DESMURGIA

Definitie. Notiune de pansament, pansare, bandaj si bandajare. Clasificarea badajelor.

Desmurgia este un compartiment al chirurgiei care se ocupa cu studiul tehnicilor de aplicare a

bandajelor si pansamentelor.
Pansament - remediu cu actiune curativa indelungata, asupra plagii, organelor corpului utilizind
diferite materiale si substante, deasemenea mentinerea acestor substante pe corpul bolnavului.
Pansare - schimbarea unui pansament aplicat deja sau etapa finala a interventiei chirurgicale
propriu-zise.
Bandaj - este materialul care sustine pasamentul
Bandajare - infasarea bandajului atit cu scop de sustinere a pansamentului, cit si cu scop de
imobilizare, hemostaza etc.
Clasificarea bandajelor
I. Dupa scop
- De protectie - excluderea contactului cu mediul inconjurator
- Curativ - fixarea unui remediu medicamentos
- De imobilizare - limitarea miscarilor intr-o articulatie
- Hemostaza (bandajul compresiv), inclusiv in boala varicoasa
- Ocluziv (de ermetizare) - in caz de plagi toracice penentrante
II. Dupa continut
- Bandaje imobile (imobilizante si de corectie) si extensive - se utilizeaza in special pentru
tratamentul bolnavilor cu traumatisme si afectiuni a sistemului locomotor. Aici se refera
ortezele, atelele, bandajele ghipsate si diferite aparate-dispozitive.
- Bandaje moi - de regula sint fese de tifon, dar pot fi folosite si fisii de stamba sau
pansament triunghiular (in basma); bandajul tubular din plasa elastica, basma din
bumbac, cleol, coloidin, leucoplast.
Bandajele moi. Regulile de aplicare a bandajelor cu fasa de tifon

La aplicarea bandajelor se va tine cont de urmatoarele recomandari:

1. Bolnavul trebuie sa se afle intr-o pozitie comoda cu muschii complet relaxati. Accesul la
partea corpului supusa bandajarii trebuie sa fie liber. Portiunea bandajata a corpului
trebuie sa ocupe pozitia, in care ea va fi dupa bandajare, iar in procesul aplicarii
bandajului - sa ramina imobila.
2. Persoana care aplica bandajul se aseaza cu fata spre bolnav, pentru a observa expresia
fetei in timpul bandajarii, daca nu cauzeaza durere.
3. Capatul liber al fesei il vom fixa, de regula, cu mina stinga; ruloul il vom tine in mina
dreapta in asa fel incit policele sa ajute la desfasurarea lui.
4. Bandajul se aplica de la periferie spre centrul extremitatii cu directia spre trunchi cu o
intindere uniforma a tifonului. Directia turului - de la stinga la dreapta in raport cu
pacientul (cu exceptia bandajului pe ochi, Dessault pe mina dreapta etc)
5. Primul tur se face circular, la 10 - 15 cm de la regiunea lezata.

1
 6. Capatul liber al fesei se aseaza oblic si va fi acoperit de turele urmatoare sau se va
rasfringe peste prima tura, suprapunindu-se unul peste altul circular, in asa fel asigurindu-
se fixarea bandajului.
7. Fasa trebuie sa se rostogoleasca peste partea bandajata fara o desfasare prealabila, fiecare
tur il va acoperi pe cel precedent cu ½ - 2/3.
8. Se va avea grija ca pansamentul sa nu fie aplicat prea strins, pentru a nu deregla circulatia
sangvina, dar si sa nu alunece.
Principalele variante ale bandajelor moi
I. Bandajele circulare
Bandajul circular reprezinta inceputul oricarui bandaj moale si sinestatator se utilizeaza pentru
acoperirea unor plagi mici in regiunea fruntii, gitului, carpului, genunchiului etc. in asemenea
bandaj fiecare tur consecutiv acopera complet pe cel precedent. Primul tur se aplica un pic mai
oblic si mai strins, decit urmatoarele, lasind capatul feshei neacoperit, si se fixeaza prin
urmatorul tur. Neajuns - capacitatea de a se roti si deplasa de la nivelul initial.
II. Bandajele spiralate
Se utilizeaza pentru acoperirea unor suprafete mai mari pe trunchi si extremitati. Se incepe prin
bandaj circular proximal/distal de leziune, iar apoi turele fashei merg in directie oblica
(spiralata), si cu 2/3 acoperind turul precedent.
Bandajul spiralat simplu - se aplica pe suprafetele cilindrice a corpului (torace, brat, coapsa).
Bandajul spiralat cu indoiri (inflexiuni) - se aplica pe sectoarele corpului de forma conica
(genunchi, antebrat). Inflexiunea se efectuiaza in felul urmator: fasha de tifon se conduce un pic
mai oblic, decit turul spiralat precedent; cu degetul mare a miinii stingi se fixeaza marginea
inferioara a lui, se desfasoara un pic capul fashei si se inflexeaza (torsioneaza) in directia spre
sine in asa mod, ca marginea superioara a fashei sa devina inferioara, si viceversa; apoi din nou
se trece la bandajul spiralat. Totodata inflexiunile trebuie efectuate pe o linie si in afara zonei
leziunii. Bandajul e foarte simplu de facut si se aplica rapid, dar poate usor aluneca in timpul
mersului sau miscarilor. Pentru o mai buna fixare, turele fashei se fixeaza la piele cu cleol.
1. Bandajele care pot fi aplicate pe segmentele si articulatiile extremitatilor
Tipuri:
- sub forma de spic (pe police, articulatia umarului si in regiunea inghinala)
- circular si cu forma de spirala (pe antebrat, brat, gamba si coapsa)
- manusa fara degete
- sub forma de evantai convergent sau divergent (pe articulatia cotului si a genunchiului)
- sub forma cifrei “8” (pe articulatia gleznei, in scop de imobilizare)
- bandajul Dessault (pe articulatia umarului, in scop de imobilizare si sustinere)
Bandajul sub forma de spic pe police.
1. Turul de fixare se aplica la nivelul articulatiei pumnului de la nivelul falangei V spre I, pe
partea palmara.
2. La a treia rotatie deplasam oblic fasha spre partea mediala a unghiei policelui.
3. Apoi trecem de partea palmara spre cea dorsala formind prima incrucisare cu unghi
ascutit, la nivelul unghiei.
4. Apoi trecem fasha oblic spre partea dorsala in jurul articulatiei.
2
 5. Repetam infasarea policelui de fiecare data acoperind 2/3 din turul precedent.
6. Finalizam printr-o rotatie circulara in jurul articulatiei
Bandajul sub forma de spirala pe indice.
1. Fixarea fashei se va efectua la nivelul articulatiei radiocarpiene, pe partea palmara, de la
degetul V spre I
2. A treia rotatie de la baza policelui (partea dorsala) va fi deplasata spre partea opusa a
indicelui
3. Se aplica prima rotatie in jurul unghiei
4. Fiecare rotatie urmatoare va acoperi pe cea precedenta cu 2/3
5. De la ultima rotatie fasha va fi deplasata in jurul articulatiei pumnului
Bandajul “manusa fara degete” - este varianta bandajului recurent.
1. Suprafata afectata se acopera cu o compresa sterila (daca este posibil)
2. Se aplica rotatii circulare de fixare in treimea inferioara a antebratului mergind de la
nivelul proiectiei degetului V spre proiectia policelui pe partea palmara
3. A treia rotatie de la nivelul policelui, partea dorsala, se deplaseaza oblic spre parteal
laterala a miinii, acoperind falangele V-III
4. Se trece fasa pe partea palmara perpendicular pe locurile de fixare
5. La nivelul acestora se fixeaza cu policele miinii stingi
6. Degetele II si III fixeaza fasa pe parteas dorsala la acelasi nivel.
7. Fasa se intoarce spre degetele II-III acoperind 2/3 din turul precedent fixindu-l pe al
doilea.
8. Se repeta ultimele 3 miscari pina se acopera mina in totalitate (fara police)
9. Cu ultima miscare fasa va fi deplasata din nou oblic spre falanga V
10. De la acest nivel se va aplica bandaj sub forma de spirala de la periferie spre centru
Acest variant rareori se aplica - este dificil de inlaturat (combustii, plagi etc)
Bandajul recurent
Tehnica e similara cu bandajul “manusa fara degete”.
Bandajul miinii in arsuri ale falangelor
1. In spatiile interdigitale se vor aplica comprese imbibate cu antiseptic (in urgente - cu
solutie furacilina)
2. Toata suprafata afectata se va acoperi cu un cimp steril imbibat cu aceiasi solutie
3. Se aplica al doilea cimp steril
4. Se fixeaza in palma un tampon mare de vata si tifon, pentru a reda degetelor o pozitie
fiziologica
5. Se aplica pansamentul recurent
Bandajul spiralat (“in cruce”) pe mina se efectuiaza ca la police.
Bandajul evantai
Se aplica de regula pe articulatii trohleare (in romb) - genunchi si cot.
Bandajul convergent - se aplica in cazul in care pansamentul de pe antebraqt sau gamba trebuie
sa depaseasca articulatia cotului sau a genunchiului.

3
 1. Bandajul sub forma de spirala ajuns la marginea superioara a treimii medii a
antebratului/gambei se va deplasa oblic peste fosa cubitala/poplitee, pina la limita
superioara a treimii inferioare a bratului/coapsei
2. De la partea externa a acestora se deplaseaza oblic spre fosa cubitala/poplitee
3. Se va trece pe antebrat/gamba, acoperind 2/3 din rotatia precedenta
4. Repetind aceste miscari se va acoperi complet articulatia cotului/genunchiului
Bandajul divergent
1. Se aplica 2 rotatii de fixare pe centrul articulatiei cubitale/genunchiului
2. Cu a treia rotatie de la nivelul fosei cubitale/poplitee fasha este condusa oblic in jos, se
trece in jurul antebratului/gambei, acoperind 1/3 din rotatiile de fixare
3. De la nivelul suprafetei latero-mediale, fasa este deplasata oblic prin fosa
cubitala/poplitee, trece in jurul bratului/coapsei, acoperind o treime din rotatia de fixare
4. Se repeta aceste 2 miscari pina se acopera toata suprafata afectata
Bandajul spiculat al umarului sau soldului
1. Se efectuiaza 2 rotatii de fixare, astfel incit marginea de sus a fashei sa corespunda cu
nivelul fosei axilare.
2. Infasarea se va incepe neaparat de pe partea dorsala a antebratului, deplasind fasa spre
partea latero-mediala
3. Dupa cele 2 rotatii de fixare, fasa va fi condusa prin spate, fosa axilara opusa si suprafata
anterioara a toracelui, oblic pe umarul afectat. NB - a nu se uita de aplicat un sul in fosa
axilara.
4. De la nivelul regiunii antero-superioara a umarului fasha se va deplasa oblic in jos
5. Trecind peste rotatiile de fixare si in jurul bratului, efectuam prima incrucisare sub un
unghi ascutit
6. Deplasam fasha pe suprafata posterioara a toracelui si repetam miscarile pina acoperim
toata suprafata afectata.
7. La aplicarea bandajului pe regiunea inghinala, rotatiile de fixare se vor aplica in jurul
treimii inferioare ale abdomenului de la partea laterala (a suprafetei afectate) spre
abdomen, in jurul acestuia. Dupa 2 rotatii de la nivelul lateral se va trece oblic peste fosa
iliaca in jurul coapsei oblic spre abdomen. Rotatiile se repeta
Bandajul Dessault
Este un bandaj de imobilizare, pentru a crea o stare de repaos in articulatia umarului, cotului sau
in fracturile subperiostale ale claviculei precum si dupa reducerea subluxatiei osului radial la
copii (pina la 3 ani) sau a luxatiei umarului la adulti.
1. In fosa axilara din partea afectata se va a plica o pernuta de tifon, pudrata cu talc.
2. Humerusul este lipit de torace
3. Antebratul este fixat sub un unghi de 90 gradfe, cu palma spre torace.
4. Ruloul de fasha se tine in mina opusa
5. Se va desfasura fasha astfel, incit capatul liber sa ajunga la nivelul coloanei vertebrale, pe
sub bratul sanatos.
6. Pe sub bratul sanatos trecem fasha peste torace, ca sa fie perpendicular pe treimea medie
a bratului afectat
7. Conducem ruloul spre spate, pina la nivelul coloanei vertebrale
8. Schimbam cu mina capatul fashei, fixind bine pe cel liber sub fasha din rulou

4
 9. De la nivelul coloanei vertebrale deplasam ruloul spre fosa axilara opusa
10. Din aceasta pozitie deplasam fasha peste treimea exterioara a claviculei din partea
afectata
11. Trecem fasha pe partea dorsala a bratului, paralel cu acesta, perpendicular pe treim,ea
superioara a antebratului, fixindu-l pe torace, spre fosa axilara opusa
12. Deplasam fasha pe spate spre umarul afectat, coborim fasha prin fata perpendicular pe
treimea superioara a antebratului si o conducem spre spate.
13. Repetam cele 4 rotatii de 2 - 3 ori
14. Se fixeaza cu o rotatie circulara in jurul trunchiului
Bandajul sub forma de cifra “8”
Se aplica pe articulatia gleznei pentru imobilizare
1. Se fac doua rotatii de fixare la nivelul maleolelor cu incepere de la maleola laterala spre
cea mediala, trecind fasha pe partea anterioara a gambei
2. A treia rotatie de la nivelul maleolei o deplasam oblic spre arcul plantei
3. Trecind pe sub partea plantara spre marginea laterala, trecem sub un unghi de 90 grade
planta piciorului
4. Facem doua rotatii de fixare in jurul plantei piciorului
5. Dupa a doua rotatie, de la marginea laterala a plantei piciorului, conducem oblic peste
partea anterioara a articulatiei
6. Repetam miscarile (de incrucisare) de 3-4 ori
7. Se fixeaza cu o rotatie circulara la nivelul maleolelor
NB - bandajele “capastru”, pe deget, scufia Hipocrate etc necesita fasha ingusta.
2. Bandajele pe cap si git
Bandajele pe ochi
Se aplica cind este necesara o perioada mai indelungata de excludere a contactului cu lumina sau
de tratamente cu remedii ce nu permit alte metode de fixare
Bandajul pe un singur ochi:
1. Capatul liber al fashei il fixam cu mina opusa ochiului bandajat
2. Ruloul de tifon este in mina de partea ochiului pe care se aplica bandajul
3. Rotatiile de fixare le efectuam in jurul capului, incepind de la ceafa
4. Dupa a doua rotatie de fixare fasha deasupra ochiului o deplasam oblic spre unghiul
mandibulei
5. De la nivelul frontal trecem in jurul capului si repetam de 3-4 ori miscarile descrise
In cazul bandajarii ambilor ochi, incepem in mod similar, dar de fiecare data fasha va fi
deplasata de sus in jos pe al doilea ochi.
Bandajul “capestru”
Se aplica in traumatismele mandibulei, in scopul imobilizarii
1. Se fac doua rotatii de fixare in jurul capului
2. Dupa a doua rotatie, de la ceafa o trecem oblic spre partea opusa a fetei, astfel incit sa
fixam barbia

5
 3. Deplasam fasha in sus prin fata pavilionului urechii peste crestet, spre partea opusa
deplasind o fasha din crestet prin fata pavilionului urechii opuse de la nivelul barbiei in
jurul gitului
4. Repetam miscarile de 2 - 3 ori
5. Fixam bandajul cu o rotatie circulara in jurul capului
Daca acest bandaj este aplicat pentru mai mult timp, pacientul va fi alimentat prin sonda, fiind
necesara ingrijirea minutioasa a cavitatii bucale
Bandajul incrucisat la ceafa in “8”
1. Se fac 2 rotatii de sprijin in jurul capului
2. Dupa a doua rotatie de la nivelul occiputului fasha se aplica oblic peste ceafa si se trece
leger in jurul gitului, incrucisindu-se in regiunea cefei.
3. Se repeta de 3 - 4 ori rotatiile de sprijin cu cele incrucisate
4. Se fixeaza in jurul capului
Bandajul “prastie”
Se aplica pe barbie sau pe nas (deoarece din cauza eliminarilor pansamentele adezive se
dezlipesc repede)
1. Se taie un metru dintr-o fasha lata
2. Se indoaie in jumatate
3. Se masoara cu indoitura de la mijlocul barbiei 3 - 4 cm si se marcheaza
4. Fasha se indoaie in lungime si se despica in doua pina la marcaj
5. Se indoaie ingrijit toate marginile cu 2 cm
6. Se aplica pansament aseptic pe barbie
7. Se aplica mijlocul fashei pe mijlocul barbiei
8. Capetele jumatatii inferioare se ridica peste cele superioare paralel cu pavilioanele
urechilor si se leaga in crestet
9. Capetele superioare se trec pe la ceafa, unde se incruciseaza
10. Se fixeaza in regiunea frontala
Bandajul “scufie”
1. Se ia o bentita cu latimea de 3 - 4 cm si lungimea de 40 - 50 cm. Fasha pentru bandaj
trebuie sa fie de latime medie.
2. Centrul bentitei se porneste pe crestet, capetele se lasa in jos anterior de pavilioanele
urechilor si sint fixate pe torace de catre pacient ori de o alta persoana, daca bolnavul este
inconstient.
3. Capatul liber al fashei este in mina stinga, iar luroul in dreapta.
4. Incepind de la occiput, efectuam doua rotatii in jurul capului, peste regiunea frontala
5. La a treia rotatie fasha este trecuta peste bentita, intoarsa pe sub aceasta si deplasata peste
regiunea frontala, spre partea opusa.
6. La nivelul bentitei, de fiecare data acoperind 2/3 sau ½ din rotatia precedenta.
7. Se repeta ultimele 2 miscari pina acoperim capul complet.
8. Capatul fashei de la nivelul crestetului este deplasat paralel cu unul dintre capetele
bentitei si se leaga sub barbie.
NB: a nu se acoperi pavilioanele urechilor. A nu se forma la nivelul incrucisarilor noduri tari
care pot provoca incomoditati pacientului.

6
Scufia Hipocrate
Sint necesare 2 benzi: una mai lata si una mai ingusta. Cu un tifon tot timpul se fac miscari
circulare (cel ingust) peste frunte si occiput, fixind turele precedente ale fashei late. Capetele
fashelor se fixeaza in regiunea occipitala sau frontala.
3. Bandaje pe torace, abdomen si bazin
Bandajul spiculat la umar si bazin vezi mai sus
Bandajul pe glanda mamara
1. Turele fashei la aplicarea pe glanda mamara dreapta merg de la stinga la dreapta si
viceversa.
2. Turul fixator se trece in jurul cutiei toracice sub glanda mamara si, ajungind pina la ea,
incorporeaza portiunea ei inferioara si mediala, se tredce fasha pe umarul opus si pe spate
spre fosa iliaca, inglobind portiunea inferioara si laterala a glandei, din nou se fixeaza un
tur si se repeta traiectul fashei, acoperind glanda.
3. Mai bine de trecut fasha nu pe mediala, dar pe laterala.
NB: bandajele pe abdomen si bazin se trec circulare si spiralate cu nuante de spiculare.
III. Bandajele adezive, bandajele cu plase elastice cu nuante de spiculare
Bandajele adezive sint fixate cu leucoplast sau cleol.
Avantaje: pot fi aplicate pe orice regiune; se face economie de material; se face economie de
timp.
Dezavantaje: se dezlipesc repede in cazul eliminarilor din plaga, nu putem fixa pansamente
umede; pot provoca alergii si iritatii locale.
Bandajele cu plase elastice sint autoadezive care se aplica foarte usor si rapid, se pot apoi
indeparta mai simplu, motiv pentru care ele sint intrebuintate tot mai pe larg.
Avantaje: pot fi aplicate pe regiuni unde alte tipuri de bandaje sint foarte dificil de aplicat; se pot
confectiona: scufii, T-shirt, pantaloni etc.
Bandajele triunghiulare se utilizeaza la etapa prespitaliceasca, ca masura de prim ajutor, se
aplica cu un scutec indoit sub forma de triunghi (sau o basma). Bandajele pot fi improvizate
pentru diferite localizari, deasemenea cu scop curativ, de sustinere a extremitatilor toracice in
diverse tipuri de traumatisme.
Pansamentele
Pansamentele sint utilizate in stari patologice, insotite de dereglarea integritatii tegumentelor
(plagi, ulcere, degeraturi, necroze, fistule externe etc)
Pansamentele se utilizeaza uneori nu doar cu scop curativ, dar si diagnostic: aprecierea
caracterului si raspindirii procesului procesului, dinamica evolutiei bolii, evidentierea
complicatiilor, sondajul traiectelor fistulare, efectuarea fistulografiei etc.
Pansamentele se efectuiaza in incaperi special amenajate - sali de pansamente, pe mese de
pansamente, utilizind instrumentar chirurgical.
In pansari trebuie de respectat cu strictete principiile aspeticii din cauza pericolului infectari
plagilor aseptice, infectarii secundare a plagilor purulente, arsurilor.
7
Asistentul de pansamente, care transmite instrumentele chirurgului, inclusiv materialul de
pansament, se pregateste de pansare, ca pentru o operatie propriu-zisa. Ea isi prelucreaza miinile
printr-o metoda oarecare, imbraca masca sterila, halat, manusi, apoi asterne masuta de
pansamente cu lengerie sterila, aseaza intr-o succesiune corecta instrumentele chirurgicale
sterile, necesare pentru efectuarea pansamentelor in dependenta de volumul de lucru. In cazul
unui numar mic de pansamente asistentul medical, asternind pasa sterila si asezind instrumentele,
poate ajuta medicului sau poate efectua sinestatator unele pansamente sub supravegherea
medicului. Medicii la pansamente isi prelucreaza miinile, imbraca manusi sterile. In unele cazuri
pansamentele se efectuiaza doar cu instrumentele.
Principalele etape ale pansamentelor sint analgezia, scoaterea pansamentului, inspectia plagii,
toaleta si prelucrarea pielii in jurul plagii cu solutie de antiseptice, inlaturarea eliminarilor din
plaga (cheaguri de singe, tesuturi necrotizate, corpi straini), inspectia repetata a plagii, efectuarea
procedurilor, manoperelor diagnostice si/sau curative (de exemplu, examenul instrumental,
lavajul plagii, prelevarea amprentelor din plaga, materialului pentru cercetari biologice etc),
toaleta repetata a plagii, daca in timpul efectuarii manoperelor diagnostico-curative a aparut
puroi in plaga, resturi de solutii antiseptice, prelucrarea pielii in jurul plagii cu solutie de
antiseptic, si in sfirsit, aplicarea pansamentului.
Pansamentul indolor asigura posibilitatea efectuarii ei complete. Aceasta este in special
important in acele cazuri, cind in procesul pansamentului sint necesare manopere diagnostico-
curative, insotite de durere: toaleta plagii, inlaturarea tesuturilor necrotizate, examenul
instrumental al plagii, introducerea in plaga a drenurilor, tampoanelor etc. in calitate de remediu
analgetic sint utilizate AINS si remediile narcotice, uneori chiar narcoza temorara inhalatorie sau
neinhalatorie.
Primul pansament in plagi, arsuri, se aplica, ca regula, la nivelul traumei dee catre lucratorii
medicali sau insusi lezatul, unele persoane. Scopul acestui pansament - stoparea hemoragiei si
prevenirea supurarii plagii.
Indicatia pentru pansare serveste imbibitia pansamentului cu puroi, eliminari, imbibarea cu
continut intestinal, urina, exudat. In imbibitia accentuata a pansamentulu icu singe (suspectia la
hemoragie secundara), cit si in suspiciunea de dezvoltare a gangrenei gazoase in plaga, este
necesar pansamentul urgent pentru revizia plagii, stoparea hemoragiei.
