Sunteți pe pagina 1din 7

Hipertrofia atriala stanga

Unda P are 2 cocoase, iar in deriavia V1 aspect cu o deviatie pozitiva si negativa.

Hipertrofia atriala dreapta:


cauze: condotii in care atriul drept este suprasolicitat prin resitenta sau volum

Criterii electrocardiografice de diagnostic:

- Plan frontal unda P ampla > 3mm este ascutita, ingalta in D2, D3 si aVF, dar cu durata normala.
Unda P este inalta mai ales in DII.

Hipertrofia ventriculara stanga ( HVS)

Cauze:

- suprasolicitarea de volum sau rezistenta a ventriculului stang

- Valvulopatiile orificiului aortic

- Insuficienta mitrala

- Hipertrofii idiopatice sau nutritionale ca in boala beri-beri ( deficienta de Vit B1)

- Cardiopatii congenitale cu interesarea ventriculara stanca, boli cirinariene, carioniopatii

- Normal dupa o perioaca sustinuta de exercitiu fizic

Criterii electrocardiografice de diagnostic:

- Cresterea amplitudinii undei principale a complexului ORS, cel mai amplu R ( sau S), depasind
1,6mV.

- Unde ample in V5-V6 si unde S ample in V1-V2

- Intarzierea deflexiunii intrinsecoide in V5-V6 peste 0.045 , dar fara a depasi 0,06s.

- Calculul indicelor de hipertrofie ( indice Sokolov-Lyon: RV5 sau RV6 + SV1 sau SV2 . 35mm) sau
R>27mm in V5 sau V6 indica HVS

- Devierea exei electrice spre stanga ( -300 sau mai mult)

- Baza ( durata) complesului QRS este moderat largita


Hipertrofia ventriculara dreapta ( HVD)

Cauze:
- afectiuni care suprasolicita ventriculul drept prin rezistenta sau volum ( stenoza mitrala, bronsiectazie,
tuberculoza)

- Malformatii congenitale

- Sindroame nutritionale

Criterii electrocardiografice de diagnostic:

- Derivatia axei electrice spre dreapta. Peste =110, in absente unui defect de conducere
intraventricular

- Unde R dominante in precordialele drepte ( V1-V2)

- Subdenivelarea segmentului ST

Hipertrofia biventriculara

Cauze:

- Cardiopatii congenitale

- Cardiomiopatii

- Hipertensiune arteriala

- Boli coronariene

- Insugicienta mitrala

- Valvulopatii aortice

Fortele stangi si drepte sunt opuse , predominand de regula cele ale ventriculului stang. Echilibrul HVS si
HVD poate sa anuleze fortele electrice rezultand un vector QRS norma. Cresterea fortelor VD ppoate
anula unele dintre cele ale VS, rezultand pierderea criteriului QRS pentru HVS.

Tulburari de conducere
- Pe o ramura determina bolocul de ram complet ( major)

- Dificultatea propagarii stimulului blocul de ramura incomplet ( minor)

Blocul de ram poate fi:

- intermitent

- Tranzitor

- Permanent

- Dependent de frecventa cardiaca cu aparitie la ritmuri accelerate

Este afectata atat repolarizarea cat si depolarizarea

Cauze:

- Cardio[patii organice ( ischemica, congenitala, cauculare, hipertensica)


cardiomiopatii

- Cardiopatii infraclinice

- Cord pulmonar cronic

Clasificare:

- Dupa nivelul unde se produce tulbutatea de conducere, blocurile intraventriculare pot fi:
o Blocuri de ramura
o Blocuri de filete sau fascicule
o Blocuri bi sau trifasciculare

Blocul complet de ram stang:

Cauze:

- La varstnici

- Brusc sugereaza infarctul de miocard acut anterosepta

- Rar, lues, miocardite, tumori cardiace, boli cardiace congenitale


Criterii de diagnostic: durata complexului QRS > 0,12s. axa electrica deviata la stanga sau intermitenta;
devierea stanga extrema presupune asocierea unei blocari a fasciculului anterior, iar devierea la
dreapta. Deflexiunea intrinsecoida ( timpul cuprins intre inceputul undei R la linia izoelectrica; normla
sub 0.05 sec) apare tardiv in V5-V6 . 0,08 s).

