CONTENTIA LA RUMEGATOARELE MARI

IMOBILIZAREA CAPULUI
1. prinderea cu mâna de vârful coarnelor
2. prinderea septului nazal cu mâna dreaptă (introducerea degetelor în nări).
3. mucarnita
4. inelul nazal.
5. aplicarea unui căpăstru obişnuit sau improvizat dintr-o frânghie
(capastru improvizat: lat fix la baza gatului + lat mobil peste botul animalului)
6. aplicarea unui lat fix la baza coarnelor
7. lonja bucala (lat mobil prin gura animalului = ‘’zabaluta’’)
8. impingerea animalului spre un perete
9. introducerea animalului in travaliu
CONTENTIA MEMBRELOR ANTERIOARE
1. ridicarea piciorului cu o frânghiuta (lat mobil la nivelul chisitei  se trage)
2. ridicarea membrului anterior cu ajutorul unei franghii sau platlonja
(lat mobil la chisita  capatul franghiei se trece peste greabăn  se trage in partea opusa)
3.iavasaua de antebrat
4.fixarea membrului anterior sau posterior pe un trepied
CONTENTIA MEMBRELOR POSTERIOARE !!! cand se fac interventii pe trenul post
1. imobilizarea ambelor membre posterioare prin legarea in opt a acestora cu o franghie sau platlonja aplicata
deasupra jaretului
2. ridicarea unui membru posterior cu o bara de lemn
3. limitarea miscarilor unui membru posterior cu ajutorul cozii
4. iavaşaua de gama
5. limitarea deplasarii spre inapoi a membrului posterior cu ajutorul unei platlonje sau franghii care se aplica la
bulet sau fluer si apoi la baza cornului din partea opusa
(lat mobil mb post  corn de partea opusa  se trage inapoi)
6. contentia membrelor in biped lateral cu ajutorul unei platlonje – !!! contentie ptr monta
(lat mobil jaret mb post  se trece printre membrele anterioare  inconjoara antebrat mb ant de aceeasi parte  se trage inainte)
7. ridicarea unui membru posterior cu un dispozitiv semiautomat
CONTENTIA BOVINELOR IN POZITIE DECUBITALA (metode de trantire)
1. metoda incrucisarii (Cinotti)
(1/2 funie de 10 m se pozitioneaza la baza gatului  X la baza mb ant  X deasupra liniei dorsale  se trece funia printre mb post  se
trage inapoi  se trage de cap + coada de aceeasi parte)
2. metoda impachetarii (Ruef)
(fixare in 8 la baza coarnelor  lat mobil torace  lat mobil abdomen  se trage catre inapoi
!!! daca nu au coarne, se pleaca cu capastru improvizat = lat fix la baza gatului + lat mobil peste bot  lat mobil torace  lat mobil
abdomen  se trage catre inapoi)
3. metoda ungurească
( lat fix la baza gatului  se trece funia printre mb ant + post  se imparte funia in cele 2 directii  intoarcere catre inainte pe deasupra
corzii jaretului  se trece funia prin latul fix dinainte inafara  se trage inapoi)
4. metoda cu lat dublu (Yong)
5. metoda caucaziană
(2 frânghii: lat capastru improvizat + lat fix in jurul abdomenului  se trece lat capastru prin lat abdomen dinauntru catre inafara  se
trage peste greaban in dreapta)
6. metoda impiedicări (Madsen)
(3 funii : 2 laturi mobile pe m.posterioare + 1 lat cu fixare in 8 pe m.anterioare  laturile m.post. inconjoara latul m.anterioare (pe sub
legatura in opt, se întorc pe deasupra)  se trage lateral spre partea opusa căderii)
7. metoda With
(3 franghii :
f 1,5 m – lat fix la baza gatului cu inel la nivelul spetei pe partea opusa caderii, prin care intra funia m.post
f 3 m – lat mobil chisita mb ant de pe partea caderii  se trece pe sub abdomen
f 4 m – lat mobil chisita mb post de pe partea caderii  se trece pe sub abdomen  se trece prin inelul de la gat  se trage inapoi de
ambele franghii)

