UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE ALE VIEȚII ,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN

IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE
SPECIALIZARE:MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ANIMALE

PLAN DE AFACERE VACI DE LAPTE RASA HOLSTEIN

COORDONATOR
Prof.univ.dr.Vasile Maciuc

ABSOLVENT
Popoiu Andrei Răzvan

1
PLAN AFACERI FERMA CU RASA HOLSTEIN

2
Cap.1 Memoriu justificativ

1.1 Importanţa şi oportunitatea investiţiei

Importanţa creşterii bovinelor rezultă din ponderea pe care o au în asigurarea

populaţiei cu lapte precum şi din contribuţia pe care o au la dezvoltarea agriculturii
in ansamblu şi a unor ramuri neagricole (industria alimentară).
Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populaţiei care este un aliment
indinspensabil pentru copii, bătrâni, covalescenţi şi cei care lucrează in medii
toxice. Bovinele valorifică substanţe nutritive din furaje care nu intră în sfera
alimentaţiei omului transformandu-le în produse care fac apoi obiectul consumului
uman.
Bovinele asigură anual 90% din producţia de lapte reprezentând principalul
furnizor al acestei producţii. Din datele furnizate de catre
F.A.O (1995) rezultă că oferta pentru acest produs e inferioară cererii
înregistrându-se un deficit de 87 mil. tone pentru lapte şi unt şi 3 mil. tone pentru
brânzeturi. Datorită acestor decalaje cca. 6,3% din populaţia globului este
subnutrită, toate acestea impugn creşterea cantitativă a producţiei de lapte care se
poate realiza pe doua căi:
 Creşterea numerică a efectivelor;
 Creşterea calitativă a efectivelor prin ridicarea potenţialului genetic a
acestora.

1.2 Amplasarea şi descrierea fermei

Ferma de vaci de lapte SC VACUȚA MILK PROD SRL este amplasată

în regiunea N-E a ţarii în apropierea orașului Siret ,Jud Suceava . Ferma este
construită după normele sanitar- veterinare privind amplasarea, proiectarea şi
sistematizarea fermelor zootehnice care prevăd, printre altele şi urmatoare:

 terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă şi cu pante line (de

preferat cu înclinare spre sud, sud-est sau sud- vest), având acces uşor, către
căile de comunicaţii, către păşuni şi către culturile furajere;

3
  adăposturile să fie orientate în direcţia opusă celei din care bat vânturile
dominante, astfel încat să fie protejate de efectul dăunator ale cestora;
 luminozitatea să fie bună şi să evite supraîncalzirea în perioada de vară;
 pentru a prevenii scurgerea dejecţiilor şi sau a apelor uzate în exteriorul
adăposturilor, cât şi pentru ca apele meteorice să nu pătrundă în interior,
construcţiile vor fi amplasate pe temelii înaltate la minim20-25 cm faţă de
sol, având o pardoseală specifică care să reziste la uzura fizică şi chimică;
 pardoseala va avea o înclinaţie de 1,5 până 3 %, trebuie să fie netedă şi
nealunecoasă;
 uşile trebuie amplasate în partea opusă vânturilor dominante, iar pragurile
vor fi la nivel cu pardoseala în interior si la 5-6 cm deasupra solului în
exterior;
 amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în toate
cazurile, posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu condiţia să păstreze
anumite distanţe faţă de zonele protejate (200 m faţă de case de locuit, surse
de apă, staţii de prelucrare a apei), de drumurile locale (18 m), de şosele şi
căi ferate (20- 22 m).

 normele sanitar veterinare prevăd suprafeţele utile minime necesare fiecărui

animal în cadrul fermelor nou construite. Astfel la bovine, se au în vedere
următoarele suprafeţe: 0,73 mp pentru tineret; 2,10 mp pentru vacile de
lapte; 2,30 mp pentru vacile aflate în maternitate.
La ora actuală, ferma deţine 2 adăposturi, o magazie pentru furaje, un fânar,
sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existentă iar accesul se face din
drumul local – Siret - malul siretului. Această fermă a fost concesionată pe o
perioadă nelimitată de timp iar în contract a fost stipulată şi posibilitatea de
cumpărare în timp.

Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a condiţiilor naturale pe

care le deţine acestă zonă. În acest scop, ferma va fi populată cu vaci din rasa Holstein.

4
 1.3 Caracterizarea rasei
1.4 Rasa Holstein

Origine şi mod de formare.

Este o rasa caracterizata pentru productia ridicata de lapte. Sa format in nord vestul Europei,
incepand cu Frezonia olandeza, si pana la Iutlnda daneza. Provine din vechile populatii
locale baltate cu negru, supuse din sec XVIII, unei intense activitati de selectie, indeosebi
pentru productia de lapte.
Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent
de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, producție zilnică de 84 L la 3
mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni,
consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor îngrășați
în sistem baby-beef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N.

În cadrul rasei, se deosebesc două tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporală
este de 600-650 kg; tipul american: mai uscățiv, selecția făcându-se numai pe producția de
lapte, greutatea corporală fiind mai mică, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb
cu roșu, cu aptitudini mai bune pentru producția de carne.

În luna martie 1871, a fost creată o societate specială de reproducție pentru rasa Holstein-
Friesian. W. Chenery a devenit șeful acestei societăți. Și după un an de activitate al acestei
organizații, rasa Holstein a început să fie crescută în douăsprezece state și în aceeași 1872 a
fost publicată prima carte despre rasa Holstein-Friesian. Doar că rasa Holstein a fost numită
din 1983.

În Olanda rasa reprezintă 98%, în Danemarca - 70%, în S.U.A. - 90%. În România, rasa a
fost importată și a participat la formarea rasei Bălțată cu Negru Românească. Este o rasă care
se pretează atât sistemului intensiv de exploatare cât și sistemului extensiv de exploatare și
rezistentă la leucoză.

Arie de răspândire şi efective.recomandată o constituie ,în principal județele din interiorul

Arcului Crpatic ,din Campia de Vest ,precum și din sud-vestul și nordul țării.
Bălțata românească (Simmental),36% a avut o producție medie de lapte în 2003:
-4502 kg
-178kg grasime (3,95%)
-144 kg proteina(3,22%)

Însuşiri morfologice şi productive.

5
Această rasă de văcuţe este cunoscută sub mai multe nume, în funcţie de ţara în care acestea
sunt crescute.Totuşi, în ceea ce priveşte producţia de lapte, acestea sunt considerate unele
dintre cele mai bune exemplare din lume, în medie, de-a lungul celor celor 305 zile de
lactaţie, în condiţii ideale de hrană şi mediu înconjurător, aceste văcuţe produc 6500 de litri
de lapte anual.

Talie: 1,32-1,35m, greutate corporală: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fizologic: respiratoro-
digestiv. Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două
fețe laterale formează cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt
orizontale, iar din profil trunchiul are formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai
puțin larg. Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma
intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt
corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea
moale. Culoare: bălțată negru cu alb.