Diagnostic diverential BRS:

- sindrom WPW tip B

- Tulburari de conducere intraventriculare nespecifice

Blocul complet de ramura dreapta ( BRD)

Cauze:

- Suferinte coronariene

- Hipertensiune arteriala

Cristeii de diagnostic: unde S ese larga, impastata in 1, aVL, V5-V6. Baza compelxului QRS este mai mare
de 0,12s. unda R este ampla , larga, cu aspect crestat ( acelasi aspect ca in BRS).

BLOCURILE FASCICULARE

Nu se produce un blocaj al impusului ci determina modificari ale axului electric.

Cauze: administrati de med, cardiomiopatii, HT, in timpul unor manevre interventionale. Complexul QRS
are baza normala.

HEMIBLOCUL POSTERIOR STANG:

Se deviaza axa la drepata, QRS are durata norala, este absenta hipertrofia ventriculara dreapta.

BLOCUL BIFASCICULAR:

Blocare concomitenta a conducerii in ramul drept si intr-unul din cel e 2 ramuri stangi. Necesita stimulare
cu pacemaker.

Cauze: hipercalemia. Hiperpotasemia, dupa cateterismul cardiac, in micardite, in timpul interventiilor pe


cord.

Criterii de dgn:

- Hemibloc stang posterior asociat blocului de ram drept => bloc atrioventricular total
BLOCUL TRIFASCICULAR:

Blocarea ramului drept si a celor 2 stangi.

Criterii de dgn:
- aspect de bloc de ram drept, cu hemibloc stang posterior. Complexul QRS are baza largita. Evolutia este
catre BAV.

SINDROMUL DE PREEXCITATIE ( wpw)

Existenta unor conexiuni anormale care sunteaza stimului. Caile accesorii Av sunt :

- fasciculul Kent: venind din atrii se impalnteaza direct in masa musculara ventriculara contractila
depolarizand-o partial si precoce

- Fascicul James: conecteaza atriul de zona distala a nodulului AV sau de fasciculul HISS si induce o
deploarizare precoce.

- Fasciculul Mahaim:

Cauze:

- Cord indemn

- Boala Ebstein

- Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

- Prolapsul de valva mitrala

- Boli congenitalecardiace

- Cateterism cardiac

- Tireotoxicoza

EKG: intervalul P-R este scurtat sub 0,12 sec, complexul QRS incepand inca de pe ramura descendenta a
undei P. compelxul QRS incepe cu o unda lenta ( unda delta).

Clasificare:
tip A:

- Fasciculul aberant se insera posterior la baza ventirculului stang, unde produce o depolariza
Tip B:

- Axa electrica deviata la stanga

Tip C:

- Unda delta negativa in D1, V5, V6 si pozitiva in

EKG:
- interval P-R scurt. Absenta undei delta. Compex QRS normal ca amplitudine si precoce

Blocuri AV:
- Tranzitorii

- Intermitente

- Permanente

Blocarea stimulului elaborat de la nivelul sinusului atrial ce nu poate fi transmis, nu activeaza atriile.

Blocul sino-atrial de grad II:

- Intervale P-R sunt identice si normale la fiecare ciclu

Blocul sino-atrial de grad III:


- absenta undelor P si a complexelor QRS pentu perioade variabile de timp;

BAV de gradul I alungirea intervalului PR la 0,21 sec, sau mai mult cu pastrarea conducerii tuturor
impulsurilor atriale la ventriculi.

BAV de gradul II perioada Luciani-Wenkebal.

Semnificatie clinica:
- bolnavii pot prezenta: palpitatii, vertij, tulburari de vedere. Convulsii.

EKG: activitatea atriala de tip sinusal. Fibrilatie flutter sau tahicardie atriala.

TULBURARAI IN FORMAREA SI ELABORAREA INPULSULUI MOTOR AL INIMII: