FIMOZA

Def: -strimtorarea congenitala a orificiului preputial

-frecvent intilnita la nastere

-evolutia ulterioara duce la marirea orificiului preputial-descoperirea glandului

-pot exista si fimoze castigate, la copii cu preput foarte lung si strimt la virf-mucoasa
balanopreputiala se inflameaza=balanopostita (mictiuni dureroase, usturime, preputul se
inroseste)

-fenomenele inflamatorii pot ceda in timp, dar repetarea lor duce la fibrozarea
preputului rezultind un inel cicatriceal ce impiedica decalotarea.

Tratament:

-fimoza=rar o urgenta

-retentia de urina datorita unei fimoze-cedeaza la o baie calda prelungita

-dupa reducerea inflamatiei=TRATAMENT OPERATOR daca nu se poate face o decalotare a

glandului

-decalotarea partial cu stilet butonat sau pensa Halstead

Tratament chirurgical:

-prin debridare dorsala sau circumcizie

a.)debridarea dorsala

-sectionarea canalului preputial longitudinal

-suturare transversal a buzelor plagii

1.
-Duhamel a propus sa se treaca preputul in parafimoza, sectionare longitudinal 6-10 mm,
inelul cicatriceal trecut indaratul coroanei glandului si apoi suturata transversal incizia in
romb.

-antibiotic local

-recalotarea glandului

-bai fierbinti timp de citeva zile pina la disparitia edemului preputial

-zilnic decalotarea si ungerea glandului

b.)circumcizia

-indicata in fimozele foarte strinse cu inel fibroscleros

-excizia circumferentiala a partii sclerozate a preputiului

-excizia pina la 3-4 mm de sant balanopreputial

-sutura mucoasei la tegument

 PARAFIMOZA

Def: -decalotarea fortata a glandului la un copil cu fimoza

-accidentul apare la copiii cu fimoza sau la tinerii adolescent

-consecinta imediata a strangularii produsa de inelul scleros la niv.penisului=o staza

venoasa si limfatica ce duce la edematierea mucoasei si tegumentelor si tumefierea glandului

-mucoasa preputiala=palida, glandul=turgescent si rosu

Parafimoza, netratata poate ajunge la necroza si sfacelarea preputiului urmata de

hemoragie.

Parafimoza este foarte dureroasa

Tramanet:

-se incearca reducerea manuala a parafimozei prin compresiune progresiva a glandului

-reducerea parafimozei prin impinferea glandului cu policele in vreme ce indexul si mediusul

trag in directive contrara.

-incizie longitudinala la niv.inelului de strangulare

-bai calde repetate cu solutie dezinfectanta pina la disparitia edemului preputial

CHISTUL DE CORDON

Manifestarile acute ale chistului de cordon pot aparea in 2 imprejurari:

a.)-chist diagnosticat ce se acutizeaza

b.)-chis aparut brusc cu fenomene acute

Simptome:
a.) chistul diagnosticat exista:

- tumoreta rotunda sau ovoida, nedureroasa ce ocupa canalul inghinal

-chistul este net separate de testicul

-poate fi mobilizat in interiorul canalului inghinal

-marirea brusca in volum a tumoretei, aparitia durerilor, fixarea la niv.canalului=semen de

acutizare a chistului

-fenomene vasomotorii, peretii chistului sint edematiati cu mici puncte hemoragice

-daca chistul ajunge la niv.orificiului inghinal profund apar semen de iritatie

peritoneala:greturi, varsaturi, oprirea tranzitului.

Diag.diferential:

-hernie inghinala strangulate-reducere prin taxis direct, in timpul unei bai calde sau sub
anestezie

b.)chist aparut brusc:

-se poate confunda cu o hernie mica strangulate

-simptomele sint similar cu cele ale unui chis cunoscut ce se acutizeaza

-in cazul in care se intervine pentru o hernis strangulata si se gaseste un chist acutizat, nu
constitue gresala terapeutica

-chistul de cordon:numai tratament chirurgical

 TORSIUNEA DE TESTICUL

Def:rasucirea testiculului in anumite conditii anatomice ce o pot favoriza (ligamentul

suspensor mai lung decit cel obisnuit)

Anatomic exista 3 varietati de torsiune de testicul:

1.torsiunea superioara, supravaginala sau bisturnajul

2.torsiunea inferioara, intravaginala

3.torsiunea intre testicul si epididim

Simptome:

-debut brusc

-dureri violente la niv.scrotului

-tumefierea hemiscrotului

-pliurile se sterg

-tegument rosu, cald

-palparea=foarte dureroasa

-marirea de volum a aparatului epididimotesticular

-cordon ingrosat si dureros

-nu se poate reduce prin apasare tumefactia hemiscrotului

-greturi, varsaturi

-in caz de netratare creste temperature, apare un abces ce fustulizeaza

Diagnostic diferential:

