UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ,,ION IONESCU DE LA

BRAD’’DIN IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI
ALIMENTARE
SPECIALIZAREA:MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ANIMALE
FERMA DE PREPELIȚE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
MARIUS GIORGI USTUROI
ABSOLVENT:
FLORENTINA (LĂPUȘNEANU) JUVERDEANU

IASI
2023
 CUPRINS

 Capitol 1 RASE DE PREPELIȚĂ

 Capitol 2. CARATERISTITICILE MORFOLOGICE ALE PREPELIȚEI
 Capitolul 3. SISTEME TEHNOLOGICE APLICATE ÎN MICROFERMELE DE
CREȘTERE A PREPELIȚELOR
 Capitolul 4. BIOSECURITATEA ÎN MICROFERMELE DE CREȘTERE A
PREPELIȚELOR
 Capitolul 5 .BENEFICIILE PENTRU SANATATE ALE CONSUMULUI DE OUĂ ȘI A
CĂRNII DE PREPELIȚĂ
 Capitolul 6. BIBLIOGRAFIE
RASE DE PREPELIȚĂ

 La fel ca alte pasari, si prepelitele sunt de mai multe rase. Mai jos va vom vorbi de
tipurile de rase si va vom da cateva detalii despre fiecare rasa in parte.
 1.1 Japoneză Quail
 Puiul japonez este cea mai comună rasă de ouă de prepeliță până în prezent. Domesticirea
prepelițelor japoneze a început cu o mie de ani în urmă în Japonia și numai 900 de ani
mai târziu, a fost scoasă o linie de prepelițe cu un nivel ridicat de producție de ouă și
capacitatea de producție industrială.
Japoneză Quail
1.2 Caițel negru engleză

 Această specie de prepelițe a fost obținută în Anglia prin diverse mutații ale raselor
japoneze de prepelițe.
 Greutatea în viu a femelei este de 180-200 gr. bărbat 160-170 gr.
 Producția medie de ouă pentru anul respectiv este de 280 de ouă.
1.3 White prepeliță engleză

 Tot ceea ce le distinge de prepelițele negre englezești este penajul pur alb, deși uneori
există și incluziuni de pene negre (abaterea permisă a rasei în producția de reproducție).
 Este o rasă estoniană de prepelițe, pe care am sfătuit personal să o reproduc în producția
industrială de carne și ouă. Pietrele de carapace de caitavers au calități excepționale. În
producția de ouă, acestea nu sunt inferioare prepelițelor japoneze (o medie de 310 ouă pe
an), și în greutate sunt mult mai bune: femelele de 190-210 gr. masculi 160-180 gr.
Kaitavers poate fi comparat cu o cruce de ou "Loman Brown", care se plimba bine si la
fata are o greutate corporala decenta
Quail pentru rasa NPO "Complex"

 Ele nu diferă de culoarea de la "japoneză", totuși, ele combină o masă vie și o producție
mare de ouă.
 Femele cântăresc 180-200 gr. masculi 150-170 gr. Producția medie de ouă este de 270 ouă
pe an.
Quail pentru rasa de carne

 De fapt, o prepeliță de rase de carne, reprezentată de o singură specie - Faraon.

 Greutatea în viu a masculilor atinge 270 g. și femele de peste 300 de grame. dar ouarea
este mult mai mică decât cea a ouălor prepeliță și este de 200-220 ouă pe an.
 Femeia din rasa Faraon începe să se grăbească la vârsta de 45-50 de zile și demolează un
ou cu o greutate de până la 18 g.
CARATERISTITICILE MORFOLOGICE ALE
PREPELITEI

 Prepeliţa japoneză prezintă următoarele caracteristici morfologice: greutatea corporală la

o femelă este în medie de 150 gr, masculul putând să aibă o greutate medie de 120 gr.
 Culorile penajului sunt asemămătoare cu cere ale tipului european: la mascul gâtul și
pieptul sunt de culoare mai inchisă faţă de femelă care are gâtul și pieptul mai deschis,
stropite cu negru.
 Cantitatea de ouă produsă de o femelă pe an este de peste 23 ori greutatea proprie (290 de
ouă /an).
SISTEME TEHNOLOGICE APLICATE IN
MICROFERMELE DE CREȘTERE A PREPELIȚELOR

