de animale de rasa si e langa casa omului si se
bucura de o atentie din ce in ce mai mare din partea crescatoriilor.1

Proiectarea amplasarii fermei

1
Winkelmann/Lammers Cresterea iepurilor de casa M.A.S.T 2006 pg 7
Conditiile de amplasare:

Din punct de vedere al conditiilor minime de amplasare, ferma trebuie sa

aiba acces la infrastructura publica , sa aiba sursa de apa proprie cu bazin de
captare sau sa fie legata la reteaua publica de alimentare cu apa. Deasemenea,
ferma trebuie sa aiba acces la reteaua publica de alimentare cu energie electrica sau
sa aiba capacitati proprii de productie a energiei electrice ( panouri solare, eoliene
etc.)

Pentru fermele și crescătoriile de iepuri cu peste 5.000 de capete trebuie

avut in vedere ca potrivit O.M.S 119/2014 (M.S.). pentru aprobarea Normelor de
igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei in ceea ce priveste
amplasarea fata de cea mai apropiata casa, dar aceste prevederi trebuie coroborate
cu cele care prevad ca platformele sau locurile pentru depozitare a gunoiului de
grajd .

Oportunitatea infintarii fermei

Prezentul proiect schiteaza planul de afacere pentru infiintarea unei ferme

agricole ce va avea ca principal obiect de activitate cresterea iepurilor pentru carne
din rasa Uriasul Belgian cu scopul, pe termen scurt si mediu, de a obtine produsi
destinati sacrificarii. Pe termen lung ne gandim la diversificarea activitatii, prin
punerea in functiune a unui punct propriu de sacrificare si de prelucrare a anumitor
piese din carcase.
 Analiza mediului natural si demografic – situatia de fapt

Detinem in proprietate aproximativ 25 ha de terenuri agricole (categoriile

arabil si pasune), situate in comuna Leleasca din nordul judetului Olt, mai exact
intr-o zona de dealuri si vai din zona de vest a podisului Cotmeana, intre raurile
Cungrea si Cungrisoara.

Cadrul natural este format din zone impadurite ( specia dominanta fiind o
cvercinee - garnita ) intrerupte de pasuni si terenuri arabile, solul fiind unul de
valoare medie spre inferioara, in general din categoria celor brun – roscate de
padure.

Majoritatea terenurilor agricole din zona sunt acide ( ph scazut ), astfel incat
se recomanda aplicarea de amendamente pe baza de carbonat de calciu si carbonat
de magneziu.

Clima este de tip continentala extrema, fiind caracterizata de oscilatii mari

ale temperaturilor intre vara si iarna, verile fiind in general secetoase. Avand in
vedere acest lucru, pe viitor se impune implementarea in practica agricola a unuia
dintre principiile permaculturii ; incetinirea si retinerea partiala a apelor care se
scurg pe versanti in urma precipitatiilor.

Activitatile agricole traditionale din zona sunt reprezentate de cresterea

animalelor si pomicultura, comuna Leleasca fiind prima din judetul Olt care a
inregistrat un produs traditional : este vorba despre prunele uscate.

Din punct de vedere demografic, atat comuna Leleasca cat si unitatile

administrativ – teritoriale vecine acesteia prezinta un spor al populatiei negativ in
mod constant, incepand cu anul 1990. Structura fortei de munca este caracterizata
de imputinarea si imbatranirea celor care au activat si activeaza in agricultura, fie
ca este vorba despre muncitori calificati sau necalificati. In acest sens, s-a ajuns la
situatia ca aproape toti locuitorii care stiu sa foloseasca utilaje agricole au varsta de
peste 50 de ani, majoritatea dintre acestia avand varsta de peste 65 de ani.

Tinerii care inca mai domiciliaza in zona ( persoane sub 40 de ani )

reprezinta un procent de aproximativ 10% din populatia zonei, majoritatea dintre
acestia desfasurandu-si activitatea in orase mari ale tarii sau in strainatate.

