Sunteți pe pagina 1din 6

Modulul 28 –Chirurgie generala si nursing in chirurgie generala

Pansamentul
Definitie = act chirurgical de aseptizare, tratare si protejare a plagilor.
Obiective:
• favorizarea vindecării rănilor;
• prevenirea infecţiei;
• aprecierea procesului de vindecare;
• protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici.

Conditiile unui bun pansament:


a) Să fie făcut in condiţii aseptice:
- se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile;
- se spăla şi dezinfecteaza mainile, se imbrăca mănuşi sterile;
- se servesc materialele folosind pense;
- nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plagă;
- nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi.
b) Să fie absorbant:
- sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea;
- se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă.
c) Să fie protector:
- se acopera plaga cu comprese sterile şi vată;
- se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel puţin 1-2 cm;
- dacă zona este expusă microbilor, se protejeaza plaga cu un strat mai grosde tifon şi vată;
d) Să nu fie dureros:
- se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare;
- se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o cere;
- se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile prin tamponare;
- nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu produce durere;
- se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest sens;
e) Să fie schimbat la timp:
- se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci cand se menţine curat şi uscat
- in cazul plăgilor secretante schimbaţi pansamentul ori de cate ori este nevoie;
- se anunţaţi medicul şi controlaţi plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbaţi pansamentul cu această ocazie.
Tipuri de pansamente
Pansament protector
- acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezintă tub de dren (plagăoperatorie, locul unei injecţii sau
puncţii, locul unde este montat uncateter venos) pentru a realiza protecţie faţă de mediul inconjurator.
Pansament absorbant
- acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată;
- dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată.
Pansament ocluziv
- acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor insoţite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat
pentru imobilizare;
- pentru ingrijirea plăgii se poate face fereastră.
Panasment compresiv
- acoperirea unei plăgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizareaunei articulaţii in caz de entorsă
sau pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare;
- peste comprese se aplica un strat mai gros de vată astfel incat să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu impiedice circulaţia de
intoarcere.
Pansament umed
- se folosesc cu scop antiinflamator;
- este contraindicat in plagile care secreta abundant, deoarece favorizeaza secretia si provoaca dermite,
piodermite, foliculite.
Materiale necesare pansamentelor
- tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuţa pentru pansamente;
- trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate, bisturiu;
- casoleta cu comprese sterile, tampoane, mese;
- tuburi de dren sterile;
- mănuşi sterile;
- muşama, aleză;
- soluţii antiseptice: pentru tegument (tinctura de iod, alcool iodat, betadine, alcool medicinal); pentru
plaga (apa oxigenata3%, rivanol 1%o, cloramina, acid boric 2-4%);
- medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente;
- materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasă adezivă, soluţieadezivă, ace de siguranţă;
- tăviţa renală;
Pregatirea pacientului
a) psihica:
- se informeaza pacientul asupra necesităţii efectuării pansamentului;
- se explica modul de desfăşurarea al procedurii;
- se obţineţi consimţămantul;
b) fizica:
- poziţionarea pacientului in funcţie de segmentul ce trebuie pansat;
- se alege poziţia de decubit pentru a evita lipotimia;
- se asigura intimitatea pacientului dacă este cazul.

