Creşterea ovinelor este o activitate tradiţională a ţării, ceea ce

permite ca România în raport de mărimea efectivelor şi nivelul

producţiilor, să se situeze între primele ţării europene, în ceea ce
priveşte creşterea şi exploatarea acestei specii.
► Integrarea României în structurile Uniunii Europene şi adaptarea
activităţii de creştere, exploatare şi respectiv ameliorare a ovinelor la
cerinţele economice ale Uniunii Europene, poate mării ponderea ţării
noastre în structura efectivelor şi a producţiilor în Europa.
► Crescătorii de ovine sunt interesaţi de obţinerea de carne, dar şi
de laptele de oaie, ceea ce duce la o nouă structură a raselor,
orientată în prezent, spre producţia de carne şi lapte.
► În conjunctura actuală din România, odată cu schimbarea
direcţiilor de exploatare în creşterea ovinelor, s-au modificat şi
obiectivele programelor de ameliorare, pe primul loc plasându-se
creşterea nivelului la producţiile de carne şi lapte.
 ► În acest sens, România beneficiează de o serie de argumente care îi permite să
realizeze obiectivele strategice prevăzute în programele de ameliorare, deoarece deţine
un fond genetic bine conservat şi adaptat la condiţiile locale, precum şi o suprafaţă
mare de pajişti, care vor contribuii la creşteri însemnate, atât ale producţiei de carne,
cât şi a celei de lapte.
► Actualmente rasele crescute şi exploatate în ţara noastră deţin performanţe
scăzute în ceea ce priveşte producţiile de carne şi lapte, urmare a faptului că efectivele
sunt exploatate în ferme mici de către crescătorii particulari, care deţin suprafeţe mici
de teren şi o organizare deficitară în ceea ce priveşte creşterea şi exploatarea acestei
specii.
► Deoarece Uniunea Europeană este şi va fi principala piaţă de desfacere pentru
carnea de ovine în carcasă, dar şi pentru mieii uşori şi grei obţinuţi în România, sunt
necesare o serie de eforturi, atât din partea crescătorilor, cât mai ales al specialiştilor
pentru a atinge standardele de calitate ale acesteia (conformaţia carcasei, calitatea
carcasei, calitatea cărnii).
► Programul strategic al creşterii şi exploatării ovinelor în ţara noastră trebuie să
asigure, atât creşterea numerică a efectivelor, dar mai ales productivitatea pe animal,
calitatea producţiilor obţinute, în special a celei de carne şi lapte, precum şi o eficienţă
economică în realizarea şi valorificarea acestora.
► În acest scop, trebuie continuat procesul de ameliorare genetică a efectivelor de
ovine prin aplicarea unor programe eficiente care să permită realizarea obiectivelor
prevăzute şi totodată prin racordarea României la fondul mondial de gene.
► Programul strategic al creşterii şi exploatării animalelor în ţara noastră
trebuie să asigure, atât creşterea numerică a efectivelor, dar mai ales
productivitatea pe animal, calitatea producţiilor obţinute, în special a celei de
carne şi lapte, precum şi o eficienţă economică în realizarea şi valorificarea
acestora.

► În acest scop, trebuie continuat procesul de ameliorare genetică a

efectivelor de animale prin aplicarea unor programe eficiente care să permită
realizarea obiectivelor prevăzute şi totodată prin racordarea României la
fondul mondial de gene.
 - mii capete -
Perioada
Ţara 2004 2005 2006 2007
Bulgaria 1692,5 1602,3 1635,4 1526,4
Germania 2138,0 2036,0 2017,0 1925,7
Irlanda 4556,7 4257,0 3826,3 3530,5
Grecia 9241,0 8744,7 8975,5 8984,0
Spania 22736,0 22514,0 22451,6 22194,3
Franţa 8898,0 8759,9 8494,2 8284,5
Italia 8106,0 7954,0 8227,2 8237,0
Ungaria 1397,0 1405,0 1298,0 1232,0
Olanda 1700,0 1725,0 1755,0 1715,0
Portugalia 3541,2 3582,7 3549,0 3365,4
România 7425,3 (VI) 7608,4 (VI) 7678,2 (VI) 8469,2 (IV)
Marea Britanie 24523,9 23730,2 23428,5 23722,6
Sursa: EUROSTAT
Nr. Perioada
crt. Specificare
2005 2006 2007 2008 2009
1 Efectiv femel 6.655.674 6.910.625 7.334.554 7.649.365 7.917.206
catagrafiat
2 Efectiv matcă 6.223.427 6.452.817 6.593.311 6.901.473 7.172.759
 ► Pe ansamblul ţării efectivul femel ovin are următoarea repartiţie:
peste 300.000 capete în 6 judeţe (AR, CT, IŞ, SB, TM, TL), între 200.000
– 300.000 capete în 11 judeţe (AB, BH, BN, BT, BV, BR, CS, CJ, DJ, MŞ,
VS), între 100.000 – 200.000 capete în 18 judeţe (AG, BC, BZ, CL, CV,
GL, HR, HD, IL, MM, NŢ, OT, PH, SM, SJ, SV, TL, VN) şi sub 100.000 în 6
judeţe (DB, GR, GJ, IF, MH, VL).
► De asemenea, s-a constatat că din efectivul femel catagrafiat la
această specie 7.459.147 capete sunt crescute în rasă curată,
respectiv o pondere de 94,2%, iar 458.059 sunt metişi, respectiv o
pondere de 5,8%.
► Ovinele sunt repartizate în România în funcţie de teritoriu, cele
mai favorabile sunt zonele cu păşuni permanente. Densitatea oilor/ha
este în medie 1,6 cap./ha, cu variaţii cuprinse între 1,2 capete şi 2,0
capete/ha.
► Cele mai mari efective de ovine sunt repartizate în următoarele
regiuni de dezvoltare:
- Centru: Sibiu, Mureş, Braşov;
- Vest: Timiş, Arad;
- Nord - Est: Iaşi, Botoşani;
- Sud - Est: Constanţa, Tulcea;
- Nord - Vest: Cluj.
 Dinamica efectivului femel catagrafiatşi matcă, la specia ovine

9. 000. 000
7. 917. 206
7. 649. 365
8. 000. 000 7. 334. 554
6. 910. 625
6. 655. 674
7. 000. 000
7. 172. 759
6. 901. 473
6. 000. 000 6. 452. 817 6. 593. 311
6. 223. 427
5. 000. 000