Analiza mediului economic si legislativ

Fata de cele prezentate mai sus, am apreciat ca fiind vadita optiunea pentru
cresterea animalelor, pomicultura pe suprafete importante din punct de vedere
economic “descalificandu-se” prin raportare la lipsa acuta de forta de munca, zona
aflandu-se intr-un proces accelerat de depopulare.

Cresterea iepurilor de carne este o optiune sustinuta atat de situatia

capitalului funciar aflat in proprietate ( in curs de extindere ), a posibilitatii de a
inchiria o pasune de aproximativ 40 ha aflata in patrimoniul unitatii administrativ-
teritoriale ( cu posibilitati de extindere ), cat si de posibilitatea de a efectua
lucrarile cu un numar minim de angajati, activitatea avand ca scop pe termen scurt
si mediu obtinerea de produsi destinati sacrificarii.

Adaug la cele prezentate faptul ca piata carnii de iepure nu este saturata nici
in Romania si nici in restul Europei, in contextul in care consumul de carne de
iepure creste in fiecare an, ca urmare a unei adevarate ofensive a culturii
gastronomice. Mai mult, preturile au crescut in mod simtitor si constant, atat la
carcase de iepure cat si la carnea de iepure transata ( “piese “).

Un argument care m-a determinat sa aleg rasa de carne Uriasul Belgian este
si faptul ca aceasta este una din cea mai raspandita rasa de carne din Romania.

Totodata, din punct de vedere legislativ, exista un interes declarat si sustinut,

atat la nivel european cat si national, de adoptare a unor masuri prin care sa fie
incurajata productia interna a Romaniei si a celorlalte tari din Uniunea Europeana,
cu scopul de a reduce simtitor importurile acetei categorii de alimente, dar mai ales
cu scopul de a asigura siguiranta alimentara a cetatenilor, atat din punct de vedere
cantitativ cat si din punct de vedere calitativ.

PIATA SI COMERCIALIZAREA

Am ales Uriasul Belgian sau iepurele de Flandra deoarece deoarece este o

rasa mare de carne si are o conformatie armonioasa , constitutie robusta cu o masa
corporala cuprinsa intre 6-12 kg.

Corpul este masiv , urechiile lungi, de 17-20 cm, cu varful rotunjit si purtate
in sus ,in “V”.Ochii au culoarea inchisa sau roz la cei albinotici.Culoarea blanii
este aguti(salbatica)dar poate fi si neagra, cenusiu inchis, bruna, baltata sau alba.
Prolificitatea este medie iar indicele de folosire al femelelor este redus, de 2-3 ori
pe an.

Puii cantaresc la nastere 60-70 g dar cresc repede, astfel ca greutatea de

sacricficare (5)kg este atinsa la varsta de 2 luni.* 2

Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de iepure,

vom face o scurta prezentare a caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne
de iepure.
Carnea de iepure devine din ce in ce mai cautata din cauza faptului ca este o
delicatesa care nu contine colesterol, nu are grasimi si in plus beneficiaza de
proprietati curative pentru bolnavii de cancer. Carnea de iepure are un grad inalt de
digestibilitate ea fiind bogata in aminoacizi esentiali.

*Elena Ciudin –Rozatoare de companie Crestere si patologie MA.S.T 2005,pg 16

La controlul chimic, continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa
depaseasca 32 mg la 100 de grame de carne.
La examenul bacteriologic se admit maxim 3 – 4 coci / mm / camp microscopic.
Daca vom compara carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice,
aceasta se afla la loc de frunte. Se observa ca aceasta contine 40,15% substanta
nutritiva fata de 32,62% cat contine carnea de gaina, 27,11% fata de carnea de
porc, 24,61% fata de carnea de vitel si 24,20% fata de carnea de vaca.
In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte
feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Ea este dietiteca, sanatoasa, are
un continut foarte mic de colesterol fiind recomandata de foarte multi medici
nutritionisti si este foarte solicitata pe piata externa.
Beneficiile consumului regulat de carne de iepure:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan,
vita, porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita
si carnea de
porc.
- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.
- iepurele este bogat in proteine.
- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru
dietele specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190
calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc
2050 calorii.
- carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza
celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In
plus, carnea de iepure este usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol,
savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in
mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate
superioara. Prin fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust
excelent, de culoare alba, spre deosebire de cea provenita de la iepurele de camp,
care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice,
organismul omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand,
din carnea de vita – numai 62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine
22,0 % proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 – 100 calorii la 100 grame carne
de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie
cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 – 30 lei /
kg ), iar in restaurantele de lux este socotita o delicatesa.
Deci, carnea de iepure este foarte recomandata pentru:
- cei care sunt preocupati de aportul scazut de calorii;
- cei care au probleme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al
colesterolului sa fie scazut;
- copii, adolescenti si femeile insarcinate, deoarece au o nevoie tot mai mare de
proteine, fier si vitamine.
- carnea de iepure, spre deosebire de cea de vita sau de oaie, care au un pronuntat
miros specific, adesea neagreat de consumatori, are un miros fin, placut si
neintepator. Ea are un gust mai dulce, asemanatoare oarecum cu cea de pasare,
fiind extrem de apreciata de nutritionisti pentru calitatile sale dietetice
indiscutabile.
Stocare carnii de iepure, la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru
grade, carnea de iepure poate fi pastrata fara probleme timp de patru zile. Pentru o
perioada mai lunga de timp este necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va
pastra savoarea, carnea de iepure se spala, se usuca, preferabil prin folosirea unui
prosop curat, apoi se acopera cu un strat de ulei de masline, se infasoara in celofan
si se introduce in congelator.Tinand cont de caracterul relativ limitat al regasirii
produsului pe piata din Romania am stabilit pragul minim al pretului de
comercializare la suma de 30lei/kg iepure viu. Iepurii vor fi livrati in viu la
petshopuri de pe tot teritoriul Romaniei precum si taiati la restaurante,
supermarketuri sau complexe hoteliere cu care vom avea contracte ferme.

Consumatorii

Dupa cum am vazut anterior, carnea de iepure este recomandata tuturor

persoanelor, mai ales celor care au anumite afectiuni sau care trebuie sa tina o dieta
bazata pe un consum redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de
varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte
caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de carne de iepure nu este necesara
o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai
spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex,
ocupatie etc. Intr-adevar, pretul este relativ ridicat, dar daca analizam preturile si la
celelalte sortimente de carne, diferenta nu este foarte mare sau inaccesibila pentru
majoritatea oamenilor, mai ales ca, un consum regulat al acestui tip de carne este
recomandat de majoritatea nutritionistilor.
Pe piata din Pitesti, precum si pe intraga piata din Romania nu exista carne de
iepure spre vanzare. Singurele locuri de unde oamenii isi pot procura carne de
iepure sunt targurile si oboarele, dar in aceste locuri iepurii se gasesc vii.
Pretul carnii de iepure va fi de 30lei/kg.

Analiza pietei
Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand
am studiat toate informatiile publice si disponibile in ziare, reviste, analize ale
industriei, rapoarte demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte
analize ale unor institutii specializate, referitoare la piata din Romania privind
posibilele capacitati de absorbtie ale carnii de iepure, dupa o indelungata analiza,
am ajuns la concluzia ca aceste informatii nu prezinta o relevanta foarte mare, si,
am inceput o ancheta pe cont propriu. Vom incerca sa obtinem contracte pentru
vanzarea carnii de iepure la export.

Caracteristici si beneficii
Dupa cum am mentionat si in sectiunea anterioara, principalele caracteristici si
beneficii ale consumului de carne iepure sunt:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan,
vita, porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita
si carnea de porc.
- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.
- iepurele este bogat in proteine.
- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru
dietele specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190
calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc
2050 calorii.
- carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza
celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In
plus, carnea de iepure este usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol,
savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in
mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate
superioara. Prin fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust
excelent, de culoare alba, spre deosebire de cea provenita de la iepurele de camp,
care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice,
organismul omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand,
din carnea de vita – numai 62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine
22,0 % proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 – 100 calorii la 100 grame carne
de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie
cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 – 35 lei /
kg ), iar in restaurantele de lux este socotita o delicatesa.

