New Microsoft Word Document

ALTE DOCUMENTE
Noi tehnici de detectare a cancerului

BULETIN DE ANALIZA NR. 1 - - EMISII DE
POLUANTI IN ATMOSFERA –
Risc genetic
Hipertensiunea arteriala
MINISTERUL Tuberculoza pulmonara
BETI APA PE STOMACUL GOL
EDUCAŢIEI Situatia copiilor cu autism care au depasit virsta
educatiei elementare
MINISTERUL Acupunctura in spondiloza cervicala
ELECTROCARDIOGRAFIA
NAŢIONALE Folosirea AEGA
SĂNĂTĂŢII
Cautare
INSPECTORATUL sCOLAR NEAMŢ
LUCRARE DE
DIPLOMĂ
PLANURI DE NURSING
ÎN
ECLAMPSIE
Coordonator: As. medical
Candidat,
PAsPARUGĂ PAULA
SAVIN MIHAELA
sCOALA POSTLICEALĂ
SANITARĂ
PIATRA NEAMŢ
SPECIALITATEA: ASISTENT
MEDICAL
PROMOŢIA 2000
MOTTO:
“Învatam pentru viata, nu
pentru scoala.”
= SENECA=
INTRODUCERE
Starea de sanatate reprezinta
echilibrul, trairea fireasca a vietii din
perspectiva biologica, psihologica si
sociala si depinde de tot ceea ce ne
înconjoara de toate relatiile si
conjuncturile în care ne gasim la un
moment dat si care pot fi normale,
firesti sau nu. De aceea, în spitale,
îngrijirea medicala nu trebuie sa se
rezume la actul internarii si al
administrarii medicatiei, ci este de
preferat sa devina mediul educativ, locul
în care putem întelege posibilitatea
existentei si adevaratul sens al vietii,
unde deosebim mijloacele de mentinere
si revalorizare a sanatatii.
Luând în considerare premisele
mentionate mai sus, putem spune ca
profesia de nursa implica multe cerinte,
calitati fara de care ceea ce facem noi
ca nurse, nu poate fi numit nursing.
În aceasta lucrare, voi prezenta
“Eclampsia”, deoarece am considerat ca
este un diagnostic foarte important
pentru femeia gravida si pentru evolutia
sarcinii. Exista om mai nevinovat decât
copilul nenascut? Pentru geneticienii
crestini, viata începe în momentul
fecundatiei. Nimic nu deosebeste calitativ
un ou de copil.
Robert Debre spune: “aportul recent
al biologiei ne-a învatat ca adevarata
nastere corespunde fecundatiei. Noi
consideram ca fiinta umana pe cale de
dezvoltare, sufera un proces continuu si
ca nu exista nici un moment în care sa
se poata spune ca nu este un om în
devenire. Orice fiinta începe cu o celula
mica. Viata umana începe cu celula
fecundata. Nu exista nici o etapa în care
sa ai dreptul sa o opresti”.
Dintre manifestarile patologice ale
sarcinii în trimestrul al III-lea, se
remarca eclampsia ca o complicatie
materna a disgravidiei tardive, foarte
periculoasa.
Caracterizata de specialisti “ca un
fulger pe cerul senin”, eclampsia are un
prognostic matern foarte grav, având o
mortalitate de 15 %, iar prognosticul
fetal este si mai grav - moartea
fatului în uter, în timpul crizei fiind de
50 %. Am mentionat toate aceste aspecte
în introducere pentru a sublinia
importanta interventiilor si rapiditatea cu
care acestea trebuie aplicate, pentru a
nu periclita viata mamei sau a fatului.
Lucrarea pe care o voi realiza va
avea structura: un prim capitol destinat
gestatiei, un al II-lea capitol de
fiziopatologie este o denumire clinica a
eclampsiei, un al III-lea capitol destinat
planurilor de îngrijire, în care voi
prezenta trei cazuri de eclampsie cu
aspecte diferite si un ultim capitol
destinat tehnicilor de îngrijire aplicate
gravidelor eclamptice.
Concluziile referitoare la aceasta
lucrare vor încheia “încercarea mea” de
a prezenta acest caz de urgenta, daca
putem spune asa; de rapiditatea si
eficienta masurilor aplicate depinde
viata mamei si viitorului nou nascut. De
aceea, noi ca viitoare nurse trebuie sa
ne însusim tehnicile de nursing si toate
informatiile referitoare la boala, pentru a
putea ajuta la venirea pe lume a unei
vieti noi si nu pentru a distruge
sperantele unei viitoare mame.
“Cine omoara un om care nu a
savârsit nici o crima, nici un alt pacat
greu, este ca si cum ar fi omorât
omenirea întreaga si cine salveaza viata
unui nevinovat este ca si cum ar salva
întreaga omenire”.
NEVOILE FUNDAMENTALE
ALE
VIRGINIEI HENDERSON
1. Nevoia de a respira si a avea o buna
circulatie.
2. Nevoia de a bea si de a mânca.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se misca si de avea o
buna postura.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
6. Nevoia de a se îmbraca si a se
dezbraca.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului în limite normale.
8. Nevoia de a mentine tegumentele
curate si integre.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a actiona conform
propriilor credinte si valori.
12. Nevoia de a fi ocupat si a se
realiza.
13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a învata sa-ti pastrezi
sanatatea.
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
I
I
II
III
IV
V
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE
În aceasta parte se va prezenta
anatomia uterului, organ musculo-cavitar
care primeste oul în cavitatea sa, , îl
retine, îl protejeaza si îl nutreste,
dezvoltându-l de-a lungul celor 280 zile,
dupa care uterul devine agentul principal
în expulzia fatului la termen. Alaturi de
aceasta vor fi prezentate si câteva
aspecte ale dezvoltarii intrauterine a
produsului de conceptie.
♦ Uterul
Este un organ musculos, cavitar în
care se dezvolta oul. El este situat
median, nepereche, iar dimensiunile sale
variaza în functie de vârsta si femeie,
diferite stari functionale, graviditate.
La nivelul uterului au loc
modificari importante - periodice, care
realizeaza menstruatia. Situat în pelvis,
deasupra vaginului, între vezica, anterior
si rect posterior, lateral având regiunile
anexiale, uterul are forma de trunchi de
con sau para usor turtita ventro-dorsal,
cu partea caudala inclodata de
extremitatea craniala a vaginului. Între
fata dorsala a uterului si peretele ventral
al rectului se delimiteaza excavatia
recto-colp
o-uterina, reces peritoneal descris
de Douglas si cunoscut sub numele de
fundul de sac al lui Douglas. Este
punctul cel mai decliv al cavitatii
peritoneale. Aici, normal se gasesc
ansele intestinale, iar patologic se aduna
colectiile purulente sau revarsatul
sanguin, sesizate la tractul vaginal sau
rectal si evacuate prin colpotomie.
Dimensiunile uterului la femeia
nulipara sunt de 6 cm lungime, 4 cm
latime si 2 cm grosime; la multipare 7
cm lungime, 5 cm latime si 3 cm
grosime.
Raportul dintre corp si col este la
fetite: colul mai mare decât corpul;
nulipare: colul si corpul aproximativ
egale, iar la multipare: corpul reprezinta
aproximativ 2/3 din lungimea totala a
uterului.
Consistenta uterului este ferm
elastica, iar în sarcina devine moale,
pastos. Greutatea uterului este de 50 – 70
g. Directia sa variaza în raport cu
pozitia femeii si starea de plenitudine a
organelor din jur. Astfel, axul
longitudinal al corpului si cel al colului,
fac un unghi cu vârful la nivelul
istmului, care în mod normal este de
140 – 170º - unghiul de flexie. În functie
de acest unghi, uterul se afla în mod
normal într-o pozitie de antiflexie. Axul
longitudinal al colului formeaza cu cel
al vaginului un unghi de 90 - 110º -
unghiul de versiune - fata de care uterul
se afla anteversie. În excavatia pelvina
uterul este înclinat de sus în jos si
dinainte înapoi, axul sau corespunzând
cu axul excavatiei, care este curb, cu
cavitatea orientata anterior. Fata de
aceasta directie normala, în conditii
patologice, uterul se poate deplasa
înapoi: retroflexie, retroversie sau lateral:
lateroflexie, lateroversie.
Normal la nulipare, fundul uterin,
scheletotopic, corespunde peretilor ososi
ai micului bazin, nefiind posibila
perceperea sa prin palpare abdominala.
În timpul gestatiei, uterul creste în
volum, superior, deoarece caudal este
oprit în expanxiunea sa de planseul
pelvin. Dar uterul poate deveni organ
abdominal nu numai în cursul sarcinii,
ci si datorita unor tumori uterine
(fibrom, cancer) când poate creste în
volum în sens cranio-caudal, transversal,
putând determina tumori prin
compresiunea organelor vecine (vezica
urinara, uretera, rect).
Clasic uterul negravid are
urmatoarele portiuni de sus în jos:
ø Fundul uterin - partea craniala
a uterului, mai înalta, ce prezinta
dinainte înapoi insertia celor doua tube
uterine, ligamentele utero-ovariene si
ligamentele rotunde.
ø Corpul uterin - usor turtit
antero-posterior, cu o fata ventrala plana
(fata vezicala) si o fata dorsala (fata
intestinala).
ø Istmul uterin - este partea care
în sarcina desparte corpul de colul
uterin. Deschis în a II-a jumatate a
sarcinii sub denumirea de “segment”
reprezinta un reper important în
efectuarea inciziei operatiei cezariene.
ø Colul uterin - este lung de 3
cm; el se subîmparte în doua portiuni:
una superioara, supravaginala si alta
caudala, proeminând în vagin,
reprezentând partea vaginala a colului.
Cavitatea uterina, destul de redusa
la uterul negravid, este mai larga în
partea superioara, reducându-se spre col
unde da nastere canalului cervical, ce
comunica cu vaginul. La cele doua
unghiuri superioare si laterale ale
cavitatii corpului uterin se deschid tubele
uterine, iar inferior cavitatea este
depasita de canalul vaginal prin orificiul
uterin intern.
• Canalul cervical comunica cu
vaginul prin orificiul uterin extern,
punctiform la nulipare si transversal, cu
margini neregulate, cicatriciale la
multipare. Lungimea canalului cervical
este de 2,8 cm la nulipare, micsorându-
se progresiv la multipare, dar fiind în
raport invers proportional cu dimensiunile
cavitatii uterine, care creste de la
nulipare la multipare.
Mucoasa uterina (endometrul) este
supusa unor modificari ciclice lunare
coordonate hormonal, ce se elimina prin
menstruatie.
Ca structura uterul are trei tunici:
seroasa, musculara si mucoasa.
ø tunica seroasa este reprezentata
de peritoneul visceral, adica peritoneul
ce acopera toate organele abdominale.
ø tunica musculara = miometrul
este un muschi specific format din fibre
musculare netede dispuse în 3 straturi:
- un strat subseros format din
fibre musculare longitudinale.
- un strat muscular
subendometrial format din
fibre musculare circulare.
- un strat intermediar numit
strat plexiform format din
fibre musculare longitudinale
ce alterneaza cu cele circulare
creând o retea cu rol
important în hemostaza
fiziologica a uterului.
ø tunica mucoasa = endometrul,
captuseste la interior cavitatea uterina si
e format din doua straturi:
- un strat bazal aderent de
miometru, foarte bine
vascularizat.
- un strat functional care în
timpul ciclului menstrual,
sarcina si stari patologice
sufera modificari importante.
Fiziologic, uterul participa la
realizarea celor 3 functii particulare ale
aparatului genito-mamar:
- menstruala;
- sexuala;
- de reproducere.
Functia de reproducere este posibila
datorita structurii specifice a uterului
(endo si miometru) cu rol în grefarea
produsului de conceptie si dezvoltarea si
evolutia ulterioara a acestuia. Aceste
roluri sunt îndeplinite datorita a doua
fenomene importante ale miometrului:
hiperplazia (înmultirea) si hipertrofia
fibrelor musculare, ceea ce duce la
cresterea de volum a uterului de câteva
zeci de ori.
Alaturi de prezentarea anatomiei
uterului este necesara, în cazul acestei
lucrari prezentarea câtorva aspecte legate
de organogeneza, respectiv oul uman la
diferite vârste de sarcina:
• La sfârsitul primei luni de
sarcina (4 saptamâni) embrionul are o
lungime de 1 cm si cântareste 1 gram,
este curbat, membrele sunt schitate sub
forma de mugur, inima este
proeminenta. Oul este înconjurat de
trofoblast (celule asezate la periferia
oului din care se va forma corionul),
prezentând vilozitati în întreaga
suprafata, iar vezicula ombilicala este
bine dezvoltata.
• La sfârsitul lunii a doua
(saptamâna 8 – 9) embrionul are o
lungime de 4 cm si cântareste 10 – 12 g,
prezentând extremitatea cefalica bine
dezvoltata; începe diferentierea organelor
genitale interne, ficatul ocupa o mare
parte din cavitatea abdominala, rinichii
sunt în plina formare. Începe
diferentierea lamei cavitale, se dezvolta
în special vilozitatile din regiunea
pediculului de fixatie, cavitatea amniotica
începe sa creasca.
• La trei luni, sfârsitul lunii a
treia (saptamâna 11 - 13), oul are
placenta formata, atât anatomic, cât si
functional. Vezicula alantoidiana si cea
ombilicala sunt atrofiate, lichidul
amniotic si membranele oului sunt
evidente. Fatul masoara 9 cm si are o
greutate de 50 – 55 g, capul este bine
format, degetele sunt formate, se
diferentiaza organele genitale externe
pentru fiecare sex.
• La sfârsitul lunii a patra
(saptamâna 16 – 17), placenta este
complet dezvoltata, fatul masoara 16 cm
si are o greutate de 270 g. Partile
corpului fetal sunt foarte bine
diferentiate, fatul începe sa schiteze
miscari, fiind acoperit cu o piele subtire,
pe suprafata caruia se gasesc firisoare de
lanugo.
• La sfârsitul lunii a cincia
(saptamâna 21 – 22), fatul are o lungime
de 25 cm si cântareste 650 g. Glandele
sebacee încep sa secrete, pielea fiind
acoperita cu vernix caseosa. Bataile
cordului fetal se percep, miscarile
membrelor devin active si mai puternice.
Intestinul contine meconiu, rezultat al
secretiilor intestinale, rinichiul îsi începe
functiile, în vezica gasindu-se urina.
• La sfârsitul lunii a sasea
(saptamâna 26), fatul are o lungime de
35 cm si greutate de 1000 g. Toate
organele sunt în stare sa functioneze, dar
sunt imperfecte. Sistemul nervos este
insuficient dezvoltat, circumvolutiile
cerebrale sunt incomplete. Fatul este
considerat viabil, dar cu un grad mare
de imaturitate, adaptarea la viata
extrauterina fiind foarte dificila.
• La sfârsitul lunii a saptea
(saptamâna 30 – 31), fatul cântareste
1400 g si masoara 40 cm, fiind viabil
dar imatur. El are aspect de batrân, cu
pielea rosie, la baieti testiculele coboara
spre canalul inghinal, iar la fetite
clitorisul si labiile mici proiemina între
labiile mari.
• La sfârsitul lunii a opta
(saptamâna 36), fatul are o lungime de
45 cm si o greutate de 2500 g. Aspectul
pielii se apropie de acela a nou
nascutului, începe osificarea în epifize.
Fatul se adapteaza mai bine la viata
extrauterina, nu mai este socotit imatur
ci supraponderal.
• La sfârsitul lunii a noua
(saptamâna 40), fatul prezinta toate
caracteristicile cunoscute la nasterea
efectuata la termen, are o lungime de
48-50 cm si cântareste 3000 – 3200 g, cu
lanugo pe corp, testiculele coborâte în
scrot, labiile mari la fetite acopera
labiile mici, unghiile depasesc pulpa
degetelor, iar insertia cordonului este la
jumatatea distantei dintre apendicele
xifoid si pubis.
CAPITOLUL II
FIZIOPATOLOGIE
Disgravidia tardiva (de ultim
trimestru) cunoscuta si sub denumirea de
SVR (sindrom vasculo-renal gravidic)
are drept complicatii materne: preclamsia
si eclampsia.
Preclamsia este un sindrom
vasculo-nervos de alarma când pe fondul
triadei simptomatice: albuminurie (A),
edeme (E) si hipertensiune arteriala
(HTA) la o gravida de ultim trimestru
apar urmatoarele tulburari nervoase:
gravida este somnolenta, apare cefaleea
asociata cu tulburari senzoriale (acufene,
displopie). La aceasta se asociaza
varsaturi explozive si durere în epigastru
sub forma de “bara”, stari de agitatie,
polipnee, uneori.
Cunoasterea acestor semne
premergatoare este importanta pentru a
putea aplica o terapie profilactica.
Uneori manifestarile preclamptice sunt
atât de mici, încât nu le observam,
accesul eclamptic survenind fara cauza
evidenta “aparând ca un fulger pe cerul
senin”. În mecanismul fiziopatologic
elementele de baza sunt vasoconstrictia
generalizata si edemul cerebral
(convulsiile apar datorita edemului
cerebral, consecinta a disgravidiei
netratate). Eclampsia poate surveni în
cursul sarcinii, mai frecvent în travaliu,
mai rar în primele zile dupa nastere.
Eclampsia este definita ca o
modificare de tip “grand mal”, fiind
forma majora a sindromului
preeclamptic si se traduce prin convulsii
si stare comatoasa. De fapt este un
acces convulsiv generalizat, foarte analog
cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie
survine la o femeie gravida prezentând
o preclampsie, fiind determinata de
aceasta.
Diagnosticul este evocat în fata
unei femei gravide hipertensive si cu
proteinurie. Cifrele tensionale nu sunt
obligatoriu foarte mari, edemele pot fi
sau nu prezente, dar proteinuria este
totdeauna prezenta.
Descrisa ca un acces convulsiv
generalizat, eclampsia cuprinde patru
faze:
1. Faza de invazie, care dureaza
30 secunde – 1 minut, este caracterizata
prin:
- convulsii mici, localizate la fata
(faza grimaselor), fruntea
învinetita, pleoapele se închid si
se deschid în contractii mici
involuntare ale membrelor
superioare, care sunt în
hiperpronatie (miscari de rasucire
a mâinii spre interior);
- proiectarea limbii în afara, prin
gura întredeschisa care prezinta
miscari de propulsie si retragere;
- globii oculari privesc în sus si
în afara;
- capul executa miscari de
lateralitate.
2. Faza de convulsii tonice,

urmeaza rapid dupa prima si dureaza 30
– 50 secunde si se caracterizeaza prin:
- contractiile mici ale fetei sunt
înlocuite cu contractura întregului
corp, capul este în extensie
fortata, coloana în extensie
externa, adica capul este rigid în
opistotonus sau “cocos de
pusca”;
- respiratia se opreste prin
contractia diafragmului si a
intercostalilor, fata se cianozeaza;
- maseterii se contracta cu putere,
maxilarul inferior este puternic
apropiat de cel superior
(trismus). Daca limba este
cuprinsa între dinti, ea poate fi
sectionata (evitarea acestui
accident putându-se face prin
introducerea unei spatule de
lemn sau a unei pipete de
cauciuc între dinti);
- apare o sputa sanghinolenta la
comisura buzelor;
- TA se ridica foarte mult pâna la
250 – 270 mmHg, cea maxima.
3. Faza de convulsii clonice,
dureaza 3 – 4 minute si se caracterizeaza
prin:
- începe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se caracterizeaza prin
miscari involuntare si dezordonate;
- musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii clonice, localizate
mai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de “tolosar” (membrele superioare) iar cele
inferioare o miscare de înot;
- capul executa miscari de

lateralitate;
- gravida executa salturi în sus si
lateral, putând chiar sa cada din
pat;
- globii oculari prezinta nistagmus,
la nivelul fetei se constatã
grimase;
- contractiile clonice devin din ce
în ce mai lente, pâna dispar
complet.
4. Faza comatoasa poate sa dureze
de la câteva ore pâna la 1 – 2 zile, se
caracterizeaza prin:
- pierderea totala a sensibilitatii si
a cunostintei;
- fata violacee, congestionata, cu
midriaza si reflex cornean abolit;
- respiratie stertoroasa
(zgomotoasa);
- musculatura este total relaxata,
flasca;
- reflexele tendinoase abolite;
Faza comatoasa poate fi superficiala
(frecvent) sau profunda, cu respiratie
stertoroasa, variind ca intensitate, de la
o stare de obnubilare pâna la coma
completa, cu insensibilitate totala si
rezolutie musculara completa. În aceasta
perioada accesele eclamptice se pot
repeta la intervale variabile, de la câteva
minute pâna la câteva ore.
De obicei, sub tratament, crizele se

raresc si devin din ce în ce mai slabe.
Uneori coma se poate termina cu exitus,
datorita unei hemoragii cerebrale. Modul
de desfasurare al comei are valoare de
prognostic.
Daca este profunda si chiar daca
crizele convulsive reapar, prognosticul
este favorabil. Daca însa în timpul
comei bolnava este agitata, prognosticul
este grav. Daca coma dureaza peste 24
ore, prognosticul este rezervat.
Prognosticul matern al eclampsiei este
foarte grav având o mortalitate de 15
%, iar cel fetal este cel mai grav.
Moartea fatului în uter în timpul crizei
este de 50 %.
Dintre examenele de laborator
trebuie mentionate:
- examenul de urina, cu
albuminurie si cilindrurie;
- acidoza, scaderea rezervei
alcaline;
- hipoproteinurie;
- cresterea ureei si acidului uric;
- modificari de EKG si EEG.
Exista însa si o forma particulara
deosebit de grava: eclampsia din
postpartum, care poate surveni în
perioada de delivrenta sau în primele 48
ore din postpartum. Aceasta se
caracterizeaza prin frecventa accidentelor
vasculare si cerebrale, punând în joc
prognosticul vital, uneori si prin
rezistenta acestor forme la tratamentul
clasic. În aceste cazuri se va cerceta
sistematic, o eventuala afectiune
neurologica, fie vasculara, fie tumorala.
În stabilirea diagnosticului
diferential, crizele de eclampsie se vor
diferentia de:
- epilepsii, în care se produce o
emisiune involuntara de urina,
iar semnele de disgravidie sunt
absente;
- coma uremica, în care ureea
este crescuta, iar respiratia are
un miros de acetona;
- tumori cerebrale sau meningita,
care prezinta semnele neurologice
corespunzatoare;
- come de alta origine (alcoolica,
diabetica, prin hemoragie
cerebrala) în care o anamneza
atenta, examenele de laborator si
examenul genital se pun pe
calea diagnosticului.
stiind ca eclampsia apare pe fondul
unei disgravidii, evolutive cu accentuarea
triadei simptomatice (HTA, proteinurie,
edeme) rolul asistentei medicale din
ambulator este deosebit de important în
urmarirea gravidei pentru prevenirea
trecerii disgravidiei în eclampsie. Poate
ca nici o boala nu se preteaza mai
evident la profilaxie ca disgravidia
tardiva.
La consultatia prenatala vor fi
facute:
- testul postural (roll-aver-test);
- urmarirea TA, competenta si
atenta în trimestrul II de sarcina,
semnalând gravidele cu tensiune
diastolica egala sau mai mare de
90 mmHg;
- recoltarea sângelui pentru
dozarea acidului uric (cresterea
acestuia precede aparitia
sindromului hipertensiv).
La consultatia prenatala se poate
depista stadiul preclinic (cazurile de
risc).
Acesta se poate exterioriza sub:
• forma usoara (TA de 140/90
mmHg), proteinuria peste 0,30 g ‰ în
24 ore (se determina cantitativ cu
albuminometrul).
• forma medie (TA peste 140/90
mmHg, proteinuria 4 – 5 g ‰ în 24
ore, modificari ale fundului de ochi,
cresterea tensiunii arteriale retiniene;
edem papilar retinian.
Tratamentul eclampsiei are 3
aspecte: profilactic, curativ si chirurgical.
Conduita profilactica - stadiul preclinic
- dispensarizare ce consta în
controlul la 2 saptamâni al T.A.,
cel al greutatii, examen sumar
de urina, proteinemie, ureinemie
(dozarea acidului uric în sânge)
si controlul evolutiei fatului;
BCF, circumferinta abdominala,
înaltimea fundului uterin;
- se recomanda regim normo-
sodat, normo-caloric si bogat în
vitamine;
- se recomanda regim de viata si
munca de protectie (evitarea
oboselii fizice si psihice, a
frigului, a umezelii).
Cum am mai spus stadiul preclinic
se poate exterioriza sub trei forme:
• forme usoare ce se urmaresc si
se asigura protectia în ambulator si se
efectueaza:
- dispensarizare (control
saptamânal, repaus la domiciliu);
- regim normo-caloric, normo-
sodat, bogat în proteine si
vitamine;
- sedative.
• formele medii necesita internare în
spital cu repaus la pat si îngrijirile
constau în monitorizare materna:
- TA masurata de 4 ori pe zi
(atentie la presiunea diastolica
peste 100 mmHg;
- masurarea greutatii (cresterea
rapida este semn de agravare;
- evaluarea semnelor clinice de
agravare (cefalee, tulburari
vizuale, dureri epigastrice);
- diureza cel putin 30 ml /ora;
- proteinurie;
- explorari sanguine (uremie,
creatinemie, uree, ionograma);
- monitorizare fetala: BCF,
miscari;
- regim bogat în proteine,
vitamine, normo-caloric, normo-
sodat;
- sedative;
- diuretice (daca sunt edeme
importante, care nu cedeaza la
repaus), “în regim blând”:
hidrocloratrizide (Nefrix) 25 mg
x 2 /zi (1 la 12 h)
- hipotensoare când repausul nu
scade TA: Hidralazin
(Hipopresol) 25 – 100 mg/24 h.
Tensiunea diastolica nu trebuie
scazuta sub 90 mmHg.
• forme severe se interneaza în
spital interesând doua aspecte: în sarcina
si în travaliu.
1. În sarcina se recomanda repaus
la pat în decubit lateral stâng. Este
necesara monitorizarea materna si
fetala – prezentata la formele usoare;
regim hipo-caloric, hipo-sodat (3 g
NaCl / 24 h), bogat în proteine (sub
controlul functiei renale). În caz de
insuficienta ratia calorica va fi
completata cu glucide; grasimi usor
asimilabile; sedative; diuretice în caz de
edeme rezistente, cresterea brutala în
greutate, oligurie functionala sau cazuri
critice (insuficienta cardiaca, EPA);
MgSO4 administrat intramuscular 5 g/4h
(sub controlul reflexelor osteotendinoase
rotuliene, al respiratiei); hipotensoare
(Hidralazin) 50 – 200 mg /24 h în functie
de TA; întreruperea sarcinii când nu se
amelioreaza sau fenomenele se
agraveaza, ori daca se deterioreaza starea
fatului.
2. În travaliu se administreaza:
- MgSO4 i.m.;
- Hidralazin 5 – 10 mg i.v. daca
TA trece de 160/110
mmHg (repetata la 15 – 20
minute la nevoie);
- Analgezice (Mialgin 50 – 100 mg
repetat la 3 ore);
- Scurtarea expulziei prin aplicarea
de forceps (anestezie locala)
Trebuie avuta atentie la posibilul
colaps vasomotor postpartum: la fel
scaderea TA va fi corelata si cu
eventuala pierdere sanguina crescuta si
nu considerata doar ca o revenire la
normal.
Tratamentul curativ
Trebuie subliniate trei directii

importante ale terapeuticii moderne în
HTA indusa de sarcina:
1. Regimul normosodat, care
trebuie apreciat ca în disgravidia
tardiva: aproape toti autorii sunt
de acord ca regimul desodat
trebuie prescris, datorita
hiponatremiei relative, a fugii
sodiului în spatiul interstitial.
2. Prohibitia diureticelor, studii
recente demonstrând ca
hipovolemia, hiponatremia
eventuala, hipoperfuzia utero-
placentara sunt accentuate de
diuretice. Totusi nu se poate
trece peste experienta clinica,
administrarea diureticelor nu se
face de rutina în
preclampsie - eclampsie, nu
exista contraindicatii absolute,
fiind permisa si chiar indicata
în:
- edemele
generalizate sau
edeme mari,
care nu cedeaza
la repaus fiind
doar un mijloc
de a controla
excesele
volemice;
- prevenirea si
tratamentul
insuficientei
cardiace
congestive sau
edemului
pulmonar;
- oligurie;
- hipertensiune
esentiala si
sarcina.
3. Administrarea de hipotensoare,
care se adreseaza vasospasmului,
cel mai important factor în
hipertensiunea indusa de sarcina.
Trebuie avut în vedere a nu se
scadea foarte mult sau foarte
repede TA, deoarece aceasta
poate determina scaderea fluxului
sanguin utero-placentar si
consecutiv suferinta fetala. Cel
mai utilizat dar nu singurul
antihipertensiv indicat
(medicament de electie în
tratamentul de scurta durata)
este Hidralazina (Hipopresolul)
50 – 100 – 200 mg/24 h în regim
cronic (per os) sau intravenos, 5
– 10 mg, daca TA trece de
160/110 mmHg, repetat la 20
minute la nevoie. Amestecul
litic, deconexiunea neuro-
vegetativa prin cocktail litic
(Plegomazin, Fenergan) sunt în
prezent abandonate, deoarece
sunt greu tolerate si lipsite de
eficienta. Neuroleptnalgezia,
varianta moderna a acestui
coktail litic prin Droperidol si
fentanil, este de asemenea putin
eficace.
Terapia anticonvulsivanta
Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4

este medicamentul de electie (datorita
eficacitatii sale si mortalitatii neonatale
scazute) în profilaxia cazurilor
eclamptice, atât intravenos cât si
intramuscular. Profilactic se
administreaza 5 g i.m., în fiecare fesa la
4 ore, iar i.v. 1 – 2 g /ora.
Efectele MgSO4 sunt:
- anticonvulsivant, probabil prin
efect cortical sau blocaj
neuromuscular;
- hipotensiv, producând
vasodilatatie periferica si
scaderea debitului cardiac;
- diuretic.
Hipermagnezinemia, depistat clinic
prin disparitia reflexului rotulian, poate
produce paralizia respiratorie sau
miocardica, medicatia antagonista, în
aceste situatii, fiind Calciul gluconic i.v.
lent 10 ml / 10%.
Tratamentul eclampsiei
Se va face în sectia ATI sau în

colaborare cu aceasta, în sali izolate, cu
minimum de zgomot si lumina. Masurile
terapeutice constau în:
- introducerea unui departator de
gura, limba mentinându-se cu o
pensa de limba (pericolul
sectionarii limbii);
- dezobstruarea cailor aeriene
superioare prin aspiratie si
administrare de oxigen;
- prinderea unei vene pentru
recoltarea de sânge si
administrarea de medicamente în
perfuzie (solutie glucozata 5 %
doar pentru a înlocui excretia
urinara);
- montarea unei sonde urinare
permanente pentru monitorizarea
diurezei.
Tratamentul medicamentos vizeaza:
1. oprirea convulsiilor
2. scaderea TA.
1. Pentru oprirea convulsiilor se
administreaza:
- MgSO4 4 g i.v. în ritm de 1 g /
minut urmat imediat de 10 g i.m.
(în fiecare fesa);
- MgSO4 5 g / 4 ore sub controlul
ROT, respiratiei si diurezei; la
24 ore dupa nastere se întrerupe
tratamentul.
2. Pentru scaderea TA se
administreaza:
- Hidralazina i.v. 5 – 10 mg în
primele 15 – 20 minute;
- Hidergin 1 – 2 mg /24 ore;
- MgSO4 (care are si efect
hipotensiv);
- Diuretice în oligurie, insuficienta
renala: Furosemid 20 mg i.v. sau
pâna la 5 – 6 fiole /24 ore.
Conduita obstetricala
Nasterea pe cai naturale daca este

posibil sau operatia cezariana în caz de
travaliu care nu se declanseaza sau în
indicatii obstetricale, dar totdeauna în
afara convulsiilor sau comei, este
conduita acceptata în obstetrica moderna.
Aceasta conduita este dictata de faptul
ca evacuarea uterului amelioreaza starea
materna, iar pe de alta parte si de
pericolul de moarte intrauterina.
În practica, prezenta semnelor de
suferinta fetala, chiar daca fatul este
lipotrofic, constituie un argument pentru
o atitudine interventionala, o atitudine de
nastere prematura, fie prin declansarea
travaliului (rar posibil si de multe ori la
un fat cu suferinta fetala) fie cel mai
frecvent, prin operatie cezariana.
CAPITOLUL III
PROCES DE ÎNGRIJIRE
CAZUL NR. I
Date generale:
Nume si prenume: D.R.
Vârsta: 20 ani
Sex: feminin
Stare civila: casatorita
Numar copii: 0
Ocupatia: profesor de limba
engleza
Domiciliu: Piatra Neamt
Religie: ortodoxa
Nationalitate: româna
Limba vorbita: limba româna
Nivel de instruire: studii superioare
Datele spitalizarii: - data internarii:
20.10.1999
- data externarii:
27.10.1999
Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul
într-un apartament cu
doua camere
- venitul lunar este de
1500000 lei
Obisnuinte de viata:
- alcool - nu;
- cafea - 1 ceasca / zi;
- tutun - nu;
- nu consuma droguri.
Diagnostic la internare: sarcina 34
saptamâni, Rh
+, eclampsie
– faza de
convulsii
clonice
Motivul internarii:
- dispnee
- HTA (180/140 mmHg), tahicardie
100 bat/minut
- membrele superioare si inferioare
contractate executând miscari
caracteristice
- edeme
Anamneza:
AHC - mama hipertensiva 180 /130
mmHg, diabetica
Antecedente personale:
- a fost dispensarizata si încadrata
în grupa gravidelor cu ROC (din
luna a VII-a), datorita edemelor
si albuminuriei crescute.
Dispensarizarea s-a facut din
luna a III-a, dar edemele au
devenit mai accentuate din luna
a VII-a, când au aparut si HTA
si albuminuria (peste 0,3 g ‰ /24
ore. A fost diagnosticata cu
disgravidie tardiva
trisimptomatica.
- Greutatea = 50 Kg
- Înaltimea = 1,70
- Menstra la 13 ani
- Nasteri = 0, avorturi = 0
- Nu a suferit boli infecto-
contagioase
- TA = 180/140 mmHg, puls = 100
bat /minut, T = 38°C
Istoricul bolii:
Bolnava a fost adusa de urgenta la
S.J.N. cu stare generala alterata, cu
musculatura destinsa, care apoi s-a
contractat brusc cu miscari convulsive
sacadate, frecvente, cu o respiratie
stertoroasa. Gravida a fost diagnosticata
în luna a VII-a cu disgravidie
tardiva trisimptomatica, fiind inclusa în
grupa gravidelor cu ROC. A fost
internata de urgenta pe sectia Obstetrica
– efectuându-se tratament curativ.
Analize recoltate:
Valori Valori
obtinute normale
Sumar urina: Sumar urina:
glucoza absent, glucoza absent,
albumina prezent albumina absent.
Sediment: rare Sediment: rare
leucocite, 1 – 2 leucocite, 1 – 2
hematii, celule hematii, celule
epiteliale, corpi epiteliale, corpi
cetonici absenti cetonici absenti
Proteinurie = 6 g‰ / Proteinurie = pâna la
24 h 5 g ‰ /24 h
Hb = 11 g % Hb = 12 - 14 g %
L = 4400 / mm³ L = 4000 - 8000 / mm³
Ht = 38 % Ht = 39 - 51 %
Acid uric = 2,4 – 5,7 mg %
Acid uric = 6 mg %
Tratament efectuat
- s-a imobilizat gravida (i s-a pus

un departator de gura si o pipa
orofaringiana;
- s-au aspirat secretiile din
cavitatea bucala;
- oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe
sonda;
- s-a prins linie venoasa, s-a
montat sonda urinara;
- s-au administrat:
- MgSO4 4g i.v. în ritm
de 1 g /minut si 10g i.m.
- Diazepam 10 mg i.v.
- Hidralazin 5 – 10 mg la
15 – 20 minute i.v.
- Furosemid 1 fiola la
internare si 3 f/24 h
- HHC 200 mg/24 h
- Adrenostazin 2f,
Etamsilat 2f, Calciu
gluconic 1f, Furosemid 1f
- într-o glucoza de 5 %
500 ml
- Ser fiziologic 1000ml
Analizând datele prezentate
anterior am considerat ca pacienta
necesita îngrijiri la nivelul
urmatoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira si avea o
buna circulatie
3. Nevoia de a comunica
4. Nevoia de a se misca si avea o
buna postura
5. Nevoia de a elimina
6. Nevoia de a-si mentine
tegumentele curate si integre
7. Nevoia de a se alimenta si
hidrata
temperatura corpului constanta
9. Nevoia de a dormi si a se
odihni
10. Nevoia de a se recrea
11. Nevoia de a învata
1. NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE
Problema1 – durere
Etiologia – stare convulsiva, sarcina
patologica
Simptome – convulsii clonice ce
declanseaza contracturi
musculare dureroase
Problema2 – risc de complicatii si
infectii nosocomiale
Etiologia – mediu spitalicesc,
sarcina, eclampsia
Simptome – edeme, prurit
Obiective: Pacienta sa prezinte o
diminuare a durerii
Pacienta sa nu devina
sursa de infectii nosocomiale.
Interventii cu rol propriu
- am supravegheat atent pacienta,

urmarindu-i la intervale regulate
TA, pulsul, temperatura si
durerea;
- am încercat sa linistesc pacienta
încercând sa-i obtin încrederea în
mine si în restul echipei
medicale;
- am creat un mediu care sa-i
creeze pacientei un sentiment de
siguranta;
- am luat masuri de prevenire a
infectiilor nosocomiale;
- am efectuat masaje ale spatelui,
mâinilor, picioarelor;
- am educat pacienta sa-si
exteriorizeze gândurile,
sentimentele, temerile pentru a le
constientiza si a le face fata;
- am încercat sa-i explic
necesitatea de a avea încredere
în fortele proprii pentru a putea
depasi momentul;
- am asigurat lenjerie curata de
pat si de corp;
- am sfatuit pacienta sa evite
scarpinatul;
- pentru prevenirea infectiilor
nosocomiale am supravegheat
daca sunt respectate normele de
igiena, dezinfectie, dezinsectie,
deratizare.
Interventii cu rol delegat
- la indicatia medicului am
administrat:
- 1f Mialgin în dilutie cu
10 ml ser fiziologic i.v.
- Algocalmin 2 f
- Furosemid 20 mg i.v.
EVALUARE
În ciuda medicamentelor
administrate durerea persista, se observa
o diminuare temporara a durerii la
intervale de 30 minute, dar datorita
convulsiilor ea persista. În momentul
încetarii convulsiilor durerea a diminuat
din intensitate. Pacienta nu reprezinta
2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A
AVEA
O BUNĂ CIRCULAŢIE
Problema1 – circulatie inadecvata
Etiologia – disgravidie tardiva
Simptome – HTA, edeme,
albuminurie
Problema2 – dispnee
Etiologia – stare convulsiva
Simptome – respiratie stertoroasa,
cianoza
Problema3 – obstructia cailor
respiratorii
Etiologia – situatia de criza
Simptome – respiratie dificila pe
nas, cornaj
circulatie adecvata, sa respire liber pe
nas.
- am învatat pacienta:
- sa întrerupa consumul
de cafea;
- sa aiba o alimentatie
bogata în proteine si
vitamine (fructe si
zarzavaturi proaspete);
- sa reduca grasimile si
NaCl din alimentatie;
- am cerat un mediu ambiant,
linistitor: salon aerisit, fara
curenti de aer, temperatura
optima de 18 - 20°C, umiditate
de 60X, care sa o linisteasca si
sa o încurajeze;
- i-am recomandat pacientei repaus
la pat în decubit lateral;
- am sustinut necesitatea
respectarii tratamentului prescris
de medic si importanta
colaborarii cu echipa medicala;
- am îndepartat secretiile nazale
cu un tampon steril si prin
aspirarea acestora;
- am facut bilantul ingesta-excreta
pentru a putea asigura un aport
hidric necesar pe 24 ore;
- am asigurat toaleta riguroasa a
cavitatii bucale si a caii nazale
aspirând secretiile si umezind
mucoasele;
- am educat pacienta sa nu
împrastie secretiile nazale.
administrat:
- Hydergine 1 – 2 mg /24
h
- Hidralazin i.v. 5 – 10
mg / 15’ – 20’
- MgSO4 4 g i.v.
- Furosemid 1f
- HHC 200 mg
- Aerosoli:
- 1 f acetat de
hidrocortizon
- 4 – 6 picaturi de
brofimen
- 1 f Miofilin, apa
distilata
- oxigen pe sonda în ritm de
2 – 3 l / minut
EVALUARE
Starea pacientei se mentine grava
în primele 20 minute de la internare.
Dupa administrarea tratamentului
medicamentos si în urma interventiilor
cu rol propriu starea pacientei s-a
îmbunatatit. Odata cu încetarea
convulsiilor dispneea diminua din
intensitate, ajungând ca dupa criza
respiratia sa se reia normal. Pacienta nu
a devenit sursa de infectie si nici nu a
contactat vreuna.
3. NEVOIA DE A COMUNICA
Problema1 – comunicare ineficace la
nivel senzorial si motor
Etiologia – starea de criza
Simptome – anxietate, neliniste
nivel afectiv
Etiologia - boala
Simptome – percepere inadecvata de
sine
Obiective: Pacienta sa fie
echilibrata psihic si sa foloseasca
mijloacele de comunicare adecvate starii
sale.
Pacienta sa se poata
afirma, sa aiba perceptie pozitiva de
sine.
- am creat un mediu de siguranta

care sa linisteasca pacienta;
- am linistit pacienta cu privire la
boala sa si la stadiul în care se
afla, explicându-i scopul si
natura interventiilor si încercând
sa-i câstig încrederea;
- am familiarizat pacienta cu
mediul sau ambiant si cu
celelalte colege ale sale de
salon;
- am cercetat posibilitatile de
comunicare ale pacientei,
prezentându-i toate modalitatile
de comunicare;
- am învatat-o sa utilizeze aceste
moduri de comunicare conform
posibilitatilor sale;
- am pus în valoare capacitatile,
talentele si realizarile anterioare
ale pacientei;
- i-am dat posibilitatea de a-si
exprima nevoile, sentimentele,
ideile si dorintele sale;
- i-am dat posibilitatea de a lua
singura decizii;
- tehnici de afirmare de
sine;
- tehnici de comunicare;
- tehnici de relaxare;
- am antrenat pacienta în diferite
activitati, care sa-i dea
sentimentul de utilitate;
- am supravegheat permanent
pacienta.
EVALUARE
Începând cu a III-a zi pacienta se
simte mai bine, au aparut dificultati de
comunicare la nivel afectiv, care din
pacate s-au mentinut pâna în momentul
externarii si dupa.
4. NEVOIA DE A SE MIsCA
Problema1 – postura inadecvata
Etiologia – stare convulsiva
Simptome – pozitie patognomonica,
opistotonus, torticolis
Problema – necoordonarea miscarilor
Etiologia – afectarea SNC
Simptome – convulsii clonice
Obiective: Pacienta sa aiba o
pozitie adecvata care sa-i favorizeze
respiratia, circulatia sângelui.
Pacienta sa fie
echilibrata psihic si sa aiba tonusul
muscular adecvat.
- am instalat pacienta în pat,

respectându-i pozitiile anatomice
ale diferitelor segmente ale
corpului;
- am încercat sa-i asigur un
confort cât mai ridicat;
- datorita dispneei, am încercat sa-
i ridic capul pentru a nu
favoriza aspirarea secretiilor;
- i-am explicat necesitatea de a
încerca sa-si corecteze pozitia;
- am stabilit o comunicare
adecvata a pacientei cu echipa
medicala pentru a asigura reusita
tehnicilor medicale ce vor fi
efectuate;
- am sustinut în fata gravidei
importanta efectuarii exercitiilor
fizice;
- am sfatuit-o sa faca dusuri calde
care sa-i favorizeze circulatia;
- am efectuat masaj ale
membrelor superioare si
inferioare.
administrat:
- Diazepam 10 – 20 mg
i.v., apoi în perfuzie
100 mg /zi + MgSO4 10
g i.m.
EVALUARE
Dupa încetarea convulsiilor, gravida
revine la o pozitie normala. Tonusul
muscular este afectat dar datorita
programului de masaje si exercitii, el
revine aproape de normal în momentul
externarii.
5. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema – eliminare urinara
inadecvata calitativ si cantitativ
Etiologia – consum de NaCl ridicat
Simptome – oligurie, edeme
echilibrata hidro-electrolitic si acido-
bazic, sa prezinte un tranzit intestinal
fiziologic.
- am facut bilantul ingesta-excreta,

pentru a calcula aportul hidric
necesar gravidei pe 24 ore;
- am cântarit zilnic pacienta;
- am corectat dezechilibrul hidric,
prin cresterea sau scaderea
aportului de electroliti în functie
ionograma serica si uremie;
- am asigurat o riguroasa igiena
corporala a gravidei efectuându-i
toaleta pe regiuni;
- îi recomand ca dupa fiecare
eliminare trebuie sa fie efectuata
toaleta vulvo-perineala pastrând o
igiena riguroasa a organelor
genitale externe;
- am schimbat lenjeria de pat si
de corp ori de câte ori a fost
nevoie;
- pentru a stimula eliminarea de
urina am pus bazinetul cald sub
pacienta sau am lasat apa de la
robinet sa curga;
- am colectat urina emisa
destinata diverselor examene
clinice si bacteriologice;
- am învatat pacienta sa consume
o alimentatie cu un aport redus
de NaCl pentru ca acesta
produce retentie de apa.
administrat:
- Furosemid 2 f
- s-a montat sonda
vezicala
- Ser fiziologic 1500 ml
- Glucoza 5 % 1500 ml
EVALUARE
Datorita disgravidiei tardive
edemele se mentin. În urma administrarii
a 2 fiole de Furosemid cantitatea de
urina emisa pe 24 ore a crescut de la
500 ml la 900 ml, cantitate care a
crescut din ziua a II-a de internare
datorita aportului crescut de lichide
administrate.
6. NEVOIA DE A-sI MENŢINE
TEGUMENTELE sI MUCOASELE
CURATE sI INTEGRE
Problema – dificultate de a-si acorda
îngrijiri de igiena
Etiologia – sarcina, dificultate de a
se deplasa
Simptome – edeme, aspect neîngrijit
Obiective: Pacienta sa aiba o igiena
corespunzatoare.
- am efectuat o riguroasa toaleta

corporala a pacientei pe regiuni
respectând pudoarea gravidei prin
instalarea unui paravan;
nevoie;
sa o încurajeze;
- am învatat-o sa-si schimbe în
mod regulat pozitia;
- am avut grija sa nu se formeze
cute ale lenjeriei de pat si de
corp sub pacienta, cute care ar
favoriza aparitia escarelor;
- constientizez pacienta în legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
îmbolnavirilor;
- am educat pacienta privind un
regim alimentar adecvat desodat
pentru reducerea edemelor.
EVALUARE
Datorita graviditatii, pacienta se
deplaseaza dificil, acest lucru
îngreunându-i posibilitatea de a-si
efectua igiena. Pe parcursul sederii în
spital am sustinut-o în efectuarea
toaletei.
În momentul externarii, tegumentele
si mucoasele se prezinta integre, dar
edemele se mentin datorita sarcinii.
7. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI
HIDRATA
Problema – alimentatie inadecvata
calitativ si cantitativ
Etiologia - greata
Simptome – inapetenta, ingestie de
alimente ce nu satisfac
nevoile organismului
Obiective: Asigurarea echilibrului
nutritional respectând regimul alimentar.
- am explorat preferintele pacientei

asupra alimentelor permise si
interzise, lasând-o sa aleaga
alimentele preferate conform
prescriptiilor medicului;
- am constientizat pacienta asupra
importantei regimului alimentar;
- am servit pacienta cu alimente
la o temperatura moderata, la
ore regulate, prezentate atragator;
- mesele le-am administrat
fractional în cantitati mici,
asigurând necesarul minim de
calorii;
alimentele ce produc gaze sau
întârzie tranzitul intestinal;
- am informat pacienta privind
valoarea nutritiva a alimentelor,
a continutului lor în proteine,
glucide si lipide;
- am încurajat pacienta sa
manânce;
- am urmarit apetitul, cantitatea si
calitatea alimentelor si lichidelor
ingerate.
administrat:
- Vitamina B1, B6, C -
1f/zi
- Torecan 1f/zi
- Ser glucozat 5 % -
1500 ml
EVALUARE
În urma interventiilor efectuate, a
supravegherii atente raportul dintre
alimentele ingerate si nevoile
organismului s-a echilibrat treptat.
Ingerarea alimentelor s-a facut fara
dificultate.
TEMPERATURA
CORPULUI CONSTANTĂ
Problema - hipertermie
Etiologia – sistemul de termoreglare
Simptome – frison, febra moderata
(38°C)
Obiective: Pacienta sa-si mentina
temperatura corpului în limite normale.
Pacienta sa fie
echilibrata hidro-electrolitic.

sa o încurajeze;
- am învelit pacienta cu paturi si
I-am pus sticle cu apa calda în
jur pentru a o încalzi (frisoane);
- i-am aplicat comprese cu apa
rece pe frunte;
- i-am facut frectie;
- i-am asigurat pacientei haine
lejere care sa-i confere o stare
de bine;
asigurând corectarea tulburarilor
hidro-electrolitice si a pierderilor
de lichide;
- i-am explicat cu rabdare toate
masurile, interventiile medicale
pe care i le-am efectuat si rolul
lor pentru a obtine si consolida
încrederea pacientei în persoana
mea.
administrat:
- Paracetamol 2 tb /zi
- Penicilina 2 x
1000000 /zi
EVALUARE
Febra moderata (38°C) prezentata
la internare si care s-a mentinut în
primele 2 zile a înregistrat o ascensiune
pâna la 38,9°C dar a III-a zi a scazut la
37,2°C, temperatura pe care a avut-o
pâna la externare.
9. NEVOIA DE A DORMI sI A SE
ODIHNI
Problema1 – dificultate de a dormi
si a se odihni
Etiologia – sarcina, mediu spitalicesc
Simptome – insomnie, oboseala,
iritabilitate
Problema2 – disconfort
Etiologia - sarcina
Simptome – indispozitie, iritabilitate
Obiective: Pacienta sa aiba un
somn corespunzator calitativ si cantitativ.
Pacienta sa beneficieze de
confort fizic si psihic.
- am învatat pacienta sa efectueze

tehnici de relaxare, inspiratii
adânci înainte de culcare în fata
geamului deschis;
- i-am aerisit salonul în fiecare zi
(dimineata si seara) creând o
atmosfera placuta;
- am oferit pacientei un pahar cu
lapte cald seara înainte de
culcare;
- am discutat cu pacienta pentru a
determina cauzele disconfortului
(teama);
- am încercat sa înlatur sursele
care genereaza starea de
disconfort si iritabilitate a
pacientei;
- am observat si notat atitudinea
pacientei;
- am facilitat contactul cu alte
paciente cu afectiuni diferite.
administrat:
- Diazepam 1 f seara
EVALUARE
Din a III-a zi când starea pacientei
a început sa se amelioreze, numarul
orelor de somn a crescut, pacienta
simtindu-se dimineata odihnita.
10. NEVOIA DE A SE RECREA
Problema – neplacerea de a efectua
activitati recreative
Etiologia – sarcina, anxietate
Simptome - tristete
Obiective: Pacienta sa prezinte stare
de buna dispozitie.
- am explorat gusturile si
preferintele pacientei în ceea ce
priveste activitatile recreative;
- am analizat si stabilit daca
acestea sunt în concordanta cu
starea de spirit si cea fizica a
pacientei;
- am planificat activitati recreative
cu pacienta pentru a-i stârni
interesul;
- am asigurat un mediu de
siguranta si liniste;
- am avut grija ca activitatile
recreative sa nu solicite pacienta,
sa nu o oboseasca;
- am urmarit si notat reactiile si
manifestarile pacientei cu privire
la: starea de tristete si
colaborarea cu celelalte paciente.
EVALUARE
În ciuda încercarilor mele de a
ajuta pacienta sa se recreeze si sa
încerce sa se desprinda de sentimentul
de tristete ce o domina, starea psihica a
pacientei se mentine nesatisfacatoare
datorita în mare parte apropierii
momentului nasterii – frica de
necunoscut.
11. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA
Problema – cunostinte insuficiente
Etiologia – lipsa de informare a
pacientei
Simptome – nesiguranta, frica de
necunoscut
Obiective: Pacienta sa acumuleze
cunostinte noi.
- am explorat nivelul de
cunoastere al pacientei privind
boala, modul de manifestare,
masurile preventive si curative;
- am identificat manifestarile de
dependenta, sursele de dificultate,
interactiunile lor cu alte nevoi;
- am stimulat dorinta de
cunoastere a pacientei,
stimulându-i interesul;
- am motivat importanta
acumularii de noi cunostinte;
- am organizat activitati educative
folosind urmatoarele metode:
expunerea, conversatia,
demonstratia
- am verificat daca pacienta a
înteles corect mesajul pe care l-
am transmis si daca l-a însusit
corect.
EVALUARE
Pacienta se dovedeste a fi foarte
interesata de informatiile prezentate si
receptiva.
Evaluare finala
Pacienta D.R., internata în sectia

