DESMOREXIA SACRO-ILIACA

Reprezinta dezinsertia partial a ligamentului capsular al articulatiei sacro-iliace, insotita de regula

si de fractura simfizei ischio-pubiene.
Apare in timpul extragerii fortate, in cazul distociilor prin disproportie fetomaternala.
Factori favorizanti
• Infiltratia insuficienta antepartum a tesuturilor pelvine
• Angustia pelvina
• Distrofii osoase
Simptomatologie
• Decubit fortat, cu membrele posterioare dirijate inainte, departate de corp
• Sacrumul infundat intre iliumuri
• Zgomot de crepitatie osoasa la mobilizarea coxalelor
Diagnostic
• Pe baza: Simptomatologiei + Datelor anamnetice
• Pentru confirmare – ETR: Sensibilitate la nivelul articulatiilor sacro-iliace si simfizei ischio-
pubiene + Infundarea sacrumului in conductul pelvin + Mobilitate marita a coxalelor + Mobilitate marita
a simfizei ischio-pubiene
Diagnostic diferential
• Paraplegia post-partum: Lipsa durerii + Mentinerea sensibilitatii + Lipsa leziunilor
• Fracturi: Se pune in evidenta focarul de fractura (dificil in fracturile de femur, bazin – la
animalele mari)
Prognostic : Grav + Vindecarea se produce numai in cazurile usoare + Foarte frecvent se
produc complicatii datorita decubitului prelungit
Tratament
• Asigurarea confortului femelei – asternut gros, absorbant, moale, schimbat in permanenta
• Intoarcerea de pe o parte pe alta de 2-3 ori/zi si executarea frectiilor uscate pentru activarea circulatiei si
prevenirea plagilor decubitale
• Tratarea plagilor decubitale – medicatie sicativa
• Administrarea de saruri de calciu si vitamin D
• IAPA : poate fi suspendata in aparate de suspensie 10-14 zile
• VACA: poate fi suspendata in aparate de suspensie, dar numai pentru 30 min (meteorism)
• Tratamentul se va executa 8-10 zile si daca se constata ameliorari se va continua tratamentul pana la
vindecarea totala
• In caz contrar, femelele se sacrifice
• La animalele mici – terapia dureaza 20-30 zile
Profilaxia - Evitarea extragerilor fortate.

Edemul si infiltratia vulvo-vaginala

- Reprezinta complicatii ale parturitiei in care nu sunt respectate tehnicile de remediere a distociilor
- In apropierea parturitiei exista o infiltratie fiziologica a tesuturilor de la nivel vulvo-vaginal, care permit
destinderea lor in timpul expulzarii fatului
- In situatiile in care infiltratia este exagerata, diametrele conductului vaginal se reduc, ingreunand sau
chiar oprind fatarea
- Sunt intalnite mai frecvent la scroafa si mai rar la vaca si iapa
Etiologie
- La scroafa - Simpla manopera de extragere manuala a 1-2 fetusi determina aparitia unui edem vulvo-
vaginal masiv
- La vaca si iapa - Introducerea repetata a mainii si intrumentarului obstetrical pe o mucoasa vestibulo-
vaginala uscata (din cauza eliminarii rapide a lichidelor perifetale) poate determina aparitia infiltratiei si
edemului vulvo-vaginal
Simptomatologie
- Inspectie:
• Ingrosarea puternica a labiilor vulvare
• Culoare roz rosietica
- La examenul vestibulului vaginal
• Mucoasa roz-deschisa cu zone rosietice sau chiar hemoragice
- Examenul vaginal manual
• Dureros
• La scroafa nu poate fi executat datorita edemului invadant
Diagnosticul - Pe baza semnelor clinice
Prognosticul - Depinde de momentul aparitiei:
• Rezervat (sub aspectul desfasurarii normale a parturitiei) – daca afectiunea apare inainte de expulzarea
complete a fetusilor
• Favorabil – cand apare dupa terminarea expulzarii fetusilor – resorbtia edemului realizandu-se in 1-4
zile
Tratament
- Inainte de terminarea expulzarii fetusilor
- Histerotomie sau incercare de extragere manuala dupa o foarte buna lubrefiere a conductului copulator
- Dupa terminarea fatarii, resorbtia infiltratelor poate fi favorizata prin:
• Plimbarea femelei
• Aspersiuni reci la acest nivel
• Comprese reci cu Alaun 1-2 %
• Comprese cu solutie Burow
Profilaxie
- Lubrefierea permanenta a conductului copulator si a mainilor obstetricianului in timpul remedierii
distociilor.
- Evitarea manoperelor obstetricale inutile.

