UMFT,,VICTOR BABES ,,TIMISOARA (AMG )

ABILITATI PRACTICE- TEMA – Ingrijirea plagilor- ANUL 3 SEMESTRUL 1

STUDENT-DEMIAN ALEXANDRA FABIOLA-GRUPA 3-AMG LUGOJ

2023
 Îngrijirea plăgilor
Plăgile sau rănile sunt leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor sau a
mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni tisulare de
profunzime.
Plaga poate deveni poartă de intrare a microbilor în organism.
Asepsia și antisepsia
~Asepsia→ mijloace ce împiedică pătrunderea microbilor în organism: sterilizarea instrumentelor, spălarea
plăgii cu apă şi săpun, dezinfecţia tegumentelor cu alcool iodat, alcool.
~Antisepsia→ mijloace ce distrug microbii din plagă prin mijloace fizice sau chimice.

Clasificarea plăgilor
După tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentului traumatic) plăgile pot fi:
1.mecanice:
– prin tăiere
– prin înţepare, arme albe, insecte etc.
– prin contuzii, prin lovire
– prin strivire
– prin arme de foc
– prin muşcătură de animale sălbatice, de animale domestice
– prin muşcătură de şarpe, viperă.

2.termice: – căldură, frig, electricitate

3.agenti ionizanti: radiatii
4.agenti chimici: acizi, baze, săruri
După circumstanţele de producere pot fi:
a)accidentale– de muncă, de circulaţie, casnice
b)intenţionale– suicid, agresiuni
c)iatrogene– intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
După timpul scurs de la producere:
–recente(sub 6 ore)
–vechi– care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi infectate
După profunzime:
–superficiale sau profunde
După straturile anatomice interesate – pentru cavităţi naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
–nepenetrante– când nu depăşesc învelişul seros;
–penetrante– se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleura, dura mater); plăgile penetrante pot fi
simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante
După evoluţie pot fi:
–necomplicate sau complicate
Caracteristicile plăgilor
Plăgile prin tăiere:
-au marginile regulate, limitate, se vindecă repede. Cele operatorii sunt, de obicei, aseptice.

Plăgile prin înţepare:

– sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în raport cu adâncimea, sediul şi gradul
de infectare;
– plăgile limitate adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi;
– plăgilor prin înţepare cu creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când în plagă
rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă să acţioneze şi să distrugă ţesuturile;
înţepăturile mâinii pot produce reactii inflamatoare.
– determină panariţii
Plăgile prin contuzii:
-în cazul unor contuzii
profunde se pot produce
leziuni distructive, deci plăgi
ale organelor profunde: creier,
muşchi, ficat, splină, rinichi,
intestin etc, fără să existe o plagă a pielii.

Bandajul reprezintă tipul de înfășare chirurgicală pentru fixarea pansamentului sau imobilizarea provizorie a
unor segmente anatomice.
Scop
Scopul oricărei imobilizări este:
-de a împiedica mișcările active și pasive pentru a pune în repaus organele și/sau țesuturile
traumatizate
-de a menține axarea corectă a membrului atunci când fragmentele nu sunt deplasate, sau
când au putut fi reduse corect, cu ocazia acordări-i primului ajutor (fracturi,entorse,luxații);
-de a diminua durerile, în cazulfracturilor deosebit de chinuitoare;
-de a evita complicațiile pe care le poate provoca mișcarea unui fragment osos (secționăride
nervi și vase,lezarea musculaturii,perforarea tegumentului, transformareafracturii din a închisă
în fractură deschisă).
-Efectuarea unui pansament compresiv
Materiale folosite sunt:

 fașă de tifon
 fașă de pânză
 fașă elastică
Principiile unei imobilizări corecte
 Asigurarea funcțiilor vitale areprioritate față de alte manevre(exemplu: nu se face
imobilizareafracturilor de umăr dacă este asociat și un traumatismtoracic grav);
 se v-a cauta obținerea unei axări relative a segmentului imobilizat prin tracțiunea
traumaticășiprogresivă în ax;
 imobilizareatrebuie să prindă în mod obligatoriu articulațiile situate deasupra și
dedesubtulfocarului de fractură.
Dacă se folosește aparat gipsat sau atelă de imobilizare, nu trebuie să fie
compresive,pentru a nu îngreuna circulația sangvină într-unsegment deja traumatizat.
 Fiecare tehnică de bandaj constă în diverse modalități de aplicare a
bandajului.Următoarele forme de bază pot fi aplicate pentru cele mai multe tehnici:

bandaj circular
 Fașa este aplicată suprapus.Aproape toate tehnicile de bandaj încep și se termină cu câteva
viraje de bandaj circular.
 Bandaj în8
  Este indicat pentru regiunile articulare (cot, glezna, genunchi). Se începe cu bandaj circular
subarticulație ,după care prima fașa este dusa oblic, apoi a doua prin încrucișare, asemenea
cifrei8. La finalse termină tot prin bandaj circular.
 Bandaj răsfrânt în spirală
 Bandajul în spirală inversă este un bandaj pliat cu 180° după la fiecare tura. Este utilizat de
obicei la nivelul membrelor, având avantajul de etanşieitate pe toată lungimea.
 Bandaj în evantai
 Indicat in regiunea cotului, genunchiului.Tehnici de bandaj pe regiuni anatomice
 Bandajul Desault
 Această tehnică este folosită pentru leziunile claviculei și umărului ,precum și ca mijloc de
imobilizare pentru fracturile brațului.
 Această tehnică este folosită pentru leziunile claviculei și umărului, precum șica mijloc de
imobilizarepentru fracturile brațului.
 Bandajul Desault este destinat pentru fixarea membrului,flexat în unghi drept în
articulaţia cubitală, la cutia toracică.
 Materiale necesare:3-4feșilate(20cm),vata,leucoplast.
 Se sprijină membrulsuperior al bolnavului, astfelîncât brațul și antebrațul să formeze un
unghide 90 degrade.
 Dacă starea pacientului o permite,sesolicită bolnavului să-și susțină antebrațul, prinzând
policele membrului lezat cu mâna sănătoasă.
 Se începe îmbrăcarea toraceluicuture circulare de fașă
 tura de fixare se începe de la baza toracelui și se continuă bandajareaîn spirală până la axilă .
Aceste ture vor izola pielea toracelui de pielea antebrațului și brațului pentr u evitarea
iritaței produse de transpirația locală.
 Se lipește brațul și antebrațul de torace cu cotul îndoit la 90 de grade
 se fixează membrul superior de torace prin ture circulare de fașă,care trebuie să cuprindă brațu l,
cotul și antebrațul.
 fașa revine în față peste umărul lezat, se îndreaptă oblic sub axila sănătoasă și se
reîntoarceînfață peste umărul bolnav,coboară lateral de-a lungul brațului sub cot,
apoisusținând antebrațul ,se indreaptă spre toracele opus facând o tura circulară de fixare la cot.
 După această tură de fixare ,fașa trece din nou peste umărul lezat, coboară anterior, va susține
antebrațul
 după imobilizarea membruluisuperior cu2-3feși circulare, ansamblul va fi
întăritculeucoplast.
 Mâna și degetele trebuie să rămână libere.
Bandaj în regiunea mâinii și degetelor
Pentru regiunea mâinii,bandajulîn„opt”estepotrivit.Bandajul se fixează în regiunea mâinii prin câteva
ture circulare.
Bandajal degetului
Plaga pe deget se acoperă cu pansament steril,iar bandajuleste depreferatsă fie o combinație de banda
rasfrant ș I circular (cel în 8 e dificil de realizat, iar cel în spirală este instabil pentru deget).
Bandajul rulant pe police
Bandajul se începe prin două-trei ture iniţiale în jurul articulaţiei.Ulterior bandajul se orientează distal
șise aplică numărul necesar de ture.

Bandaj pe toate degetele mâinii

Bunica mea a fost muscata saptamana trecuta de un caine, bucuria practicii pe mana ei a fost
deosebita, nimic nu se compara cu satisfactia de a putea ajuta pe cineva la suferinta.am
deziinfectatrana si ampregatit-o pentruSpital,unde Is-a administrat un calmant, au cusut plaga si 2
copci .La revenirea la domiciliu, am mai pansat corespunzator r ana timp de
1saptamana,dezinfectand cu Rivanol solutie si Betadina.Bunica este bucuroasa ca are nepoti de
ajutor.

Bibliografie:-Ghid de nursing cu TEHNICI DE EVALUARE Şl ÎNGRIJIRI CORESPUNZĂTOARE

NEVOILOR FUNDAMENTALE,,Lucretia Titirca,,Editura Viata Medicala Romaneasca,,

Urgentele medico-chirurgicale. Sinteze pentru asistentii medicali, editia a III-a (Lucretia Titirca).

Cartea Pacientului, Asociatia Medicilor de familie Bucuresti-Ilfov , Ed. Berlin Chemie Menarini, 2012.