Constituţia animalelor
Principalele diferențe de specie ale rasei și dimensiunea acesteia: Greutatea medie a unui
individ dintr-o jună adultă este de la 600 la 700 kg, dar o creștere a acestor date este posibilă
și atunci când animalele sunt păstrate în condiții bune.. Înălțimea unei vaci adulte la greabă
este de 143 de centimetri.
Greutatea medie a unui taur adult ajunge la 1200 kg, dar aceasta nu este limita atunci când le
mențin în condiții de siguranță. Înălțimea taurilor nu diferă prea mult de înălțimea juninilor și
este de aproximativ 160 cm. Greutatea unei vaci mici variază de la 38 la 43 kg, iar greutatea
medie a unui taur nou-născut este de 47 kg. Rasa Holstein se poate distinge de alții prin
pieptul său adânc semnificativ, dimensiunile sale de la 82 la 87 cm.
Lățimea medie a pieptului rasei Holstein variază de la 62 la 66 cm. Mărimea trunchiului din
spate variază între 60 și 63 de centimetri. Această parte a corpului este suficientă, lungă și
dreaptă.. Constituția rasei este suficient de puternică. Rasa Holstein-Friesiană este cu mult
înaintea rudelor sale alb-negru în ceea ce privește greutatea vie, productivitatea, mărimea
ugerului, fizicul și mulți alți indicatori. Spre deosebire de alte urmași, rasa Holstein, în
condiții bune de păstrare, poate prezenta o creștere a productivității, iar această rasă se
realizează destul de bine în diferite complexe lactate nu numai în străinătate, ci și în țara
noastră.
Deoarece vorbim despre tipul de vaci din lapte, o parte integrantă a acestui articol este o
descriere a ugerului unei vaci. Forma ugerului vacii Holstein este în formă de cadă și cuțită.
Se caracterizează printr-un volum mare. Ugerul este lat și foarte bine atașat de peretele
abdominal. Indicele Udder variază între 38,5 și 61,3%. În medie, producția de lapte de la o
vacă pe zi, cu o mulgere dublă, atinge 65 de kilograme, dar aceasta nu este limita.. Debitul
mediu de lapte variază între 3,20 și 3,50 kilograme pe minut. Vacile rasei descrise sunt bine
adaptate la muls de către mașini.
Principalii indicatori ai productivității și fertilității Holstein În ceea ce privește producția de
6
lapte, această rasă nu are practic egal. De mai bine de o sută de ani, această rasă a devenit
prima din producția de lapte. În plus, vacile care dețin recorduri dau lapte cu un conținut bun
de grăsimi.. Productivitatea medie este de aproximativ 9000 kg lapte, 336 kg grăsime și 295
kg proteine. Fertilitatea la această rasă este de asemenea bună și este de 83-90 de viței la 100
de regine. Pentru producția constantă de lapte, vaca trebuie inseminată aproximativ o dată pe
an. Datorită perioadei complete de lactație, randamentul laptelui crește, iar la rândul lor se
nasc vițeii. Se poate remarca faptul că această rasă are o fertilitate bună și, în medie,
aproximativ 83-90 de viței la 100 de vaci. Caracteristicile de carne ale rasei nu sunt rele.
Producția de sacrificare este de 50-55 la sută. De-a lungul mai multor ani de reproducere a
acestei rase, au fost identificate o mulțime de vaci record-record: în America, 27.430 de
kilograme de lapte au fost primite de la vaca Rein Mark Zinh în anul alăptării. În aceeași țară
de la vacă Linda 28735 kg de lapte.
Aspecte pozitive ale reproducerii rasei:
• Un plus este fătarea ușoară a vacii. În 91% din cazuri vacile nu au nevoie de ajutor uman.
• O caracteristică pozitivă a fertilității rasei este maturitatea sa timpurie.
Descrierea și caracteristicile Reprezentanții rasei Holstein: Torsul ușor alungit. Forma
corpului în formă de pană (triunghiulară). Ugerul vacilor este în formă de bol, bine dezvoltat.
Taurii au un cap mare cu coarne scurte. Speranța medie de viață 10 - 14 ani. Înălțimea
vacilor la greabă este de 140-145 cm, taurii aproximativ 160 cm. Unii „eroi” cresc până la
180 cm. Culoare: piebald negru- piebald roșu- piebald albăstrui.
Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista si exemplare de culoare roscat cu
alb (aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare porneste de la
preponderent alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu pete albe. Culoarea rasei
Holstein este data de stramosii acesteia care traiau in triburile nomade din America de Nord.
Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două fețe
laterale formează cute (pliuri).
Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt orizontale, iar din profil trunchiul are
formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai puțin larg. Abdomen voluminos,
uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și
conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte: călcătura sau
laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale.
Reproducerea la vacile Holstein.
Vacile Holstein tinere sunt date catre monta cand ajung la cel putin 360 de kilograme, adica
in jurul varstei de 13 luni. Inseminarea poate fi facuta natural sau artificial. Perioada de
gestatie dureaza 9 luni de zile. Cu toate ca o vaca si un taur sunt pregatiti pentru reproducere
la varsta de 13 luni, acestia vor continua sa se dezvolte fizic si dupa prima monta.
Sanatatea vacii Holstein.
Fii atent la orice semn de problema digestiva. Cea mai comuna problema de sanatate la vaca
Holsteineste acidoza digestiva.

Aceasta problema este cauzata de mancatul excesiv de cereale intr-o perioada foarte scurta.
7
Aceasta problema poate duce la deces, de aceea e important sa fie consultata de un medic
daca observi ca dezvolta comportamente de hranireneregulate.
PRODUSE SI SERVICII
Laptele de vacă se află pe primul loc în alimentatia omului. Calitatea laptelui trebuie
verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea
daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilo

8
Cap.2 Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei

În procesul de creştere şi exploatare a vacilor pentru lapte, reproducţia reprezintă un

instrument important de ameliorare care asigură realizarea indicatorilor de producţie la
parametrii superiori şi eficienţa economică a fermei. Indiferent de mărimea fermei,
calitatea materialului biologic utilizat, influenţează smnificativ producţiile obţinute şi
rezultatele economice. Exploatarea raţională a unei ferme de vaci de lapte impune
realizarea unei structuri optime a efectivului, care să menţină matca la ponderea de 50-
55% din efectivul total cu următoarea structură pe stări fiziologice: 80-85% vaci în
producţie şi 15-20% vaci înţărcate.
Managementul reproducţiei performante implică respectarea unor verigi tehnologice
specifice:
 identificarea şi inregistrarea individuală a animalelor
 înregistrarea tuturor evenimentelor privind activitatea de reproducţie
 programarea la însămânţare a vacilor şi viţelelor. Se va practica
însămânţarea artificială şi se vor folosi cei mai valoroşi tauri din ţară şi
străinătate
 depistarea femelelor în călduri şi însămânţarea la momentul optim
 urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele însămânţate
 efectuarea diagnosticului de gestaţie
 înregistrarea şi individualizarea produşilor obţinuţi
 examenul ginecologic lunar al vacilor pentru depistarea cazurilor cu
tulburări de fertilitate.
Important de reţinut următoarele aspecte:
 o condiţie esenţială de reproducţie este obţinerea unui viţel pe an de la
fiecare vacă din gospodărie, adică natalitatea să aibă o pondere de 100%
 fecundarea la vaci poate avea loc între 42 şi 65 zile