 Ca activitate de bază, creșterea prepeliţelor presupune un număr mare de păsări, care se

cresc intensiv în ferme speciale (5.000-10.000 de păsări). Ca activitate conexă, prepeliţele
se pot crește în crescătorii familiale (100-500 păsări).
 Creșterea acestei păsări este o afacere profitabilă, deoarece necesită costuri și eforturi
scăzute.
 BIOSECURITATEA IN MICROFERMELE DE CREȘTERE A
PREPELIȚELOR

 Izolarea biologică presupune practici manageriale necesare prevenirii răspândirii agenţilor

infecţioși între grupele de animale dintr-o fermă, între microferme, sau unităţi de
producţie.
 Practicile manageriale necesare prevenirii intrării agenţilor infecţioși în microferme sunt
cunoscute sub numele de Biosecuritate. Izolarea biologică (bio-izolarea) este parţial
sinonimă cu biosecuritatea.
 O metodă simplă de introducere a biosecuritaţii și izolării biologice este utilizarea
acronimului IRS (Izolare-Rezistenţă-Sanitaţie)
BENEFICIILE PENTRU SANATATE ALE
CONSUMULUI DE OUA ȘI A CARNII DE PREPELIȚĂ

 Ouale de prepelita sunt o sursa foarte valoroasa de vitamine A, B1, B2, B6, B12 si vitamina D,
fier, magneziu, zinc, cupru, fosfor si alti micro-nutrienti esentiali, minerale si aminoacizi, iar
acestea sunt motivele pentru care sunt recomandate pentru consum.
 Oul de prepelita are de 3-4 ori valoarea nutritiva mai mare decat a unui ou de gaina. Daca
facem o comparatie intre un ou de prepelita si un ou de gaina vom constata ca oul de prepelita
are: de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori
mai multa vitamina B2.
 Datorita faptului ca un ou de prepelita contine 158 calorii, 74,6% apa, 13,1% proteina, 11,2%
grasime, ele sunt indicate persoanelor care incearca sa piarda in greutate dar si celor care doresc
sa-si imbunatateasca starea generala de sanatate. Intrucat contin „colesterol bun” sunt indicate
in consum si persoanelor varstnice, intrucat nu exista riscul de a duce la atacuri de cord.
BIBLIOGRAFIE
 1. ENSMINGER, M.E., 1991, Animal Science – Ninth edition, Interstate Publishers, Inc. SUA
 2. POLEN. T., HERMAN ., 2003, Sfaturi utile pentru creșterea prepelițelor, Ed. Waldpress, Timișoara.
 3. RANDALL M., BOLLA G., 2007, Raising Japanese quail, Primefact 602, www.dpi.nsw.au
 4. VACARU - OPRIŞ, I., SANDU, GH:, VIRGINIA MATEESCU, ŢÂRLEA, S., CHELMU, S.S., VAN,
I.,MOVILEANU, G., MUSCALU, GR., PRICOP, FL., MIHAILOV, M., 2000, Tratat de Avicultură - producţii
avicole, populaţii avicole, genetică şi ameliorare aviară, Ed.Ceres, Bucureşti.
 5. VANCEA, I., DRIHA,A., 1985, Îndrumător de lucrări practice la tehnologia creşterii păsărilor, Lito - Institutul
Agronomic Timişoara.
 6. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Sisteme de mangement aplicate în micofermele pentru creșterea prepeliţelor;
Ed.Atar; București 2005
 7. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Sisteme de baterii aplicate pentru creșterea prepeliţelor; Ed.Atar; București 2005
 8. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Elemente specifice în nutriţia prepeliţelor; Ed.Atar; București 2005
 9. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Ghid tehnic pentru creșterea prepeliţelor; Ed.Atar; București 2005
 10. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Biosecuritatea în microfermele de prepeliţe; Ed.Atar; București 2005
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE