1.

RASELE IMPORTANTE DE CAPRE

2. SISTEMATIZAREA TAXONOMICA A OVINELOR SI SISTEME DE EXPLOATARE A OVINELOR
3. MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE ALE EMBRIONULUI LA GAINA

1. RASE IMPORTANTE DE CAPRE:

a) Rase de capre specializate pentru productia de lapte
b) Rase de capre specializate pentru productia de lana / mohair
Rase de capre specializate pentru productia de lapte :
Rasa Saannen : cea mai valoroasa rasa de capre din lume pt productia de lapte.
talia : masculi 90 cm si G=70 kg , femele 80 cm si G= 65 kg
culoarea alba, fara coarne, crupa larga, ugerul voluminos , forma globuloasa
productia de lapte medie 1000 kg / lactatie, prolificitatea 125%
importanta pentru productia de lapte + participarea la formarea altor rase
Rasa Alba nobila germana, Rasa Haski, Rasa Mont dor, Rasa Gaski, Rasa Malteza,
Rase de capre specializate pentru productia de lana / mohair :
Rasa Angora : -masculul are producia de mohair de 5-7kg
-femela are producia de mohair 3-5kg
-150 L/lacie + -are i carne de calitate
Rasa Kasmir, Rasa Pridon

2. SISTEMATIZAREA TAXONOMICA A OVINELOR SI SISTEME DE EXPLOATARE A OVINELOR

OVINE Sistematica zoologica
Increngatura Chordata
Clasa Mammalia
Subclasa Eutheria
Grupa Ungulata
Ordinul Artyodachyla
Subordinul Ruminantia
Familia Cavicomae
Subfamilia Ovinae
Genuri: Hemitragus, Amotragus, Pseudovis, Capra, Ovis
Sisteme de exploatare
Iarna/stabulaia
ntreinerea se face n saivane, in forma literei U
Hrnirea se face cu 1,5-2 kg fn + 2kg siloz/rdcinoase + concentrate pentru echilibrarea raiei
Vara: Hrnirea se face cu mas verde 7-8 kg/zi pasune
Raia se echilibreaz cu concentrate.
*semistabulaie n ri cu puni reduse se administreaz o mas pe pune i o mas la
saivan dat tot verde, adus din alt parte
*stabulaie n rile cu suprafee arabile reduse se administreaz doar mas verde
(conver), n totalitate la saivan
Raia se echilibreaz cu concentrate.

3. MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE ALE EMBRIONULUI LA GAINA

In dezvoltarea embrionara poate avea loc mortalitatea datorita unor cauze cum ar fi : de ordin
nutritional sau chiar determinate de factori ai incubatiei.
In hiperproteinemie : continutul oului este ridicat in substanta uscata , embrionul moare in a Z11 de
incubatie cu urmatoarele semne: articulatii ingrosate , fluiere prea scurte , maxilarul inferior
incomplet dezvoltat , guta viscerala cu depozite gutoase.
In hipovitaminoza D : embrionul moare in Z14 de incubatie, ca semne: degenerescenta grasa a
ficatului , procentul de ecloziune scazut iar puii eclozionati sunt debili.
In hipovitaminoza A : embrionul moarte in Z14 de incubatie , cu semnele : hipertrofie renala , edem
al pleoapelor , puii eclozionati se dezvolta greu.
1. TEHNOLOGIA PUILOR BROILER DE CARNE DE GAINA
2. AMELIORAREA LA OVINE: PIRAMIDA AMELIORARII, ZONAREA RASELOR LOCALE
3. SELECTIA GAINILOR SI COCOSILOR DE RASE USOARE

1. TEHNOLOGIA PUILOR BROILER DE CARNE DE GAINA

Are 2 variante :
La sol : difera durata cresterii si ingrasarii : 35-40 de zile , de la ecloziune are 40 g , la livrare
trebuie sa realizeze in medie greutatea de 1,8 kg, sporul mediu zilnic de 47 g.
Hranirea se face cu nutreturi combinate sub forma uscata cu transportorul cu noduri , hranire la
discretie , apa se asigura cu ajutorul adapatorilor prin picurare , programul de lumina 23 de ore din
24 pe toata durata ingrasarii.
In baterii : elementele tehnologice sunt aceleasi ca in cazul cresterii tineretului aviar de inlocuire
cu exceptia duratei de crestere si ingrasare de 35 40 de zile .

2. AMELIORAREA LA OVINE: PIRAMIDA AMELIORARII, ZONAREA RASELOR LOCALE

Obiectivul ameliorrii: imbunatatirea si cresterea productiei de:
lana
carne
lapte
pielicele
Organizarea ameliorarii ovinelor - se face pe baza piramidei ameliorarii .
In varful piramidei ameliorarii se gasesc fermele de elita (crescatorii tata) , rolul lor este de a
produce si de a difuza in treptele inferioare berbeci de mare valoare genotipica si fenotipica.
In treapta a II a se gasesc ferme care se numesc crescatorii fiica , in acestea se folosesc la monta
berbeci din treapta I dar si din prasila proprie.
In treapta a III a se gasesc ferme de inmultire care au rolul de a multiplica materialul de
reproductie femel cu masculi din cele 2 trepte superioare dar si din prasila proprie.
In treapta a IV a se gasesc fermele de productie in care se cresc rase specializate pentru productia
de lana , carne , lapte , pielicele.

3. SELECTIA GAINILOR SI COCOSILOR DE RASE USOARE

....
bilet 1
1. TEHNOLOGIA OBTINERII FICATULUI GRAS LA GASTELE SUPUSE INGRASARII
2. ENUMERATI SI DESCRIETI 3 VARIETATI ALE RASEI PUR SANGE ARAB
3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE OUA SI CARNE LA PASARI
4. problema productie de lapte

1. TEHNOLOGIA OBTINERII FICATULUI GRAS LA GASTELE SUPUSE INGRASARII

Bobocii de gasca se aleg la varsta de 10 saptamani si la greutatea de 4,5 kg; la varsta de 12
saptamani se jumulesc pe viu; la varsta de 14 saptamani se formeaza loturi de 25 de capete si se
incepe indoparea, care dureaza 4 6 saptamani , bobocii hranindu-se cu porumb boabe fiert si
administrat la temperatura corporala , uns cu grasime de porc sau ulei vegetal in cantitate de :
- la inceput 250 g / cap / zi
- in ultima saptamana 1500 g / cap administrat in 2 tainuri
Ventilatia este mecanica , necesarul de apa in 24 de ore este de 2 litri pentru baut si de 4 litri
pentru scaldat . In perioada de vara se asigura 6 m3 aer / cap / zi iar in perioada de iarna 4 m 3.
Asternutul permanent in cantitate de 0,1 kg/ cap iar umiditatea de 70 75 %.

2. ENUMERATI SI DESCRIETI 3 VARIETATI ALE RASEI PUR SANGE ARAB (Pur sange englez, Gidran,
Trapas american)
Pur sange englez
- talia 1,60 m, GC 600 kg, formatul corporal lateral : nalt, profilul capului este drept
- gt: trunchi de piramid, musculatur dezvoltat, grebn: nalt i lung
- spinarea i alele: mai lungi, culori: roib, murg i neagra
Gidran
- talia: 1,58 m, GC: 500 kg, formatul corporal lateral: ptrat, defecte: jarete apropiate
- culori: roib (specific)
Trapas american
- talia : 1,60 m, greutatea medie : 500 kg, culori intalnite : roiba si murga
- defecte de aplomb: subiel dinainte (membrele sub abdomen), campat dinapoi (membrele in
spate)
3 tipuri ale trapasului american: usor, mijlociu, masiv

3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE OUA SI CARNE LA PASARI

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE OUA
1. Factori care influenteaza in mod direct :
a. Durata primului sezon de ouat
b. Varsta depunerii primului ou :
c. Naparlirea !in timp ce gainile naparlesc, nu oua .
d. Intensitatea ouatului
e. Pauza de iarna a ouatului
f. Instinctul de clocire
2. Factori care influenteaza in mod indirect:
a. Greutatea corporala
b. Greutatea oului
c. Puterea de valorificare a hranei
FACTORII CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE CARNE (PASARI)
1. Factorii care influenteaza in mod direct:
A. Greutatea corporala
B. Puterea de valorificare a hranei, intensitatea de crestere, viteza de imbracare cu penaj
C. Randamentul la sacrificare 72-75 %.
2. Factori care influenteaza in mod indirect: nr de oua, procentul de fecunditate, procentul de
ecloziune
bilet 2
1. INTENSIFICAREA REPRODUCTIEI LA OVINE
2. DRESAJUL SI ANTRENAMENTUL CAILOR
3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTREA INTENSIVA A PUILOR
4 .oaie caracul problema pret vanzare-cumparare

1. INTENSIFICAREA REPRODUCTIEI LA OVINE

1. Transformarea oilor din animale policiclice sezoniere in animale policiclice tot timpul anului
prin folosirea unor substante biostimulatoare Substante hormonale: progesteron si serul
gonadotrop de iapa gestanta (SGIG).
2. Introducerea tineretului femel de reproductie la varsta de 1 an
3. Cresterea prolificitatii prin diferite metode
Prolif. trebuie sa fie mare in 2 situatii: pentru carne (se monteaza oi de carne + berbeci rase
prolifice Landrace finlandez si Romanov) si Karakul (SGIG produce poliovulatia)

2. DRESAJUL SI ANTRENAMENTUL CAILOR

DRESAJUL presupune supunerea calului vointei omului tinand cont de posibilitatile lui fiziologice.
Etapele dresajului sunt:
o repetitia;
o ritmicitatea;
o continuitatea;
o progresivitatea.
ANTRENAMENTUL - in functie de aptitudini, durata diferita
- pentru mersul la trap: antrenamentul incepe la 1,5 ani si dureaza 3 luni (90 zile), iar la varsta
de 2 ani se sustin probele cu public..
- pentru mersul la gallop: antrenamentul incepe la 1,5 ani, dar dureaza 7-8 luni, iar la varsta de 2
ani se sustin probele cu public.
- in cazul raselor grele: antrenamentul incepe la 2-3 ani , dureaza de la 3-4 luni - 8-10 luni. La
inceput sunt supusi eforturilor usoare pe distante scurte, mai departe creste greutatea tractata
si distanta de deplasare, si in final cresc si mai mult greutatile tractate si distantele. (esalonat)
Capacitatea de efort a unui cal este diferita in functie de grupa de rase.

3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTREA INTENSIVA A PUILOR

Fact de microclimat: temperatura, umiditatea, ventilatia, lumina.
Temperatura : Puii si bobocii dupa ecloziune sunt homeotermi adaposturile trebuie incalzite
In cazul pasarilor adulte halele nu se incalzesc. Temp. de confort la gainile ouatoare = 13 0C.
temp >> scade pofta de mancare scade productia de oua
Umiditatea : variaza intre 45 si 70 % .
umiditate >> si temperatura >> scade productia de oua
Ventilatia : se realizeaza mecanic .
Lumina : artificiala, durata zilei lumina nemaifiind influentata de durata zilei naturale.
La puii de carne (broiler) durata zilei lumina = 23 de ore.
La gainile ouatoare durata zilei lumina = 16 17 ore.
bilet 11
1. OBIECTIVELE AMELIORARII CABALINELOR. SELECTIA CAILOR DUPA CRT FENO. SI GENOTIPICE
2. VARSTA OPTIMA DE INTRODUCERE LA REPRODUCTIE A TINERETULUI OVIN, PREGATIREA OILOR
SI BERBECILOR
3. CLASIF, ENUMERATI SI DESCRIETI PRINCIPALELE RASE DE CURCI, RATE, GASTE

1. OBIECTIVELE AMELIORARII CABALINELOR. SELECTIA CAILOR DUPA CRT FENOTIPICE SI

GENOTIPICE
2 obiective:
I. Perfectionarea aptitudinilor raselor din herghelii prin cresterea in rasa pura sau in rasa curata si
printr-o crestere a gradului de homozigotie.
II. Obtinerea unor populatii de cai ameliorate in functie de zona de relief din tara noastra
Selectia dupa criterii fenotipice: presupune ierarhizarea indivizilor in functie de dezvoltarea
corporala, conformatia si constitutia, si capacitatea de efort
Pentru mersul la galop: probele se dau la 2,3 si 4 ani; la 2 ani se sustin probe cu public pe distanta
de 700-800 m si cu greutatea de 55 kg; stabilirea celui mai valoros cal al generatiei se face la varsta
de 3 ani pe distanta de 2400 m (Derby)
Pt mersul la trap: probele la 2,3,4 si 5 ani; Derby-ul se face la 4 ani, atunci cand se considera ca
animalul are un mers consolidat.
Pentru celelalte rase, selectia se face in functie de aptitudini.
Selectia dupa criterii genotipice:
1. dupa origine: importanta mare datorita valorilor ridicate ale coef de heritabilitate care
determina sau influenteaza aparatul locomotor
2. dupa rude colaterale: creste certitudinea aprecierii atunci cand se cunosc date despre aceasta
categorie de rude (surori, semi-surori, semi-frati, frati)
3. dupa descendenti (criteriu de baza care confirma valoarea unui animal)
MASCULI FEMELE
Record R
Elita E
I. (clasa intai) I.
II. (clasa a doua)

2. VARSTA OPTIMA DE INTRODUCERE LA REPRODUCTIE A TINERETULUI OVIN, PREGATIREA OILOR

SI BERBECILOR
La rasele de ovine din Romania, activitatea de reprod. este sezoniera si este strans legata de durata
zi-lumina, sau FOTOPERIODISM. Sezonul de monta incepe la sf. lunii sept-oct, insa poate fi modificat
de om prin folosirea unor substante biostimulatoare. Tineretul femel ovin intra la reproductie la 1,5
ani, atunci cand realizeaza 65% din greutatea de adult.
In cazul animalelor adulte, se recomanda pentru ambele sexe o perioada de pregatire de
aproximativ 30-40 zile:
Pregatirea berbecilor: hranire/alimentatie: pasuni de leguminoase (lucerna), si fan in cantitate de
1,5 kg/zi (daca pasunile sunt slabe) + 500-600 g concentrate/cap/zi + 1-2 litri lapte degresat sau
smantanit si 2 oua (pentru calitatea spermei)
Pregatirea oilor: - 300 g concentrate pentru oile cu lana fina, pasuni de calitate

3. CLASIF, ENUMERATI SI DESCRIETI PRINCIPALELE RASE DE CURCI, RATE, GASTE

RASE DE CURCI
rase grele : Bronzata ameliorata si Mammout
rase usoare : Alba de Olanda
curcile comune
RASE DE RATE
rase grele : Pekin, Rouen, Leseasca
rase usoare : Campbell, Alergatoare indiana
RASE DE GASTE
rase grele : Toulouse si Enden
rase usoare : Chinezeasca, Rasa Frizata danubiana
gastele comune
bilet 12
1. TEHNOLOGIA CRESTERII TINERETULUI AVIAR DE INLOCUIRE PE ASTERNUT PERMANENT
2. INTRETINEREA, HRANIREA SI FOLOSIREA LA REPRODUCTIE A ARMASARILOR PEPINIERI
3. MYOCASTOR COYPUS (nutria) - PARTICULARITATI DE HRANIRE SI REPRODUCERE
4. preciz cum se acorda si unde se aplica nr. matricol ptr manzul sageata din rasa trapas romanesc...

1. TEHNOLOGIA CRESTERII TINERETULUI AVIAR DE INLOCUIRE PE ASTERNUT PERMANENT

Pregatirea halelor : dupa curatirea mecanica obligatoriu se fac 3 dezinfectii : cu solutie de soda
caustica , cu lapte de var cald , cu vapori de formol. Se pune asternutul permanent ( o substanta
hidroscopica paie de cereale tocate , coji de floarea soarelui , talas , rumegus ) , grosimea initiala
10 cm , inaintea de a treia dezinfectie.
In interiorul fiecarui compartiment se amenajeaza un tarc din PFL , de forma circulara , imediat sub
eleveuza. In interiorul tarcului se pune o hartie de sac unde exista adapatori si nutreturi combinate.
Tarcurile sunt utile primele 4-5 zile de viata dupa care se desfac.
Hrana : nutret combinat administrat sub forma uscate cu ajutorul transportorului cu noduri. Ratia se
administreaza o singura data pe zi si la aceeasi ora , marimea frontului de furajare este de 10 cm
astfel incat pasarile sa aiba acces simultan la hrana pentru a obtine loturi cat mai omogene dpdv al
dezvoltarii corporale astfel incat la varsta depunerii primului ou maturitatea corporala sa se
suprapuna cu maturitatea sexuala.
Programul de lumina se realizeaza artificial si este de 8 ore pe toata durata cresterii , apa si asigura
cu ajutorul adapatorilor prin picurare iar evacuarea dejectiilor se face la depopulare.
Nutretul combinat are nivelul proteic de 15 16 % iar nivelul energetic 2860 kcal.
In cazul raselor grele se recomanda o zi post pe saptamana.

2. INTRETINEREA, HRANIREA SI FOLOSIREA LA REPRODUCTIE A ARMASARILOR PEPINIERI

1. Hranirea : trebuie sa fie echilibrata atat dpdv cantitativ cat si dpdv calitativ. Scopul hranirii
rationale este ca armasarul sa fie in permenenta in conditie de reproductie , prin urmare sa nu
favorizam nici ingrasarea si nici slabirea.
2. Intretinerea si igiena corporala - Igiena corporala este obligatorie si necesara, in afara
adapostului. Pt intretinere : in compartimente individuale . Miscarea este obligatorie indiferent
de anotimp chiar si inainte de a fi folosit de monta.
3. Folosirea la monta - Regimul de folosire la monta : pt armasarii adulti intre 7 si 15 ani , acestia
se folosesc la 2 monte pe zi la interval de 8 10 ore intre ele si pauze o zi pe saptamana ; iar
cei pana la 7 ani sau peste 15 ani se folosesc la o monta pe zi si pauza o zi pe saptamana.
Volumul ejaculatului 50-150 cm3.

3. MYOCASTOR COYPUS (nutria) - PARTICULARITATI DE HRANIRE SI REPRODUCERE

Particularitati de hranire animal ierbivor !!! nutreturi de origine vegetala:
1. concentrate (orz, ovaz, porumb + tarate, uruiala) I loc in ratie
2. suculente (sfecla, morcovi, cartofi) 35-45%
3. iarba (vara) / fan (iarna)
Ratia = 2 tainuri/zi: dimineata furaje verzi + concentrate si seara furaje grosiere
Particularitati de reproductie - animal multipar 4-6 pui/fatare
animal poliestric reproductie:
- sistem de inmultire esalonat (tot anul)
- sistem de inmultire sezonier (din august pana in noiembrie) ptr a obtine prima prasila la
inceputul anului urmator
sunt repartizate 10 femele/mascul
varsta optima prima imperechere = 8-9 luni
durata gestatiei = 127-140 zile
bilet 13
1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA OULUI DE INCUBAT
2. SELECTIA OVINELOR DUPA ORIGINE, RUDE COLATERALE, PERFORMANTE PROPRII SI
DESCENDENTI
3. ENUMERATI SI DESCRIETI HIBRIZII DE GAINA PTR OUA SI CARNE
4. randamentul lanii la spalare, .... si clasif lanurilor dupa finete

1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA OULUI DE INCUBAT

1. Factori care influenteaza calitatea oului de incubat inainte de producerea lui :
a. formarea lotului de reproductie
b. sistemul de imperechere
c. varsta pasarilor
d. sistemul de intretinere si de hranire
2. Factori care influenteaza calitatea oului de incubat dupa producerea lui :
a. Recoltarea - se face de 2-3 ori / zi
b. Depozitarea - camere cu temp constanta
c. Transportul - cu masini izoterme
d. Vechimea - gaina = 3-4 zile , palmipede = 7 zile, curci = 4-5 zile

2. SELECTIA OVINELOR DUPA ORIGINE, RUDE COLATERALE, PERFORM. PROPRII SI DESCENDENTI

Selecia dup origine i rude colaterale
Constituie un principiu i d rezultate bune datorit valorilor ridicate ale coeficientului de
heritabilitate.
Producia de la carne pt sporul mediul zilnic h2=0,45
Producia de ln pentru cantitatea de ln h2=0,4
Pentru lungime h2=0,5 Pentru desime h2=0,6
Selecia dup performanele proprii
Se face la ftare, nrcare i la tunsul de baz.
La ftare aprecierea se face dup origine sau dup prini dup greutatea vie
La nrcare aprecirea se face dup greutatea corporal i dup consumul specific
La tunsul de baz aprecierea se face dup greutatea vie, dup consumul specific, dup conformaia
constituiei i dup cantitatea de ln
Selecia dup descendeni
Un berbec candidat pepinier monteaz 50 oi din aceeai ras iar aprecierea se face dup producia
de ln dup 20 fiice iar pt producia de carne dupa 10 fii (comparai cu ali 20 fiice/ 10 fii de la
ali berbeci) n final berbecii candidai pepinieri devin berbeci pepinier i pot fi indifereni sau
neutri i amelioratori.

3. ENUMERATI SI DESCRIETI HIBRIZII DE GAINA PTR OUA SI CARNE

Sunt 2 categorii:
pentru ou-carne (rasele Rhode Island, Susses, Minorca, Wyandotte)
pentru carne-ou (rasa Plymonth Rock)
Rasa Rhode Island - Se creste sub forma de hibrizi, cel mai cunoscut fiind Roso
- culoarea rosie sau visinie; formatiunile tegumentare de la nivelul capului rosii
- creasta simpla, dintata, mijlocie ca marime; ciocul si fluierele galbene
- greutatea corporala : gaini 3 3,5 %kg, cocosi 3,5 4 kg
- productia de oua pe perioada de ouat : 255 260 oua
- greutatea oului 58 g, coaja pigmentata cafenie
Rasa Plymonth Rock - Se creste pentru productia de carne constituind forma materna a
broilerului de gaina Robro - femela.
- penajul poate fi de culoare alba si o alta varietate este cea barata sau porumbaca (benzi alb cu
negru)
- greutatea corporala : gaini 4 4,5 kg, cocosi 4,5 5 kg
- productia de oua : 196, coaja pigmentata, greutatea oului 60 g
bilet 14
1. CLASIF, ENUMERATI SI DESCRIETI 4 RASE DE OVINE DE CARNE IMPORTANTE
2. MUSTELLA VISON (nurci) PARTICULARITATI DE HRANIRE
3. SISTEMATICA ZOOLOGICA A CABALINELOR, HIBRIZII GENUL EQUIS
4. prezentati culorile: isabella, vanata, baltata, ..... ce intelegeti prin stranut, pintenog de grd i ...

1. CLASIF, ENUMERATI SI DESCRIETI 4 RASE DE OVINE DE CARNE IMPORTANTE

Rasele specializate pentru producia de carne sunt de origine englezeasc:
A. Rase de ovine cu lna lung(12-14 cm):
1. LINCOLN - cea mai veche rasa de carne ( 1750 )
-berbecii: GC=140 kg; -oile: GC=90 kg;
-tineret ngrat n sistem intensiv realizeaz la vrsta de 1 an: GC=91 kg.
Cantitatea de ln: -=10 kg; -=7 kg; -L=25 cm. culoare alb
Lna este apreciat n privina luciului (luciu natural).
2. ROMNEY MARSH
-berbecii: GC=120 kg; -oile: GC=80 kg.
Cantitatea de ln: -=7 kg; -=5 kg; -L=14 cm. Fineea lnii: 45 , culoare alb

B. Rase de ovine cu lna scurt(sub 14 cm)

1. SOUTDOWWH
-berbecii: GC=110 kg; -oile: GC=70 kg.
nsuirile privind producia de carne s-au perfecionat prin consangvinizare moderat
(nmulirile dintre semifrai).
Cantitatea de ln: -=6 kg; -=5 kg; -L=9 cm. Fineea lnii: 30 . culoare alb
2. SUFFOLK
-berbecii: GC=120 kg; -oile: GC=80 kg.
Cantitatea de ln: -=7 kg; -=5 kg; -L=8 cm. Fineea lnii: 35 . culoare alb

2. MUSTELLA VISON (nurci) PARTICULARITATI DE HRANIRE

MUSTELA VISON (nurca americana) = animal carnivor, multipar, monoestric
Particularitati de hranire animal carnivor !!!
1. nutreturi de origine animala 60-80% (carne macra, ficat proaspat, sange, peste, deseuri de la
abatoare si fabrici de conserve, pui nevalorificati, fainuri etc)
2. nutreturi de origine vegetala (faina de orz, ovaz, grau, porumb, paine neagra, faina de lucerna,
rosii, varza, morcovi, salata, spanac etc)
3. subst minerale (sare, carbune de lemn)
4. microelemente si antibiotice
!!! alimentele se toaca si se transforma intr-o pasta, fainurile se fierb
!!! hrana se prepara proaspata
Ratia = 1 tain/zi (cu exc: femele gestante + care alapteaza 2 tainuri/zi)

3. SISTEMATICA ZOOLOGICA A CABALINELOR, HIBRIZII GENUL EQUIS

Increngatura : Chordata
Clasa : Mammalia
Familia : Equideae
Subfamilia : Equinae
Genuri :
- Eqvus specia Eqvus cabalis
- Asinus, - Hemionus
- Hypotigris, - Dolinotripers
HIBRIZI GENUL EQUUS
- catrul: iap x mascul asin, asemntor cu forma matern
- bardoul: mascul asin x femel Hemionus
- zebroidul: iap x mascul Zebroid, rezisten la musca Tsetse
bilet 17
1. INSUSIRILE COMUNE ALE RASELOR GRELE DE CAI, ENUMERATI SI DESCRIETI 2 RASE GRELE DE
CAI, IMPORTANTA, PERSPECTIVE
2. INTARCAREA MIEILOR: TIPURI DE INTARCARE, AVANTAJE
3. FOLOSIREA INCRUCISARILOR IN CRESTREA OVINELOR

1. INSUSIRILE COMUNE ALE RASELOR GRELE DE CAI, ENUMERATI SI DESCRIETI 2 RASE GRELE DE
CAI, IMPORTANTA, PERSPECTIVE
Rase grele de cai rase de tractiune grea schelet robust, productie piloasa abundenta
Cap mare in raport cu dezv corporala
Gat scurt, musculos, greban sters
Trunchi musculatura pe linia superioara dubla
- musculatura pieptului f dezvoltata
Crupa patrata, musculoasa
Culori frecv : murga, piersicie, deresa
SEMIGREUL ROMNESC
-> s-a format simultan n 2 herghelii: Rueu i Bonida:
Rueu: mascul(rasa ardenez) x femel(rasa trpa romnesc)
Bonida: mascul(rasa ardenez) x femel(rasa lipian)
-> distingem 2 tipuri:
mai mic: talia-1.50, G.C medie- 510 kg;
mai mare: talia-1.56, G.C medie- 560 kg.
-> culori: piersicie, dere;
-> se folosete pentru transporturi
RASA HUUL
-> provine din calul mongol;
-> talia: 1.40 (talie mai mica)
-> G.C medie: 400 kg;
-> tip morfologic: brevimorf (predomin dimensiunile de lime, i mai puin cele de nlime i
lungime);
-> profilul capului: drept sau berbecat(de nedorit);
-> gtul: scurt i gros;
-> musculatur pectoral: dezvoltat;
-> se crete pentru traciune i post samar;

2. INTARCAREA MIEILOR: TIPURI DE INTARCARE, AVANTAJE

Rasele de carne se narc la 4 luni i jumtate la 20-30 kg greutate vie
1.Animalele de reproducie
Merinosul de Palas se narc la 105 zile
Merinosul transilvnean se narc la 105 zile,
Karakulul se narc la 75 zile
urcana se narc la 75 zile
2.Intarcare ultra-precoce (dupa perioada colostrala)
3. Intarcare tardiva peste varsta de 1 luna