Clienţii:

- vanzarile se vor face catre abatoare din tara;

- vanzari catre magazine alimentare;
- vanzari catre clienti externi (alta tara, regiune).

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi, din punct
de vedere al efectivului de iepuri produs, iar in zona noastra, avem concurenta zero
pentru acest tip de activitate.

Popularea

Lunar se populeaza cate o celula reproductie cu tineret in varsta de 14

saptamani ( cu 35 capete din care 31 femele si 4 masculi). O data cu acestia, in
celula de tineret se populeaza animale de reproductie in asteptare (2 capete din care
1 femele si 1 mascul).
Tineretul cu care se face popularea trebuie sa indeplineasca anumite cerinte
de calitate: sa aiba o greutate corporala de 2.5-2.7 kg la 14 saptamani, astfel incat
sa poata ajunge la 3-3.1 kg la 17-18 saptamani, sa aiba un exterior corect, fiecare
animal, fiind examinat individual din acest punct de vedere. Animalele trebuie sa
fie individualizate prin crotaliere si trebuie sa fie insotite de certificat de sanatate.
 La introducerea in cusca a tineretului, fiecare animal (individual), se face
localizarea adapatorii (prin ducerea fortat la adapare, punerea repetata in functiune
a acesteia), se administreaza 50-80 g nutret combinat (restrictionat, datorita
lacomiei cu care consuma cand este flamand) si un manunchi de paie. In acest caz
iepurele stresat poate prelua un surplus de celuloza, care sa ajute digestia. Pentru
reducerea stresului de 4-5 zile. In bazinul de alimentare cu apa se administreaza 1 g
vinamina C la 10 l apa..
O data introdus in cusca, iepurelui nu i se mai schimba locul decat la nevoie.
Trebuie urmarit indeaproape inceperea reproductiei, controlul gestatiei,
pregatirea cuibului, reprogramarea la monta, desfiintarea cuibului, intarcarea,
organizarea activitatii de reproductie, reforma animalelor adulte, cresterea
tineretului cunicol, climatizarea.

Hranirea Iepurilor

O sa ne oprim asupra hranei deoarece este factorul principal prin care

fermierul poate actiona pentru obtinerea unei productii mai bune, din punt de
vedere cantitativ si calitativ. Numai in cazul unei hranirii organizate, iepurii isi
maniferta pe deplin calitatile biologice – capacitatea de maturizare rapida,
fertilitatea ridicata si o viteza de crestere dupa fatare.
In cazul cresterii industrial aceste cheltuieli reprezinta 70-80% din pretul de
cost al productiei obtinute.
O alimentatie corecta poate fi realizata numai cu furaje care contin toate
substantele biologice active necesare pentru evolutia corecta a proceselor vitale din
organism. Acestea sunt proteinele, grasimile, substantele minerale, vitaminele,
hidratii de carbon si apa.

Apa

Este de o mare importanta pentru desfasurarea corespunzatoare a aproceselor

vitale, a cresterii si dezvoltarii iepurilor. Este cunosut faptul ca corpul puilor
contine 71 – 79% apa, iar cel al adultilor in jur de 60-70%. In aafara de acest lucru,
organismul pierde in permanenta apa, prin piele si respiratie. Insuficienta apei de
baut duce la diminuarea consumului de furaje si scaderea greutatii. In cazul in care
animalele nu sunt adapate o perioada mai lunga de timp, este foarte posibil sa apara
chiar si mortalitatea datorita deshidratarii organismului.
Nevoile de apa se schimba in functie de tipul furajului, de temperature
mediului inconjurator si de starea fiziologica a iepurilor.
In cazul hranirii cu furaje verzi, nevoia de apa este mai scazuta insa ea creste
vizibil in cazul alimentatiei cu furaje granulate combinate. Iepurii au nevoie de
200% apa in raportul cu substanta uscata a furajului consumat. Iepurii aflati in
perioada de crestere, cu varste intre 9 si 26 de saptamani, consuma circa 1,7 – 2,4
litri de apa la 1 kg substanta uscata din furaj.
Femelele gestante au nevoie, in functie de anotimp, de 0,8 – 1 litru de apa iar
cele care alapteaza, in functie de numarul si varsta puilor au nevoie de 2 – 2,5 litrii
de apa zilnic. Lipsa apei de baut in timpul nasterii este de multe ori cauza aparitiei
canibalismului.
Apa destinata iepurilor, trebuie sa fie curate, fara gust sis a corespunda
cerintelor zooveterinare.