9
 un ciclu de călduri la vacile pentru lapte are în medie 21 de zile
 gestaţia la vaci este în medie de 283 zile
 în funcţie de vârstă şi greutatea optimă (75% din greutatea adultului)
tineretul femel pentru reproducţie poate fi dat la montă
 greutatea optimă pentru rasa Holstain Friză este de 400 Kg respectiv 17-
18 luni
 apariţia, durata şi intensitatea căldurilor la vacile de lapte sunt influenţate
de furajare, vârstă, rasă, stare de sănătate condiţii de igienă şi microclimat
din adăposturi.
 la vacă, căldurile apar după 21-28 zile, au durată medie de 12-36 ore, se
repetă după 18-25 de zile
 timpul cel mai potrivit pentru montă este mijlocul căldurilor

 capacitatea reproductivă la vacile pentru lapte este condiţionată de

gestaţie şi de perioada de la fătare până la monta fecundă, denumită
service period. Acesta, în mod normal, este de circa 80-82 zile.
 pregătirea femelelor pentru fătare, modul de desfăşurare a acestora şi
perioada de la fătare la primul ciclu de călduri, influenţează semnificativ
reproducţia la vaci
 posibilităţile de reînnoire a efectivului matcă sunt influenţate în mare
măsură de natalitate. Scăderea acesteia de la 90% la 60%, diminuează
producţia de lapte cu 35%
 prima montă este urmată de instalarea gestaţiei între 55- 65% din cazuri,
în rest pot avea loc reîntoarceri la al 2-lea şi la al 3-lea ciclu.
 poliovulaţia şi transferul de embrioni este o biotehnică modernă de
reproducţie care permite obţinerea unui număr mai mare de descendenţi
pe vacă prin supraovulaţie, multiplicarea genoamelor valoroase şi
scurtarea intervalului între generaţii. Această metodă permite crearea unui
depozit de embrioni de mare varietate şi valoare genetică.
 în vederea creşterii fecundităţii la vacile înalt productive ( 35-
40 l lapte /zi) se pot efectua tratamente hormonale de stimulare a
axului hipotalamo-hipofizo-ovarian

1
0
 administrându-se Gn-RH (gonadorelină), tip Receptal, în doză de 2,5
ml/vacă, i. m. cu 4-6 ore înaintea efectuării însămânţării, sau
gonadotrofină corionică, tip Chorulon, în doză de 1500 UI/vacă, i.v.
 însămânţarea artificială este efectuată de personalul calificat şi autorizat
din cadrul reţelelor ANARZ (Agenţia Naţională de Ameliorare şi
Reproducţie în Zootehnie).

2.2 Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din

categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria imediat
superioară.
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
 direcţia de specializare
 efectivul de vaci existent la nceputul unui an
 procentul de creştere a efectivului de vaci
 procentul anual de reformă la vaci
 natalitatea % şi raportul între sexe(1/1)
După determinarea efectivelor medii de vârstă se stabileşte structura programată.
Eficienţa economică a exploatării este dependentă de mărimea fermei. Întreţinerea
libera a vacilor se poate practica în ferme cu minimum 45 vaci, de preferat între 100 şi
400 vaci.

2.3 Programarea montelor şi fătărilor

Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna decembrie a fiecărui
an, având valabilitate pentru anul care urmează.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele
date:
 efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări
fiziologice;
 efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea
stabilirii momentului programării la montă;

1
1
  vârsta programată la montă a tineretului (20luni)
 durata service-period-ului (90 zile);
 procentul de fecunditate (95%);
 procentul de reformă la vaci ;
 procentul de natalitate (90%);
 raportul între sexe (1:1);
 sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Programul de montă şi fătări este prezentat în următorul tabel:

Programul de montă şi fătări la taurine

Specificare Luni calendaristice

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL
Vaci -gestante 3 7 6 3 3 3 25
AN PRECEDENT

-montate - - - 4 5 1 10
-fătate - - - 3 4 3 10
-propuse pt. Reformă - - - - - - -
-negestante - - - - - - -
Juninci gestante - 1 1 1 1 1 5
Viţele -montate - - - 1 1 1 3
-nemontate - - - - - - -
MONTE
Vaci -monta I 3 4 3 2 8 7 3 4 4 4 4 1 47
-monta II - - - - - - - - - - - - -
TOTAL 3 4 3 2 8 7 3 4 4 4 4 1 47
-negestante la control - - - - - - - - - - - - -
-reforme din - - - - - - - - - - - - -
negestante
Viţele -monta I 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 13
-monta II - - - - 1 - - - - - - - 1
TOTAL 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 14
-negestante la control 1 - - - - - - - - - - - 1
AN CURENT

-reforme din - - -- - - - - - - - - - -
negestante
Fătări Vaci 3 7 6 3 3 3 4 5 1 3 4 3 45
Juninci - 1 1 1 1 1 - - - 1 1 1 8
TOTAL 3 8 7 4 4 4 4 5 1 4 5 4 53
-reforme din fătări 1 - - 1 - - - 1 - - - 1 4
Produşi Viţei masculi 1 4 3 1 2 2 2 2 - 2 2 1 22
obţinuţi Viţele 1 4 4 2 2 2 2 2 1 2 3 2 27
TOTAL 2 8 7 3 4 4 4 4 1 4 5 3 49
Pierderi 1 - - 1 - - - 1 - - - 1 4
Reformă vaci din fătări - - - - - - - 1 - - - - 1
Total reforme vaci - - - - - - - 1 - - - - 1
(din fătări şi
negestante)

1
2
2.4 MIŞCAREA EFECTIVELOR

Este absolut necesară pentru a putea asigura : creşterea efectivului, îmbunătăţirea