Obstetrica pentru starea generala alterata
în care se afla: disgravidie tardiva
trisimptomatica. Dupa 6 zile de internare,
diagnosticata cu eclampsie - faza de
convulsii clonice, gratie tratamentului
corect si rapid a fost externata într-o
stare ameliorata.
La externare, starea pacientei este
satisfacatoare dar mentinându-se sub o
stricta supraveghere.
Se mentine disgravidia tardiva
trisimptomatica: HTA, edeme,
albuminurie.
Nevoi fundamentale nesatisfacute:
1. Nevoia de a avea o buna
circulatie si respirati
3. Nevoia de a avea tegumente si
mucoase integre
4. Nevoia de a se dormi si odihni
5. Nevoia de a se misca
CAZUL NR. II
Date generale:
Nume si prenume: P.V.
Vârsta: 30 ani
Sex: feminin
Numar copii: 1
Ocupatia: casnica
Domiciliu: Roznov
Religie: ortodoxa
Nivel de instruire: studii medii
2.04.2000
- data externarii:
8.04.2000
si copilul într-o casa
cu trei camere
- sotul este sofer auto
- alcool - nu;
- cafea - 1 ceasca / zi;
- tutun - 4 tigari /zi;
saptamâni, Rh
+,
preeclampsie –
anemie
secundara
Motivul internarii:
- cefalee intensa
- dureri epigastrice
- varsaturi
- ameteli
- tulburari senzoriale: acufene,
diplopie
Anamneza:
AHC - nesemnificative
- a suferit apendicectomie la 12
ani
- Nasteri = 1, avorturi = 2,
- Menstra la 14 ani
- TA = 160/110 mmHg, puls = 120
bat /minut
- Greutatea = 50 Kg
- Înaltimea = 1,75
- A fost diagnosticata cu anemie
secundara din luna a VII-a de
sarcina, gravida a fost
dispensarizata din luna a III-a, de
sarcina, iar din luna a VII-a, cu
diagnosticul disgravidie tardiva
trisimptomatica - SVR fiind
încadrata în grupa gravidelor cu
ROC.
Istoricul bolii:
S.J.N. persistând o stare generala
alterata, cu semne ce indica intrarea în
criza preeclamptica. Datorita posibilitatii
mari de aparitie a eclampsiei, gravida a
fost internata de urgenta pe sectia
Obstetrica – efectuându-se tratament
curativ.
Analize recoltate:
Valori Valori
obtinute normale
24 h 5 g ‰ /24 h
Hb = 11 g % Hb = 12 - 14 g %
L = 3000 / mm³ L = 4000 - 8000 /
mm³
Ht = 39 % Ht = 39 - 51 %
Tratament efectuat
sonda;
- s-a prins linie venoasa, s-a
montat sonda urinara;
- s-au administrat:
- Adrenostazin 2f,
Etamsilat 2f, Calciu
gluconic 1f,
- Furosemid 1f - într-o
glucoza de 5 % 500 ml
- Ser fiziologic 1000ml
buna circulatie
buna postura
7. Nevoia de a dormi si a se
odihni
8. Nevoia de a se alimenta si
hidrata
9. Nevoia de a se recrea
PERICOLELE
Problema1 – durere
Etiologia – stare de criza
Simptome – cefalee intensa, dureri
epigastrice
Problema2 – risc de complicatii si
infectii nosocomiale
Etiologia – afectiunea de baza,
mediu spitalicesc
Simptome – edeme, tegumente si
mucoase pigmentate de
sarcina prurit
diminuare a durerii si sa fie echilibrata
fizic si psihic.

sa o încurajeze;
- am încercat sa linistesc pacienta
încercând sa-i obtin încrederea în
mine si în restul echipei
medicale;
- am aplicat comprese reci pe
frunte si punga cu gheata pe
regiunea epigastrica;
- am sfatuit pacienta sa adopte o
pozitie confortabila, care sa-i
înlature durerea;
- i-am explicat tehnicile care vor
fi aplicate;
- am instalat pacienta într-o
rezerva datorita pericolului
transmiterii infectiilor - are
imunitate scazuta;
- am supravegheat atent pacienta,
urmarindu-i la intervale regulate
TA, pulsul, temperatura si
durerea;
pat si de corp;
scarpinatul;
- pentru prevenirea infectiilor
nosocomiale am supravegheat
daca sunt respectate normele de
igiena, dezinfectie, dezinsectie,
deratizare;
- am învatat pacienta sa
foloseasca mijloace de
autoaparare, sa pastreze
tegumentele si mucoasele în
stare perfecta de curatenie, sa
evite scarpinatul.
administrat:
- Glucoza 5 % 1500 ml
- Algocalmin 2 f
- Adrenostazin 1 f
EVALUARE
În urma medicatiei administrate
durerea a diminuat din intensitate.
Tegumentele si mucoasele sunt datorita
graviditatii patologice pigmentate de
sarcina, dar nu reprezinta sursa de
infectii nosocomiale.
Pacienta este echilibrata psihic.
AVEA
O BUNĂ CIRCULAŢIE
Etiologia – disgravidie tardiva
Simptome – HTA, tahicardie
Problema2 – dificultate în a respira
Etiologia – proces inflamator
Simptome – dispnee
circulatie adecvata.
Pacienta sa prezinte o
buna respiratie.
Combaterea edemelor.
- am masat pacienta pe membrele

superioare si inferioare;
- am ridicat temperatura în salon,
am încalzit pacienta învelind-o
cu paturi;
- am sfatuit pacienta asupra
regimului de viata, insistând
asupra importantei repausului
fizic, a dozarii efortului, a
respectarii unei alimentatii
adecvate starii sale;
- am supravegheat permanent TA,
puls, temperatura, durere,
caracterele lor;
- am monitorizat functiile vitale;
- i-am recomandat pacientei repaus
la pat;
- am umezit aerul din încapere cu
apa alcoolizata;
sa o încurajeze;
exercitii respiratorii seara sau de
câte ori a fost nevoie;
- am redus la maximum efortul
fizic prin deservirea la pat a
pacientei, pentru a-i conserva
energia.
administrat:
- Hidralazin i.v. 100 mg /
zi
- Furosemid 1f
- Aerosoli:
- 1 f acetat de
hidrocortizon
brofimen
- 1 f Miofilin, apa
distilata
2 – 3 l / minut
- HHC 200 mg.
EVALUARE
În urma repausului prelungit la pat,
a interventiilor acordate, edemele au mai
diminuat. Respiratia s-a mai îmbunatatit
dar TA se mentine ridicata peste valori
normale.
Problema1 – varsaturi
Etiologia – sarcina patologica
Simptome – varsaturi aproape în
cantitate moderata
Problema2 – constipatie
Etiologia – alimentatie inadecvata
Simptome – scaune rare la 2 – 4 zile,
tenesme, ileus
Obiective: Pacienta sa nu mai
prezinte varsaturi si sa aiba o stare de
bine fizic si psihic.
Pacienta sa prezinte un
tranzit intestinal fiziologic.
- am ajutat pacienta sa-si mentina

tegumentele si mucoasele curate;
de corp pentru a înlatura mirosul
neplacut;
- în timpul varsaturii am asezat
pacienta în decubit dorsal cu
capul într-o parte sau semisezând;
- i-am oferit un pahar cu apa
pentru a-si clati gura dupa
eliminarea varsaturii;
- am efectuat toaleta cavitatii

bucale;
pentru a calcula aportul hidric
necesar gravidei pe 24 ore;
- am monitorizat functiile vitale;
- am cântarit zilnic pacienta;
- pentru combaterea constipatiei
am sfatuit pacienta sa bea
dimineata ceai caldut, sa
consume alimente bogate în
reziduuri;
- am stabilit cu pacienta un
program de eliminare;
- am respectat pudoarea pacientei
protejând-o cu un paravan;
- îi recomand ca dupa fiecare
eliminare trebuie sa fie efectuata
toaleta vulvo-perineala pastrând o
igiena riguroasa a organelor
genitale externe;
- am urmarit si notat în FO
consistenta si frecventa scaunelor.
administrat:
- supozitoare cu glicerina
2 /zi
- Plegomazin 1 f
- s-a efectuat clisma
evacuatoare
EVALUARE
Varsaturile s-au mentinut în primele
2 zile, fiind apoase si în cantitate
neadecvata, dar în urma tratamentului
efectuat au încetat.
Materiile fecale au lipsit în primele
3 – 4 zile, dar în urma clismei pacienta a
avut scaun la 1 – 2 zile de consistenta
normala.
CURATE sI INTEGRE
Problema1 – alterarea tegumentelor
si mucoaselor
Etiologia –dificultate de a se
deplasa
Simptome – edeme
Problema2 – carente de igiena
Etiologia – lipsa de cunostinte
Simptome – unghii netaiate, halena
fetida
Obiective: Pacienta sa nu devina
sursa de infectii nosocomiale
Pacienta sa aiba o igiena
corespunzatoare.
- am explicat pacientei necesitatea

pastrarii unei bune stari generale
– a unei stari de sanatate;
- am învatat-o sa-si efectueze
toaleta pe regiuni;
nevoie;
- am educat pacienta privind un
regim alimentar adecvat desodat
pentru reducerea edemelor.
- am ajutat pacienta sa-si taie
unghiile, sa le curete;
- constientizez pacienta în legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
îmbolnavirilor.
EVALUARE
În ciuda îngrijirilor acordate
edemele datorate SUR se mentin, dar
carentele de igiena au fost înlaturate,
pacienta însusindu-si corect tehnicile de
efectuare a igienei corporale.
Etiologia – starea de criza
Simptome – acufene, diplopie
nivel afectiv
Etiologia – insuficienta cunoastere de
sine si a bolii
Simptome – percepere inadecvata de
sine
echilibrata psihic si sa foloseasca
mijloacele de comunicare adecvate starii
sale.
Pacienta sa se poata
afirma, sa aiba perceptie pozitiva de
sine.
- am linistit pacienta cu privire la

boala sa si la stadiul în care se
afla, explicându-i scopul si
natura interventiilor si încercând
sa-i câstig încrederea;
- am familiarizat pacienta cu
mediul sau ambiant si cu
celelalte colege ale sale de
salon;
- am cercetat posibilitatile de
comunicare ale pacientei,
prezentându-i toate modalitatile
de comunicare;
- am învatat-o sa utilizeze aceste
moduri de comunicare conform
posibilitatilor sale;
optima de 18 - 20°C;
- am pus în valoare capacitatile,
talentele si realizarile anterioare
ale pacientei;
- i-am dat posibilitatea de a lua
singura decizii;
- tehnici de afirmare de
sine;
- tehnici de comunicare;
- tehnici de relaxare;
- am ajutat pacienta sa-si
identifice posibilitatile de a
asculta, de a schimba idei cu
altii, de a avea legaturi
semnificative.
EVALUARE
Am suplinit zilnic pacienta în
satisfacerea nevoilor afectate, iar dupa
iesirea din criza aceste simptome dispar,
pacienta prezentând o comunicare
adecvata senzoro-motor.
Problema1 – imobilitate
Etiologia – sarcina, durere
Simptome – oboseala, neliniste
Problema2 – dificultate de a se
misca si a-si mentine o
buna postura
Etiologia – circulatie inadecvata,
slabiciune, oboseala
Simptome – restrictia mobilitatii
Obiective: Pacienta sa aiba tonusul
muscular si forta musculara pastrata.
Pacienta sa-si mentina
integritatea tegumentelor si a activitatii
articulare.
- am stabilit un program de
exercitii în functie de starea
pacientei, învatând-o sa execute
gimnastica;
- am redat încrederea pacientei ca
imobilitatea sa e o stare
trecatoare si ca îsi va reveni
dupa nastere;
- am suplinit pacienta în
satisfacerea nevoilor sale,
servind-o la pat cu cele
necesare;
- am schimbat pozitia pacientei la
fiecare 2 ore;
inferioare;
exercitii pasive la fiecare 2 ore;
- datorita dispneei, am încercat sa-
i ridic capul pentru a nu
favoriza aspirarea secretiilor;
pat si de corp;
- am înlaturat resturile alimentare
ramase în pat, prevenind astfel
escarele.
EVALUARE
Amplitudinea miscarilor: initial au
fost reduse, treptat s-au în mod
fiziologic. Datorita sarcinii avansate si a
edemelor prezente deplasarea se
efectueaza cu dificultate. Echilibrul – în
starea de criza a predominat o usoara
stare de oboseala, slabiciune dar care a
disparut odata cu instalarea programului
de repaus la pat.
7. NEVOIA DE A DORMI sI A SE
ODIHNI
Problema – dificultate de a dormi si
a se odihni
Etiologia – anxietate, durere
Simptome – lipsa partiala a
somnului noaptea
Obiective: Pacienta sa aiba un
somn corespunzator calitativ si cantitativ.

sa o încurajeze;
- nu am permis vizitele de lunga
durata;
- am solicitat familia, prietenii
pentru a o sustine pe plan
moral;
tehnici de relaxare, inspiratii
adânci înainte de culcare în fata
geamului deschis;
- am oferit pacientei un pahar cu
lapte cald seara înainte de
culcare;
- am evitat zgomotul în timpul
interventiilor facute celorlalte
bolnave;
- am urmarit somnul pacientei si
starea ei la trezirea din somn
aducându-i la cunostinta
medicului rezultatele obtinute.
administrat:
- Diazepam 1 f seara
- Fenobarbital 1 f seara
EVALUARE
Durata somnului – pacienta prezinta
o stare de veghe prelungita pâna la
instalarea somnului astfel încât durata lui
este de 4 – 6 ore.
Calitatea somnului – somn linistit,
odihnitor. În urma interventiilor,
problemele de la aceasta nevoie au fost
îmbunatatite, având un rezultat pozitiv
asupra pacientei.
8. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI
HIDRATA
Problema – alimentatie inadecvata
calitativ si cantitativ
Etiologia – inapetenta, greata
Simptome – ingestie de alimente
care nu satisfac nevoile
organismului
Obiective: Pacienta sa se alimenteze
corespunzator calitativ si cantitativ si sa
respectând regimul alimentar.
- am explorat preferintele pacientei

asupra alimentelor permise si
interzise, lasând-o sa aleaga
alimentele preferate conform
prescriptiilor medicului;
- i-am adus la cunostinta regimul
alimentar permis;
importantei regimului alimentar;
- am servit pacienta cu alimente
la o temperatura moderata, la
ore regulate, prezentate atragator;
- mesele le-am administrat
fractional în cantitati mici,
asigurând necesarul minim de
calorii;
alimentele ce produc gaze sau
întârzie tranzitul intestinal;
- am informat pacienta privind
valoarea nutritiva a alimentelor,
a continutului lor în proteine,
glucide si lipide;
- am urmarit apetitul, cantitatea si
calitatea alimentelor si lichidelor
ingerate.
administrat:
- Torecan 1f/zi
- Vitamina B1, B6, C -
1f/zi
- Ser glucozat 5 % -
1500 ml
EVALUARE
În urma interventiilor efectuate, a
supravegherii atente raportul dintre
alimentele ingerate si nevoile
organismului s-a echilibrat treptat.
9. NEVOIA DE A SE RECREA
Problema –dezinteres de a efectua
activitati recreative
Etiologia – anxietate, stare depresiva
Simptome – neparticipare la activitati
recreative
Obiective: Pacienta sa desfasoare
activitati recreative adaptate posibilitatilor
sale.
- am explorat gusturile si
preferintele pacientei în ceea ce
priveste activitatile recreative;
- am planificat activitati recreative
cu pacienta;
- am analizat si stabilit daca
acestea sunt în concordanta cu
starea de spirit si cea fizica a
pacientei;
- am avut grija ca activitatile
recreative sa nu solicite pacienta,
sa nu o oboseasca;
- i-am recomandat plimbari în aer
liber pentru a se bine dispune;
- am observat si notat orice
schimbare în comportamentul
pacientei (depresie, satisfactie).
EVALUARE
La externare pacienta utilizeaza la
maxim capacitatile proprii de a se
destinde chiar daca în primele 4 zile de
internare, ea nu a prezentat nici un
interes pentru a se recrea.
Problema – dezinteres de a învata si
descoperi
Etiologia – lipsa de motivatie
Simptome – insuficienta cunoastere a
bolii, a masurilor de
prevenire, a
tratamentului medical, a
regimului dietetic, a
satisfacerii nevoilor sale
cunostinte noi.
- i-am dat explicatii privind boala

si tratamentul medical, îngrijirile
necesare, masurile preventive,
regimul dietetic;
- am stimulat dorinta de
cunoastere a pacientei;
propriei responsabilitati privind
sanatatea;
- am verificat daca pacienta a
înteles corect mesajul pe care l-
am transmis si daca l-a însusit
corect;
- am identificat obiceiurile si
deprinderile gresite ale pacientei
si le-am corectat pe cele
daunatoare sanatatii;
- i-am explicat importanta
regimului dietetic.
EVALUARE
Pacienta cunoaste notiunile
elementare despre boala sa si cauta sa
se informeze în continuare.
Evaluare finala
Pacienta P.O., internata de urgenta

în sectia Obstetrica cu diagnosticul
preeclampsie, a fost externata dupa 7 zile
de tratament si supraveghere atenta. TA
a revenit la valori mai scazute: 145/95
mmHg, pulsul 82 bat/minut, temperatura
36,8°C si 17 resp/minut. Respiratia este
greoaie datorita sarcinii, efortului pe
care-l face.
La externare, gravida prezinta
urmatoarele nevoi nesatisfacute:
1. Nevoia de a avea o buna
circulatie si respirati
2. Nevoia de a se misca
4. Nevoia de a avea tegumente si
mucoase integre
CAZUL NR. III
Date generale:
Nume si prenume: G.M.
Vârsta: 36 ani
Sex: feminin
Numar copii: 2
Ocupatia: economista
Domiciliu: Piatra Neamt
Religie: ortodoxa
Nivel de instruire: studii superioare
10.04.2000
- data externarii:
17.04.2000
si copii într-un
apartament cu patru
camere
- venitul lunar este de
3000000 lei
- alimentatia - bogata în sare;
- alcool - nu;
- cafea - nu;
- somn - 3 – 4 ore;
- tutun - nu;
saptamâni, Rh
+, eclampsie
– faza
comatoasa
Motivul internarii:
- gravida – inconstienta
- lipsa totala a sensibilitatii
- fata cianozata, congestionata
- pupile midriatice, reflex cornean
abolit
- reflexe tendinoase abolite
- respiratie stertoroasa
- musculatura relaxata, flasca
Anamneza:
AHC - nesemnificative
- gravida dispensarizata din luna a
IV-a, a prezenta edeme si HTA
pe tot parcursul sarcinii, pâna
acum fiind încadrata în grupa
gravidelor cu ROC si supusa
unui riguros control si
supravegheata atent. A mai fost
diagnosticata cu anemie
secundara, pentru care a facut
tratament.
- Greutatea = 70 Kg
- Înaltimea = 1,60
- Menstra la 14 ani
- Nasteri = 2, avorturi = 1
- Nu a suferit boli infecto-
contagioase
- TA = 160/110 mmHg, puls = 110
bat /minut, T = 36,8°C
Istoricul bolii:
S.J.N. în stare de coma cu pupile
midriatice, fara reflex cornean, fara
reflexe tendinoase, cu musculatura flasca,
relaxata. Datorita starii grave a pacientei
s-a decis internarea pe sectia ATI, unde
i s-au acordat urmatoarele îngrijiri:
- a fost monitorizata urmarindu-se
TA, puls, respiratie;
- s-a montat sonda vezicala pentru
urmarirea diurezei;
- s-a montat linie venoasa cu: Ser
glucozat 500 ml, Etamsilat 2f,
Adrenostazin 2f, Vitamina C 5 ml
1f, Vitamina B1 100 mg 1f,
Vitamina B6 250 mg 1f
Analize recoltate:
Valori Valori
obtinute normale
24 h 5 g ‰ /24 h
Hb = 7,5 g % Hb = 12 - 14 g %
L = 3500 / mm³ L = 4000 - 8000 /
mm³
Ht = 35 % Ht = 39 - 51 %
Tr = 160000 /mm³ de Tr = 150000 - 400000
sânge /mm³ de sânge
Tratament efectuat
sonda;
- s-au administrat:
- MgSO4 4g i.v. în ritm
de 1 g /minut si 10g i.m.
- Ser glucozat 1500 ml,
- Calciu gluconic 1f
buna postura
buna circulatie
Etiologia – coma
Simptome – gravida inconstienta
- reflex cornean abolit
- lipsa totala a
sensibilitatii
nivel intelectual
Etiologia - coma
Simptome – pacienta inconstienta
Obiective: Pacienta sa devina
constienta si sa poata comunica eficace
la nivel senzoro-motor în functie de
posibilitati.
Pacienta sa comunice
adecvat la nivel intelectual, fiind
orientata temporo-spatial.
- am creat un mediu de siguranta

care sa linisteasca pacienta;
sa o încurajeze;
- am monitorizat pacienta,
supraveghind la intervale regulate
de timp TA, puls, respiratia;
- am încercat sa suplinesc nevoile
deficitare ale pacientei
asigurându-i o toaleta riguroasa a
corpului, lenjerie curata de pat si
de corp;
- am efectuat masaje ale spatelui,
mâinilor, picioarelor;
- desi nu era constienta am purtat
discutii cu ea pentru a-mi auzi
glasul si a se simti în siguranta;
- am mentinut si continuat
masurile aplicate mai sus.
EVALUARE
În ciuda îngrijirilor primite dat
fiind starea grava, pacienta inconstienta,
fara reflexe: tendinoase, cornean, nu a
mai putut reveni la starea de constienta
si implicit nu a mai putut comunica
adecvat la nivel senzoro-motor si
intelectual.
Problema – dificultate în a se misca
Etiologia – coma
Simptome – musculatura flasca,
relaxata
- reflexe tendinoase
abolite
Obiective: Pacienta sa se poata
misca în mod adecvat, pastrându-si forta
musculara si tonusul muscular.
- am asigurat o pozitie adecvata

pacientei, conform cu starea sa:
decubit dorsal care sa permita
monitorizarea functiilor sale
vegetative;
- am învatat-o sa-si schimbe în
mod regulat pozitia;
pat si de corp;
inferioare;
- am urmarit permanent reflexele
tendinoase, precum si starea
musculaturii;
- am efectuat toaleta tegumentelor
si mucoaselor de câte ori a fost
nevoie, mentinându-le într-o stare
acceptabila.
administrat:
- Diazepam 10 – 20 mg
i.v., apoi în perfuzie
100 mg /zi + MgSO4 10
g i.m.
EVALUARE
Starea alterata a tegumentelor –
musculatura flasca, precum si lipsa
reflexelor tendinoase s-a mentinut,
pacienta decedând.
AVEA
O BUNĂ CIRCULAŢIE
Problema1 – dificultate de a respira
liber pe nas
Etiologia – stare de coma
Simptome – respiratie stertoroasa,
dispnee
Etiologia – disgravidie
Simptome – HTA, tahicardie
Obiective: Pacienta sa respire liber
pe nas.
Pacienta sa prezinte o
circulatie adecvata.
- am îndepartat secretiile nazale

cu un tampon steril si prin
aspirarea acestora, asigurând
permeabilitatea cailor respiratorii;
sa o încurajeze;
- am facut bilantul ingesta-
excreta;
- am asigurat o pozitie
semisezând, pentru a favoriza
respiratia;
- am efectuat exercitii pasive,
masaje ale membrelor inferioare
si superioare pentru a favoriza
circulatia;
- am interzis vizitatorilor prezenta
în salon;
- am crescut concentratia în
oxigen a aerului inspirat, pentru
a influenta frecventa pulsului;
- am crescut putin temperatura în
salon pentru a determina
vasodilatatia si aceasta sa duca
la o scadere a TA.
administrat:
- Hidralazin i.v. 5 – 10
mg / 15’ – 20’
- Furosemid 1f
- HHC 200 mg
- Aerosoli:
- 1 f acetat de
hidrocortizon
brofimen
- 1 f Miofilin, apa
distilata
2 – 3 l / minut
EVALUARE
Respiratia a continuat sa se
efectueze dificil pe nas, dispnee, iar
HTA si tahicardia s-a mentinut fara sa
înregistreze scaderi importante: TA =
155/100, puls = 110 bat/minut, frecventa
respiratorie = 23 resp/minut.
Problema1 – constipatie
Etiologia – diminuarea
peristaltismului intestinal
Simptome – scaune rare la 2 – 4 zile,
tenesme, fecalom
Problema2 – diaforeza
Etiologia – pierderea de caldura
Simptome – transpiratii abundente
600 ml /24 h, tegumente
umede
Obiective: Pacienta sa prezinte un
tranzit intestinal fiziologic.
Pacienta sa aiba o stare de bine,
de confort fizic.
- am facut zilnic bilantul ingesta-

excreta, calculând pierderile
hidrice ale gravidei;
- am asigurat aportul hidric
necesar pe 24 h;
- am efectuat exercitii pasive,
masaje ale membrelor inferioare
si superioare pentru a favoriza
circulatia;
- am asigurat o riguroasa igiena
corporala a gravidei efectuându-i
toaleta pe regiuni;
nevoie;
- atunci când am facut toaleta
anusului, l-am dezinfectat cu
acid boric 2 – 3 %;
- am monitorizat functiile vitale si
vegetative si le-am notat în FO;
- am mentinut zilnic tegumentele
pacientei curate si uscate;
- am spalat tegumentele de câte
ori a fost nevoie;
- am ajutat pacienta sa se spele
dat fiind starea sa comatoasa,
am efectuat toaleta corpului pe
regiuni.
administrat:
- supozitoare cu glicerina
2 /zi
- s-a efectuat clisma
evacuatoare
EVALUARE
Scaunele pacientei se mentin rare:
unul la 2 – 3 zile de consistenta normala.
Transpiratia abundenta de 600 ml/zi a
început sa scada la 300 ml/zi
mentinându-se constanta datorita
pierderilor de caldura.
CURATE sI INTEGRE
Problema – atingerea integritatii
tegumentelor
Etiologia – incapacitate de a se
misca
Simptome – musculatura relaxata,
flasca, tegumente umede
Obiective: Pacienta sa prezinte
tegumente si mucoase integre.
- am facut zilnic bilantul ingesta-

excreta, calculând pierderile
hidrice ale gravidei;
- am asigurat aportul hidric
necesar pe 24 h;
sa o încurajeze;
- am efectuat o riguroasa toaleta
corporala a pacientei pe regiuni
respectând pudoarea gravidei prin
instalarea unui paravan;
nevoie;
- am schimbat pozitia pacientei la
fiecare 2 ore;
- am masat regiunile cu
proeminente osoase;
- am asezat pacienta într-o pozitie
adecvata care sa-i favorizeze
respiratia si circulatia –
semisezând.
EVALUARE
Musculatura se mentine relaxata si
flaxa fiind în continuare inconstienta în
stare de coma. Îngrijirile acordate duc
însa la prevenirea escarelor si la
înrautatirea starii tegumentelor.
PERICOLELE
Problema – probabilitatea atingerii
integritatii psihice
Etiologia – stare de coma
Simptome – HTA, tahicardie,
transpiratii, lipsa de
raspuns
echilibrata psihic.
- am creat un mediu care sa-i

creeze pacientei un sentiment de
siguranta;
- am asigurat un mediu de
protectie psihica, adecvat starii
de boala a pacientei, prin
înlaturarea excitantilor psihici;
- am ajutat si suplinit pacienta în
satisfacerea nevoilor
organismului;
- am folosit metode de relaxare
pasiva: meloterapie, masaj;
- am aplicat masuri de prevenire
a complicatiilor septice.
administrat:
- Oxacilina 3 g /24 ore
- Gentamicina 2f
EVALUARE
Pentru ca se afla în continuare în
coma pacienta nu poate fi examinata
pentru a stabili gradul integritatii psihice.
Problema – lipsa de cunostinte
Etiologia – dezinteres
Simptome – cunostinte putine despre
boala
cunostinte noi.
- am discutat cu familia ei despre
dorintele, sentimentele si ideile
ei;
- am identificat manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu
alte nevoi;
- am organizat activitati educative,
folosind metode de învatamânt
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia.
Evaluare finala
Pacienta G.M., în vârsta de 36 ani,

adusa cu o zi în urma la SJN de
urgenta în coma, diagnosticata pe sectia
ATI cu eclampsie - faza comatoasa, a
decedat la ora 10°°, dupa o evolutie
defavorabila. Pe tot timpul sederii sale
în spital – sectia ATI – starea generala a
pacientei a fost grava: tahicardie, HTA,
dispnee, lipsa reflexelor (tendinoase,
cornean), pacienta inconstienta,
musculatura relaxata, flasca.
Toate masurile de îngrijire luate de
personalul medical al sectiei au fost în
zadar, pacienta decedând.
CAPITOLUL IV
TEHNICI UTILIZATE ÎN
PROCESUL DE NURSING
1. INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ
Locul injectiei îl constituie
muschii voluminosi, lipsiti de
trunchiuri importante de vase si nervi,
a caror lezare ar putea provoca
accidente. În muschi se evita lezarea
nervului sciatic:
- cadranul superoextern fesier -
rezulta din întretaierea unei linii
orizontale, care trece prin
marginea superioara a marelui
trohanter, pâna deasupra santului
interfesier, cu alta verticala
perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale;
- când pacientul e culcat, se cauta
ca repere punctele Smirnov si
Barthelmy ( punctul Smirnov la un
lat de deget deasupra si înapoia
marelui trohanter; punctul Bartelmy
este situat la unirea treimii
externe cu cele doua treimi
interne a unei linii care uneste
splina iliaca anterosuperioara cu
extremitatea santului interfesier );
- când pacientul este în pozitie
sezând, injectia se poate face pe
toata regiunea fesiera, deasupra
liniei de sprijin.
Materiale necesare:
- ace si siringi sterile;
- tampoane sterile de vata si tifon;
- solutie dezinfectanta si alcool;
- pile pentru deschiderea fiolelor;
- medicamentul de administrat;
- tavita renala.
Pregatirea psihica a bolnavului

- se informeaza privind scopul si
locul injectiei si eventualele
reactii pe care le va prezenta în
timpul injectiei.
Pregatirea fizica
- se aseaza în pozitie confortabila -
decubit ventral;
- se dezbraca regiunea.
Tehnica
- asistenta îsi spala mâinile,
încarca siringa, dezinfecteaza locul
injectiei;
- se întinde pielea între indexul
si policele mâinii stângi si se
înteapa perpendicular pielea cu
rapiditate si siguranta, cu acul
montat la seringa;
- se verifica pozitia acului prin
aspiratie, se injecteaza lent solutia;
se retrage brusc acul cu seringa si
se dezinfecteaza locul;
- se maseaza usor locul injectiei
pentru a activa circulatia,
favorizând resorbtia;
- bolnavul se aseaza în pozitie
comoda, ramânând în repaus fizic
5-10 minute;
- reorganizarea locului de munca.
Accidente si incidente:
- durere vie, prin atingerea
nervului sciatic; -
paralizia prin lezarea
nervului sciatic;
- hematom prin lezarea unui
vas;
- ruperea acului;
- supuratie aseptica;
- embolie, prin injectarea
accidentala într-un vas a
solutiilor uleioase.
2. INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Materiale necesare:
- ace si seringi sterile;
- tampoane de vata;
- garou;
- musama, aleza;
- tavita renala;
- solutie de injectat.
Pregatirea psihica a pacientului:
- i se explica în ce consta tehnica
si eventualele reactii adverse ce
le poate prezenta în timpul
injectiei.
Pregatirea fizica:
- se aseaza bolnavul în pozitie
confortabila;
- se dezbraca regiunea.
Tehnica:
- spalare pe mâini cu apa si sapun;
- asistenta încarca seringa apoi
monteaza garoul cu 10 cm
deasupra plicii cotului;
- se dezinfecteaza zona prin miscari
longitudinale cu tamponul;
- se fixeaza vena astfel: policele
se plaseaza sub locul punctiei la
4-5 cm efectuând o compresiune pe
tesuturi si tractionarea lor în jos;
- se introduce acul pe directia
fluxului sanguin;
- se perforeaza tegumentele oblic
apoi se introduce acul usor de-a
lungul peretelui venos câtiva
mm, apoi se patrunde în lumenul
venos înaintând longitudinal 1-3 cm
cu grija pentru a nu perfora
peretele posterior al venei;
- punctia se face cu acul la seringa;
- dupa ce se intra în vena se
desface garoul si se injecteaza în
vena medicamentul;
- tamponul îmbibat în alcool se
plaseaza pe vena punctionata
chiar în locul punctiei, apasând cu
o miscare brusca se scoate acul;
- se mentine tamponul comprimat
1-3 minute.
- injectarea paravenoasa;
- perforarea venei, formarea de
hematom;
- durerea pe traiectul venei se
datoreaza unei substante iritante
care se administreaza sau
injectarii cu prea mare viteza.
3. PERFUZIA INTRAVENOASĂ
Introducerea lenta si continua,