Hranirea diferitelor categorii de iepuri

Iepurii pot fi hraniti in mai multe feluri : cu furaje concentrate, simple si

suculente pe timpul iernii, cu furaje concentrate si verzi in timpul verii, cu tain
integral din furaje concentrate in tot timpul anului si cu furaje concentrate cu adios
de fan in timpul iernii sau de lucerna sau iarba verde, in timpul verii.

Hranirea iepurilor adulti

In cazul exploatarii intensive a iepurilor, se obtin anual mai mult de 3 – 4

nasteri de la o femela. In pauzele de reproducere, animalele de reproducere trebuie
intretinute in aceleasi conditii ca si animalele din lotul de sacrificare, adica intr-o
stare de intretinere normala. Tainul lor include, in functie de anotimp, furaje
concentrate, simple sau suculente. Dintre cele simple pot fi folosite lucerna, ovazul
sau fanul de livada. Aceste furaje trebuie sa fie de buna calitate, sa nu fie
mucegaite, deoarece iepurii sunt foarte sensibili. Furajele mucegaite provoaca cel
mai adesea diaree, avorturi, otraviri sau inrautatiti ale sanatatii generale ale
iepurelui.
In cazul tipului combinat de hranire a iepurilor cu o greutate de 4.5 – 5 kg, in
afara perioadelor de inmultire, pot fi folosite tainurile indicate in tabelul de mai jos.
Daca iepurii au o greutate mai mica sau mai mare, tainul respective se va micsora
sau mari cu 15-20%.
Norme exprimate in UN si PBD sunt in medie urmatoarele:
- necesarul de intretinere pe un kg greutate vie : 0,03 UN si 3 g PBD;
- in perioada pregatirii pentru monta necesarul de intretinere se
suplimenteaza cu 0,05 UN si 6 g PBD;
- in perioada de gestatie necesarul de intretinere se suplimenteaza cu 0,06
UN si 9 g PBD;
- in perioada de lactatie necesarul de intretinere se suplimenteaza cu 0,16
UN si 22 g PBD.
Ratiile de baza iarna sunt constituite din 200 – 300 g fan si 200 – 300 g
suculente, iar vara din 1000 – 1800 g masa verde, din care frunze de
morcovi, varza, maxim 500 g.
Cu 14 zile inainte de monta si in perioada montei, masculii trebuie sa
primeasca nutreturi de volum de buna calitate, la care se adauga 40 – 50 g
concentrate.
Femelele, in prima parte a gestatiei, primesc aceesi ratie din perioada
de repaus fara nutret insilozat, fara frunze de sfecla sau varza. In a doua
parte a gestatiei, ratia se suplimenteaza cu 40-50 g concentrate. Spre sfarsitul
gestatiei, suculentele se reduc treptat, apoi se exclud.
In primele zile dupa fatare sensibilitatea femelelor creste si se
recomanda folosirea unor nutreturi de calitate superioara, pentru a se evita
tulburarile digestive (constipatie, balonari). Cantitatile de nutreturi din ratie
cresc treptat pentru satifacerea cerintelor pentru productia de lapte (100 –
250 g lapte/zi). In acelasi scop se suplimenteaza ratia cu 50 pana la 200 g
concentrate.
Iepurii adulti pot primii in ratie maximum : 140 g graunte de cereale,
100 g boabe de leguminoase, 70 g tarate, 30 g sroturi, 10 g fainuri
animaliere. Laptele smantanit poate ajunge la 100g/iepure/zi,
 Ratii de hranire a femelelor si masculilor de iepuri in afara
perioadei de inmultire