3. FOLOSIREA INCRUCISARILOR IN CRESTREA OVINELOR

Incrucisare = imperecherea dintre indivizi intre care gradul de inrudire este mai mic decat media
gradului de inrudire din populatie
Incrucisari:
- de ameliorare - 3 tipuri:
infuzie (Merinos de Palace) x (Merinos transilvnean);
formare de rase noi,
absorbtie : merinozare (Merinos) x (igaie);
tigaizare (igaie) x (urcan)
- industriale: simple si duble
bilet 18
1. ENUMERATI SI DESCRIETI 2 RASE DE CAI LA CARE CRESTEREA SA SE FACA PE BAZA DE LINII.
ENUMERATI CATE 5 LINII
2. SISTEME DE MONTA LA OVINE: IMPORTANTA, AVANTAJE
3. TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR DE CURCA PTR CARNE
4. morfologia fibrelor de lana.

1.ENUMERATI SI DESCRIETI 2 RASE DE CAI LA CARE CRESTEREA SA SE FACA PE BAZA DE LINII.

ENUMERATI CATE 5 LINII
Pur sange Arab : Linii: Dahoman, El Sbaa, Koheilan , Gazal, Siglavy
- talia ( inalimea la greban) : 1,45 m 1,53 m; formatul corporal lateral : patrat
- profilul capului: drept sau concav (cap de stiuca); gatul : musculos, purtat oblic
- grebanul : inalt; spinarea si salele : lungi , musculoase, orizontale
- crupa : lunga , larga la solduri dar si la ischii, de forma patrata, musculoasa
- pieptul : larg; toracele : lung, mai putin larg si mai putin inalt
- la calul de vitez: coaste aplatizate, distanate, puin arcuite:
- la calul de traciune: coaste cilindrice, apropiate ntre ele, puternic arcuite
- abdomen : putin dezvoltat ogresc
- culori frecvent intalnite : roib (rou), murg (rou+negru), sura (vnt)
Performante ale rasei :
la proba de rezistenta : 170 km pe zi
la proba de tractiune : de 7 X GC (greutatea corporala medie = 500 kg)
la proba de viteza : 1 km intr un min

Lipitan : Linii: Conversano, Napolitano, Pluto, Favori, Maestozo, Syglavy Capriola

- talia : 1,56 m, greutatea medie : 550 kg
- capul : proportional ca marime, profilul capului: drept, convex, uneori usor concav
- gatul : lung sub forma de gat de lebada, crupa : lunga, larga la solduri dar si la ischii, de forma
patrata
- culori frecvente : sura , murga si roiba
- nu prezinta defecte de aplomb
- Incepand cu varsta de 7 ani culoarea sura sau vanata

2. SISTEME DE MONTA LA OVINE: IMPORTANTA, AVANTAJE

Monta:
1. libera: 1 berbec/25 oi (gospodarie)
2. in harem: 1 berbec/25-30 oi (ameliorare)
3. pe clase: berbecul este superior oilor (ameliorare)
4. dirijata: oile in calduri se introduc in boxe individuale, si li se repartizeaza un mascul fiecareia

3. TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR DE CURCA PTR CARNE

- se cresc numai pe asternut permanent
- hala se pregateste ca in cazul tineretului aviar de inlocuire
- temperatura : se asigura diferit in functie de varsta : in prima saptamana 25 0C , in a II a
saptamana 230C , in a III a saptamana 200C , din a IV-VIII a saptamana 170C , din a VIII a
saptamana pana la livrare 160C.
- lumina : in prima zi - 24 de ore din 24 , din a doua zi pana in a 7 a - 23 de ore din 24 , din a
doua saptamana pana la livrare - 20 de ore.
- hranirea : din prima zi pana in a 4 saptamana inclusiv se face cu nutreturi combinate; din a
5 saptamana pana in a 10 saptamana se face cu nutreturi combinate cu un nivel proteic mai
scazut ; de la a 10 saptamana pana la livrare se face cu nutreturi combinate cu nivel proteic
si mai scazut.