picatura cu picatura a unei
substante medicamentoase în vena.
Materiale necesare
- trusa de perfuzat sterila;
- ace sterile pentru punctia venoasa;
- tampon de vata;
- alcool;
- garou;
- comprese sterile;
- benzi de leucoplast;
- tavita renala;
- musama;
- aleza;
- lichidul de perfuzat încalzit la
temperatura corpului;
- o perna tare.
Pregatirea psihica a pacientului
- informarea bolnavului în ce
consta tehnica si care este rolul
lui în timpul tehnicii.
Pregatirea fizica
- asigura pozitia corespunzatoare -
decubit dorsal
Tehnica
- spalare pe mâini cu apa si sapun;
- asistenta îmbraca manusi de
cauciuc sterile;
- se examineaza calitatea si starea
venelor;
- se aseaza bratul pe pernuta si
musama în abductie si extensie
maxima;
- se adapteaza trusa de perfuzat la
flaconul cu solutie de perfuzat, la
care s-a îndepartat garnitura si s-a
dezinfectat dopul;
- se evacueaza aerul de pe tubulatura
perfuzorului, apoi se întrerupe
curgerea lichidului cu ajutorul
prestubului, se adapteaza acul la
perfuzor;
- se monteaza garoul;
- se dezinfecteaza tegumentele si se
efectueaza punctia venoasa;
- se îndeparteaza garoul apoi se
deschide prestubul pentru a putea
permite scurgerea lichidului;
- se verifica daca perfuzia se face
în vena, se aplica o compresa
sterila peste zona de insertie
a acului care va fi fixat cu o banda
de leucoplast;
- tubul perfuzorului se fixeaza
în zona subadiacenta acului pe
tegumente cu benzi de
leucoplast;
- ritmul de administrare a perfuziei
se regleaza cu ajutorul
prestubului în functie de prescriptia
medicului.
- modificarea pozitiei acului si
administrarea paravenoasa;
- administrarea rapida a unei
cantitati mari de lichide
determina supraîncarcarea inimii;
- frisoane si stari febrile prin
nerespectarea regulilor de asepsie
prin administrarea unor lichide reci;
- embolie gazoasa.
4. TRANSFUZIA DE SÂNGE
Administrarea sângelui de la
donator la primitor, atât direct cât si
dupa o faza intermediara de conservare
într-o punga de plastic.
Materiale necesare
- trusa de perfuzat sânge;
- sânge izogrup, izoRh
- materiale necesare controlului
grupei sanguine;
- aparat de oxigen;
- ace pentru punctia venoasa;
- tampon de vata;
- alcool;
- garou;
- comprese sterile;
- benzi de leucoplast;
- tavita renala;
- musama si aleza;
- o perna tare.
Pregatirea psihica a pacientului
- i se explica necesitatea si riscul
transfuziei;
- se explica bolnavului în ce consta
tehnica;
Pregatirea fizica
- pacientul nu va mânca;
- se aseaza în decubit dorsal, cu
bratul în extensie;
- i se administreaza Romergan
(daca este alergic);
Tehnica
- spalarea pe mâini cu apa si
sapun;
- se examineaza calitatea si starea
venelor;
- se aseaza bratul pe pernita si
musamaua în abductie si extensie
maxima;
- se adapteaza trusa de perfuzat la
flaconul cu sânge la care s-a
îndepartat garnitura si s-a
dezinfectat dopul;
- se evacueaza aerul de pe
tubulatura perfuzorului, apoi se
întrerupe curgerea sângelui cu
ajutorul prestubului, se adapteaza
acul la perfuzor;
- se monteaza garoul, se
dezinfecteaza tegumentele si se
efectueaza punctia venoasa, se
îndeparteaza garoul apoi se
deschide prestubul pentru a putea
permite scurgerea sângelui, se
verifica daca perfuzia se face în
vena, se aplica o compresa sterila
peste zona de insertie a acului
care va fi
fixat cu o banda de romplast. Tubul
perfuzorului se fixeaza în zona
subadiacenta acului pe tegumente
cu benzi de leucoplast. Ritmul de
administrare a perfuziei se regleaza
cu ajutorul prestubului în functie de
prescriptia medicului.
- se supravegheaza pacientul pe toata
durata transfuziei;
- modificarea pozitiei acului
si administrarea paravenoasa;
- administrarea rapida a unei
cantitati mari de sânge determina
supraîncarcarea inimii;
- frisoane si stari febrile prin
nerespectarea regulilor de asepsie
prin administrarea unor lichide reci;
- embolie pulmonara;
- înfundarea acului cu un cheag de
sânge.
5. CLISMA EVACUATOARE
Materiale necesare:
- paravan, musama, aleza,
învelitoare;
- canula rectala, irigator si tub de
cauciuc;
- casoleta cu comprese;
- stativ pentru irigator;
- manusi sterile;
- tavita renala, bazinet;
- apa calda 35 -37 ºC, 1 litru;
- sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru );
- substanta lubrefianta.
Pregatirea psihica a bolnavului:
- i se explica în ce consta tehnica.
Pregatirea fizica:
- se izoleaza patul cu paravanul si
se protejeaza cu musamaua si
aleza;
- se aseaza bolnavul în pozitie
decubit dorsal, cu membrele
inferioare usor flectate.
Tehnica:
- se fixeaza canula la tubul
irigatorului si se închide robinetul;
- se verifica temperatura apei;
- se umple irigatorul;
- se evacueaza aerul si prima
coloana de apa;
- se lubrefiaza canula cu o
compresa de tifon;
- se fixeaza irigatorul pe stativ;
- asistenta se spala pe mâini si se
dezinfecteaza;
- îndeparteaza fesele pacientului cu
mâna stânga;
- introduce canula prin anus în
rect, perpendicular pe suprafata
subadiacenta, cu vârful îndreptat
înainte în directia vezicii urinare;
- dupa ce vârful canulei a
trecut prin sfincter se ridica
extremitatea externa si se îndreapta
vârful în axa ampulei rectale;
- se introduce canula 10 - 12 cm;
- se deschide robinetul sau
pensa si se regleaza viteza de
scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la aproximativ 50 cm
deasupra patului pacientului;
- pacientul este rugat sa respire
adânc, sa-si relaxeze musculatura
abdominala, retine solutia 10 - 15
minute;
- se închide robinetul înainte ca
nivelul apei sa se apropie de
nivelul tubului de scurgere;
- se îndeparteaza canula si se
aseaza în tavita renala;
- pacientul este adus în pozitie de
decubit lateral drept, apoi în
decubit dorsal pentru a usura
patrunderea apei la o adâncime
mai mare;
- se capteaza scaunul la pat sau la
toaleta;
- reorganizarea locului de munca.
6. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL
Sondajul vezical se executa la pat,
separat de restul salonului prin paravan.
Se pregateste tava cu materialele
necesare si se transporta lânga patul
bolnavei, care a fost anuntata în
prealabil de necesitatea tehnicii.
Materiale necesare
Sonda vezicala sau cateter, paravan,
musama, traversa, comprese, apa, sapun
sau solutie antiseptica, tavita renala,
manusi.
Tehnica
Se îndeparteaza perna de sub capul
bolnavei si în regiunea fesiera se aseaza
o musama sau traversa. Pozitia va fi
decubit dorsal cu genunchii ridicati si
coapsele departate. Se acopera bolnava,
ramânând descoperita numai regiunea
vulvara, iar tavita se aseaza între
coapse. Se face toaleta regiunii vulvare
cu solutie dezinfectanta, apoi se
lubrefiaza sonda cu ulei steril pentru a
patrunde cu usurinta în uretra.
Asistenta îmbraca manusile de
cauciuc si tine sonda în mâna dreapta
ca pe un creion, cu ciocul în sus.
Cu mâna stânga îndeparteaza
labiile pentru a face cale libera sondei.
Prezenta ei în vezica se verifica prin
prezenta urinii la capatul liber al sondei
care se afla în eprubeta pregatita pentru
recoltat.
7. OXIGENOTERAPIA
Reprezinta administrarea de oxigen
pe cale respiratorie. Oxigenul se
înmagazineaza în rezervoare tubulare de
otel cu peretii grosi, rezistenti, în care
este comprimat la o presiune de 120 atm.
Când presiunea indicata de manometru
scade de la 120 la 10 - 20 atm trebuie
luate masuri pentru schimbarea
rezervorului, pentru ca la aceasta
presiune este aproape golit. Oxigenul are
o actiune iritanta asupra mucoaselor
respiratorii, de aceea pentru a scadea
aceasta actiune se obisnuieste sa fie
umidificat trecându-l prin apa.
CONCLUZII
Ajunsi la sfârsitul acestei lucrari
intitulata ECLAMPSIA, tin sa subliniez
înca o data importanta rolului asistentei
medicale, a nursei în îngrijirea bolnavei.
Numai o pregatire desavârsita, care sa
poata asigura o sesizare precoce a
simptomelor si semnelor prezentate de
gravida, o tehnica riguroasa care sa
asigure o buna evolutie a bolii poate
ajuta pacienta sa evolueze spre o star
mai buna. Pe lânga aceste masuri de
urgenta aplicate în spital, un rol foarte
important îl joaca si profilaxia din
timpul sarcinii, depistarea semnelor în
stadiul preclinic, deoarece prin masuri
chiar obisnuite, instituite precoce, bazate
pe regim igieno-dietetic, repaus, sedative
si spasmolitice pot fi obtinute ameliorari,
înlaturându-se complicatiile. Daca nursa
nu recunoaste manifestarile
preeclamptice, se întârzie aplicarea
masurilor corespunzatoare, diminuându-se
în acest fel sansele unei evolutii
favorabile.
Închei aceasta lucrare aducând,
daca pot spune asa, un elogiu profesiei
de asistenta medicala, de nursa, elogiu
dedicat tuturor acelora care prin munca
si profesionalism ajuta la salvarea de
vieti omenesti: “nursingul, o activitate
deosebita, o profesie deosebita, care îti
ofera posibilitatea sa faci bine, sa faci
ceva pentru semenii în suferinta.
Acordarea de grija si afectiune celor
suferinzi, nu reprezinta doar o atitudine
umana, ci o obligatie iar aceasta acordare
de grija si daruire nu trebuie sa ne
epuizeze deoarece acest efort ne este
compensat de satisfactia care ti-o
daruieste multumirea de a face bine.
A ajuta pe cineva, a face bine
cuiva sau a fi lânga cineva în anumite
momente dificile pe care trebuie sa le
depaseasca, înseamna a-ti face tie însuti
un bine, caci binefacerea este obligatia
noastra de a face bine si de a evita
orice prejudiciu adus celuilalt. Aceasta
presupune obligatia noastra de a-i ajuta
pe cei suferinzi sa obtina ceea ce este
benefic pentru ei, si nu ceea ce
consideram noi ca ar fi bine”.
& BIBLIOGRAFIE
• Gheorghe Mogos - "Compediu de

anatomie si fiziologie"
Alex. Ianculescu
• V. Nitescu - “Obstetrica si
ginecologie”
• George Popa - “Vademecum de
urgente medicale”
• Petrache Vârtej - "Obstetrica
fiziologica si patologica"
• Lucretia Titirca - "Urgente Medico-
chirurgicale"
• Lucretia Titirca - "Tehnici de
evaluare si
îngrijire acordate
de asistentii
medicali"
• Lucretia Titirca - "Ghid de
nursing"
• Virginia Henderson - "Principii
fundamentale
ale îngrijirii
bolnavului"
CUPRINS
Capitolul I Notiuni de
anatomie…………..............pag 7
Capitolul II
Fiziopatologie........................................pag
13
Capitolul III Proces de
îngrijire................................pag 23
Capitolul IV Tehnici de
îngrijire......................
..........pag 68
Concluzii ....................................
...........................pag 78
Bibliografie ....................................
...........................pag 79
Cuprins .....................................
..........................pag 80
PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENŢILOR ŞI

TEHNICI DE LUCRU
CAZUL I
PLAN DE ÎNGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniţiale: H.S.;
Vârsta: 56 ani;
Sex: F;
Stare civilă: căsătorită;
Nr. copii: 3;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Lb. vorbită: română;
Ocupaţia: pensionară;
Domiciliul: localitatea Oneşti; locuieşte cu soţul şi cu copiii.
DIAGNOSTICUL: HTA ESENŢIALĂ stadiul III
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

alcool, tutun, cafea: nu consumă
greutate: 72 kg; înălţime: 1,52 cm; TA = 240 / 130; puls = 77 bătăi / min.;
resp. = 20 r / min.; tº = 36,5 ºC.
COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientat temporo-spaţial.

MOTIVELE INTERNĂRII:
- valori tensionale = 230 / 130 mm Hg;
- cefalee (predominant occipitală);
- vertij;
- dureri precordiale.
ANAMNEZA:
Antecedente heredo-colaterale: mama = HTA;
Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM = 51 ani, S = 5, A = 2, N = 3
- 1954 (9 ani): HVA (hepatită virală acută)
- 1982 (37 ani): astm bronşic alergic;
- 1987 (42 ani): HTA ESENŢIALĂ.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta cunoscută cu antecedente de HTA ESENŢIALĂ de aproximativ 15 ani (TA max
= 240 / 140 mm Hg).
În urmă cu trei ani este internată la Spitalul Oneşti şi primeşte tratament cu ENAP,
NIFEDIPIN, CAPTOPRIL (pe care îl urmează).
De aproximativ 5 zile relatează apariţia unor episoade de durere precordială însoţită de
cefalee occipitală, vertij, valori tensionate crescute (200 / 140 mm Hg); de asemenea,
menţionează apariţia unei dureri subscapular dr. cu iradiere stângă.
Se internează pentru diagnostic şi conduită terapeutică.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
- stare generală relativ bună. Afebrilă;
- tegumente şi mucoase normal colorate;
- ţesut celular subcutanat: bine reprezentat;
(T = 1,52 cm; G = 72 kg: OBEZITATE gr.II)
Pacienta: HS, 56 de ani
Diagnostic clinic: HTA ESENŢIALĂ stadiul III
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat că aceasta are perturbate
următoarele nevoi:
Nr.
crt. Nevoi perturbate Probleme rezultate din nevoile perturbate Manifestări
1.
A respira şi a avea o bună circulaţie - circulaţie şi respiraţie inadecvată Valori crescute
ale tensiunii arteriale
2.
A se mişca şi a avea o bună postură - poziţie antalgică Dificultate în a se deplasa şi în
modificări de postură
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni - dificultatea de a se odihni - ore insuficiente de somn
4 – 5ore /noapte
4. Nevoia de a învăţa - cunoştinţe insuficiente - cunoştinţe insuficiente asupra bolii.

Surse de dificultate:
- de ordin biofizic: vârsta, sexul, organismul predispus, alimentaţie;
- de ordin psihologic: stres, nelinişte faţă de diagnostic;
- de ordin sociologic: schimbarea modului de viaţă, imposibilitatea de a urma dieta;
- lipsa cunoaşterii: cunoştinţe insuficiente despre boală şi complicaţiile în cazul
nerespectării regimului igieno-dietetic.
Diagnostic de nursing:
1. HTA manifestată prin dureri precordiale, dispnee, cefalee, palpitaţii. Pericol de AVC
dacă nu se intervine pentru scăderea tensiunii arteriale;
2. Pacienta prezintă circulaţie şi respiraţie deficitară cauzată de vârstă, moştenire
genetică;
3. Dificultatea de a se odihni, cauzată de dureri precordiale, manifestată prin ore
insuficiente de somn 4-5 ore /noapte.
Diagnostic posibil:
Dacă pacienta nu respectă regimul şi tratamentul medicamentos boala poate avea
complicaţii grave (AVC).

FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respira-ţia
d. s. Tensiunea
Arterială
d. s. Diureză Scaun Greutatea
23.01 36,5 36,7
°C 72 74
p/min. 16 18
resp/min 23/13 22/12
mmHg 2100 ml 0 72 kg
24.01 36,2 36,6
°C 76 72
p/min. 16 16
resp/min 18/11 18/11
mmHg 2000 ml 1 | 71 kg
25.01
36,7 37
°C 70 74
p/min. 17 16
resp/min 17/10 16/11
26.01
36,5 37
°C 76 74
p/min. 16 15
resp/min 17/9 17/9
mmHg 1800 ml 1 / 70 kg
27.01
36,5 36,6
°C 96 76
p/min. 15 18
resp/min 16/9 16/8
mmHg 1700 ml
1 | 70 kg

GRAFIC
Ziua 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01

Zile de boală
1
2
3
4
5
Resp. T.A. Puls Temp.
D
S
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR
Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normale

ale analizelor
24.01 TGP
Glicemie
Uree
Creatinină
Colesterol
HDL col
LDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
Hemocultură:
Reacţie
Albumină
Sediment
E.K.G.
EX. F.O.
EX. radiologic cardiopulmonar
Ecografie cardiacă şi renală.
11 UI
1,02 g ‰
590 mg %
1,4 mg/100mL
204 mg/100mL
44 mg %
138,2 mg %
4.650.000/mm3
41%
22 mm / 1 h
210.000
acidă
absent
Sub 10.000 0-40 UI
70 – 120 mg/100mL
20 – 140 mg/100mL
0,6 – 1,1 mg/100mL
120 – 200 mg/100mL
8,5 – 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 – 12/h
150.000 – 300.000/mm3
absent
25.01 Uree
Creatinina
Na 490 mg %
1,35 mg %
4,48 m moli / l

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicaţia Doza /24 h

şi / priză Calea de
administrare Acţiunea
medicamentului
23.01.
1.ASPACARDIN
2. NIFEDIPIN
II cp. 1+1+1
III cp. 1+1+1 -per os cu un pahar de apă
-per os cu apă 1.scade excitabilitatea crescută a inimii

2. betablocant, antihipertensiv
24.01. 1, 2,
3. Diazepam
1 tb ora 20
- per os
3. sedativ
25.01. – 27.01.
1,2,3
4.Piafen
1 fiolă
inj. i.m.
4.analgezic
ALIMENTAŢIA
Data Regimul alimentar Alimentaţia pacientului Aportul de calorii/zi Modul de servire
23.01
Regim hiposodat P: O felie pâine prăjită

100gr. Carne de vită slabă
150gr. Morcov fiert la abur
1 ou fiert moale
ora 16: 100gr. iaurt
2 biscuiţi
C: 250 ciorbă de zarzavat
o felie de pâine graham
50 gr. budincă
1920
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese.
24.01
Regim hiposodat D: 200 ml lapte

o felie de pâine integrală
50 gr. unt
ora10:budincă de vanilie100g
P:200ml supă de carne,
felie de pâine
100 gr. orez fiert
1432
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese.
25.01-
26.01
Regim hiposodat Ora 10: 4 biscuiţi

100ml iaurt
P: 250 ml supă de perişoare
o felie de pâine neagră,
un ou fiert.
Ora 16: felie de pâine prăjită
50 gr unt, 100 ml ceai
C:100 gr. brânză de vaci
o felie pâine prăjită
un măr fără coajă.
Pentru noapte i se pregătesc pe noptieră 2 felii de pâine prăjită.
1978
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese, iar seara în salon.
Data Nevoia perturbată Probleme şi manifestări Obiective

Intervenţii autonome şi delegate Evaluare parţială
23.01 - 24.01
Nevoia de a avea o bună circulaţie şi respiraţie
Nevoia de a se odihni Pacienta nu respiră corespunzător, prezintă dispnee, polipnee,

circulţie sangvină perturbată, dureri precordiale, palpitaţii, sufocări, cefalee, tulburări de
vedere şi de echilibru.
Pacienta prezintă durere in regiunea retrosternală, cefalee, disconfort, este anxioasă.
Pacienta să respire normal, să nu mai prezinte sete de aer, să nu mai aibă dureri
precordiale, palpitaţii, cefalee, ameţeli, să prezinte TA in limite normale. Asigur repaos in
poziţie semişezândă, înregistrez funcţiile vitale, administrez tratament medicamentos
(Aspacardin,Nifedipin), asigur confortul fizic şi psihic, o pregătesc pt EKG.
Fac toaleta cavităţii bucale, tratez rănile de la nivelul gingiilor, ajut pacienta să se
alimenteze, înregistrez funcţiile vitale, administrez tratamentul medicamentos, fac
educaţie sanitară cu pacienta. În urma administrării tratamentului, TA a mai scăzut. Nu
mai prezintă dureri şi palpitaţii.
25.01
-
26.01
Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Nevoia de a comunica
Pacienta prezintă inapetenţă, are anumite leziuni la nivelul gingiilor. E irascibilă,
anxioasă, nu doreşte să se alimenteze.
Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic, să nu mai prezinte răni la nivelul cavităţii
bucale. Pacienta a înţeles importanţa informaţiilor în ceea ce priveşte alimentaţia şi
urmează cu stricteţe regimul alimentar.