structurii efectivului pe categorii de vârstă şi de producţie, posibilitatea practicării
reformei în mod sistematic, ridicarea continuă a potenţialului productiv, îmbunătăţirea
indicilor de reproducţie şi sporirea producţiei de lapte şi carne. Aşadar vom prezenta
mişcarea lunară a efectivului de taurine în tabelul următor :
LUNILE ANULUI
Nr. Efectiv
Categoria Efectiv
crt. 01. 01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 31. 12
+0 +1 +1 +1 +1 +1 +0 +0 +0 +1 +1 +1
60 61 62 63 64 65 65 65 64 65 66 67
1 Vaci 60 67
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -0
60 61 62 63 64 65 65 64 64 65 66 67
+0 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2
+2
6 6 5 5 5 5 5 8 9 9 10
2 Juninci 6 7 9
-0 -1 -1 -1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -1
-0 6
6 5 4 4 4 4 5 8 8 8 9
+0 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1
Viţele +1
4 4 4 4 6 6 6 4 4 4 4
3 montate 4 6 3
-1 -1 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
-2 3
3 3 3 4 5 5 5 3 3 3 3
+1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +0
Tineret
9 9 9 9 10 9 9 8 8 8 8 6
4 femel 8 5
-1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -2 -1
12-18 luni
7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 6 5
+1 +1 +1 +1 +1 +0 +1 +4 +4 +2 +2 +2
Tineret
10 10 10 10 10 8 8 11 14 15 16 17
5 femel 9 17
-1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -0
6-12 luni
9 9 9 9 8 7 7 10 13 14 15 17
+1 +4 +4 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +2 +3 +2
Tineret
7 10 13 14 15 16 18 19 16 14 15 15
6 femel 6 13
-1 -1 -1 -1 -1 -0 -1 -4 -4 -2 -2 -2
0-6 luni
6 9 12 13 14 16 17 15 12 12 13 13
+1 +4 +3 +1 +2 +2 +2 +2 +0 +2 +2 +1
Tineret
5 9 12 13 14 12 11 12 10 10 10 9
7 mascul 4 9
-0 -0 -0 -1 -4 -3 -1 -2 -2 -2 -2 -0
0-3luni
5 9 12 12 10 9 10 10 8 8 8 9
+0 +0 +0 +0 +0 +0 +0 +1 +0 +0 +0 +0
Tineret
8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 8
8 mascul la 8 7
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0
îngrăşat
8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 8 8

Total 105 130

10
2.5. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE
Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care menţionăm
: rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări adoptat, durata unei
lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc. Deoarece producţia de lapte este neuniformă în
decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se poate face utilizând
diferite metode cum ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe
luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii convenţionale « vacă unitate
ipotetică ». Toate aceste metode se bazează pe stabilirea în prealabil, a efectivului de
vaci pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice. În cazul nostru vom opta pentru
metoda
« curbei de lactaţie » fiind cea mai reală şi frecvent folosită în practică.

Metoda « curbei de lactaţie » are ca element specific de calculaţie, producţia medie

pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie, determinată cu ajutorul curbei de lactaţie.
Curba de lactaţie reprezintă ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni de
lactaţie, în raport cu producţia medie pe întreaga lactaţie.

Aferent celor expuse vom prezenta estimarea producţiei de lapte. Având în vedere
faptul că rasa care va fi importată, are performantă medie în ce priveşte producţia de
lapte, vom avea ca punct de plecare o producţie medie pe lactaţie normală de 3800Kg
lapte. Bineînţeles, animalele importate vor avea nevoie de o perioadă de acomodare şi
adaptare la noile condiţii de mediu ceea ce ne face să considerăm valabilă această
producţie pe perioada de cinci ani, pentru care se va face estimarea, iar majorarea
cantităţii totale de lapte în următorii ani se va face pe seama creşterii efectivului.

Cap.3 Alimentaţia animalelor

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

Dintre factorii tehnologici furajarea are influenţa cea mai mare asupra producţiei de
lapte. Producţia realizată este în corelaţie directă cu

11
aportul de substanţe nutritive, întrucât laptele este sintetizat la nivelul glandei mamare,
pe baza nutreţurilor provenite din nutreţurile consumate. În acelaşi timp, prin raţia
administrată trebuie să se asigure desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi dezvoltarea
produsului de concepţie. Modul de hrănire a vacilor influenţează, în mare măsură,
eficienţa economică în exploatare, întrucât peste 60 % din cheltuielile anuale într-o
fermă sunt reprezentate de costul furajelor.

Pentru exteriorizarea capacităţii productive în practica hrănirii vacilor se impune

respectarea unor principii, care concură la valorificare superioară a nutreţurilor şi deci la
obţinerea unor producţii mari de lapte:

 Administrarea unor cantităţi suficiente de furaje şi de calitate bună – adică, la

întocmirea balanţei furajere se are în vedere efectivul de vaci din fermă, modul de
repartiţie a fătărilor, dezvoltarea corporală a vacilor, starea fiziologică şi producţia
de lapte planificată, urmărind ca pe tot parcursul anului să se asigure raţii echilibrate
în substanţe nutritive şi care să satisfacă din punct de vedere cantitativ necesarul de
hrană.
 Numărul de tainuri- se stabileşte în funcţie de nivelul productiv şi nutreţurile care
alcătuiesc raţia. La vacile cu producţie mare de lapte se recomandă administrarea
nutreţurilor de volum în trei tainuri, iar la cele cu producţii mijlocii sau scăzute în
două tainuri. Concentratele se administrează progresiv până ce animalele nu mai
răspund prin producţie.
 Programul de administrare a tainurilor – se recomandă ca tainurile să se dea la
intervale egale de timp, pentru formarea unor reflexe condiţionate favorabile unei
digestii mai bune a furajelor.
 Igiena furajelor – nu se administrează furaje alterate.
 Succesiune de administrare a furajelor - fibroase – concetrate – suculente (siloz,
semisiloz, sfeclă) – fibroase; durata hrănirii 4 – 10 ore/zi.
 Asigurarea în raţie a nivelului optim de celuloză
 Forma fizică de administrare a nutreţurilor – influenţeză cantitatea de lapte dar mai
ales procentul de grăsime din lapte:
 Concentratele sub formă granulată reduc risipa. Dacă nu este posibilă
granularea se vor administra sub formă de uruială mare.

12
  Fibroasele se administrează ca atare sau tocate la dimensiuni mai mari.
 Nutreţul însilozat tocat la dimensiuni foarte mici (sub 1 cm) reduce timpul de
rumegare, secreţia salivară şi măreşte aciditatea în rumen.
 Organizarea furajării – se face pe grupe tehnologice de vaci, în funcţie de
nivelul productiv şi starea lor fiziologică, folosind o raţie de bază care se
suplimentează cu concentrate, în raport cu cerinţele fiecărei grupe
tehnologice.
 Schimbarea regimului de hrănirea – trebuie să se facă treptat, pentru a
permite diferitelor tipuri de simbionţi ruminali să se adapteze la noua sursă
de hrană.
 Asigurarea odihnei după furajare – este absolut necesar pentru odihnă şi
rumegare.
 Asigurarea necesarului de apă – este necesară pentru funcţiile vitale ale
organismului şi pentru sinteza laptelui. Se recomandă ca vacile să aibă acces
liber la apă, folosind adăpătoare automată.
Cerinţele nutriţionale, la vacile care realizează în faza de lactaţie 15-25 kg
lapte/zi constau în următoarele:

- conţinut ridicat în SU (1,46 kg SU/100 kg greutate vie şi 0,47 kg SU/litru

lapte) şi coeficient de încărcare redus (1,7 SU/100 kg greutate vie şi 1,10 kg SU/UNL
pentru producţia de lapte);

- conţinutul în celuloză să reprezinte 20% ;

- concentraţia ridicată în energie (1,10 UNL/100 kg greutate vie şi 0,44 UNL/l

lapte);

- conţinut ridicat în săruri minerale (4,5- 5 g Ca şi P/100 kg greutate vie)

precum şi 5 g ClNa/100 kg greutate vie, 2 g ClNa/l lapte;

- conţinut ridicat în vitamine, în special A (10 mii U.I./100 kg greutate vie) şi D

(1000 U.I./100 kg greutate vie)

- raporturile optimale dorite sunt: - cel nutritiv – 1/4,5

- energo-proteic – 1/125

13
 - concentraţia în energie de 1,05
UNL/kg SU

- raportul Ca/P – 1/1,2

Cerinţele nutriţionale diferă în funcţie de greutate şi producţia

de lapte.