1
 CONTENTIA LA RUMEGATOARELE MARI

CONTENTIA ANIMALELOR = imobilizarea in anumite pozitii cu mijloace mecanice sau chimice, necesara unor observatii clinice,
investigatii speciale (cateterisme, ecografice, radiologice), tratamente medicamentoase sau chirurgicale.
-Prin contentie se aduce animalul in imposibilitatea de a reactiona, in pozitii incomode şi cele mai multe ori nefiziologice, capabile
să producă chiar ele tulburări mai importante decât afectiunile pentru care s-a prezentat.
-Se aleg metodele cele mai potrivite pentru siguranta interventiei, protectia pacientului şi a personalului
Materiale necesare:
Frânghii: maleabile, rezistente, suficient de groase (pentru a nu taia tesuturile), cu suprafafa netedă, să nu fie abrazive,
alunecoase, fară noduri.
Curele: rezistente, flexibile, cu inele imetalice rezistente (sudate), catarame protejate. (fig. 4.2)
Platlonje: confectionate drintr-o tesatura speciala din canepa, se muleaza usor uşor pe orice regiune corporala. P. prezinta un inel
din aceeasi tesatura de 10-12 cm, nu alunecă şi nu traumatizeazã tesuturile, se continua cu un otgon bine strans la capat.
Antravoane sau chiostecuri: confectionate din curele rezistente captusite pe interior cu pasla care amortizează stringerea. Se
aplica la chisita, unde se strang cu ajutorul cataramei la fiecare picior (utile la cabaline).
Iavasa: baston de 40-120 cm, prevăzut cu o ansa de franghie la un capat. Se foloseşte pentru contentia cabalinelor, aplicându-se la
buza superioară, unde se strânge şi, prin durerea provocată, este un mijloc eficient de contentie. lavaşaua metalică actionează ca
bratele unui cleşte, producand acelasi efect.

CONTENTIA RUMEGATOARELOR MARI

Desi par docile, taurinele reactioneaza violent, iar taurii produc uneori accidente mortale. Pot aplica lovituri puternice cu cornul,
membrele posterioare prin cosire, dar si inapoi.
Rumegatoarele suporta greu decubitul lateral, care mareste compresiunea pe diafragma, mai ales pe partea stanga, datorita
prezentei rumenului (blocarea eructatiei, regurgitarea pasiva). Animalul cauta singur pozitia decubitala, aşezându-se mai intâi pe
trenul anterior si apoi lateral, evitând căderea directă. Chişita este scurtă, ştearsa, antravoanele aluneca, si legăturile la acest nivel
sunt acceptate cu dificultate.
Majoritatea interventiilor chirurgicale se pot efectua pe animalul contentionat in pozitie patrupodala sub tranchilizare si anestezie
locoregionala.

!!! poziția de abordare (plasat lateral de regiunea spetei) orientat cu capul spre capul animalului

IMOBILIZAREA CAPULUI !!! apropierea de animal se face cu funia stransa

1. prinderea cu mâna de vârful coarnelor, apropierea facandu-se astfel incat trecerea mainii să evite câmpul vizual al
animalului.
2. prinderea septului nazal cu mâna dreaptă (introducerea degetelor în nări).
- mâna stângă fixează vârful cornului stang, iar cea dreaptă aluneca printre coarne, pe fata dorsală a nasului si prinde
septul nazal al animalului cu degetul mare si degetul mijlociu fara să astupe nările acestuia. Printr-o mişcare bruscă,
facând sprijin cu antebratul pe regiunea frontala, saltăm capul şi gâtul, reducându-i forta de reactie. Dacă interventia
durează mai mult, se aplica mucarmita
3. mucarnita - este de diferite tipuri, poate fi tinuta de un ajutor direct, legată cu o sfoara, etc. Realizarea acestei metode
impune în prealabil contenţia animalului prin introducerea degetelor în nări.
4. inelul nazal - se aplică la taurii de reproductie cu clestele Flessa şi ramâne toata viata. Conducerea taurilor se face cu o
carabină (un baston de 2,5 m cu lant la capat) sau cu o franghie de 5 m. Aceasta se fixeaza la jumatate pe inel, iar
capetele sunt tinute lateral de cate un ajutor.
5. aplicarea unui căpăstru obişnuit sau improvizat dintr-o frânghie
(capastru improvizat: lat fix la baza gatului + lat mobil peste botul animalului)
6. aplicarea unui lat fix la baza coarnelor care se poate lega scurt la un stâlp sau se prinde o ureche intr-un lat.
7. lonja bucala - capatul franghiei formeaza un lat in jurul maxilarului.
(lat mobil prin gura animalului = ‘’zabaluta’’)
8. impingerea animalului spre un perete dupa fixarea manualâ a septului nazal şi a cozii
9. introducerea animalului in travaliu pentru bovine prevazut cu dispozitiv de fixare a capului.

2
CONTENTIA MEMBRELOR ANTERIOARE - !!! cand se fac interventii pe trenul post
1. ridicarea piciorului cu o frânghiuta după fixare la chişită sau bulet şi tractiune verticala (se face un lat mobil la nivelul
chisitei si se trage). Dupa ridicare, este mai comod pentru ajutor dacă infaşoară frânghia prin 2-3 tururi in jurul
antebratului şi fluerului.
2. ridicarea membrului anterior cu ajutorul unei franghii sau platlonja – se face un lat mobil la chisita sau bulet, iar capatul
franghiei se trece peste greabăn şi se trage in partea opusa. Apasarea regiunii dorsale poate produce culcarea
animalului.
3. iavasaua de antebrat - se face un lat in jurul antebratului cu o franghiuta care se rasuceste cu un baston.
4. fixarea membrului anterior sau posterior pe un trepied pentru interventii podotehnice.

CONTENTIA MEMBRELOR POSTERIOARE

1. imobilizarea ambelor membre posterioare prin legarea in opt a acestora cu o franghie sau platlonja aplicata deasupra
jaretului, in care se poate prinde si coada. Se pot folosi antravoane simple fixate cu o fringhie sau cu lant (sistem belgian)
aplicate la nivelul gambelor.
2. ridicarea unui membru posterior cu o bara de lemn. Aceasta se trece pe la fata anterioara a jaretului si este finuta de 2
ajutoare. Se va evita sprijinul rigid care poate produce traumatisme.
3. limitarea miscarilor unui membru posterior cu ajutorul cozii. Se trece coada printre membrele posterioare si se trage
inapoi de un ajutor. Permite interventii in regiunea ugerului.
4. iavaşaua de gama. Deasupra jaretului se face un lat care se strânge cu un baston. Piciorul poate fi ridicat cu uşurinta
datorita durerii provocate de strangerea franghiutei.
5. limitarea deplasarii spre inapoi a membrului posterior cu ajutorul unei platlonje sau franghii care se aplica la bulet sau
fluer si apoi la baza cornului din partea opusa, tragandu-se inapoi
(lat mobil mb post  corn de partea opusa  se trage inapoi)
6. contentia membrelor in biped lateral cu ajutorul unei platlonje. Se fixeaza platlonja deasupra jaretului mb post şi se trece
printre membrele anterioare, inconjoara antebratul de aceeasi parte şi se tractioneaza inainte.
!!! se fol ptr pregatirea ptr monta la femele (la ambele mb post), atat la vaci, cat si la iepe - CONTENTIE PTR MONTA
(lat mobil jaret mb post  se trece printre membrele anterioare  inconjoara antebrat mb ant de aceeasi parte  se
trage inainte)
7. ridicarea unui membru posterior cu un dispozitiv semiautomat pentru interventi podotehnice. Acesta ridica membrul
posterior, modifica centrul de greutate, micsorand posibilitatile de reactie ale animalului

CONTENTIA BOVINELOR IN POZITIE DECUBITALA (metode de trantire)

1. metoda incrucisarii (Cinotti)
- se fol o franghie de 10 m lungime, care se plaseaza cu mijlocul ei la baza gâtului in partea dorsala.
- cele 2 capete se trec printre membrele anterioare şi se incrucişeaza in dreptul sternului,
- se ridica pe fetele laterale ale toracelui şi se incrucişeaza inca o data in regiunea dorsala in partea stânga a greabanului
- capetele franghiei se trec pe fetele laterale ale abdomenului, tragandu-le inapoi printre membrele posterioare. !!! vom
avea grja sa nu prindem mameloanele sau scrotul si testiculele intre franghie si membrele posterioare.
- tragand inapoi, animalul se culcă, dirijându-i căderea pe partea dreapta (se trage de cap + coada pe partea dreapta)
- daca este necesară imobilizarea membrului posterior de deasupra, se aduce franghia in jurul gambei si fluerului,
tragandu-se spre regiunea dorsolombara.
(1/2 funie de 10 m se pozitioneaza la baza gatului  X la baza mb ant  X deasupra liniei dorsale  se trece funia
printre mb post  se trage inapoi  se trage de cap + coada de aceeasi parte)
2. metoda impachetarii (Ruef)
- capatul unei frânghii de 10-12 m se leaga la baza coarnelor şi apoi se fac 2 laturi in jurul toracelui şi al abdomenului,
tragandu-se inapoi şi spre stânga.
- un ajutor impinge crupa şi altul orienteaza şi protejeaza capul animalului pentru culcare pe stanga
- se pot produce traumatisme la furou şi penis
(fixare in 8 la baza coarnelor  lat mobil torace  lat mobil abdomen  se trage catre inapoi
!!! daca nu au coarne, se pleaca cu capastru improvizat = lat fix la baza gatului + lat mobil peste bot  lat mobil torace
 lat mobil abdomen  se trage catre inapoi)
3. metoda ungurească
- este asemănatoare cu cea aplicată la cal, deosebindu-se de aceasta prin faptul ca franghia trece la membrele posterioare
deasupra jaretelor
- se foloseste o franghie de 10-12 m si 4-6 ajutoare
- la jumatatea franghiei se face un lat fix care se aplica la baza gatului
3
 - cele 2 capete ale franghiei se trec inapoi printre membrele anterioare si cele posterioare
- fiecare franghie ocoleste membrul posterior la nivelul jaretului si se aduce prin partea laterala, trecandu-se dinainte
inafara prin latul de la baza gatului, fiind trase inapoi de 2 ajutoare fiecare
- prin tractiuni moderate se micsoreaza suprafata de sprijin si apoi se trage energic in momentul in care animalul incepe
sa-si piarda echilibrul
- caderea se face mai intai pe trenul posterior si apoi pe artea dorita (prin tractiuni de coada si capastru)
- dupa culcare, membrele posterioare se pot aduce spre inainte, descoperind regiunea ingvino-scrotala pentru castrare la
taurasi
( lat fix la baza gatului  se trece funia printre mb ant + post  se imparte funia in cele 2 directii  intoarcere catre
inainte pe deasupra corzii jaretului  se trece funia prin latul fix dinainte inafara  se trage inapoi)
4. metoda cu lat dublu (Yong)
- o franghie de 6-8 m se plaseaza in jurull abdomenului si toracelui, formand 2 laturi, capetele fiind trase spre greaban si
regiunea lombară de un ajutor spre dreapta.
- animalele mai mici pot fi contentionate de o singura persoană care tractionează cu ambele mâini, sprijinindu-se cu
antebratele pe regiunea dorso-lombară.
5. metoda caucaziană
- foloseşte 2 frânghii: una mai scurta formează un lat fix in jurul abdomenului, iar cu cealaltă se face un căpăstru
improvizat, iar capătul acesteia se trece prin latul abdominal pe partea stângă, trăgându-se apoi peste greabăn în
dreapta.
(2 frânghii: lat capastru improvizat + lat fix in jurul abdomenului  se trece lat capastru prin lat abdomen dinauntru
catre inafara  se trage peste greaban in dreapta)
6. metoda impiedicări (Madsen)
- culcarea animalului se realizează cu 2 platlonje şi o frânghiută de 1,5 m.
- frânghiuta se leagă in 8 la nivelul chişitei membrelor anterioare, mentinându-le in pozitia de sprijin.
- la fiecare membru posterior se aplica o platlonjă in regiunea buletului.
- capetele platlonjelor se trec printre membrele anterioare pe sub legatura in opt, se întorc pe deasupra şi se tractionează
lateral spre partea opusa căderii (stânga).
- capul animalului este protejat pe un suport moale
- platlonjele se tractioneaza moderat, urmarind asezarea animalului in genunchi, apoi culcat
- prin această metodă, toate picioarele sunt adunate la un loc
(3 funii : 2 laturi mobile pe m.posterioare + 1 lat cu fixare in 8 pe m.anterioare  laturile m.post. inconjoara latul
m.anterioare (pe sub legatura in opt, se întorc pe deasupra)  se trage lateral spre partea opusa căderii)
7. metoda With
- sunt necesare 3 frânghii de: 1,5 m, 3 m şi 4 m.
- cu franghia de 1.5 m se face un lat la baza gâtului, lăsand liber un inel metalic sau un ochi care se plasează in dreptul
articulatiei scapulo-humerale, pe partea opusă caderii.
- franghia de 4 m se fixează la membrul posterior de pe partea caderii, apoi se aduce pe sub abdomen la inelul latului de la
baza gatului şi se trage înapoi
- franghia de 3 m se aplica la membrul anterior pe partea caderii, se trece pe sub abdomen si se trage inapoi si spre stanga
- pentru transport, la vitei se leagă câte frânghie la jumatatea fluierului, apoi se incrucişează si se trec amândouă printre
membrele anterioare, legându-se între ele la ceafa. Se poate folosi şi o singură frânghie, care leagă ambele membre
posterioare la mijlocul ei şi apoi se aduc capetele care se leagă la ceafă.
(3 franghii :
f 1,5 m – lat fix la baza gatului cu inel la nivelul spetei pe partea opusa caderii, prin care intra funia m.post
f 3 m – lat mobil chisita mb ant de pe partea caderii  se trece pe sub abdomen
f 4 m – lat mobil chisita mb post de pe partea caderii  se trece pe sub abdomen  se trece prin inelul de la gat  se trage
inapoi de ambele franghii)

VIDEO – grup fb ‘’Prope’’ – 10.10.2017