La scoaterea pansamentului trebuie de tins de traumatizat minimal tesuturile. Scoaterea brutala a
pansamentului nu numai ca e dureros, dar se mai insoteste si de lezarea granulatiilor, epiteliului
imatur, hemoragie. Pansamentul trebuie sectionat cu foarfecele la distanta de plaga.
Pansamentele uscate trebuie de umezit pina la scoatere cu solutii (peroxid de hidrogen,
furacilina) sau ser izotonic, solutie anestezic. Degetul sau extremitatea bolnavului ce urmeaza a
fi pansata pot fi plasate intr-un recipient (tavita, lichenas) cu solutie antiseptic. Peste citeva
minute, cind pansamentul se va umezi, el sed scoate, folosind pencete, ridicind pansamentul de-a
lungul plagii.
Scotind pansamentul, plaga se examineaza, se apreciaza tipul ei, caracterul, prezenta hemoragiei,
eliminarilor, manifestarilor inflamatorii, starea proceselor regenerative etc. apoi pielea in jurul
plagii se prelucreaza cu un antiseptic, utilizat pentru prelucrare cimpului operator. Daca acesta
este primul pansament al plagii proaspat infectate in institutia chirurgicala, se apreciaza
indicatiile si contraindicatiile pentru prelucrarea chirurgicala primara.

8
Primul pansament dupa operatii aseptice se efectuiaza urmatoarea zi si apoi, in conditiile
favorabile de evolutie a procesului de plaga, bolnavul poate sa nu fie pansat pina la scoaterea
suturilor. Indicatia de pansament urgent serveste hemoragia, semnele locale sau generale de
inflamatoe (ascensiune febrila, leucocitoza, durerea in plaga, imbibitia pansamentului cu singe,
eliminari din plaga, puroi).
La pansarea plagilor cu suturi primare sau secundare se efectuiaza inspectia dupa scoaterea
pansamentului pentru evidentierea semnelor locale de inflamatie (edem, eritem etc), aprecierea
starii suturilor (taierea tesutului etc). in lipsa manifestarilor inflamatirii plaga, pe linia de sutura,
se prelucreaza cu antiseptic iodat de 1 % sau alcool, se aplica pansament aseptic din tifon, care se
fixeaza cu banda adeziva, tifon.
Pina la scoaterea suturilor pielea din jurul plagii se prelucreaza cu alcool, linia de sutura se
dezinfecteaza cu antiseptic. Cu penceta se ridica nodulul, se sectioneaza firul de desubt, de linga
canalul suturii, firul se extrage cu penceta. Aceasta permite evitarea infectarii canalului suturii.
Apoi dupa scoaterea suturilor din nou linia de sutura se prelucreaza cu antiseptice. Se aplica
pansament aseptic.
Ingrijirea pielii in timpul pansamentelor are o importanta colosala, in special in cazul
impurificarii permanente cu continut intestinal, suc pancreatic, bila, urina (in prezenta fistulelor
carorva organe), deasemenea cu puroi in supuratii masive, colectii purulente, fistule,
osteomielita, paraproctita cronica etc). eliminarile din plaga, nimerind pe piele, provoaca
maceratia lor, inflamatia, ulceratia. Pielea macerata devine poarta de intrare pentru infectia
secundara.
Pentru ca eliminarile din fistule sa nu patrunda pe piele, in timpul pansamentelor se utilizeaza
diferite obturatoare, pelote, proteze intestinale, pansamente oclusive etc. pentru micsorarea
actiunii iritante asupra pielii a fermentilor, sucurilor digestive (in special tripsina, chimotripsina
si pepsina, care joaca rol fundamental in iritarea si macerarea pielii, in timpul pansamentelor se
utilizeaza remedii pentru inactivarea fermentilor. Cu acest scop se utilizeaza tocatura de carne,
bulion de carne, lapte acidofil. Cu solutiile date se imbiba pansamentele sau se iriga plaga prin
microirigatore, introduse in plaga in timpul pansamentelor. Pielea macerata se prelucreaza cu
solutie de 1 % de tanina, permanganat de kaliu de 3 - 5 % sau solutie alcoolica de 1 %
metiltioniu clorid. Pentru micsorarea actiunii iritante a eliminarilor, din fistule, asupra
tegumentului, la pansare el se prelucreaza cu pasta Lassar, ungvent cu zinc, se pudreaza cu
pulbere din gips ars, creta, pulbere de talc, se prelucreaza cu cerigel etc, care creaza pelicula
protectoare.
In cazuri estremi de grave din cauza modificarilor accentuate a pielii si imposibilitatii de a
asigura protectia ei se utilizeaza metoda deschide, fara pansament, de tratament a plagilor,
fistulelor.
In timpul pansamentului plagilor purulente se atrage atentia asupra caracterului eliminarilor din
plaga (singe, puroi, lichid seros, continut intestinal, bila, urina etc) care se inlatura prin uscarea
cu tampoane de tifon, meshe. Plaga se prelucreaza cu solutii antiseptice (peroxid de 3 %). Cu
jetul din seringa, para sau pur si simplu se toarna in plaga iar apoi se usuca prin imbibare. Cu
penceta sau prin spalare se inlatura din plaga sechestrele osoase, tesuturile necrotizate detasate.