4. 000. 000

3. 000. 000

2. 000. 000

1. 000. 000

0
2005 2006 2007 2008 2009

Efectiv femel catagrafiat Efectiv matcă

 Ponderea structurii de rasă a efectivului femel, la specia ovine în anul 2009

5, 8%
0, 3%
2, 7%
5, 1%

10, 0%

53, 1%

23, 0%

Ţurcană Ţigaie Meri nos Ka ra kul Spancă Al te rase Metişi

Nr. Indicatorii de Perioada
crt. reproducţie 2005 2006 2007 2008
1 MN 5.884.056 6.067.298 6.411.007 6.549.006
2 IA 8.438 8.306 8.483 4.244
3 Descendenţi 6.327.647 6.648.992 7.081.020 7.400.770
totali
4 Descendenţi 18.417 6.995 8.069 5.726
din IA
Nr. Judeţul Total Merinos Tigaie Turcana Spanca Karakul Alte
crt. rase
TOTAL 77.034 7.085 23.155 38.198 1.675 6.435 486
1 Alba 210 - - 210 - - -
2 Arad 4281 46 561 3632 - - 42
3 Argeş 15 - - 15 - - -
4 Bacau 4396 24 1800 2535 - 24 13
5 Bihor 2233 129 27 2060 - - 17
6 Bistriţa N. 1378 - - 1378 - - -
7 Botosani 5149 - - - - 5149 -
8 Brasov 1099 - 418 681 - - -
9 Braila 751 717 21 - - - 13
10 Buzau 5176 214 4884 78 - - -
11 Caraş S. 322 - - - - - 322
12 Calarasi 3213 624 629 296 1664 - -
13 Cluj 4500 2900 2475 16
14 Constanta 4515 2321 200 1700 - - 294
15 Covasna 2150 - 2150 - - - -

17 Dolj 4211 3 10 4143 - 55 -

18 Galati 4822 1263 3439 120 - - -
19 Giurgiu - - - - - - -
Nr. Judeţul Total Merinos Tigaie Turcana Spanca Karakul Alte
crt. rase
20 Gorj 1800 - 90 1710 - - -
21 Harghita 2513 7 1633 869 - 1 3
22 Hunedoara 422 - - 422 - - -
23 Ialomiţa 673 174 218 281 - - -
24 Iaşi 4634 33 216 3365 - 1020 -
25 Ilfov 7 - 7 - - - -
26 Maramureş 820 - - 820 - - -
27 Mehedinţi 481 - - 481 - - -
28 Mureş - - - - - - -
29 Neamţ 186 - - 96 - 75 15
30 Olt 2677 - 717 1941 - 19 -
31 Prahova 178 11 143 24 - - -
32 Satu-Mare 4015 - - 4015 - - -
33 Sălaj 3303 - 25 3185 1 92 -
34 Sibiu 285 - 46 239 - - -
35 Suceava - - - - - - -
36 Teleorman 403 - 344 59 - - -
37 Timiş - - - - - - -

39 Vaslui 443 418 15 - 10 - -

40 Vâlcea 664 - - 664 - - -
41 Vrancea 3270 30 2715 525 - - -
 Dinamica efectivelor de ovine în COP, pe sisteme de control

500.000
442.182
450.000
397.842
400.000

398.019
350.000

300.000 344.673
253.931

250.000

200.000
212.222
128.250
150.000

100.000 94.792
44.163 53.169
41.709
50.000
33.458
0
2005 2006 2007 2008
Efective de ovine în COP Sistem OP Sistem PP
Nr. RASA 2006 2007 2008
crt.
1 KARAKUL 3296 3670 4150
2 TIGAIE CU CAP NEGRU DE 1186 3121 3802
TELEORMAN

3 MERINOS DE PALAS 3521 3845 4162

4 MERINOS DE STAVROPOL 2164 2830 3605
5 RATCA 183 1780 2020
6 TIGAIE VARIETATEA RUGINIE 337 462 678
7 MERINOS DE SUSENI 624 718 841
8 AWASSI 76 96 116
9 MERINOS AUSTRALIAN 111 111 116
10 POLWARTH 29 35 40
11 TEXEL CULLARD BELGIAN 20 22 25
12 SUFFOLK CULLARD 20 22 25
BELGIAN
 Majoritatea ovinelor crescute şi exploatate în ţara noastră sunt
din rase rustice, în special Ţigaia şi Ţurcana, în şeptel aproximativ
egal, respectiv Ţigaia în zonele submontane şi colinare, Ţurcana în
zonele colinare şi muntoase, dar ambele rase se găsesc şi în
anumite zone de şes.
Aceste rase sunt crescute în scop mixt – carne, lapte, lână.

Ponderea ameliorării se face ţinând cont de valoarea economică a

producţiei, după cum urmează:
Rasa Ţigaie:
carne 40%;
lapte 50%;
lână 5%;
prolificitate 5%.
Rasa Ţurcană:
carne 20%;
lapte 68%;
lână 5%;
prolificitate 7%.
 În România, media pe ţară a efectivului de ovine prezent în
fiecare exploataţie agricolă este actualmente de 12,4 indivizi.
► Prin aplicarea de măsuri specifice de acordare a unor prime
pentru creşterea tineretului ovin de prăsilă şi pentru berbecuţii din
rasele de carne şi lapte, se preconizează o creştere semnificativă a
efectivelor totale şi, de asemenea, se estimează ca până la sfârşitul
anului 2009 numărul de ovine din fiecare exploataţie să depăşească 15
capete.
► În anul 2008 au fost controlate pentru plăţi compesatorii
2.496.023 capete ovine şi au îndeplinit condiţiile de eligibilitate
1.960.738 capete, respectiv 78,6% din efectivele controlate. Din 6,5
milioane capete solicitate la plată, au fost declarate eligibile 5,5
milioane capete şi respinse 995.000 capete, respectiv 15,3% din
efectivele solicitate.
► În aceste condiţii preconizăm ca ulterior aproximativ 98 %
din totalul efectivului va îndeplini condiţiile de eligibilitate precizate în
documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea
Europeană.
 ► Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă
naţional va ajunge în anul 2011 la aproximativ 9.100.000 oi mame dar
şi faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul numărului de
8.918.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă şi o
rezervă naţională suplimentară de ovine de 2%.
► Procentul de 2% reprezintă în cazul ţării noastre cca
182.000 capete ovine, care, împreună cu plafonul naţional solicitat,
vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil
prognozat.
► Cele mai numeroase (99,88%) exploataţii aparţin sectorului
agricol individual. Cu toate că din totalul acestora o pondere de
91,49% dispun de efective mai mici de 20 indivizi o mare parte
îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stabilite în cadrul negocierilor cu
UE pentru prime acordate crescătorilor de ovine.
► Precizăm faptul că, cele mai numeroase efective aparţin
exploataţiilor din sectorul individual cu grupe de animale sub 20 de
indivizi. În acest tip de exploataţii se regăsesc, peste 3,5 milioane
capete ovine, respectiv 44,5% din efectivul naţional.
 Încadrarea exploataţiei în funcţie de mărimea efectivului
Statutul juridic al (număr indivizi) Total
exploataţiei
Sub 20 20-49 50-99 100-199 200-499 Peste 500
Exploataţii agricole 584919 32444 11160 6492 3583 677 639275
individuale
Unităţi cu personalitate 205 113 103 104 111 100 736
juridică, din care:
Societăşi/asociaţii 11 13 16 26 11 9 86
agricole
Societăţi comerciale 58 43 44 49 73 73 340
Unităţi ale administraţiei 44 29 20 15 19 16 143
publice

Unităţi cooperatiste - - 3 1 - - 4
Alte forme de 92 28 20 13 8 2 163
proprietate
Total exploataţii agricole 585124 32557 11263 6596 3694 777 640011
 Încadrarea exploataţiei în funcţie de mărimea efectivului
Statutul juridic al (număr indivizi) Total
exploataţiei
Sub 20 20-49 50-99 100-199 200-499 Peste 500
Exploataţii agricole 3524002 1039381 722756 837241 1025712 538797 7687889
individuale
Unităţi cu 1757 3471 7136 14379 35491 167083 229317
personalitate juridică,
din care:
Societăşi/asociaţii 93 482 1076 3363 3350 6540 14904
agricole
Societăţi comerciale 557 1439 3023 6978 22899 140858 175754
Unităţi ale 367 776 1492 2118 6552 16173 27478
administraţiei publice
Unităţi cooperatiste - - 231 137 - - 368
Alte forme de 740 774 1314 1783 2690 3512 10813
proprietate
Total exploataţii 3525759 1042852 729892 851620 1061203 705880 7917206
agricole
 Repartizarea efectivelor de ovi ne după mări mea exploataţiilor

705.880
8,9%
1.061.203
13,4%

3.525.759
44,5%

851.620
10,8%

729.892
9,2% 1.042.852
13,2%

sub 20 capete 20 - 49 capete 50 - 99 capete

100 - 199 capete 200 - 499 capete peste 500 capete

 În funcţie de efectivele de ovine, crescătoriile sunt de 3 tipuri:
► Crescătorii de subzistenţă, respectiv 585.124, mai ales în
zonele colinare şi muntoase ale Transilvaniei, Olteniei, Munteniei,
Moldovei cu efective de sub 20 capete;
► Crescătorii medii, respectiv 50.416, cu efective cuprinse între
20-200 capete;
► Crescătorii mari, respectiv 4.471, cu efective de peste 200
capete.
Tipurile de crescătorii diferă de la regiune la regiune, permiţând
următoarea încadrare:

► În N - E domină crescătorii de dimensiuni mici – sub 20 de

capete;
► În Est domină crescătorii de dimensiuni medii – 20 - 200
capete;
► În Sud - Vest domină crescătorii de sub 5000 capete;
► În Centru ½ din crescătorii au sub 50 capete, iar restul au
efective peste 200 de capete.
 - mii tone -
Perioada
Ţara 2004 2005 2006 2007
Bulgaria - - 23468,0 9134,0
Germania 48797,0 49582,0 43854,0 44363,0
Irlanda 71800,0 73300,0 70300,0 65900,0
Grecia 124711,0 118183,0 114407,0 111322,0
Spania 244836,0 237748,0 225870,0 206636,0
Franţa 131969,0 129074,0 129149,0 126676,0
Italia 62891,0 61551,0 61902,0 61319,0
Ungaria 1379,0 1103,0 1143,0 875,0
Olanda 15105,0 13776,0 15719,0 17767,0
Portugalia 11935,0 11782,0 12585,0 13558,0
România - - 64400,0 73140,0
Marea Britanie 314404,0 331594,0 330189,0 324843,0
NOTĂ: carnea în carcasa de oaie şi capră abatorizate şi declarate apte pentru consumul uman.

Sursa: EUROSTAT
 - kg/cap. -
Perioada
Ţara 2004 2005 2006 2007
Bulgaria - - 2,01 1,87
Germania 1,02 1,11 1,02 0,84
Irlanda - - - -
Grecia 12,06 11,9 11,49 0,83
Spania 5,18 - - -
Franţa 4,22 4,16 4,15 3,94
Italia 1,49 1,54 1,55 -
Ungaria 0,1 0,1 0,12 0,09
Olanda - - - -
Portugalia 2,96 2,94 3,12 3,02
România 2,95 1,64 2,64 3,90
Marea Britanie 6,26 5,66 6,36 6,38

Sursa: EUROSTAT
 - Mii tone -
SPECIFICARE 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
CARNE OVINE 203 152 116 114 118 135 166 114 101
ŞI CAPRINE

- Mii hl. -
SPECIFICARE 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
LAPTE 3918 3958 3118 3144 3364 3746 3900 5703 6300
OVINE ŞI
CAPRINE
 Evoluţia producţiei de carne de oaie şi capră
- mii tone -

180 166
160
135
140
116 114 118
114
120
101
100

80

60

40

20

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Carne de oaie şi capră

 Evol uţia producţiei de lapte de oaie şi capră
- mii hl -
7.000
6.300
5.703
6.000

5.000

3.746 3.900
4.000 3.364
3.118 3.144

3.000

2.000

1.000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Lapte de oaie şi capră

 Efectivele se situează pe locul trei - patru în Europa;
Au un fond genetic bine conservat şi adaptat la condiţiile locale;
Cercetarea ştiinţifică din domeniu este preocupată de găsirea unor
soluţii şi metode noi pentru creşterea producţiilor de carne şi lapte la
nivelul realizat în U.E.;
Suprafeţe mari de pajişti (5 mil. ha)
Existenţa unor zone tradiţionale de creştere şi producţie (ex: Braşov
(Bran – Moeciu), Sibiu, Covasna, Dobrogea, Oltenia (Vaideeni,
Novaci), Banat, Arad, Hunedoara (Sasciori, Haţeg), Bistriţa, Zalău,
Botoşani – pentru pielicele);
• Situaţia sanitară-veterinară bună a efectivelor - lipsa bolilor majore.
● Calitatea genetică a populaţiilor autohtone este redusă din punct de
vedere al producţiilor obţinute;
● Absenţa raselor specializate;
● Mărimea exploataţiilor neproporţională (ferme foarte mari – peste
1000 de capete, ferme mijlocii – sub 200 de capete şi ferme de
subzistenţă de sub 20 de capete);
● Nutriţie parcimonioasă, sistem extensiv de creştere, păşunat
aproape permanent din primăvară până toamna târziu, chiar şi iarna
pe rezervele furajere din lunci, câmpii şi bălţi;
● Consumul redus de carne al populaţiei autohtone, care nu
încurajează creşterea pentru consumul intern;
● Insuficienţa abatoarelor şi punctelor de sacrificare, care determină
livrarea producţiei in viu la costuri mari şi câştiguri descurajante
pentru crescători;
● Lipsa sistemului de clasificare a carcaselor, care nu stimulează competiţia
pentru carcase din clase superioare şi implicit încetineşte ameliorarea
genetică prin hibridări succesive cu rase specializate;
● Dotarea slabă a producătorilor de lapte cu aparatură (de muls, de
prelucrat) şi în general o mecanizare minimală;
● Reducerea, până la inexistenţă, a fabricilor de prelucrare a laptelui,
care diminuează aproape la maximum câştigul din produsele lactate
fabricate industrial, singura alternativă rămânând producţia
tradiţională;
● Reducerea până la dispariţie a fabricilor de procesare şi prelucrare
a lânii (există zone tradiţionale de prelucrare manuală);
● Organizarea deficitară a marketingului;
● Există condiţii vitrege mai ales în zonele muntoase izolate şi
departe de axele de comunicaţie şi probleme legate de apa potabilă,
mai ales în sudul ţării, ceea ce duce la crearea de dificultăţi în
aplicarea normelor sanitare-veterinare;
Nr. Perioada
crt. Specificare 2009 2012 2025
1 Efectiv femel total 7.917.206 10.517.289 15.380.748
2 Merinos 794.681 649.710 514.037
3 Ţigaie 1.821.163 2.284.804 2.556.149
4 Ţurcană 4.207.762 3.912.588 2.656.149
4 Karakul 399.048 478.364 514.037
5 Spancă 211.803 299.855 308.422
6 Alte rase 24.690 42.836 102.807
7 Metişi 458.059 2.849.132 -
8 Rase noi carne - - 5.584.227
9 Rase noi lapte - - 3.144.920
Creştere de 33,0% în 2012 şi 46,0% în 2025
 ♦ Stimularea dezvoltării exploataţiilor de ovine (în
efective de cel puţin 150 cap), prin acordarea de credite
pe termen lung cu dobândă mică;
♦ Importul de ovine de reproducţie (mioare şi miori),
pentru formarea unor nuclee sau populaţii din rase
specializate pentru carne şi lapte, care să asigure
producerea de berbeci pentru reproducţie;
♦ Acordarea de subvenţii pentru berbecii de
reproducţie autorizaţi;
♦ Asigurarea şi acordarea de asistenţă tehnică şi
consultanţă pentru crescătorii şi asociaţiile crescătorilor
de ovine;
 ♦ Creşterea efectivelor în controlul oficial al
producţiilor, înregistrarea şi prelucrarea rezultatelor şi
transmiterea acestora în timp util către crescătorii şi
asociaţiile crescătorilor de ovine;
♦ Stimularea creşterii producţiilor de carne şi lapte
prin acordarea de subvenţii pe produs;
♦ Introducerea şi utilizarea sistemului european de
clasificare a carcaselor (grila SEUROP);
♦ Elaborarea de tehnologii performante de exploatare
specifice fiecărei rase şi zone de creştere;
♦ Identificarea populaţiilor în pericol de dispariţie şi
elaborarea unor programe de păstrare a acestora ca
rezerve de gene.
 din care:
Specificare UM Total Zona de Zona de Zona de
şes deal munte
Total mii
4.926,2 1.091,3 2.590,4 1.244,5
ha

% 100,0 22,2 52,5 25,3

 Mări mea şi ponde re a pajişti l or, pe forme de relief
6.000.000
4.926.200
5.000.000

4.000.000

3.000.000 2.590.400

2.000.000
1.091.300 1.244.500
1.000.000 100%
22,2% 52,5% 25,3%
0
Pajişti total Zona de şes Zona de deal Zona de munte

ha %
 Stabilirea dimensiunii şi potenţialului de
producţie;
Stabilirea structurii şi distribuţiei pe for me de
relief;
Gruparea pajiştilor după factorii limitativi ai
producţiei de masă verde;
Utilizarea soiurilor autohtone adaptate
condiţiilor pedo-climatice;
♦ Cointeresarea pe termen lung a fermierilor
crescători de animale prin concesionare sau prin
alte for me (până la împroprietărie) a izlazurilor
comunale şi a golurilor alpine;
 ♦ Stabilirea acţiunilor tehnice necesare
pentru ameliorarea pajiştilor;
Stabilirea măsurilor şi acţiunilor privind
exploatarea raţională a pajiştilor;
Aplicarea de tehnologii ecologice de păstrare
şi conservare a biomasei;
Utilizarea pajiştilor pentru obţinerea cu
precădere a produselor ecologice;
Organizarea transhumanţei ovinelor.
 Privit prin prisma competitivităţii producţiei de carne, pe primul loc
trebuie plasat tineretul destinat îngrăşării urmat de adulţii reformaţi.
În anul 2007 producţia de carne de ovine produsă în România a fost de
73 mii tone greutate în viu, iar consumul de 3,9 kg/locuitor.
Pornind de la efectivul matcă, respectiv 7.172.759 capete, din care 50%
va fi supus montei sau însămânţării cu berbeci din rasele de carne, în anul 2010
va fi posibil de obţinut următoarea produţie de carne:
Tineret îngrăşat:
3.586.379 femele x 25% reforma (R%) = 896.595 mieluţe pentru
înlocuire matcă;
3.586.379 femele x 1,1 N% x 0,85 S% = 3.353.264 produşi;
3.353.264 produşi - 896.595 mieluţe pentru înlocuire matcă = 2.456.669
miei pentru sacrificare;
2.456.669 miei x 45 kg = 110.550 tone greutate în viu;
110.550 tone x 50% randament = 55.275 tone carcasă tineret.

Adulte reformate:
3.586.379 femele x 25% reforma (R%) = 896.595 femele;
896.595 femele x 50 kg = 44.829 tone greutate în viu;
44.829 tone x 47% randament = 21.070 tone carcasă adulte.

N% = natalitate;
S% = supravieţuire;
R% = reforma.
 De asemenea, mai sunt disponibili mieii obţinuţi de la femelele exploatate în
rasă curată, care se vor comercializa la o greutate medie de 40 kg.

2.456.669 miei x 40 kg = 98.266 mii tone greutate în viu;

98.266 tone x 50% randament = 49.133 tone carcasă tineret.

Producţia de carne, posibil de obţinut, în anul 2009, va fi următoarea:

110.550 + 44.829 + 98.266 = 253.645 tone greutate în viu;
55.275 tone + 21.070 tone + 49.133 tone = 125.478 tone carcasă;

La un consum de 3,9 kg/ locuitor şi o populaţie de 21,6 milioane va rămâne

următorul disponibil pentru export:

125.478 tone carcasă – 84.240 tone consum intern = 41.238 tone carcasă
disponibil pentru export.
 Pornind de la efectivul matcă, respectiv 10.517.289 capete, din care 50%
va fi supus montei sau însămânţării cu berbeci din rasele de carne, în anul 2013 va
fi posibil de obţinut următoarea produţie de carne:

Tineret îngrăşat:

5.258.645 femele x 25% reforma (R%) = 1.314.661 mieluţe pentru

înlocuire matcă;
5.258.645 femele x 1,1 N% x 0,85 S% = 4.916.833 produşi;
4.916.833 produşi – 1.314.661 mieluţe pentru înlocuire matcă = 3.602.172
miei pentru sacrificare;
3.602.172 miei x 45 kg = 162.098 tone greutate în viu;
162.098 tone x 50% randament = 81.049 tone carcasă tineret.

Adulte reformate:

5.258.645 femele x 25% reforma (R%) = 1.314.661 femele;

1.314.661 femele x 50 kg = 65.733 tone greutate în viu;
65.733 tone x 47% randament = 30.895 tone carcasă adulte.

N% = natalitate;
S% = supravieţuire;
R% = reforma.
 De asemenea, mai sunt disponibili mieii obţinuţi de la femelele
exploatate în rasă curată, care se vor comercializa la o greutate medie de 40 kg.

3.602.172 miei x 40 kg = 144.087 mii tone greutate în viu;

144.087 tone x 50% randament = 72.044 tone carcasă tineret.

Producţia de carne, posibil de obţinut, în anul 2013, va fi următoarea:

162.098 + 65.733 + 144.087 = 371.918 tone greutate în viu;

81.049 tone + 30.895 tone + 72.044 tone = 183.988 tone carcasă;

La un consum de 4,0 kg/ locuitor şi o populaţie de 21,6 milioane va

rămâne următorul disponibil pentru export:

183.988 tone carcasă – 86.400 tone consum intern = 97.588 tone

carcasă disponibil pentru export.
 Imbunatatirea competitivitatii producţiei de lapte se
poate realiza prin folosirea urmatoarelor parghii :

- Stabilirea greutatii corporale a mieilor la varsta de 3 saptamani;

- Selectia dupa cantitatea de lapte la prima lactatie, dat fiind

corelatia pozitiva semnificativa, cu productiile de la celelalte lactatii;

- Retinerea la prasila de preferat a oilor a caror curba de lactatie

inscrie un platou (cantitatea de lapte data de oaie se mentine
constanta) pe o perioada de circa o luna de zile in faza de varf a
secretiei lactogene, precum si a celor cu durata lunga a acesteia
(septembrie-octombrie);

- Folosirea la reproductie a masculilor importati, din rase

specializate pentru productia de lapte, pentru incrucisari cu femele
din rasele autohtone.
 Obiectivele activităţii de selecţie pentru producţia de carne
în ţările Uniunii Europene sunt:
● mărirea indicilor de reproducţie;
● creşterea în greutate;
● îmbunătăţirea calităţii carcaselor.
► Metodele şi tehnicile de selecţie se realizează după o
schemă generală de ameliorare, care are la bază selecţia
după ascendenţă, performanţe proprii şi descendenţă.
► Principalele criterii de selecţie pentru ameliorarea
ovinelor pentru producţia de carne sunt:
● indicii de reproducţie;
● creşterea în greutate;
● obţinerea unor carcase, care să corespundă standardelor
şi cerinţelor pieţei.
 Obiective principale

Creşterea producţiei de carne Creşterea producţiei de lapte

Selecţie (BLUP)
• Viteză mare de creştere; • Producţie mare de lapte;
• Conversia superioară a furajelor; • Conversia bună a furajelor;
• Carcase de calitate superioară; • Viteză de creştere bună;
• Prolificitate bună. • Indici de calitate superiori.

Rase noi specializate pentru carne
• Spor mediu zilnic 350 – 400 g / cap;
• Greutatea la 3 - 4 luni 40 – 42 kg;
• Randament la sacrificare 55 – 60%;
• Carcase de calitate superioară;
• Prolificitate 150 – 160%.
Rase noi specializate pentru lapte
• Producţia medie de lapte 250 – 300 l/cap;
• Producţia lapte marfă 100 – 150 l/cap;
• Prolificitate 150 – 160%.

Obiective secundare
Creşterea producţiei de lână Creşterea producţiei de pielicele
 În producţia de carne de oaie se urmăresc
următoarele obiective:
► Stimularea organizării de exploataţii sau
asociaţii, în vederea creşterii tineretului ovin
pentru îngrăşare având drept scop asigurarea cu
carne a pieţii interne şi externe;
► Creşterea consumului intern de carne de
oaie pe cap de locuitor;
► Sporirea veniturilor crescătorilor prin
comercializarea producţiei marfă;
► Modificarea direcţiilor prioritare de
exploatare pentru producţia de carne - lapte.
 Susţinerea produsului carne de oaie
⇒ Ameliorarea efectivelor de ovine pentru
producţiile de carne prin folosirea însămânţărilor
artificiale şi a berbecilor amelioratori pentru
producţia de carne;
⇒ Îmbunătăţirea structurii dimensionale a
exploataţiilor cu profil de îngrăşare a tineretului ovin;
⇒ Introducerea grilei de clasificare a
carcaselor, conform standardelor UE.
 Obiectivele de redresare pe termen mediu şi
lung
• Relansarea sectorului în vederea stimulării
consumului de carne la intern şi a exportului de
carne de oaie;
• Alinierea la standardele Comunităţii
Europene privind modul de acordare a subvenţiilor
şi clasificarea carcaselor;
• Recâştigarea pieţelor externe pentru
carnea de oaie, pe relaţia ţărilor arabe şi a
comunităţii Europene.
 A M E L IO R A R E A O V IN E L O R

P r o d u c e r e a şi testar ea
C r eşterea efect ivelor d e o v i n e b er b ec il o r d e r e p r o d u c ţie,
c u p r i n se în c o n t r o l u l oficial a l p e n t r u în loc ui rea be r be ci l o r
p e r f o r m a n ţelor r ef o r m a ţi d in fer m ele d e elită şi
ferm ele d e î n m ul ţire

C o n c esi on a r e a
serviciilor d e
c on t ro l oficial a l O B IE C T IV E
o rg a n i z a ţii pri vat e - modific ar ea s tructurii raselor pr in cr e şterea
pon de r ii r aselor d e c a r ne şi lapte şi r e du ce r e a
pon de r ii ras elor d e lâ n ă ;
- cr e şterea p r o d u c ţiei d e lapte la 90 - 125 k g , în
f u nc ţie d e r asă ;
- cr e şterea s por u lui m e d i u zilnic la 180- 240g/z i;
- c ons e r va r e a p o p u la ţiilor valor oas e din tipurile d e
lân ă ;
- cr e a r ea d e efective rezistente la E S T prin
f enotipizar ea A D N .

P r o d u c e r e a şi test area b er b ec i l or d e
r e p r o d u c ţie, p e n t r u î nl ocu ir ea
b er b ec il o r r e f o r m a ţi d i n f erm ele d e
p r o d u c ţie

Stim u l a r e a o rg a n i z ă rii cresc ă torilor în a so c ia ţii pr o f es io n al e

► Aplicarea unei tehnologii corecte de creştere a oilor;
► Planificarea perioadei de montă şi înţărcare, cât mai
aproape de perioadele favorabile în vânzarea mieilor;
► Utilizarea raselor specializate în direcţia producţiei de
carne la încrucişarea cu rasele locale pentru obţinerea de
hibrizi cu spor mare de creştere;
► Recurgerea la planificarea a trei fătări în doi ani;
► Aplicarea unei tehnologii de întreţinere şi furajare
adecvate;
► Recurgerea la însămânţări artificiale.
 Variante de încrucişare între rasele locale
şi rase specializate de carne:

Suffolk x Merinos de Palas;

Suffolk x Ţigaie de Covasna;

Suffolk x Ţigaie ruginie;

Rasa Germană cu Capul Negru x Ţigaie de Covasna;

Rasa Germană cu Capul Negru x Ţigaie Ruginie;

• Rasa Germană cu Capul Negru x Ţurcană Albă.
Metode de încrucişare între rasele locale şi rase specializate de carne

Încrucişare simplă

Ţigaie x Suffolk

Metişi pentru carne - sacrificare

Metode de încrucişare între rasele locale şi rase specializate de carne

Încrucişare dublă

Ţigaie x Romanov

Metişi – utilizare heterozis

Metise x Suffolk sacrificare

Miei pentru carne

 Susţinerea produsului lapte de oaie
⇒ Ameliorarea efectivelor de ovine pentru
producţiile de lapte prin folosirea însămânţărilor
artificiale cu berbeci cu valoare mare de ameliorare;
⇒ Îmbunătăţirea producţiei de lapte prin sporirea
cantităţii şi prelungirea duratei de lactaţie, cât şi a
procentului de grăsime şi proteină;
⇒ Extinderea controlului oficial al producţiei de
lapte pentru depistarea plus valorilor şi formarea
unor nuclee de selecţie valoroase.
 Obiectivele de redresare pe termen mediu şi
lung

Relansarea sectorului în vederea stimulării

consumului de lapte şi produse lactate de oaie;
Alinierea la standardele Comunităţii Europene
privind modul de acordare a subvenţiilor;
• Recâştigarea pieţelor externe pentru produsele
lactate din lapte de oaie.
 Perioada
Nr. Specificare
2009 2012 2025
crt.
1 Efectiv femel total 7.917.206 10.517.289 15.380.748
2 Efectiv femel apt 7.172.759 9.717.289 14.580.748
pentru reproducţie
3 Număr femele MN 7.156.366 9.667.289 14.380.748
4 Necesar de berbeci 204.468 276.208 410.879
pentru MN
4 Număr femele IA 16.393 50.000 200.000
5 Necesar berbeci 53 167 667
pentru IA
 Prognoza sistemelor de reproducţie, la specia ovine

18.000.000
15.380.748
16.000.000 14.580.748 14.380.748

14.000.000

12.000.000 10.517.289
9.717.289 9.667.289
10.000.000

8. 000. 000
7.917.206
6. 000. 000 7.172.759 7.156.366

4. 000. 000

410.879 50.000
2. 000. 000 200.000 667 167
276.208 204.468 16.393 53
0
Efectiv femel total Efectiv femel apt pentru Număr femele MN Necesar de berbeci pentru Număr femele IA Necesar de berbeci pentru

2009 2012 2025

 Import de ovine pentru reproducţie (femele şi
masculi), tineret ovin (femele şi masculi), şi
material seminal congelat, preponderent din
rasele cu potenţial în producţia de lapte, car ne şi
prolifice. Astfel, se va acţiona prin selecţie
dirijată în direcţia producţiei de lapte şi carne,
prin realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial
productiv superior, adaptat cerinţelor pieţei şi
ur mărind tendinţa ţărilor vest-europene;
♦ Crearea unor centre pilot de creştere,
ameliorare, înmulţire şi difuzare a ovinelor de
reproducţie;
 Crearea unor centre pilot pentru producerea
şi difuzarea spermei de berbec;
Susţinere financiară pentru masculii utilizaţi la
însămânţări artificiale;
Modificarea direcţiei de ameliorare, în funcţie
de rasă:
- Rasele de tip Merinos: car ne – lînă
- Rasa Ţigaie: car ne - lapte - lînă
- Rasa Ţurcană: car ne - lapte – lînă
- Rase de pielicele: pielicele – lapte
Nr. Locaţia centrului
crt. pilot Rasele de berbeci