EVALUARE FINALĂ
Pacienta H.S. în vârsta de 56 de ani cu domiciliul în Oneşti, s-a prezentat pe data de

23.01.2006 la Serviciul de Urgenţă din cadrul Spitalului Oneşti, unde, în urma
consultului, s-a decis internarea în Secţia Cardiologie cu diagnosticul clinic: HTA
ESENŢIALĂ stadiul III, prezentând următoarele manifestări de dependenţă: valori
tensionale = 230 / 130 mm Hg, cefalee (predominant occipitală), vertij, dureri
precordiale.
După investigaţiile efectuate i s-a administrat tratamentul medicamentos constând în:
antihipertensive, analgezice, sedative precum şi regim de hiposodat; starea pacientei s-a
îmbunătăţit, tensiunea arterială a revenit la normal, respectă regimul alimentar
neconsumând alimentele interzise; anxietatea pacientei s-a diminuat.
Pacienta rămâne în continuare internată urmând tratamentul prescris.
APORTUL PERSONAL – am recoltat sânge pentru examenele de laborator,

urină, am înregistrat funcţiile vitale şi vegetative;
- am comunicat cu pacienta ajutând-o să se acomodeze la mediul spitalicesc;
- am pregătit pacienta fizic şi psihic în vederea efectuarii examenului endoscopic;
- am administrat delegat medicaţia prescrisă de medic;
- am ajutat pacienta să-şi învingă teama, să nu mai fie anxioasă şi neliniştită, să respecte
regimul alimentar de cruţare gastrică.
- am creat un microclimat favorabil prin aerisirea salonului şi schimbarea lenjeriei de pat.
Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

asupra pereţilor arteriali.
Valori normale: 20 – 50 ani: 115 – 140/ 75 – 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare, sistolice (maxima) şi diastolice (minima)
Pregătirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

de vată, alcool, pix albastru, foaia de temperatură a pacientei.
Pregătirea psihică a pacientei: - anunţ pacienta şi îi explic tehnica, îi cer acordul.
Pregătirea fizică a pacientei: - repaus de 15 minute înainte de măsurare, o rog să se aşeze

în decubit dorsal, cu braţul stâng în extensie, verific integritatea tegumentului.
Tehnică:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului cu un tampon de vată îmbibat în alcool
sanitar, aplic manşeta tensiometrului pe braţul pacientei, fixez membrana stetoscopului pe
artera humerală sub marginea inferioară a manşetei, introduc olivele stetoscopului în
urechi, pompez aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc, până la dispariţia
zgomotelor pulsatile;
- decomprim progresiv aerul din manşetă, prin deschiderea supapei, până când percep
zgomotul arterial (TA maximă), reţin valoarea indicată de acul manometrului, în
momentul când zgomotele dispar, acestea reprezintă TA minimă;
- mă ocup de pacientă şi o învelesc.
Reorganizarea locului de muncă:

- notez pe foaia de temperatură valoarea obţinută 115/70mmHg;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului după care mă spăl pe mâini.
Accidente şi incidente: - întreruperea circulaţiei prin strângerea prea tare a manşetei;

- dacă pacienta este agitată şi nu stă în repaus duce la modificarea reală a valorii.
Tehnică de lucru: RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU VSH

Definiţie: sedimentarea reprezintă aşezarea progresivă a elementelor figurate din sângele
necoagulabil lăsat in repaos (fenomen fizic).
Scop: explorator.
Materiale necesare:
sterile: - seringă de 2 ml;
- ace pentru puncţia venoasă;
- soluţie de citrat de Na 3,8%;
- mănuşi şi tampoane de vată;
- alcool sanitar.
nesterile: - garou;
- scaun cu spătar şi pernuţă;
- recipient de colectare a sangelui (sticluţă).
Pregătirea psihică a pacientului: aduc la cunoştinţă pacientului de această tehnică, îi

explic necesitatea ei şi îi cer acceptul.
Pregătirea fizică a pacientului: poziţionez pacientul în şezut pe scaunul cu spatar,
îndepărtez pijamaua de pe braţul stâng şi îl aşez în extensie pe spătarul scaunului.
Urmăresc integritatea tegumentelor.
Tehnică: mă spăl pe mâini şi îmbrac mănuşile sterile. Pregătesc seringa de 2 ml şi un ac
steril. Fac stază venoasă cu garoul şi dezinfectez locul de elecţie. Rog pacientul să strângă
pumnul şi puncţionez vena. Desfac garoul, rog pacientul să desfacă pumnul aspir 1,6 ml
sânge (fără stază venoasă), aplic tamponul cu soluţie dezinfectantă şi scot acul. Introduc
sângele în flaconul cu 0,4 ml citrat de Na şi agit uşor.
Reorganzarea locului de muncă: etichetez sticluţa şi o trimit la laborator.
Accidente şi incidente:
1. Agitarea excesivă a recipientului duce la distrugerea hematiilor;
2. Nerespectarea raportului dintre sânge şi substanţa coagulantă duce la obţinerea de
rezultate eronate.

Tehnică de lucru: PREGĂTIREA PACIENTEI HS PENTRU EKG
Scop: explorator. Ajut bolnava în vederea efectuării electrocardiogramei. Îi cer

permisiunea şi îi explic necesitatea efectuării acestei înregistrări. Conduc bolnava cu
căruciorul rulant în camera unde se fac explorarile funcţionale cu 15 minute înainte
pentru a se acomoda cu sala de înregistrare.
Pregătesc bolnava din punct de vedere psihic pentru a-i înlătura factorii emoţionali.
Pacienta a mai făcut EKG şi cunoaşte etapele tehnicii. Ajut bolnava să se dezbrace, să se
aşeze în decubit dorsal pe pat şi o rog să stea relaxată.
După terminarea examenului electrocardiografic, ajut pacienta să se îmbrace şi o conduc
înapoi la salon pe căruciorul rulant.
- eventuala stare de nelinişte sau anxietate a pacientei poate avea ca rezultat vicierea
rezultatelor
CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniţiale: U.E. ;
Vârsta: 72 ani;
Sex: M;
Stare civilă: căsătorit;
Nr. copii: 1;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Lb. vorbită: română;
Ocupaţia: pensionar;
Domiciliul: localitatea Oneşti; locuieşte cu soţia.
Gr. Sangvin AII, RH (+). Alergic la penicilină.
Data internării: 7.04.2006 (prin Urgenţă)
Diagnostic: HTA stadiul III
Motivele internării: dureri precordiale, vertij, cefalee, dispnee.

Stabilirea legăturii cu pacientul: în prima zi de stagiu şi a doua zi de la internarea
pacientului.
Mod de comunicare: comunicare verbală eficientă. Poate da toate relaţiile necesare.
Semne subiective: dureri precordiale, sufocare, ameţeli, cefalee.
Semne obiective: TA=180/100 mmHg, stare generală alterată, tegumente palide, edeme
gambiere.
HTA din 1977
Angor instalat din 1995
Bypass coronarian 1996
Diabet zaharat tip II 1995 (tratament cu insulină din 2002)
Fibrilaţie atrială 2000
AVC embolic 2000
Antecedente heredocolaterale
Mama decedată la 55 ani de cancer gastric.
Tatăl decedat la 42 de ani.
Condiţii de viaţă: locuieşte la bloc într-un apartament cu 2 camere cu soţia în condiţii
bune.
Comportament: nu a fumat niciodată. Consumă cafea şi a renunţat acum 8 ani la alcool.
Obişnuinţe alimentare: regim hipoglucidic şi hiposodat.
Aspect fizic: T=1,67m, G=80kg
ISTORICUL BOLII:
Pacientul suferă de HTA din 1997, este anginos, diabetic şi cu obstrucţie obliterantă din
1995 cu bypass aorto-coronarian, în fibrilaţie atrială cronică din 2000 cu un AVC emolic
din 2002 cu severe decompensări cardiace în ultimii 2 ani, cu crize anginoase prelungite.
Se internează în 7.04.2006 prezentând dispnee de decubit, durere precordială, ameţeli,
cefalee. Are şi o viroză respiratorie.
Pacientul: UE, 72 de ani

ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientului am constatat că acesta are perturbate
următoarele nevoi:
Nr.
1.
De a evita pericolele Circulaţie şi respiraţie inadecvată Valori crescute ale TA, glicemiei
2.
De a avea o bună respiraţie şi circulaţie Circulaţie deficitară, HTA Vertij, cefalee,
oboseală, dispnee
3. De a elimina Eliminare deficitară Edeme ale gambelor
4. De a se deplasa şi a avea o bună postură Circulaţie inadecvată Dureri la nivelul
membrelor inferioare, deplasare îngreunată
5. De a se alimenta Regim hiposdat Inapetenţă
- de ordin biofizic: vârsta, sexul, organism predispus, efort fizic, alimentaţie, boli
preexistente, retenţie de apă în organism;
- de ordin socio-cultural: lipsa cunoaşterii;
- de ordin psihologic: stress, situaţie de criză.

= Diagnostic de nursing =
1. a.Actual
HTA cauzată de efortul fizic manifestată prin dureri precordiale, dispnee, cefalee,
palpitaţii.
b.Potenţial
Pericol de şoc respirator, AVC dacă nu se intervine pentru scăderea TA.
2. a.Actual
Dificultatea de a-şi păstra sănătatea cauzată de cresterea glicemiei peste valorile normale
şi HTA manifestate prin vertij, cefalee, oboseală, hiperglicemie.
b.Potenţial
Pericol de comă diabetică dacă nu se intervine pentru scăderea glicemiei.

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respira-ţia
d. s. Tensiunea
arterială Diureză Scaun Greutatea
8.04 36,8 36,3
°C 75 72
p/min. 17 18
resp/min 18/10 17/10
mmHg 2100 ml 1 | 72 kg
9.04 36,5 36,8
°C 77 77
p/min. 16 17
resp/min 15/8 14/8
mmHg 2000 ml 1 | 71 kg
10.04
36,7 37
°C 74 70
p/min. 19 17
resp/min 13/7 13/8
11.04
36,8 37
°C 73 74
p/min. 19 16
resp/min 13/8 13/7
mmHg 1800 ml 1 / 70 kg

GRAFIC
Ziua
8.04 9.04 10.04 11.04
Zile de boală
1
2
3
4
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36

ale analizelor
8-11.04 Glicemie
Ionogramă serică
Na
K
TGP
Uree
Creatinină
Colesterol
HDL col
LDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
Hemocultură:
Reacţie
Albumină
Sediment
E.K.G.
EX. F.O. 216 g ‰
135,4
6,41
11 UI
590 mg %
1,9 mg/100mL
204 mg/100mL
43 mg %
129,2 mg %
4.890.000/mm3
27%
21 mm / 1 h
160.000
acidă
absent
Sub 10.000 70 – 120 mg/100mL
137-152 mg/100ml
3,8-5,44 mg/100mL
0-40 UI
20 – 140 mg/100mL
0,6 – 1,1 mg/100mL
120 – 200 mg/100mL
8,5 – 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 – 12/h
150.000 – 300.000/mm3
absent


medicamentului
8 – 11.04 1.FUROSEMID
2. DIGOXIN
3.TROMBOSTOP
4. PIAFEN 1 f
1+1+0
1tb
1+0+0
½ tb
3tb
1+1+1 intravenos
oral
oral
oral
1.diuretic
2. tonicardiac
3. anticoagulant
4. analgezic

ALIMENTAŢIA
8.04
Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
13: Supă de legume cu fidea, sarmale de post
16: 250 ciorbă de zarzavat
50 gr. budincă dietetică
1920
Pacientul serveşte masa activ la sala de mese
9.04
Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
12: Supă de zarzavat cu fidea, pilaf cu carne de pui
1432
10.04 Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, o felie de pâine cu margarină
1130 Supă de zarzavat, varză
1100
11.04 Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, o felie de pâine cu margarină
13: Ciorbă de fasole
1200

8.04 – 9.04
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a elimina Circulaţie deficitară, HTA manifestată prin cefalee, vertij, dureri
precordiale, palpitaţii.
Dificultatea de a-şi păstra sănătatea manifestată prin valori crescute ale TA şi glicemiei.
Eliminare deficitară manifestată prin edeme, dureri la nivelul membrelor inferioare.
Pacientul să prezinte TA în limite normale. Pacientul să aiba o respiraţie normală.
Pacientul să prezinte glicemia in limite normale
Pacientul să nu mai prezinte edeme şi dureri Asigur repaos in poziţie semişezândă,
înregistrez funcţiile vitale, administrez tratament medicamentos, asigur confortul fizic şi
psihic, o pregătesc pt examenele fiziologice
Tratez rănile de la nivelul gambelor, ajut pacientul să se alimenteze, ajut la crearea unui
regim corespunzător, înregistrez funcţiile vitale, administrez tratamentul medicamentos,
fac educaţie sanitară cu pacientul. În urma administrării tratamentului, TA a mai scăzut.
Nu mai prezintă dureri şi palpitaţii, pacientul stă în poziţie semişezândă. Persistă
edemele.
10.04
-
11.04
Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Nevoia de a avea o bună postură Dificultate în a se alimenta manifestată prin inapetenţă.
Circulaţie inadecvată manifestată prin edeme şi dureri ale membrelor inferioare.

Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic, să nu mai prezinte răni la nivelul gambelor.
Pacientul a înţeles importanţa informaţiilor în ceea ce priveşte alimentaţia şi urmează cu
stricteţe regimul alimentar. Prezintă FV în limite normale. TA=13/8, P=66, R=17
EVALUARE FINALĂ
Pacientul UE în vârstă de 72 de ani a fost internat in 8.04.2006 prin serviciul Urgenţă
prezentând cefalee, ameţeli, TA=180/100.
Este cunoscut cu afecţiuni cardiace, cu operaţie de bypass aortocoronarian, HTA
esenţială stadiul III, AVC embolic, diabet zaharat tip I.
Pe parcursul stagiului practic am urmărit evoluţia pacientului începând din data de
8.04.2006 până pe 11.04.2006. În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor
specifice pacientul prezintă stare ameliorată stabilă. Edemele s-au diminuat, durerile s-au
estompat.
Pacientul ramâne internat pentru tratament şi supraveghere medicală.
Aport personal:
- înregistrarea funcţiilor vitale;
- administrarea tratamentului medicamentos;
- însoţirea pacientului la examene paraclinice;
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
- educaţia sanitară a pacientului;
- alimentaţia pacientului;
- supravegherea pacientului.

Tehnică de lucru: INSTRUIREA PACIENTULUI PRIVIND
REGIMUL HIPOSODAT
Definiţie: Reprezintă modul de tratare al pacientului prin alimente corespunzătoare, care

favorizează procesul de vindecare şi cu rol în prevenirea complicaţiilor.
Scop: - alimentarea pacientului activ la sala de mese, cu regim corespunzător bolii.
Pregătirea materialelor: - halat de protecţie, bonetă;
- faţă de masă, şerveţele, tavă, tacâmuri, farfurie, alimentele: pacheţel de 50 gr margarină
vegetală, 2 felii de pâine prăjită 100gr; cană cu ceai 250ml.
Pregătirea psihică a pacientului: - anunţ pacientul să vină la sala de mase după ce l-am
întrebat de preferinţele alimentare şi explicându-i totodată alimentele permise.
Pregătirea fizică a pacientului: invit pacientul să se spele pe mâini.
Tehnică:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, pregătesc masa la sala de mese, pe care aşez faţa de
masă, la mijlocul mesei o vază în care am pus o floare; aşez farfuria cu 2 felii de pâine,
cuţitaş, linguriţă, cană cu ceai, pacheţelul cu margarină, dulceaţă aşezându-le cât mai
estetic şi plăcut;
- după ce pacientul a terminat de servit îi recomand să se spele pe mâini şi să facă puţină
mişcare, plimbându-se pe hol.
- observ alimentele pe care pacientul le-a consumat şi notez în foaia de alimentaţie
cantitatea ingerată; transport vesela la oficiu, aerisesc şi curăţ sala de mese.
Accidente şi incidente
- servirea alimentelor prea reci sau prea fierbinţi creează refuzul pacienteului;
- nerespectarea condiţiilor de igienă prin servirea mesei de către pacient cu mâinile
murdare poate duce la hepatită sau alte boli digestive.
Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

asupra pereţilor arteriali.
Valori normale: 20 – 50 ani: 115 – 140/ 75 – 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare, sistolice (maxima) şi diastolice (minima).
Pregătirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

de vată, alcool, pix albastru, foaia de temperatură a pacientului.
Pregătirea psihică a pacientului: - anunţ pacientul şi îi explic tehnica, îi cer acordul.
Pregătirea fizică a pacientuli: - repaus de 15 minute înainte de măsurare, îl rog să se aşeze

în decubit dorsal, cu braţul stâng în extensie, verific integritatea tegumentului.
Tehnică:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului cu un tampon de vată îmbibat în alcool
sanitar, aplic manşeta tensiometrului pe braţul pacientului, fixez membrana stetoscopului
pe artera humerală sub marginea inferioară a manşetei, introduc olivele stetoscopului în
urechi, pompez aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc, până la dispariţia
zgomotelor pulsatile;
- decomprim progresiv aerul din manşetă, prin deschiderea supapei, până când percep
zgomotul arterial (TA maximă), reţin valoarea indicată de acul manometrului, în
momentul când zgomotele dispar, acestea reprezintă TA minimă;
- mă ocup de pacientă şi o învelesc.

- notez pe foaia de temperatură valoarea obţinută 115/70mmHg;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului după care mă spăl pe mâini.
Accidente şi incidente: - întreruperea circulaţiei prin strângerea prea tare a manşetei;

- dacă pacienta este agitată şi nu stă în repaus duce la modificarea reală a valorii.
Tehnică de lucru: INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Definiţie: Injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice în circulaţia venoasă.
Materiale necesare: manuşi sterile, taviţă renală, seringi sterile, ace sterile, tampon de
vată cu alcool.
Pregatesc pacientul psihic, explicându-i tehnica şi scopul acesteia şi fizic rugându-l să se
aşeze pe un scaun.
Tehnica: pentru alegerea locului în efectuarea puncţiei venoase examinez atent ambele
braţe ale pacientului pentru a observa calitatea şi starea anatomică a venelor; evit
regiunile care prezintă procese recuperative, dermite, eczeme, nevralgii. Aspir
medicamentul din fiolă după care schimbăm acul cu unul de lumen mai mic şi aplicăm
garoul; aleg locul puncţiei şi il dezinfectez; menţin braţul pacientului înclinat in jos;
patrund cu acul montat la seringă in lumenul vasului; după ce am patruns cu acul in
lumenul vasului, schiţez o uşoară mişcare de aspirare pentru a verifica poziţia acului;
desfac garoul cu mâna stangă.- menţin seringa cu mâna dreaptă fixând indexul şi
medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apăs pistonul, introducând soluţia lent.
Complicatii posibile
- durere = la înţeparea pielii, am grijă ca pacientul să nu mişte braţul;
- embolie gazoasă = introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul pacientului;
- hematom şi revărsări sanguine = prin străpungerea venei sau retragerea acului
menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut;
- interzis a se puncţiona vena din nou după formarea hematomului;
- tumefierea bruscă a tesutului perivenos şi paravenos= revărsarea substanţei in afara
venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;
- flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei; se
manifestă prin durere vie;
CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniţiale: N.C.; Vârsta: 79 ani; Sex: F;
Stare civilă: căsătorită; Nr. copii: 2;
Religie: ortodoxă; Naţionalitate: română;
Lb. vorbită: română; Ocupaţia: pensionară; Domiciliul: localitatea Oneşti; locuieşte cu
soţul
DIAGNOSTICUL: HTA ESENŢIALĂ stadiul II
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

- alcool: neagă consumul de alcool;
- cafea: nu consumă;
- tutun: nefumătoare.
greutate: 85 kg; înălţime: 1,51 cm; TA = 160 / 120; puls = 74 bătăi / min.;
resp. = 18 r / min.; tº = 36,6 ºC
MOTIVELE INTERNĂRII:
- dispnee la eforturi mici;
- ortopnee;
- tuse seacă;
- durere la nivelul membrelor inferioare;
- ameţeală.
Antecedente heredo-colaterale:
mama = decedată la 90 ani – nu ştie cauza;
tata = decedat la 62 ani – afecţiuni cardiace ;
o soră: 66 ani – afecţiuni cardiace ;
2 copii aparent sănătoşi.
Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM = 46 ani, S = 3, A = 1, N = 2
- 1938 (16 ani): apendicectomie
- 1962 (40 ani): HTA
- 1985 (63 ani): varice membrele inferioare
- 1990 (68 ani): HTA ESENŢIALĂ, angină pectorală
- 2000 (79 ani): HTA ESENŢIALĂ hipercolesterolemie, obezitate gr.III
ISTORICUL BOLII:
Pacienta în vârstă de 79 ani cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice
şi diagnosticată cu HTA de aproximativ 40 ani; în ultima vreme prezintă dispnee la
eforturi mici, ortopnee, tuse seacă, durere la nivelul membrelor inferioare şi ameţeli până
la pierderea cunoştinţei, motiv pentru care a solicitat consultaţia medicală.
Pacienta: NC, 79 de ani

Diagnostic clinic: HTA ESENŢIALĂ stadiul II
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat că aceasta are perturbate
următoarele nevoi:
Nr.
1.
A respira şi a avea o bună circulaţie - circulaţie şi respiraţie deficitară, HTA Valori
crescute ale tensiunii arteriale
2.
De a evita pericolele - dificultatea de a-şi păstra sănătatea Posibilitatea apariţiei
complicaţiilor
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni - insomnie, agitaţie, nelinişte - Odihna insuficientă
calitativ şi cantitativ
4. Nevoia de a învăţa - cunoştinţe insuficiente - Cunoştinţe insuficiente asupra bolii.
- de ordin biofizic: vârsta, sexul, organismul predispus, alimentaţie;
- de ordin psihologic: stres, nelinişte situaţia materială, familia;
- de ordin sociologic: schimbarea modului de viaţă, imposibilitatea de a urma dieta;
- lipsa cunoaşterii: cunoştinţe insuficiente despre boală şi complicaţiile ei.

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respiraţia
d. s. Tensiunea
arterială Diureză Scaun Greutatea
8.05 36,8 36,5
°C 60 61
p/min. 18 18
resp/min 18/10 17/10
mmHg 1500 ml 1 /1 | 85 kg
9.05 36,9 36,3
°C 60 65
p/min. 19 17
resp/min 17/9 15/8
10.05
36,4 37
°C 65 62
p/min. 18 16
resp/min 13/8 14/7
mmHg 1500 ml 1 | 84 kg
11.05
36,5 36,2
°C 64 63
p/min. 18 1
resp/min 15/8 13/7
mmHg 1800 ml 1 | 85 kg

GRAFIC
Ziua
8.04 9.04 10.04 11.04
Zile de boală
1
2
3
4
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36


ale analizelor
8-11.05 Glicemie
Ionogramă serică
Na
K
TGP
Uree
Creatinină
Colesterol
HDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
E.K.G.
EX. F.O. 110 g ‰
115,4
5,42
28 UI
180 mg %
0,8 mg/100mL
210 mg/100mL
42 mg %
5,010.000/mm3
39%
20 mm / 1 h
1850.000
70 – 120 mg/100mL
137-152 mg/100ml
3,8-5,44 mg/100mL
0-40 UI
20 – 140 mg/100mL
0,6 – 1,1 mg/100mL
120 – 200 mg/100mL
8,5 – 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 – 12/h
150.000 – 300.000/mm3

medicamentului
8 – 11.05 1.FAMOTIDIN
2. TERTENSIF
3. CRADIL
4. ATENOLOL 1 cp
0+0+0
1tb
1+0+0
3tb
1+1+1
2tb
1+0+1 oral
oral
oral
oral
1. inhiba secretia acida gastrica
2. antihipertensiv
3. antianginos
4. antihipertensiv betablocant
ALIMENTAŢIA
8.05
Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
13: ciorbă de legume
16: iaurt dietetic
1450
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese
9.05
Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
12: supă de zarzavat , peşte slab
1500
10.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu lapte, o felie de pâine cu margarină
1130 Supă cu găluşte. Fructe (un măr) 1200
11.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu ceai, o felie de pâine cu margarină
13: carne fiartă cu cartofi natur
1600

8.05 – 9.05
Nevoia de a evita pericolele
Circulaţie deficitară, HTA manifestată prin ameţeli, dureri precordiale.
Dificultatea de a-şi păstra sănătatea manifestată prin valori crescute ale TA şi obezitate.
Pacienta să prezinte TA în limite normale. Pacienta să aibă o respiraţie normală. Pacienta
să prezinte glicemia in limite normale.
Pacienta să nu mai prezinte edeme şi dureri. Înregistrez funcţiile vitale. Administrez
medicaţia prescrisă famotidin, tertensif, cradil, atenolol). Pregătesc pacienta pentru
efectuarea EKG-ului. Însoţesc pacienta la plimbari, la sala de mese, urmăresc modul de
alimentare şi respectarea regimului.
Sfătuiesc pacienta să se acomodeze cu mediul spitalicesc, ajut la crearea unui mediu de
siguranţă.
Alcătuiesc un regim adecvat afecţiunii. În urma tratamentului medicamentos tensiunea
arterială a pacientei a revenit în limite normale.
10.05
-
11.05 Nevoia de a se deplasa şi a avea o bună postură
Nevoia de a fi curat şi îngrijit Deplasare greoaie şi postură inadecvată manifestată prin
dureri la nivelul gambelor.
Pacienta să încerce să mai slăbească şi să-şi respecte regimul pentru a avea o deplasare
mai bună Pacientul a înţeles informaţiile cu privire la alimentaţie şi prezintă interes
pentru sfaturile primite.

EVALUARE FINALĂ
Pacienta NC în vârstă de 79 de ani a fost internată in 7.05.2006 prin serviciul Urgenţă

prezentând dispnee, ortopnee, tuse seacă, durere la nivelul membrelor inferioare şi
ameţeli.
Este cunoscută cu cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice şi
diagnosticată cu HTA de aproximativ 40 ani.
Pe parcursul stagiului practic am urmărit evoluţia pacientei începând din data de
8.05.2006 până pe 10.05.2006. În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor
specifice starea pacientei s-a îmbunătăţit. Pacienta se externează urmând să se prezinte la
control după 21 de zile timp în care ea va urma tratament şi regim igieno-dietetic.
Aport personal:
- înregistrarea funcţiilor vitale;
- adminstrarea tratamentului medicamentos;
- însoţirea pacientei la examenele paraclinice;
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
- educaţia sanitară a pacientei;
- alimentaţia pacientei;
- supravegherea pacientei;

Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA NR DE RESPIRAŢII PE MINUT

Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientei.
Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaia de temperatură.
Pregătirea psihică a pacientei: nu o înştiinţez de această tehnică deoarece respiraţia este
un proces controlat conştient.
Pregătirea fizică a pacientei: poziţionez pacienta cât mai confortabil în pat, o las în repaos
fizic şi psihic şi îi sugerez să încerce să adoarmă.
Tehnică: Când pacienta este foarte linistită, mă aşez pe un scaun în apropierea patului.
Pregătesc ceasul cu secundar şi număr respiraţiile timp de 1 minut (număr inspiraţiile,
mişcările de ridicare a peretelui toracic).
Notez valoarea obţinută în foaia de temperatură cu pix verde, fiecare căsuţă reprezentând
doua respiraţii.
Reorganizarea locului de muncă: aşez foia de temperatură în foia de observaţie.
Mă spăl pe mâini.
Supraveghez în continuare pacienta.
Dacă informez pacienta despre tehnică aceasta şi-ar putea modifica numărul de respiraţii.
Dacă pacienta nu este liniştită sau dacă înregistrez numărul de respiraţii după ce pacienta
a făcut un efort numărul de respiraţii pe minut va fi mai mare decât valoarea reală.
Dacă nu cronometrez exact un minut, valoarea obţinută va fi eronată.
Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TEMPERATURII CORPORALE

Scop: aflarea temperaturii corporale a pacientului comprataiv cu valoarea normală a
temperaturii.
Materiale necesare: termometru maximal, casoletă cu tampon de vată şi comprese sterile,
alcool sanitar, tăviţă renală, foaie de temperatură şi pix albastru.
Pregătirea pacientului: psihică: îi explic scopul şi necesitatea tehnicii şi îi cer acceptul.
fizică: poziţionez pacienta în decubit dorsal, urmăresc integritatea tegumentelor.
Tehnică: mă spăl pe mâini, iau termometrul din borcanul cu cloramină, îl sterg cu o
compresă sterilă, îl scutur şi verific nivelul mercurului. Şterg axila pacientei cu prosopul
personal şi aşez termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele.
Rog pacienta să menţină termometrul 5 minute apoi citesc gradaţia la care a ajuns
mercurul pe care o notez în foaia de temperatură.
Reorganizarea locului de muncă: spăl termometrul cu apă şi săpun, îl clătesc la jet de apă,
îl şterg cu o compresă şi îl aşez în borcanul cu soluţie de cloramină 5%.
Prezenţa unui proces inflamator local (flegmon) poate da o hipertermie locală.
Spargerea termometrului dacă pacientul se ridică sau adoarme.
Dacă nu se verifică nivelul mercurului înainte de tehnică, poate da valori eronate.

Tehnică de lucru: MASURAREA ŞI NOTAREA DIUREZEI
Definite: Diureza este cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, cu valori cuprinse între
1200-1800 ml. Peste 1800 ml se numeste poliurie.
Se va urmări: aspectul, culoarea, cantitatea, densitatea, pH, numărul de micţiuni.
Scopul: -determinarea cantităţii de urină din 24 ore pentru a vedea dacă pacienta este
echilibrată hidroelectrolitic.
Materiale necasare: -materiale pentru toaleta organelor genitale: apă şi săpun, vase
cilindrice gradate, cu gât larg, foaie de temperatura, pix cu culoare albastră. Pregatirea
pacientei: -psihic: o informez despre scopul recoltării, manevrele de execuţie şi ii cer
acceptul.
-fizic: toaleta organelor genitale înainte şi după micţionare.
Tehnica propriu-zisă: - mă spăl pe maini !
-încep colectarea urinei după un program fix-ora 8 dimineata. După ce pacienta îşi
efectuează toaleta organelor genitale o invit sa urineze, măsor cantitatea obţinută după
care arunc produsul acestei emisii.
-începand cu a II-a micţiune o colectez în vasul cilindric gradat incluzând şi prima emisie
din ziua urmatoare.
-citesc gradaţia cilindrului=950 ml, culoarea inchisă, numărul de mictiuni-8
Notarea diurezei: -notarea grafica: pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură; se
socotesc 100 ml urină.
-se notează grafic cu pixul cu albastru sub formă de coloană ce are haşurată numai partea
superioară ce corespunde cantităţii de urină a zilei respective.
Reorganizarea locului de muncă: -vasele în care se recolteaza urină se depozitează în
încăperi răcoroase pentru a preveni descompunerea urinei.
-la urină recoltata se adaugă cateva picături de Tymol pentru a împiedica procesele de
fermentaţie, dar nu modifică reacţia chimică.
Accidente şi incidente: -citirea greşită a gradaţiei care indică urină din 24 de ore.
-colectarea urinei folosind o tehnică greşită dă valori eronate ale cantităţii.
-spargerea vasului colector prin lovire.
BIBLIOGRAFIE

New Microsoft Word Document

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

New Microsoft Word Document

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALTE DOCUMENTE

Noi tehnici de detectare a cancerului

INSPECTORATUL sCOLAR NEAMŢ

2. Faza de convulsii tonice,

- capul executa miscari de

De obicei, sub tratament, crizele se

Trebuie subliniate trei directii

Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4

Se va face în sectia ATI sau în

Nasterea pe cai naturale daca este

- s-a imobilizat gravida (i s-a pus

- am supravegheat atent pacienta,

- am creat un mediu de siguranta

- am instalat pacienta în pat,

- am facut bilantul ingesta-excreta,

- am efectuat o riguroasa toaleta

- am explorat preferintele pacientei

- am cerat un mediu ambiant,

- am învatat pacienta sa efectueze

Pacienta D.R., internata în sectia

- am cerat un mediu ambiant,

- am masat pacienta pe membrele

- am ajutat pacienta sa-si mentina

- am efectuat toaleta cavitatii

- am explicat pacientei necesitatea

- am linistit pacienta cu privire la

Interventii cu rol propriu

- am cerat un mediu ambiant,

- am explorat preferintele pacientei

- i-am dat explicatii privind boala

Pacienta P.O., internata de urgenta

- am creat un mediu de siguranta

- am asigurat o pozitie adecvata

- am îndepartat secretiile nazale

- am facut zilnic bilantul ingesta-

- am facut zilnic bilantul ingesta-

- am creat un mediu care sa-i

Pacienta G.M., în vârsta de 36 ani,

Pregatirea psihica a bolnavului

Introducerea lenta si continua,

• Gheorghe Mogos - "Compediu de

PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENŢILOR ŞI

DIAGNOSTICUL: HTA ESENŢIALĂ stadiul III

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientat temporo-spaţial.

Pacienta: HS, 56 de ani

Pacienta: HS, 56 de ani

FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

Pacienta: HS, 56 de ani

Ziua 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01

Pacienta: HS, 56 de ani

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normale

Pacienta: HS, 56 de ani

Data Medicaţia Doza /24 h

III cp. 1+1+1 -per os cu un pahar de apă

-per os cu apă 1.scade excitabilitatea crescută a inimii

Regim hiposodat P: O felie pâine prăjită

Pacienta serveşte masa activ la sala de mese.

Regim hiposodat D: 200 ml lapte

Regim hiposodat Ora 10: 4 biscuiţi

Data Nevoia perturbată Probleme şi manifestări Obiective

Nevoia de a se odihni Pacienta nu respiră corespunzător, prezintă dispnee, polipnee,