In prezenta tesuturilor necrotizate fixate in plaga se efectuiaza necrectomia.
Pentru asigurarea eliminarii puroiului, exidatului din plaga sau din cavitatile seroase, stoparea
hemoragiei, se utilizeaza metoda de drenare si tamponare. Ca regula, aceasta metoda se

9
utilizeaza in timpul operatiei. La pansament se apreciaza pozitia si functionalitatea drenului si
tampoanelor si se efectuiaza schimbul lor, daca e necesara drenarea ulterioara a plagii, iar dupa
ce si-a indeplinit functia - ele se inlatura.
Necesitatea in drenare sau tamponare a plagii in timpul pansamentului apare in cazul retinerii
eliminarilor sau hemoragiei secundare.
Proprietatile de drenaj tamponului de tifon sint limitate la citeva ore. Pentru drenarea
suplimentara se utilizeaza tuburi de silicon, cauciuc, clorvinil etc, cu orificii suplimentare. Dupa
toaleta si prelucrarea pielii cu penceta sau pensa se trece drenul si se fixeaza cu o banda adeziva
la plaga sau ulceratie.
Bandajele dure. Bandajele ghipsate. Probele calitatii ghipsului. Pregatirea fashei si atelei
ghipsate. Reguli de aplicare.
Pentru imobilizarea curativa se utilizeaza fasha ghipsata, fabricata sau confectionata ex tempore
din fishie de tifon si pulbere de ghips (sulfat de calciu la temperatura 140oC), dupa care este
cernut. In prealabil se va controla calitatea ghipsului (vezi si istoria medicinii hahahaha) prin
urmatoarele 2 probe.
1) Pulberea de ghips se stringe in pumn, dupa care mina se desface. Daca ghipsul este
calitativ, pulberea se risipeste; daca formeaza cocoloshi - ghipsul este umed si trebuie
uscat prin calire la t 140oC, dupa care va fi cernut.
2) Se amesteca portii egale de ghips si apa calda. Din pasta obtinuta se modeleaza o bila,
care se lasa pentru 15 min sa se intareasca.lasata in cadere libera de la inaltimea de 1 m,
se poate desface in 2 jumatati (farimitarea indica umiditatea sporita a pulberii de ghips).
Pentru confectionarea fashei ghipsate, pe masa de ghipsare se desface fasha de tifon pe o
lungime de 80 cm - 1 m. pe capatul liber al fashei se presara pulberea de ghips, se intinde
uniform (impregnind-o in tifon). Capatul liber se ruleaza lejer, desfacind consecutiv noi
segmente - se va pregati fasha.
Pentru a confectiona atela ghipsata se va masura lungimea necesara, se va presara pulberea
suprapunind tifonul strat cu strat. Pentru extemitatile superioare se vor impregna cu ghips 8 - 10
straturi, pentru cele inferioare - 12 - 14.
Atela se va impacheta din ambele capete spre centru pina se obtine un pachet ghipsat. Acesta se
scufunda in apa calda unde se lasa pina inceteaza eliminarea bulelor de gaz. Se scoate si,
finxindu-l de ambele capete, se stoarce usor. Se reda extremitatii pozitia fiziologica. Se aplica pe
segmentul traumatizat care, in prealabil, a fost infasat in spirala cu fasha de tifon.
Bandajele ghipsate pot fi sub forma de atela, care trebuie sa ocupe 2/3 din perimetrul extremitatii
toracice sau pelvine, ciubotica, tutore, coxit, corset etc.
Imobilizarea de transport. Tipurile. Regilile de imobilizare.
Imobilizare de transport - crearea imobilitatii si repaosului organului, portiuniunii sau
intregului corp pe perioada transportarii lezatului de la locul accidentului spre institutia medicala.
Scopul: prevenirea lezarii suplimentare a tesuturilor si organelor, dezvoltarii socului in
momentul mobilizarii si transportarii lezatului.