1 Constanţa Merinos
2 Craiova Merinos, Ţigaie, Ţurcană

3 Ploieşti Merinos, Ţigaie, Ţurcană

4 Iaşi Merinos, Ţurcană, Karakul
5 Sibiu Ţurcană, Ţigaie
6 Zalău Merinos Transilvănean, Ţurcană

7 Arad Merinos Transilvănean, Ţigaie,

Ţurcană
Centrele pilot pentru producerea
materialului seminal de berbec

MT ,, ŢA

M,ŢA, K

MT ,, ŢI, ŢA

ŢI, ŢA
M,ŢI,ŢA

M,ŢI,ŢA M
► Eficientizarea activităţii sectorului de creştere a ovinelor prin
reorientarea exploatării acestora pentru producţia de carne şi lapte;
► Creşterea efectivului de ovine la nivelul potenţialului naţional,
determinat de suprafaţa de păşuni;
► Cointeresarea pe termen lung a fermierilor crescători de ovine prin
concesionare sau prin alte forme (până la împroprietărire) a izlazurilor
comunale, a păşunilor şi a golurilor alpine;
► Stimularea organizării de exploataţii sau asociaţii, pentru creşterea
şi îngrăşarea tineretului ovin în vederea asigurării cu carne a pieţii
interne şi externe;
► Creşterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor;
► Susţinerea înfiinţării şi organizării de abatoare noi, precum şi
retehnologizarea celor existente, în conformitate cu cerinţele U.E.;
► Sporirea veniturilor crescătorilor prin comercializarea producţiei
marfă, urmare a adaptării legislative în vigoare;
► Modificarea direcţiilor prioritare de exploatare pentru producţia de carne -
lapte;
► Modificarea direcţiilor prioritare de exploatare pentru producţia de
carne - lapte;
► Ameliorarea valorii genetice a animalelor pentru creşterea
producţiei de carne şi lapte, precum şi a calităţii acestora, prin
utilizarea însămânţărilor artificiale şi a berbecilor amelioratori,
precum şi extinderea COP şi testarea reproducătorilor după
descendenţi lapte – carne;
► Intensivizarea reproducţiei, respectiv utilizarea montei naturale
dirijate cu berbeci autorizaţi, precum şi cuprinderea unor efective mai
mari la însămânţări artificiale sau alte biotehnologii moderne, în speţă
transferul de embrioni;
► Import de ovine pentru reproducţie (femele şi masculi), tineret ovin
(femele şi masculi), şi material seminal congelat, preponderent din
rasele cu potenţial în producţia de lapte şi carne. Astfel, se va acţiona
prin selecţie dirijată în direcţia producţiei de lapte şi carne, prin
realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptat
cerinţelor pieţei şi urmărind tendinţa ţărilor vest - europene;
 ► Crearea unor centre pilot de creştere, ameliorare, înmulţire şi
difuzare a ovinelor de reproducţie;
► Crearea unor centre pilot pentru producerea şi difuzarea
spermei de berbec;
► Referitor la eficienţa biologică a creşterii şi exploatării ovinelor,
în special pentru producerea cărnii, acest aspect trebuie gândit la
nivel de populaţie, deoarece este primordial influenţat de valoarea
caracterelor de reproducţie. Astfel, reproducţia la ovine se poate
intensiviza prin:
● inducerea artificială a pubertăţii şi a căldurilor la mieluţe,
care permite utilizarea precoce la reproducţie a tineretului ovin
femel;
● intensificarea fătărilor pe viaţa productivă, obţinerea
ritmică a produşilor prin aplicarea de fătări dese (3 fătări la 2 ani);
● eşalonarea şi gruparea sezonieră a fătărilor, în funcţie de
cerinţele pieţii;
► Specializarea operatorilor însămânţători şi organizarea
reproducţiei;
► Aplicarea sistemului de clasificare a carcaselor de ovine, sistemul
EUROP, conform standardelor europene pentru corelarea plăţii cu
calitatea cărnii;
► Pregătirea personalului necesar în aplicarea sistemului de
clasificare a carcaselor de ovine;
► Instruirea şi specializarea crescătorilor de ovine în direcţia
producţiei de carne şi lapte;
► Conservarea şi susţinerea fondului genetic la ovine;
► Elaborarea de tehnologii integrate de creştere şi exploatare;
► Realizarea de acţiuni de consultanţă, asistenţă tehnică, servicii de
informare ştiinţifică şi tehnică pentru diseminarea rezultatelor
obţinute în creşterea şi exploatarea ovinelor;
► Păstrarea sănătăţii efectivelor de ovine prin programele de
supraveghere şi depistare a principalelor boli ale acestei specii.
 S T R AT E G I A C R E Ş T E R I I Ş I E X P L O AT Ă RII O V I N E L O R

D I R E C Ţ II D E E X P L O ATA R E

Carne – L â n ă Pielicele - Lapte Conservarea populaţiilor Lapte – L ân ă

în derivă

Ka r a kul R a ţca Ţ urc ană

M erinos Transilvănean Ţ ur can ă B r u m ărie Ţ igaie

VA L O R I F I C A R E A S U P E R I O A R Ă Ş I R A Ţ IO N A L Ă A
R E S U R S E L O R F U R A J E R E N AT U R A L E

Hibrizi d e carne cu producţii ridicate şi Hibrizii cu producţii ridicate d e lapte

carcase de calitate, competitive p e piaţa M iei hibrizi trirasiali cu producţii
naţională şi a Uniunii Europene ridicate d e carne şi carcase de calitate

R E N TA B I L I TAT E E C O N O M I C O -
FINANCIARĂ A CRE ŞTERII ŞI
E X P L O AT Ă RII O V I N E L O R
 ► Creşterea caprinelor este o activitate tradiţională a ţării, pentru
că, întinsele suprafeţe de pajişti naturale, cu arie de răspândire de la
litoralul Mării Negre, până la înaltele zone alpine, nu pot fi valorificate
mai eficient decât prin creşterea acestei specii;
► Capra este un animal care valorifică foarte bine iarba, furajele
grosiere şi plantele lemnoase – arbustiere, cu cheltuieli relativ reduse
comparativ cu alte specii, furnizând produse de bază pentru hrana
omului;
► Capacitatea lactogenă la această specie este de 10 - 20 de ori
mai mare decât propria ei greutate corporală, comparativ cu numai 6 -
8 ori la vacă;
► Conţinutul ridicat în grăsime a laptelui de 3,5 – 5,2 %, se
prezintă sub formă de globule mici, dispersate, care favorizează
absorbţia lor completă şi rapidă de către organismul uman. Sub
raportul compoziţiei, laptele de capră se aseamănă cu cel matern şi
este recomandat în hrana copiilor sugari.
 • În România sunt răspândite, în special, două rase de valori diferite:
Alba de Banat – ameliorată şi Carpatina, rustică. Din păcate, ultima
deţine cea mai mare pondere din efectivul autohton: 80%.
• Unele exemplare din rasele locale pot fi reţinute pentru
particularităţile lor de producţie şi precocitate.
• Selecţia şi ameliorarea caprinelor în ţara noastră nu constituie un
obiectiv prioritar. Se constată o variabilitate foarte mare a efectivului, sub
aspectul dezvoltării corporale, a conformaţiei şi a nivelului producţiei de
lapte.
• Efectivul de caprine exploatat în România este alcătuit din rase
nespecializate, direcţia de producţie este atât lapte cât şi carne, dar
producţiile obţinute sunt mici şi de slaba calitate. În vederea eliminării
acestor neajunsuri se poate acţiona prin selecţie dirijată în direcţia
producţiei de lapte, prin realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial
productiv superior, adaptat cerinţelor pieţei şi urmărind tendinţa
ţărilor vest - europene.
• Urmărind această direcţie de acţiune în creşterea caprelor putem
obţine o producţie importantă de lapte de capră, care este foarte
apreciat datorită calităţilor sale dietetice, ca rezultat al conţinutului mic în
trigliceride şi precursori, care formează colesterolul. De asemenea, se
obţine diversificarea produselor de lapte şi brânzeturi pe piaţă, ca o
consecinţă a transformării laptelui de capră, aproape în totalitate, în
brânzeturi;
În vederea realizării acestui obiectiv este necesară crearea unor
centre pilot de creştere, ameliorare, înmulţire şi difuzare a
caprinelor, precum şi de producere a spermei de ţap pe lângă
institutele de cercetare – dezvoltare a ovinelor şi caprinelor;
Greutatea iezilor la naştere este cuprinsă între 1,5 – 3,9 kg, dar
variază în funcţie de sex şi tipul de fătare (la fătările gemelare aceste
valori se diminuează cu 0,3 – 0,4 kg.
 Nr. Perioada
crt. Specificare
2005 2006 2007 2008 2009
1 Efectiv femel 616.684 705.028 791.593 820.535 964.487
catagrafiat
2 Efectiv matcă 558.645 616.509 702.930 726.498 854.345

► Pe ansamblul ţării efectivul femel caprin are următoarea repartiţie: peste

80.000 capete în 2 judeţe, între 30.000 – 50.000 capete în 8 judeţe, între 10.000
– 30.000 capete în 23 judeţe şi sub 10.000 în 6 judeţe.
 Dinamica efectivului femel catagrafiatşi matcă, la specia caprine

1.200.000

964.487
1.000.000
820.535
791.593
800.000 705.028
854.345
616.684
600.000 726.498
702.930
616.509
558.645
400.000

200.000

2005 2006 2007 2008 2009

Efectiv femel catagrafiat Efectiv matcă

 Mărirea potenţialului productiv (pe animal), în principal al
primei lactaţii;
Reducerea sezonalităţii caracterelor reproductive şi o mai
bună precocitate;
Îmbunătaţirea compoziţiei chimice a laptelui privind mărirea
randamentului de fabricaţie a brânzeturilor;
Îmbunătăţirea caracterului privind aptitudinea pentru mulsul
mecanic;
Îmbunătăţirea adaptabilităţii şi a rezistenţei la boli.
♦ Producţia de lapte, asociată cu controlul calitativ, prin determinarea conţinutului
de grăsime şi proteină. Performanţele productive individuale realizate, sunt legate
strict de variaţiile condiţiilor de creştere – exploatare.
În acest sens pentru o mai bună gestionare a exploatării caprelor (ce au ca prim
obiectiv îmbunătăţirea materialului genetic), sunt necesare cerinţe majore bazate
pe o creştere şi exploatare armonizate, cuprinzând atât o alimentaţie raţională, cât
şi o întreţinere conformă categoriei respective.
În mod concret, o selecţie bazată numai pe o producţie cantitativă de lapte poate
conduce inevitabil la un anumit plafon economic, iar în acest sens, obiectivele
selecţiei nu se reduc aici, ci sunt corelate cu selecţia calitativă;
♦ Greutatea corporală la vârsta de 7 - 8 luni, ca un indiciu al precocităţii;
♦ Viteza de muls, exprimată prin cantitatea de lapte obţinută în unitatea de timp,
precum şi indicii conformaţiei ugerului, a prezenţei ţesutului glandular,
funcţionalităţii şi elasticităţii sfincterelor;
♦ Performanţa reproductţei, exprimată prin precocitate sexuală, respectiv vârsta
primei monte şi prolificitate;
♦ Conformaţia corporală, pornind de la relaţia dintre aceasta şi unele particularităţi
productive şi de reproducţie. Conformaţia corporală şi constituţia animalelor este o
condiţie de bază în selecţia reproducătorilor. Conformaţia poate fi considerată şi o
caracteristică de rasă;
♦ Cantitatea şi calitatea pufului (lungime, fineţe etc).
 DIAGRAMA REPRODUCŢIEI, SELECŢIEI ŞI ÎNMULŢIRII EFECTIVELOR
DE CAPRE ŞI ŢAPI IMPORTAŢI
FEMELE 2006 MASCULI
IMPORT 1200 CAPETE GESTANTE IMPORT 60 CAPETE adulţi
2400 produşi obţinuţi prin fătare, 1200 capete obţinuţi din fătarea femelelor din 2006
din care 1200 femele TOTAL – 1.260 capete
TOTAL – 2.400 capete
2007
1200 adulte din 2006, din care se obţin 2400 produşi – 60 adulţi şi 1200 capete obţinuţi din fătările femelelor din
1200 femele; din 1200 tineret din 2006 - 1000 rămân anul 2006, din 1200 tineret an precedent 1000 capete intră
gestante** în testare*
TOTAL – 3.400 capete TOTAL – 2.260 capete

2008
1000 gestante din 2007 obţin 2000 produşi 60 adulţi şi 1000 produşi obţinuţi din gestantele din 2006
din care 1000 femele. şi 1200 produşi din fătările din 2007, iar 2000 capete
1200 adulte din 2006 obţin 2400 produşi suntîn testare*
din care 1200 femele TOTAL – 4.260 capete
Din 1200 tineret din 2007 -1000 rămân gestante**
TOTAL – 5.400 capete
2009
1000 gestante din 2006 obţin 2000 produşi, din care 1000 60 adulţi şi 3200 produşi obţinuţi în 2006 (obţinuţi din
femele. gestantele din 2006 şi 2007), iar 4000 capete sunt în
Din 2200 adulte din 2008 fată 4400 produşi din care testare* ( produşi obţinuţi în 2006, 2007 şi 2008).
2200 femele; Din tineretul născut în 2008 1800 rămân TOTAL – 7.260 capete
gestante** TOTAL – 8.400 capete

2010 Cei 60 adulţi importaţi se reformează,

Din 5000 femele adulte din 2006, 2007 şi 2008 se obţin
10000 produşi, din care 5.000 femele.
Din tineretul din anul 2009, 2.800 rămân gestante**
TOTAL – 12.800 capete
* Testarea masculilor se face pe capre din populaţia autohtonă
** Femelele care nu intră la montă sunt eliminate în urma
reformei selective
Din cei 1000 capete intraţi în testare în 2006, şi-au încheiat
testarea 500 capete
Din 5000 femele adulte din 2006, 2007 şi 2008 se obţin
10000 produşi, din care 5000 masculi.
5000 capete continuă testarea*
TOTAL – 10.500 capete