Executia pansamentului:
- spalare pe maini, dezinfectie, imbracarea manusilor;
- se iau din trusă 2 pense sterile:
Primul timp:
- indepărtarea pansamentului vechi fără a produce durere;
- dacă este lipit se inmoaie cu apă oxigenată sau ser fiziologic; se observa plaga;
- se dezinfecteaza tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat.
Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita
contaminarea.
Al doilea timp-tratarea plagii:
- se spăla plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluţiile dezinfectante
recomandate;
- se absorb secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere;
- se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi se
şterge apoi cu un tampon uscat;
- se efectueaza in continuare tratamentul plăgii in funcţie de natura şi evoluţia acesteia, aplicand
medicamente dacă sunt recomandate;
Al treilea timp:
- se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaşeasca marginea plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi desupra
un strat subţire de vată dacă este necesar;
- se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spirală, in evantai, cu faşă răsfrantă, in spic).
Ingrijirea pacientul
- se aşeza pacientul in poziţie comodă şi se pune regiunea lezată in repaus;
- se observa faciesul şi comportamentul la durere;
- se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulaţia.
Reorganizarea locului de munca
- deseurile infectioase - comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi se colecteaza la locul de producere in
recipiente pentru infectioase - recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni;
- deseurile taietoare - se colecteaza in recipiente pentru taietoare - intepatoare - cutii galbene din plastic,
specific de unica folosinta;
- deseurile nepericuloase - (ambalajele materialelor sterile, ghips, ambalaje din material plastic - se
colecteaza la locul de producere in saci de polietilena de culoare neagra);
- instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare.
Efectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi
diferite in functie de marimea si caracterul plagii, regiunea in care este situata.
Materiale necesare
- Fese de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm, lungimi intre2 şi 5 m);
- Feşe elastice;
- Foarfece;
- Ace de siguranţă, plasă, leucoplast;
Reguli pentru o infasare corecta
- Fasa se tine in mana dreapta, capatul liber in mana stanga;
- Se deruleaza de la stanga la dreapta;
- Turele de fasa nu trebuie sa faca cute;
- Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui - sa nu fie prea strana dar nici prea larga;
- Bandajarea membrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase;
- Se evita miscarile inutile;
- Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului;
- Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze;
- Se incepe si se termina cu ture de fixare;
Caracterele unui bun bandaj:
- sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea;
- sa fie elastic, suficient de strans;
- sa fie esthetic.
Realizarea turelor de fixare:
- se aplica oblic sub pansament;
- se intersecteaza cu o tura circulara;
- se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara;
- primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune, la 10-15 cm (in afara cazurilor cand nu
este posibil acest lucru);
- terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament.
Tipuri de bandajare:
- circulara;
- in spirala;
- in forma cifrei 8;
- in spic de grau;
- in evantai.
Infasarea circulara
- se suprapun turele de fasa una peste alta;
- este indicate in regiunile cilindrice: gat, torace, articulatia pumnului;
- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei.
Infasare in spirala
- se conduce fasa, serpuind si acoperind turele o treime, rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numita
”semnul policelui”;
- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea tureiprecedente la 2/3;
- este indicata pentru membre (gamba, antebrat) regiuni tronconice si suprafete intinse.
Infasare in forma cifrei”8”
- se incepe cu ture circulare sub articultie;
- se trece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare;
- se revine oblic sub articulatie, intersectand prima diagonala;
- se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare;
- este indicate pentru infasarea regiunilor articulare: articulatia cotului, piciorului, pumnului.
Infasarea “in spic de grau” sau ”spica”
- se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn;
- se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei;
- fasa se conduce in forma cifri “8”, fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3;
- se termina cu ture circulare.
Infasarea in evantai
- se foloseste pentru articulaţii (cot, genunchi, călcai);
- se incepe cu două ture circulare deasupra articulaţiei;
- se continua cu ture oblice descendente in aşa fel incat faşa să se suprapună.
La distanţe mai mici in plică şi mai mari in partea expusă ajungand circular la nivelul liniei
articulare şi apoi oblice sub articulaţie;
Se incheie cu două ture circulare şi se fixeaza cu ac de siguranţă, leucoplast.
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului - capelina
- se conduce fasa circular, deasupra arcadelor sprancenoase, fixand cu mana stanga coltul fesii, iar cu
dreapta se ruleaza fasa in jurul capului, lasand libere pavilioanele auriculare;
- se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circularpentru a-l fixa;
- se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice, fixate cu ture circulare, pana la
infasarea complete a capului;
- se incheie cu doua ture circulare;
- se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate.
Bandajarea plagilor gâtului.
a. Plasati o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opus.
Infasarea nasului-prastia
- se despica in lung fasa, la ambele capete, lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata, ce
va servi la acoperirea nasului;
- se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata;
- se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital;
- se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor, incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in
partea posterioara a capului, realizand astfel oprastie.
Infasarea barbiei-capastrul
- se despica in lung fasa, la ambele capete, lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata;
- se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze;
- se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii;
- se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului, lasand libere urechile.
Infasarea ochilor (monoocular, binocular) - prin ture successive oblice si circulare.
Bandajarea gatului - circular;
Ceafa - circular;
Bandajarea toracelui si abdomenului - circular;
Sanii – bandaj in spica;
Membrul superior - umarul si axial bandaj in 8; bratul si antebratul in spirala; cotul in evantai,
palma in 8, degetele in spic.
Membrul inferior - coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla, genunchiul in evantai sau in 8,
glezna in 8.
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese;
- trece oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă, posterioară şi externă a radacinii coapsei de unde
urcă iar oblic, peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe
abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinala până se acoperă.
Infasarea perineului - bandajare in “T”
- se efectuaza cu ajutorul a două feşe;
- prima se trece în jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace înnodându-se;
- ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse.
Bandajul bontului de amputaţie
Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau
înfaşarea cu o faşă.
- se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă, după care se rasfrânge faşa antero-posterior, ca
şi în cazul calotei craniene, pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare.
Alte mijloace de fixare a pansamentului
- basmaua-dreptunghiulara, triunghiulara, in patru colturi;
- esarfa;
- tesaturi tubular elastice;
- material adezive.
Bandajarea si fixarea unui obiect penetrant
- nu incercati sa mobilizati obiectul penetrant;
- stabilizati obiectul cu comprese. Plasati bandajul peste comprese.

S-ar putea să vă placă și