Furaj , g Anotimp
iarna vara
Furaje cerealiere 70-75 65-70
Tarate de grau 10-15 10-15
Srot 15-20 10-15
Fan (lucerna) 80-100 -
Plante radacinoase 290-300 -
Lucerna sau iarba verde - 800-850
Sare 1,5 1,5

Ratii pentru iepuri (femele si masculi) in perioada de inmultire

Furaj , g Anotimp
iarna vara
Furaje cerealiere 75-80 70-80
Tarate de grau 15-20 10-15
Srot 20-25 10-15
Fan (lucerna) 90-110 -
Plante radacinoase 350-400 -
Lucerna sau iarba verde - 800-850
Sare 1,5 1,5

3
Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu- Universitatea de stiinte agronomic si medicina veterinara- Facultatea de zootehnie Proiect de
infiintare unei ferme cunicole cu capacitatea de 175000 tone de carne
 Ratii pentru femele gestante

Furaj , g Anotimp
iarna vara
Furaje verzi 80-90 70-90
Tarate de grau 20-25 15-20
Srot 20-25 15-20
Fan (lucerna) 100-120 -
Plante radacinoase 400-450 -
Lucerna sau iarba verde - 850-900
Creta 1,0-1,5 1,0-1,5
Sare 1,5 1,5

Ratii pentru femelele aflate in perioada de alaptare

Furaje Anotimp
iarna vara
Furaje cerealiere 100-120 85-100
Tarate de grau 30-40 20-30
Srot 20-30 15-20
Fan (lucerna) 180-250 -
Plante radacinoase 350-400 -
Lucerna sau iarba verde - 1000-1400
Sare 2 2

Ratii pentu puii de iepure in perioada de crstere

 Varsta, Iarna Vara
zi Furaj Fan Furaj Fuaj Lucerna/
concentrat g suculent concentrat Iarba verde
g g g g
30-60 40-50 40-50 200-250 30-40 250-300
61-90 50-60 50-60 250-300 40-50 350-400
91-120 60-70 60-70 300-400 50-60 400-450

Recomandarile privind caracteristicilenutretului combinat pentru iepuri(ghidu de

crestere)4

Nutreturi UM Tineret 4- Femele in Femele Nutret

12 lactatie gestante si unic
saptamani reproucatori
Energie Kcal/kg 2400 2600 2600 2400
metabolizabil
a
Proteina bruta % 15 18 15 17
Lizina % 0,60 0,75 - 0,70
Metionina % 0,50 0,60 - 0,60
Arginina % 0,90 0,80 - 0,90
Treonina % 0,55 0,80 - 0,60
Triptofan % 0,18 0,22 - 0,20
Celuloza bruta % 14 12 14 14
Grasimi % 3 5 3 3
Calciu % 0,50 1,10 0,80 1,10
Fosfor % 0,30 0,80 0,50 ,0,80
Sodiu % 0,40 0,40 0,40 0,40
Magneziu % 0,03 0,04 0,04 0,04
Sulf % 0,04 - - 0,04
Cobalt ppm 1 1 - 1
4
Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu- Universitatea de stiinte agronomic si medicina veterinara- Facultatea de zootehnie Proiect de
infiintare unei ferme cunicole cu capacitatea de 175000 tone de carne
Cupru ppm 1 5 - 5
Zinc ppm 50 70 70 70
Fier ppm 50 50 50 50
Mangan ppm 0,50 2,50 2,50 2,50
Vitamina A UI/100g 600 1200 1200 1000
Vitamina D UI/100g 35 35 35 35
Vitamina E ppm 50 50 30 50
Vitamina K ppm - 2 2 2

Fiind o rasa veche care si –a pastrat calitatiile si chiar le-a imbunatatit datorita
furajului de calitate superioara atasam cateva tabele din anul 1966. Aceasta rasa
batea orice record d.p.d.v al dimensiunii corporale, prolificitate a femelelor si
greutatea in viu.