-orhiepididimite acute (debut mai putin brutal, temperatura mai ridicata, cordon spermatic
neinfiltrat)
-orhita urliana

-hernia inghinoscrotala strangulate (tratament tot chirurgical ca si al torsiunii)

SEMNUL PREHN=ridicarea scrotului calmeaza durerea in orhita si o accentueaza in torsiune

Tratament:

-chirurgical

-leziunile pot fi ireversibile daca au trecut 4-6 ore de la debut

-precocitatea diagnosticului si a interventiei duce la salvarea testiculului

-incizie scrotala sai inghinoscrotala

-detorsionarea cordonului

-acoperirea testiculului cu comprese umede si calde

-infiltrarea cordonului cu novocaina

-daca testicolul isi reia coloratia va fi fixat la partea posterioara a vaginalei cu 2-3 fire

-se inchide vaginala la loc

-cind glanda nu se recoloreaza se va extirpa

TORSIUNEA HIDATIDEI TESTICULARE

Def:rasucirea pediculului hidatidei testiculare

-poate duce la necroza

Simptome:

-testiculul si epididimul=edematiat, congestionat

-hidatida=negricioasa, friabila, dura si foarte dureroasa la palpare

-semne de inflamatie si durere mai reduse

-capul epididimului=tumefiat

-durere spontana localizata la acelasi nivel

-cordon spermatic de aspect normal

-vaginala contine putin lichid

Diagnostic diferential:

-aceleasi ca si la tortiunea de testicul

Tratament:

-evolutie benigna

-preferabil trat.chirurgical

Incizie scrotala sau inghino scrotala

-legarea pediculului la baza

-se extirpa hidatida

TORSIUNILE ANEXELOR UTERINE NORMALE SI PATOLOGICE

Etiopatogenie:

-frecventa in perioada prepubertara (8-12 ani)

Mecanismul torsiunii:

a.)teoria anatomica:

-mobilitatea trompei sau existent unor trompe foarte lungi

b.)teoria mecanica:

-prin efectele produse de traumatisme produse ale peretelui abdominal

c.)teoria peristaltismului tubar:

-prin tulburarea peristaltismului se poate declansa torsiunea

d.)congestia organelor situate in micul bazin (prin staza venoasa apare axul de torsiune)

Anatomie patologica:

-frecvent pe partea dreapta

-gradul torsiunii poate varia de la o simpla tura incomplete la o torsiune foarte strinsa de 4-5
spire

-sensul torsiunii pt.anexele din dreapta=antetorsiune; pt.anexele din stringa=retrotorsiune

-macroscopic:formatiune tumorala violacee, negricioasa de volum variabil, consistenta moale

sau pastoasa

-sectionarea tumorii stabileste in unele cazuri diagnosticul:

-chist dermoid (prezenta de par, dinti, sebum sau piese osoase)

-tumoare disembrioplazica

-obligatoriu ex.histopatologic

Simptome:

-aceleasi pt.torsiunile de anexa sanatoasa sau patologica

-forma acuta: simptomatologia abdomenului acut:

a.durerea, anxietate, agitatie

b.reactie peritoneala discrete sau absenta ei

c.disociere dintre puls si temperature

d.la tuseul rectal apare o masa tumorala

-durerea=violenta in crize paroxistice

-greturi, varsaturi, paloare a tegumentelor, anxietate

-constipatie

-rar tulburari urinare

-reactie peritoneala

-leucocotoza crescuta

Diag.diferential:

-apendicita acuta

-plastron appendicular

-colica nefretica

-ocluzia intestinala

-colica hepatica

-sarcina ectopica

-chistul follicular

Evolutie si complicatii:

-poate aparea detorsionarea spontana

-cronicizare

-inchistare

-amputatie spontana prin rupture pediculului de torsiune

-tumoare resorbita

Complicatii:

-hemoragie interna

-infectii
-salpingita chistica

Tratament:

-chirurgical

-precoce pt.a evita ovariectomia

-incizie cel mai des MacBurtney

-explorarea micului bazin

-la nevoie se prelungeste incizia

-detorsionare fara salpingectomie cind leziunile nu sint avansate

-ovariosalpingectomie cind nu se poate recupera functional organul afectat

-histerectomie cu anexectomic cind leziunile intereseaza si uterul

-este bine sa se pastreze, de cite ori este posibil o parte din ovarul in cauza

-torsiunea hidatidei Morgagni (tablou clinic asemanator torsiunii de anexa)