Pansament protector

acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii
sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul
inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul
gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i
compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de
intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru
plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran
tvia renal
Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica

 poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat

se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat .
tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante
recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se
terge apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand
medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai
desupra un strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,
in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in
recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din
plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se
colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
E
fectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi
diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga

o Se deruleaza de la stanga la dreapta

o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand
nu este posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de
bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai

Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica
numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse

Infasare in forma cifrei8

Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn
Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei

 Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in
plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub
articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu
dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture circulare,pana
la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate

Bandajarea plagilor gtului.

a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in
partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in
8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8

 La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de
unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou circular
pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea
cu o fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa anteroposterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu
ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu
bataile inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu
presiune constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala
a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :
externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange.
interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala, etc.).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul
,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior
pe cai naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat
cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat,
nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd
sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin
defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune

-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In functie de
cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare,
tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital
Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n
apropierea unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va
fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul
pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine
cunoscute de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera
temporal superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe cretetul capului,
compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal
(prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n rnile
de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul
mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul
sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se
va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);
ghi
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a
braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana,
apsarea se face
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu
un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai
plici a pumnului, pe artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului
se face pe pliul inghinal

cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se
face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia
dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a
coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a
genunchiului cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei
abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic)
turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta
abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar; artera
subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular;
artera femural; artera poplitee; artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul
arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu poate
fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a manevra
rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in hemoragiile care
intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor
compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese
sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de
vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau
manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul
compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se
recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor
compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n zona afectat de
traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte. pansamentul compresiv
este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum
i n toate
plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau
posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau
un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se flecteaz antebraul pe
bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o
fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi
ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n
aceast poziie . n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot
utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului
Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.
- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe abdomen i
a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n
regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie Aplicarea
garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre.
pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch,
maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la nevoie pot fi utilizate buci de pnz,
batist, sfoar. garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la
dispariia sngerrii este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde
sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul
acesta se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins,

nconjurndu-se cu el membrul interesat cel

puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se trece
o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii. dac
rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie
desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine
dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n practic, aceast
difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n
cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine
arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase sngerarea continu pn se
scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului. dezavantajul principal al aplicrii
garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2 ore dac garoul este meninut peste
acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor
leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura
circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii
capilare. din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai
pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada
transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum unica
posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic
a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el
membrul devine alb, palid. este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i
biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul n care bolnavii
la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui
s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese
sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus. manevra se execut sub strict
supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul
ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do
colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Pensarea vasului sngernd Pensarea
provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau
Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag
pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea
chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau suturarea
vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).
Ingrijirea escarelor
Definitie.
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).