5
Cartea specialistului in cresterea animalelor vol 1 ,Alexandru Furtunescu,Gheorghe Stefanescu, Gabriel Manoliu, Bucuresti
1966
 6

6
Cartea specialistului in cresterea animalelor vol 1 ,Alexandru Furtunescu,Gheorghe Stefanescu, Gabriel Manoliu, Bucuresti

1966
Determinarea efectivelor

Stabilirea efectivelor de productie

Efectiv teoretic tineret carne

Etc = Pc / g = 700/2,5=280 capete
Efectiv iepuri carne necesar / an
Epc = Etc + m/100  Etc = 280+7/100*280=299,6 rotunjim la 300
Stabilirea efectivelor de tineret de inlocuire animale adulte de reproductie
- tineret destinat reproductiei (femele şi masculi) în varsta de 14 – 18 saptamani
Nr. custi reproductie
3,78 rotunjim la 4 din care
Custi reproductie 4 - 3 femele 1 mascul
3+77 =80 femele
1+8=9 masculi

- pierderi tineret reproductie acomodare în luna a II-a

masculi: 9 cap*5,8 %=0,582 = 1 mascul
femele: 80*5,8%=4,64 femele rotunjim la 5

Total luna a II-a în hala nr. 2: - femele 80+49=129 femele

- masculi 9+6=15 mascul
- pierderi tineret reproductie în luna a III-a
- în hala 1 - masculi:9*3,7%=0,33 capete
- femele: 852  3,7% = 80*3,7%=2,96 3 capete

- în hala 2 – masculi: 6 capete

- femele: 49 capete
- Pierderi lunare animale reproductie lunile V-XIII
masculi: / luna 1capete
femele: / luna 8 capete

1. Efectivele de tineret
280/8 hale =35 capete per hala
- capacitate semihala = 775 custi /hala 8 pui/cusca
775 8 hale = 6200 locuri pui / hala
- capacitate ferma = 6 200  8 = 49600 locuri / ferma
- numar serii / an = 365:49 zile creştere pui înţărcaţi/serie = 7,45 serii / an

- efectiv mediu = (280+300)/2 = 290 capete

Determinarea spatiilor de productie

Spatiile de productie sunt realizate din cele 8 hale de crestere si exploatare a

iepurilor si din cladirile anexe ale fermei cum ar fi vestiare, loc de depozit
medicamente si instrument medical etc .
O hala de iepuri este formata din 2 semihale reproductie + 2 semihale
tineret. 1 hala are suprafata de 1200 m2 cu SAS de 200 m2 la mijloc
Fiecare compartiment are suprafata de 500 m2 si cuprinde 860 custi dispuse
pe 5 randuri (5 baterii  172 cuşti)
1. Compartiment de tineret cuprinde:
- 775 custi tineret
- 85 custi femele şi masculi in asteptare

2. Compartimentul de adulte cuprinde:

- 860 custi (775 pentru femele si 85 pentru masculi)

Proiectarea fluxului tehnologic

Procesul tehnologic se realizeaza in flux continuu.

Fluxul tehnologic al animalelor din ferma este destul de simplu. Iepurii
sunt introdusi în ferma la achizitie. Animalele adulte sunt cazate în custile din
maternitate unde incep activitatea de reproductie. Dupa fatare iepurasii sunt tinuti
cu mamele lor pana la intarcare dupa care sunt trecuti în compartimentul de
crestere si îngrasare a tineretului. La varsta si greutatea de 2,5 kg acestia sunt
transportati catre abator. Animalele adulte reformate sunt transportate la abator
pentru sacrificare.
Fluxul furajelor. Materiile prime ajung în ferma la sectorul de receptie.
Dupa efectuarea recepturii nutreturile sunt trecute în sectorul de morarit. Aici sunt
macinate si amestecate si se depoziteaza în magazia din unitate. De aici se preia
zilnic cantitatea de furaje necesare pentru o anumita perioada. In hala distributia
furajelor se face potrivit programului de furajare.
Fluxul dejecţiilor. Acestea se acumuleaza in fosele de sub tronsonul de
custi. Evacuarea acestora se face la interval de 1 – 3 ani în functie de durata de
crestere a iepurilor. Evacuarea dejectiilor se face cu o lopata mecanica dupa ce s-a
facut demontarea custilor.7