Greut. Prod. SU UN UNL PBD PDI Ca P Sare Caroten

Kg l kg g g g g g mg

15 14,5 12,5 12,0 1200 1093 70 55 55 300

500 20 16,0 15,0 14,4 1500 1343 85 65 65 375

25 17,0 17,0 16,8 1800 1593 100 75 75 450

20 18,0 16,8 15,6 1620 1442 95 75 75 405

600 25 19,5 18,7 18,0 1920 1692 110 85 85 480

30 21,0 21,2 20,4 2220 1942 125 95 95 555

Nutreţurile indicate. Se preferă fânurile de leguminoase (lucernă, trifoi) sau

amestecuri de leguminoase şi graminee (borceaguri) recoltate şi conservate în condiţii
optime, în cantitate de:

- 4-7 kg/cap/zi fân leguminoase

- 2-4 kg/cap/zi fân de graminee
- 20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% SU
nutreţ combinat cu:

- 35 % porumb
- 15 % orz
- 15 % şrot de floarea soarelui
- 15 % şrot soia
- 15 % tărâţe grâu

14
 - 5 % amestec mineral:
40 % carbonat Ca 30

% făină oase 17 %

sare

13 % premix pentru vaci

raţiei. Concentratele trebuie să acopere 60-70 % din valoarea nutritivă a

Calcularea raţiei:
Este indicat să se facă pe baza programelor asistate de calculator, necesitând:
- estimarea valorii nutritive a nutreţului;
- calculul normelor de hrană;
- calculul optimizat al raţiilor individuale sau colective;
- analiza şi stabilirea eficienţei raţiilor.

3.2 Norme de hrană pentru taurine

Prod.
Greut (l)
UFL/ PDI Ca SU
Categoria corp. sau P (g) UIDL
UFC (g) (g) (g)
(kg) s.m.z
. (g)

Vaci lapte 550 15,00 11,3 1090 97 53,75 14,1 14,9

Juninci + viţele 450,0 500,0 5,4 459,0 28,0 23,0 11,3 11,3
18-20 luni

Viţele 12-18 luni 395,0 300,0 4,3 367,0 22,0 20,2 9,8 6,5

Viţele 6-12 luni 251,0 800,0 4,4 410,0 29,0 17,0 6,3 4,0

Viţele 3-6 luni 150,0 800,0 3,2 329,0 22,0 13,0 3,6 3,5

Viţele 0-3 luni - 20 l lapte x 90 zile = 1800 l lapte

- 6 kg fân de lucernă
- 24 kg siloz de porumb
- 5 kg amestec de concentrate

15
Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Conţinut/kg

Felul nutreţului SU
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Preț/
(kg)
kg

Sfeclă furajeră 130, 0,15 8,0 11,0 2,5 1,5 0,60 0,3
0

Porumb siloz 250, 0,23 13,0 16,0 3,0 2,0 1,22 0,4
0

Fân natual 850, 0,65 65,0 71,0 6,0 3,0 1,08 0,3
0

Fân de trifoi 850, 0,51 92,0 76,0 13,0 2,5 1,09 0,4
0

Fosfat dicalcic - - - - 240, 180, - 1,65

0 0

16
 Valoarea nutritivă a amestecului concentrat

Conţinut/kg
Felul nutreţului SU
% UFL PDIN PDIE Ca P
(kg)

Porumb 31,0 0,31 0,39 25 37 0,9 1,08

Orz 30,0 0,30 0,34 24 30 - -

Tărâţe grâu 20,0 0,20 0,17 17 17 - 3

Şrot fl.soarelui 15 0,15 0,13 37 19 0,5 2

Amestec
vitamino- 4,0 0,4 - - - 6 4
mineral

Total/kg 100 1,0 1,0 103 103 7,0 1,0

Preț concentrat/kg 2 RON

Norme de hrană pentru vaci de lapte, greutatea 600 kg, producţia medie de

lapte 20 l/zi

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g) (g)

Cerinţe pentru 7,12 395 30 18 8,8 15,9

întreţinere

Cerinţe pentru producţie 14,89 720 52,5 37,5 - -

TOTAL 22.01 1,115 82.5 55.5 6.8 24,9

17
 3.3.STABILIREA NECESARULUI DE FURAJE

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci de lapte

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 37 305 11285 1576,85 58343,45

Porumb
37 305 11285 3538 130906
siloz

Sfeclă
37 305 11285 2671,8 98856,6
furajeră

Concentrate 37 305 11285 1326,76 49089,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în gestaţie avansată

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 8 60 480 310,2 2481,6

Porumb
8 60 480 696 5568
siloz

Sfeclă
8 60 480 525,6 4204,8
furajeră

Concentrate 8 60 480 26 2088

18
Stabilirea necesarului de furaje pentru juninci

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
5 181 905 12398,5 61992,5
porumb

Fân natural 5 181 905 1810 9050

Concentrate 5 181 905 787,35 3936,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 0 – 6 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 5 181 905 217,2 1086

Porumb
5 181 905 760,2 3801
siloz

Concentrate 5 181 905 579,2 2896

19
Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 6 – 12 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
8 181 1448 1049,8 8398,4
porumb

Fân trifoi 8 181 1448 289,6 2316,8

Concentrate 8 181 1448 376,49 3011,84

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 12 – 18 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
7 181 1267 1375,6 9629,2
porumb

Fân
7 181 1267 724 5068
natural

Fosfat
7 181 1267 5,43 38,01
dicalcic

20
Stabilirea necesarului de furaje pentru vițele19-20 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
2 59 118 808,3 1616,6
porumb

Fân natural 2 59 118 118 236

Concentrate 2 59 118 51,33 102,66

SUPRAFAŢA NECESARĂ ASIGURĂRII BAZEI FURAJERE

Cantitatea Productivitatea Suprafaţa

Furaj
necesară (t) medie (t/ha) necesară (ha)

Fân natural 14,354 6 2,39

Fân trifoi 64,23 5 12,85

Porumb siloz 154,5 30 5,15

Porumb 63,6 25 2,54

Sfeclă
30,918 90 0,34
furajeră

21
 TOTAL 23,27

Cap.4 Tehnologia de întreţinere şi exploatare

4.1 Sistemul de întreţinere liberă

Condiţiile principale necesare pentru reuşita exploatării: dimensionarea fermelor la o

mărime optimă (minim 35 vaci de preferat 100-400 vaci) în funcţie de condiţiile locale;
formarea grupelor tehnologice de vaci de maximum 50 capete, în funcţie de starea
fiziologică şi nivelul productiv (recomandăm: vaci în prima sută de zile de lactaţie,
vaci în a doua sută de zile de lactaţie, vaci cu peste 200 zile de lactaţie, vaci în repaus
mamar); idividualizarea vacilor prin sistemul unitar codificat de individualizare;
ecornarea viţeilor în primele două luni de la fătare cu electrocauterul; popularea fermei
cu material biologic corespunzător sub aspectul potenţialului productiv, aptitudinilor
pentru mulsul mecanic şi rezistenţa la îmbolnăviri; dotarea tehnică cu utilaje şi instalaţii
specifice, cu mare fiabilitate, evitând improvizaţiile; personal muncitor calificat prin
şcolarizare; cantităţi suficiente de furaje de calitate corespunzătoare; organizarea
judicioasă a reproducţiei astfel încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu gestaţie
confirmată 55% şi vaci în lactaţie de 85%; reforma anuală la vaci să nu depăşească 20%
încât după prima lactaţie să se elimine vacile care nu se pretează acestui sistem de
întreţinere; manifestarea competenţei fermierului, care trebuie să urmărească în
permanenţă modul de desfăşurare a proceselor tehnologice, a respectării disciplinei
tehnologice deoarece deficienţele de această natură au consecinţe neplăcute asupra
eficienţei fermei.

Vacile vor fi distribuite în două adăposturi, în funcţie de performanţa productivă,

câte 50-55 capete în fiecare adăpost. La demaraj, cele 35 de capete pot fi cazate într-un
adăpost. Fiecare adăpost este prevăzut cu cei patru pereţi şi uşi largi glisante care
comunică cu padocul. Accesul vacilor în padoc este permis numai pe timp favorabil
şi pentru a avea

22
acces la sala de muls. În adăpost se desting trei zone funcţionale : de odihnă, de furajare şi
de circulaţie (mişcare).

Zona de odihnă este prevăzută cu spaţiu individualizat de odihnă. Ea este

amplasată în lungul unuia din pereţii longitudinali ai adăpostului. Zona de odihnă este
reprezentată de un pat continuu din cărămidă acoperită cu un strat de ciment sau din
ciment cu granulit. Patul de odihnă este compartimentat prin grilaj metalic în cuşete
individuale, ale căror dimensiuni sunt de 2,1-2,3 m lungime şi 1,1-1,15 m lăţime.
Lungimea cuşetei poate fi reglată în funcţie de vârstă şi rasă, pe o distanţă de până la 60
cm, cu o bară metalică montată la partea anterioară a cuşetelor (grebăn), astfel încât
vacile din cuşetă să fie obligate să defece pe zona de mişcare. Se menţine, astfel, curat
patul de odihnă. Ca aşternut se vor folosi covoare de cauciuc. De menţionat, că în
această zonă vor fi amenajate şi două boxe folosite ca maternitate sau la necesitate, ca
izolator. O a treia boxa, cu acces liber pentru animale, va asigura distribuirea dozată a
concentratelor după performanţele productive a vacilor. Buncărul pentru dozarea
automată a concentratelor va fi amplasat în exterior, în dreptul boxei respective.

Zona de furajare este amplasată opus zonei de odihnă, pe un perete longitudinal

al adăpostului, cu o lăţime de 3,5-4 m. În zona de furajare este delimitat prin vopsire un
spaţiu, pentru administrarea furajelor de volum, direct pe pardoseala de ciment a zonei
de furajare. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care
individualizează locul de furajare, evitând deranjul reciproc. În timpul furajării vacile
pot fi contenţionate la iesle printr-un sistem de blocare colectivă. Transportul furajelor
în adăpost se va face cu remorca tehnologică astfel încât în maximum o oră toate
animalele vor fi furajate.

Zona de mişcare este situată între zona de odihnă şi cea de furajare, mai jos cu
20 cm decât prima. Zona de mişcare va avea o lăţime de 3,5 m, cu pardosea continuă
din beton, care micşorează incidenţa afecţiunilor podale şi reduce umiditatea din
adăpost. În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare cu nivel constant, unul
la 50 vaci respectiv dispozitivul de autopansaj (şi 1-2 amplasate în padoc). Padocul va
asigura un spaţiu de 8 m2 pe cap de animal şi va avea o copertină pentru prodecţia
animalelor în caz de intemperii.

23
 Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-100 lucşi respectiv 4,5 W/m2.

ADĂPAREA se realizează cu adăpătorile izoterme OASIS deosebit de

rezistente în cele mai vitrege condiţii de exploatare (mediu coroziv, variaţii de
temperatură) care vor asigura necesarul de apă pentru un adăpost de 55 capete vaci. De
menţionat că aceste adăpatori nu necesită încălzire electrică ceea ce duce la un cost
scăzut de exploatare şi se întreţin foarte uşor. Se vor folosi adăpători OASIS cu două
clapete (capacitate maximă 40 capete vaci) şi OASIS cu o clapetă (capacitate maximă
20 capete vaci ) pentru a asigura necesarul de apă la un adăpost de vaci si respectiv câte
o adăpătoare OASIS cu o clapetă la fiecare boxă pentru adăpostul de tineret.

EVACUAREA DEJECŢIILOR se realizează cu plugul raclor tip DM (delta),

acţionat hidraulic, prin culisarea unei şine profil U, implementată în aleia de beton cu o
lăţime de 3,5 m. Plugul raclor DM are o lăţime de lucru de 3,5 m, puterea sistemului de
acţionare de 2,2 Kw, adâncimea spaţiului de lucru de 20 cm (diferenţa de nivel dintre
paturile de odihnă şi aleea de mişcare) şi necesită un spaţiu pentru amplasarea
sistemului de acţionare de 1,8 m. Pentru prevenirea suprasolicitării plugului, se
recomandă pornirea lui de minimum 2 ori în intervalul de 24 de ore în vedrea curăţirii
aleii. La capătul adăpostului va fi un canal transversal de colectare a dejecţiilor de unde
vor fi împinse în bazinul colector. Acest sitem este aplicat atât în adăposturile pentru
vaci cât şi în adăpostul pentru tineret compartimentat pe catgorii de vârstă. De
asemenea padocul va fi prevăzut cu un canal de colectare şi evacuare a dejecţiilor.

CURĂŢAREA ONGLOANELOR se face cel puţin o dată pe an şi ori de câte

ori este nevoie, pentru a evita apariţia unor afecţiuni podale şi reforma animalelor
înainte de a atinge vârful producţiei. Animalul este contenţionat pe platforme cu
propulsie sau simple şi cu un bisturiu special se curăţă fiecare membru.

24
SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE LIBERĂ A TINERETULUI

Cel de-al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreţinerea tineretului în sistem liber,
pe categorii de vârstă : 0-3 luni, 3 - 6 luni, 6 – 12 luni, 12- 18 luni, juninci. În primele
trei luni de viaţă viţeii pot fi întreţinuţi în cuşti individuale care sunt constituite din două
zone, cuşcă propriu-zisă şi padocul. Cuşca asigură locul de odihnă pentru viţei. Cuştile
sunt confecţionate din lemn sau poliester armat cu fibră de sticlă, cu dimensiunile de 1,5
m lungime, 1,2 m lăţime şi 1,4 m înălţime. În cuşcă, indiferent de sezon, se aşterne un
strat gros de paie, care se împrospătează la un interval de două zile şi se evacuează la 3
luni. Sub cuşti se pune un strat de pietriş, cu grosimea de 15 cm, pentru drenarea rapidă
a apei provenită din ploi. Pe peretele frontal al cuştii se găseşte o deschidere, prin care
viţelul are acces liber în padoc. Padocul asigură 2 m2 şi poate fi confecţionat din grilaj
metalic, lemn sau plasă de sârmă, în care se amplasează găleata pentru lapte, jgheab
pentru concentrate şi grătarul pentru fân. Aceste cuşti, pentru a fi protejate împotriva
curenţilor de aer, mai pot fi amplasate sub o copertină protectoare sau un adăpost
semideschis cu doar trei pereţi. La depopulare, din cuşcă se evacuează aşternutul, se
dezinfectează cu var şi se lasă în repaus biologic.

Adăpostul pentru tineret va fi compartimentat, cu bare metalice, în patru boxe, a câte

10 – 15 capete, pentru celelalte categorii de vârstă, inclusiv juninci (viţele confirmate
gestante). El va fi prevăzut, pentru fiecare boxă, cu câte un padoc. De asemenea, este
compartimentat pe cele trei zone: de odihnă, furajare şi mişcare. Zona de odihnă, este cu
spaţiu comun confecţionat din cărămidă acoperită la suprafaţă cu un strat de ciment şi
delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu înălţimea de 20 cm. În zona de odihnă
se asigură un spaţiu de 4 m2 pe cap de animal iar ca aşternut se va folosi covorul de
cauciuc. Zona de mişcare va avea o lăţime de 3,5 m pentru amplasarea plugului raclor
tip DM (delta), pentru evacuarea dejecţiilor. Sistemul pentru evacuarea dejecţiilor este
identic cu cel din adăpostul de vaci. Zona de furajare va avea 3,5 – 4 m pentru a permite
distribuirea furajului cu remorca tehnologică. Furajele, în amestec, vor fi administrate
direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare, delimitată printr-o culoare verde.
Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care

25
individualizează frontul de furajare, evitând deranjul reciproc. Pe timp favorabil, se
recomandă ca furajele să fie administrate în padoc, ieslea fiind amplasată sub copertină.
Pentru adăpare se vor folosi adăpătorile OASIS cu o clapetă, câte una la fiecare boxă.

Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-70 lucşi respectiv 2,5 W/m2

4.2 Organizarea mulsului

Mulgerea mecanică asigură o eficienţă economică mult sporită, reduce

considerabil efortul fizic şi determină obţinerea unui lapte cantitativ şi calitativ superior.
Pentru reuşita mulgerii mecanice, sub aspect tehnologic şi al eficienţei economice, se
impune ca în fermă să se asigure anumite condiţii: calificarea mulgătorilor prin
şcolarizare; vacile să se preteze la mulsul mecanic respetiv să aibă ugerul bine
dezvoltat, cu o simetrie funcţională şi viteză de muls bună; dotare tehnică
corespunzătoare, efective mai mari de vaci pe fermă şi respectarea cerinţelor privind
aplicare mulsului mecanic.

Mulgerea în săli de muls se practică la întreţinerea nelegată şi se realizează într-o

construcţie specială, prevăzută cu mai multe încăperi: sala de muls propriu-zisă,
padocul de aşteptare, sala de răcire şi păstrarea laptelui, locul cu generatorul de vacuum.
Padocul de aşteptare comunică direct sau prin culoare cu sala de muls şi adăpostul de
vaci. Pardoseala acestei săli are suprafaţa rugoasă, pentru a evita alunecarea şi asigură
cca.1,5 m2 pe vacă. Sala de muls se amplasează la distanţa de cel mult 18 m faţă de
adăpostul vacilor.

În sălile în care mulgerea vacilor se face în grup poate să existe un aparat de

muls la fiecare stand sau un aparat la două standuri. Numărul de standuri care revine pe
un aparat de muls influenţează eficienţa muncii, valoarea investiţiilor iniţiale şi calitatea
mulgerii. Intensitatea iluminării în sala de muls va fi de 5,6 W/m2 .

Menţionăm că în condiţiile noastre este nevoie şi de un generator de curent în

caz de avarie pentru a evita eventualele probleme în timpul mulsului.

26
 În cazul nostru vom folosi o sală de muls TIP BRĂDULEŢ cu animale dispuse
simetric şi oblic în unghi de 30 0 faţă de aleea de serviciu care separă cele două rânduri
de standuri. Capacitatea sălii de muls este de 12 posturi respectiv 2 x 6 iar aleea de
serviciu este situată la cca. 85 cm sub nivelul standului vacilor, astfel încât ugerul este
poziţionat la nivelul mâinilor mulgătorului. Standul este echipat cu sistem de retragere
automată a unităţii de muls ACR/MPC inclusiv sistemul computerizat pentru
managementul cirezii ALPRO. Sistemul include porţile de ieşire şi de intrare a
animalelor din stand. Lăţimea unui stand de muls este de 0,9 – 1 m. Standul asigură o
creştere a profitului fermierului prin reducerea stresului animalelor din timpul mulsului,
asigurând totodată şi confortul necesar mulgătorilor, o inspectare uşoară a animalelor în
timpul mulsului, o ataşare şi detaşare facilă a aparatelor de muls de pe ugerul
animalelor.

Generatorul de vacuum este compus din pompa de vacuum BVP 1300 şi asigură
un debit de vacuum de 1300 litri pe minut, la o valoare a vacuumului de 0,42 bari.
Pompa este acţionată de un motor electric prin inermediul curelelor trapezoidale.

Regulatorul de vacuum are o unitate de percepere (senzor) şi de reglare a

nivelului vacuumului. Senzorul sesizează nivelul de vacuum actual şi pune în funcţiune,
pentru a menţine valoarea dorită.

Reţeaua de vacuum este alcătuită din ţeavă de PVC, etanşarea la îmbinări fiind
asigurată cuinele de cauciuc.

Unitatea de muls este alcătuită din manşoanele de muls, carcasele exterioare,

colectorul de lapte şi tubulatura pentru legătura cu sistemul de vacuum.

Receptorul de lapte este confecţionat din oţel inoxidabil iar curăţarea se

realizează simultan cu spălarea conductelor de lapte.

Instalaţia automată de spălare C100 asigură pe lângă funcţiile de bază şi dozarea

automată a detergentului, cu pompa de dozare ED 200 cât şi golirea completă a instalaţiei
printr-un robinet automat de golire.

Ţevile de lapte şi ale instalaţiei de spălare sunt realizate din oţel inoxidabil,
asigurând o curgere corespunzătoare a laptelui până în tancul de răcire, cât şi o spălare
eficientă a întegii instalaţii de muls.

27
 Sistemul computerizat ALPRO stochează toate datele referitoare la animale. El
cuprinde: antenele de poartă, procesorul ALPRO pentru stocarea bazei de date, protecţia
sistemului contra suprapresiunii electrice, antena de identificare a animalelor în afara
grajdului, 90 de transpondere pentru identificare vacilor în standul de muls, benzile cu
care se ataşează aceste transpondere la gâtul animalului, 35 de dispozitive pentru
depistarea vacilor în călduri.

Tanc pentru stocarea şi răcirea laptelui, DXCE 6000 l, cu instalaţie de spălare

automată pentru 4 mulsori include: automat de spălare T100, sistem de dozare a
detergenţilor, un agregat de răcire trifazic 3 x 400 V/50Hz. Datorită izolaţiei de 50 mm
asigură păstrarea foarte eficientă a laptelui răcit.

Dimensiiunile de gabarit ale automatului de spălare: lăţimea 500 mm, înălţimea

1020 mm, masa totală 30Kg. Consumul energetic: rezistenţă electrică pentru încălzirea
apei – 3 x 4,3 Kw = 12,9 Kw/380- 415 V/3faze/50-60 Hz. Temperatura maximă a apei
90 0 C . Presiunea maximă a apei în reţea 10 bari iar cea minimă 1 bar. Apa caldă va
avea temperatura de cca. 90 grade. Necesarul de apă este de 180 litri apă fiartă şi 160
litri apă rece (clătire iniţială plus clătire finală).

Automatul pentru distribuirea concentratelor asigură distribuţia individuală a

furajelor concentrate fiecărui animal în lactaţie, în funcţie de producţia de lapte zilnică.
Distribuţia se poate face într-un număr de porţii la alegerea fermierului, cu programarea
intervalului dintre administrări. Se poate utiliza pentru circa 60 de vaci în lactaţie, câte
30 vaci/staţie de ditribuţie. Include buncărul de stocare al concentratelor cu un volum de
8 m3 . Sistemul se conectează la procesorul ALPRO.

Cap.5 Organizarea producţiei

5.1 Producţia de lapte

Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei chimice şi în acelaşi

timp complet dat fiind faptul că conţine peste 100 de substanţe hrănitoare pentru om,
dintre care 20 aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente minerale etc.

28
 În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea tuturor
posibilităţilor de sporire a producţiei de lapte, în vederea asigurării cantităţilor optime
pentru hrănirea raţională a populaţiilor. Pentru realizarea producţiilor de lapte
planificate a se obţine este necesar să se acţioneze în direcţia asigurării tuturor
factorilor care influenţează producţia de lapte (individuală şi totală):
 Se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în tipul fiziologic
respirator;
 Vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);
 Vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de
greutatea corporală (70% din greutate animalelor adulte);
 Respectarea repausului mamar de 60 zile;
 Asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;
 Aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea
ritmicităţii producţiei;
 Respectarea tehnologiei de muls;
 Asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;
 Respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe condiţionate;
 Reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu;
 Respectarea tehnologiei de reproducţie a vacilor;

Valorificarea producţiei de lapte se face prin vânzarea acestuia la

S.C. TUDIA SRL
Cap.6 REZULTATELE TEHNICO –
ECONOMICE ÎN FERMĂ

CALCULUL PROFITULUI:

Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului la vaci de lapte

Vaci 60 capete ; Reformă anuală 20%; Pierderi prin mortalitate 0%; Natalitate 85%;
Pierderi prin mortalitate viței 5%

Lapte marfă: 31.170 litri/cap x 1,7 Ron =52989Ron

Venituri

Vaci reforme(20-1)=19 x 600 kg(în viu)=11,400 x 6,5 Ron =741Ron

Viței(23-5)=18 x 120 Ron =2160Ron

29
 Total venituri: 309563,2+67925+2040=379528,2Ron

Fân natural 14354kg X 0,3=4306,2Ron

Fân trifoi 64227,87X0,4=25691,15Ron

Porumb siloz154501,6X0,4=61800,64Ron

Porumb 63609,1X1=63609,1Ron
Furaj

Sfeclă furajeră 103061,4x0,3=30918,42Ron

e

Concentrate 61125X2=122250Ron

Fosfat dicalcic 38,01X1,65=62,72Ron

Total:
Cheltui

4306,2+25691,15+61800,64+63609,1+30918,42+122250+62,72=303732,03
Ron/fermă/an
ei

Fond salarii brute: 1 muncitor X 700 ron=700 Ron X 12 luni=8400 Ron

Asistență sanitar-veterinară: 25 Ron/cap/an X 83 cap.=2075Ron

Consum energie:3,78 KW/hl LapteX 1820,96=6883,23x 0,175=1204,57Ron

Consum carburant: 2,11 litri /hl lapte X 1820,86 hl/an =3842,01X2,9=11141,8Ron

Alte cheltuieli :90x 83=7470Ron

Amortismente:15000 Ron/An/ Fermă

Total cheltuieli: 303732,03+8400+2075+1204,57+11141,8+7470+15000=349023,4Ron

Costuri aferente producției unui litru de lapte: 349023,4:182096 litri=1,91 Ron

Beneficiu: 379528,2-349023,4=30504,8Ron

Impozit pe profit(16%)=4880,768Ron

Profit net=30504,8-4880,768=25624,032 Ron

Cap.7 Concluzii şi recomandări

Concluzii:

În urma analizei rezultatelor economice şi financiare se desprind următoarele

concluzii:

30
  Vacile Holstein dau cea mai mare producție de lapte în România iar crescătorii
care vor să înființeze ferme trec această rasă în capul listei.
 Pentru a atinge însă performanțe, Holstein trebuie să fie foarte bine îngrijită iar
hrana și condițiile în care este ținută sunt factori esențiali pentru ca vaca să dea
un lapte de calitate și în cantități mari. Dar, poate cea mai importantă dintre toate
este genetica, cea care este „responsabilă” de fapt cu performanțele pe care le
atinge rasa.
 Cheltuielile cu furajele sunt destul de ridicate;
 Vânzarea viţeilor la vârsta de 3 luni asigură venituri mici;
Recomandări:

 Înlocuirea rasei Holstein cu o altă rasă cu potenţial genetic mult mai bun.
 Asigurarea bazei furajere din producţie proprie pentru
scăderea cheltuielilor cu furajul;
 Vânzarea viţeilor la vârsta de 14 luni cu o greutate de peste 450 de kg
pentru a creşte profitul.

BIBLIOGRAFIE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Holstein_(taurine)
https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/tag/Baltata%20Romaneasca.html
Sursă: https://rum.supermg.com/animale/16310-rasa-holstein-de-vaci.html
https://www.descopera.ro/natura/19057394-top-10-rase-de-vaci-care-dau-cea-mai-mare-
cantitate-de-lapte
https://www.google.com/search?
q=vanzarea+viteilor+holstein+cu+o+greutate+c&sxsrf=ALiCzsYXfJTzG2s2_dk7dCltufJs
hUeIaw%3A1668970366174&ei=fnd6Y87WCeaAxc8P-t-
https://agrointel.ro/46373/rasa-holstein-regina-vacilor-de-lapte-care-sunt-regulile-de-aur-
pentru-a-obtine-productii-record-de

31