Indicatii:
1. fracturile de oase
2. lezarea articulatiilor, vaselor magistrale, trunchiurilor nervoase
10
 3. plagi vaste
4. compresia si zdrobirea extremitatilor
5. afectiuni inflamatorii a extrtemitatilor (osteomielita acuta, tromboflebita acuta etc)
Imobilizarea de transport se efectuiaza dupa urmatoarele reguli generale:
- imobilizarea se efectuiaza la locul accidentului; mobilizarea, transferarea lezatului fara
imobilizare sint neacceptabile
- pina la imobilizare se va efectua analgezie (morfina, trimeperidina etc)
- in prezenta hemoragiei se efectuiaza hemostaza prin aplicarea garoului sau
pansamentului compresiv, pansamentul pe plaga deasemenea trebuie sa fie aseptic
- atela se aplica nemijlocit pe haina, daca trebuie de aplicat pe extremitatea denudata, se va
aplica un stergar sau alt scutec improvizat
- la extremitati trebuie de imobilizat 2 articulatii vecine cu leziunea, iar in trauma
femurului - toate trei articulatii
- in cazul fracturilor inchise in momentul aplicarii atelei este necesar de efectuat o extensie
usooara pe axul extremitatii de partea distala a miinii sau picioarului si in asa pozitie de
fixat extremitatea
- in fracturi deschise nu se permite extensia, extremitatea se fixeaza in acea pozitie, in care
a fost depistata in momentul traumei
- garoul aplicat pe extremitate nu se va acoperi cu bandaj, atela fixatoare
- la mobilizarea lezatului cu atele de transport aplicata trebuie ca o persoana asistent sa
sustina extremitatea lezata
in cazul imobilizarii incorecte deplasarea fragmentelor in timpul transferarii si transportarii poate
transforma fractura inchisa in deschisa, pot fi lezate prin fragmente mobile organele de
importanta vitrala - vasele, nervii magistrali, maduva spinarii si creerul, organele interne,
abdomenul, bazinul. Trauma suplimentara a tesuturilor vecine poate conduce la dezvoltarea
socului.
Pentru imobilizarea de transport se utilizeaza atele standard Kramer, Diterihs, atele pneumatice,
brancarde vacuum de imobilizare, atele de plastic.
Atela Kramer universala poate fi modelata sub orice forma, iar unind atelele intre ele se poate
de efectuat diferite constructii. Ele se utilizeaza pentru imobilizarea extremitatilor, capului.
Atela Diterihs consta din lama externa (laterala) si interna (mediala) telescopica, suprafata
plantara cu scoabe metalice si dispozitiv rotator de extensie. Se utilizeaza in fracturi de femur,
oaselor, ce formeaza articulatia genunchiului. Avantajul atelei - se poate crea extensia pe ax.
Atelele pneumatice reprezinta pelicula de polietilena bistratificata (cu pereti dubli) cu fermoar.
Se imbraca pe extrtemitate (formind un manson), se trage fermoarul, prin tub se introduce aer si
se gonfleaza pina la rigiditate. E permeabil pentru razele X si are si efect antisoc. Se utilizeaza
pentru imobilizarea miinii, piciorului, cotului, antebratului, genunchiului, gleznei etc
In lipsa atelelor standard se utilizeaza atele improvizate: scinduri, schiuri, bete, usi (in loc de
brancarda) etc.
Pentru imobilizarea coloanei vertebrale se utilizeaza atele-scinduri - brancarde cu fringhii si
gauri speciale

11
Imobilizarea coloanei vertebrale cervicale se efectuiaza cu ajutorul gulerului de plastic de diferite
dimensiuni care poate fi si improvizat din atela Cramer: o atela se modeleaza pe occiput si git,
alta se incurbeaza in forma de oval si se fixeaza pe umeri. Atela se fixeaza cu tifon.
In fractura claviculei - Bandajul Dessault sau inelele Delbet sau utilizind un fular rotindul sub
umeri in forma de “∞”.
In fractura oaselor bazinului lezatul se transporta pe brancarda, mai bine pe brancarda standard
de plastic sau fanera. Trevbuie plasat in decubit dorsal cu extremitatile semiflectate in solduri si
cu un sul de material sub fosele poplitee (pozitia “broscutei”)
In caz de fractura a coloanei vertebrale in regiunea toracica sau lombara transportarea se
efectuiaza pe brancarda in decubit dorsal, cu un sul de material nu prea mare sub fosele poplitee.
Lezatul este legat de brancarda/ in lezarea segmentului cervical sau toracal superior el va fi
pozitionat pe brancarda cu un sul moale sub regiunea cervicala
Orteze ortopedice. Tipuri. Tehnica aplicarii
Orteza este un dispozitiv medical special, utilizat pentru crearea unui repaos articulatiei, fixarea
ei. Include incaltaminte, bandaje speciale, corsetye si supinatoare ortopedice care sint utilizate in:
- situatii dupa leziuni, traume sportive
- in artrite sau artroze
- in entorse, instabilitati articulare
- in perioada reabilitarii postoperatorii
Clasificare:
Ele se clasifica dupa destinatie.
I. Profilactice - se indica persoanelor, care apartin unui grup de risc, ce au patologie
neesentiala ca severitate a articulatiilor
II. Terapeutice de reabilitare - se utilizeaza pentru restabilirea organelor si formatiunilor
anatomice dupa leziune
III. Functionale - permanente - se utilizeaza pentru restabilirea mobilitatii picioarelor si
miinilor, in tesuturile articulare a carora au suportat procese patologice ireversibile
Ortezele se selecteaza dupa marimea cuvenita sau se confectioneaza la comanda

12