Necesarul de hrana

Necesar furaje pentru tineret

Necesar furaje zilnic pe ferma = 290  0,13 kg/zi/cap = 37,7
kg/zi/cap
Necesar furaje lunar pe ferma = 37,7 30 = 1131 kg / luna = 1,131 t / luna
Necesar furaje anual pe ferma = 37,7 365 = 13760,5 kg /an = 13,7605 t / an

Necesar furaje pentru iepuroaice cu pui

Zile furajate din total an = 6,6 fătări / an  28 zile = 184,8 zile furajate / an / cap
Zile furajate pe total an = 1 414 femele  184 zile = 260 176 zile furajate / an
/cap
Necesar furaje lunar pe ferma = 98 866.8 kg: 12 = 8238.9 kg / cap / luna = 8.2
t / luna / ferma
Necesar furaje anual pe ferma = 260 176  0,38 kg / zi = 98 866.8 kg = 98.86 t /
an / ferma

Necesar furaje pentru iepuroaice fara pui si masculi în aşteptare

Efectiv total animale în asteptare pe total ferma = (77♂ + 8♀)  8 hale
85 (77♀ + 8♂)*8= 680 capete
Zile furajate anual = 170  365 zile = 62 050 zile furajate
Necesar furaj lunar = 7 446 kg / an : 12 = 620.5 kg / luna / ferma =0.62
t/luna/ferma
Necesar furaj anual = 62 050  0,12 kg / cap = 7 446 kg NC / an =7.44 t / an.

Necesar furaje pentru masculi de reproductie

Efectiv total masculi reproductie = 85 capete  2 hale = 170 capete
Zile furajate anual = 170  365 = 62 050 zile furajate
7
Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu- Universitatea de stiinte agronomic si medicina veterinara- Facultatea de
zootehnie Proiect de infiintare unei ferme cunicole cu capacitatea de 175000 tone de carne
 Necesar furaj lunar =8 687 kg / an : 12 = 723.9 kg / luna / ferma = 0.72
t/luna/ferma
Necesar furaj anual = 62 050  0,14 kg / zi = 8 687 kg / an = 8.68 t / an

Necesar furaje pentru femele gestante

Zile gestatie anual = 365 – 184,8 zile lactatie = 180,2 zile gestante teoretic
Zile furajate anual = 1414 capete  180,2 = 254 802 zile furajate
Necesar furaj lunar = 8687 kg / an : 12 = 723,91 kg / luna = 0,72 t / luna
Necesar furaj anual = 62050 0,15 kg / zi = 9307,5kg / an = 9,307 t / an

Totalul necesarului de furaje lunar in ferma noastra de 8 hale este de 11,39 tone

Totalul de necesar de furaje pe parcursul unui an in ferma noastra este de 138,04

tone

Bibliografie :
 Cartea specialistului in cresterea animalelor vol 1 ,Alexandru
Furtunescu,Gheorghe Stefanescu, Gabriel Manoliu, Bucuresti 1966 .
 Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu- Universitatea de stiinte agronomic si
medicina veterinara- Facultatea de zootehnie Proiect de infiintare unei ferme
cunicole cu capacitatea de 175000 tone de carne.
 Elena Ciudin –Rozatoare de companie Crestere si patologie MA.S.T 2005.
 Winkelmann/Lammers Cresterea iepurilor de casa M.A.S.T 2006.
 http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/programarea-
reproducerii-in-crescatoria-de-iepuri.html
 http://www.iepuri.info/cresterea-iepurilor-custi.html
 http://laurents18.sunphoto.ro/PLAN_DE_AFACERI_FERMA_IEPURI
 http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/14687/Cum-se-face-o-
analiza-SWOT.html