Leziunile vulvo-vaginale

- Apar mai frecvent la primipare

- Sunt intalnite atunci cand se incearca rezolvarea distociilor la femelele ale caror structure vulvo-
vaginale nu sunt pregatite pentru fatare
Simptomatologie
- Tumefactie si congestie locala
- Mictiuni si defecari frecvente
- Femela este nelinistita si cifozata
Complicatii
- Vaginita: Catarala sau Necrotica
- Eventratie -> leziuni profunde
- Hernia vezicii urinare -> leziuni profunde
- Fistula recto-vaginala-> leziuni profunde
- Ruptura arterei si venei vaginale – la vaca
Prognostic - Rezervat pentru reproductive datorita cicatricilor care se formeaza
Profilaxie - Extragerea produsului de conceptie dupa dilatarea complete a cervixului si a
conductului vulvo-vestibulo-vaginal
 Tratament
- Asigurarea hemostazei
• Forcipresura – exteriorizarea cervixului cu pensile Albrechtsen si apoi aplicarea de
pense hemostatice mari pe rupture
• Tamponament compresiv – mese de tifon sau panza, imbibate in solutie antiseptica sau
solutie de Alaun 1% *(astringent)
- Pensele hemostatice si tampoanele compresive se lasa 24h
- Terapie hemostatica pe cale generala
- Refacerea volemiei

Hemoragiile puerperale

• Sunt consecinta traumatismelor din timpul parturitiei

• Se pot produce la nivel: vaginal, cervical, uterin
• Contuziile vasculare, fara desirarea tesuturilor, determina aparitia hematoamelor care se produc mai
frecvent:
• In peretele vulvo-vestibular
• In ligamentele largi
a) Hemoragia vaginala
Este mai frecventa la vaca, aparand in urma:
➢ strivirii arterei vaginale intre fat si peretele osos al bazinului in cazul: • Excesului de volum
fetal • Angustiei vaginale • Insuficientei infiltrarii vaginale (in caz in care vaginul nu se mai poate
dilate)
➢ Folosirii gresite a instrumentarului obstetrical
➢ Extragerii fragmentelor osoase cu margini taioase, rezultate in urma fetotomiilor
Simptome
• Caracteristice, permitand diagnosticarea cu usurinta:
• Imediat dupa extragerea fatului apare eliminarea sangelui sub forma de jet sacadat
• La examenul vaginal – se poate palpa plaga pe peretele vaginal si artera rupta (se simte jetul
pulsatile de sange)
Prognostic - Dependent de: gravitatea hemoragiei si rapiditatea interventiei
Tratament
• Aplicarea forcipresurii – 1-2 pense hemostatice care se lasa in vagin 12 ore
• Aplicarea pansamentelor compresive (poate fi folosita si in hemoragiile capilare) – introducerea
compreselor sterile in vagin in cantitate mare
• Terapie antihemoragica – venostat, Etamsilat, vitamina K, ser gelatinat
• Refacerea patului vascular – saruri electrolitice, ser glucozat, transfuzii
• Antibioterapie
• Administrarea de ser antigangrenos polyvalent
Posibilitatea recidivelor la 10-15 zile dupa interventie, datorita eliminarii tesuturilor sfacelate –
supraveghere atenta.

b) Hemoragia interna
Poate fi: Uterina sau Intraabdominala

Hemoragia uterine este mai frecventa.

• Produsa de: traumatisme in timpul distociilor (cu dintii fatului, cu membrele fatului, cu instrumentarul
obstetrical)
• Ruperea carunculilor uterine in timpul parturitiei sau al extragerii invelitorilor fetale
• Inertia uterine – prin imposibilitatea reducerii diametrelor vaselor sanguine uterine
• Tulburari de coagulare sanguina:
• Insuficiente hepatice grave
• Toxine – derivati cumarinici – carnivore
• Erori de alimentatie – porumb siloz in cantitati mari – hipofibrinemie si trombocitopenie

Hemoragia intraabdominala – ruperea arterei Uterine / Iliace interne

• Produsa in:
▪ Torsiunea uterine
▪ Timpul cezarienei – daca nu se face detorsionarea uterului si daca se fac tractiuni pe ligamentul larg
▪ In prolapsul uterin
Simptome
• Specific hemoragiilor interne
• Apatie, mucoase palide, puls mic si filiform, tahicardie si tahipnee compensatorie, racirea extremitatilor
• Hemoragia de regula nu este observata, sangele acumulandu-se in cavitatea uterine sau peritoneala,
cantitatea mica de sange, fiind mascata de lichide perifetale
• La ETR – in timpul eforturilor de expulzare se elimina cantitati mari de sange si coagula mari
Prognostic:
• De regula, in raport cu intensitatea hemoragiei
• In rupturile vaselor mari, moartea se produce rapid Diagnostic
• Pe baza semnelor clinice
Tratament
• Imposibil de executat, in cazul ruperii arterei uterine sau iliacei interne
• Daca rupture survine in timpul histerotomiei se va executa pensarea vaselor rupte si apoi ligature lor
• Terapia antihemoragica clasica se completeaza cu administrare de:
• Ocitocina
• Ergometrina
• Transfuzii de sange
• In hemoragia cervicala:
• Solutii astringente cu: ➢ acid tanic 5-10% ➢ Alaun(piatra acra) 1-3% ➢ Perclorura de fier diluata
• Tamponament compresiv
• Coagulii sanguini din cavitatea uterine, dupa 2-3 zile vor fi in prealabil zdrobiti, apoi se va face o
irigatie uterina cu ser fiziologic sau o solutie calduta antiseptic

c) Hematoamele

- Sunt intalnite la: vaca (frecvent), iapa si scroafa

- Localizare:
• Zona: vulvara, perineala
• In interiorul bazinului (mai rar) - Sunt consecinta strivirilor de tesuturi produse de fat in timpul
expulziei, epiteliul ramanand mai mult sau mai putin intact
Hematomul vulvar si perineal - Frecvent la: iapa si scroafa (prin muscaturi produse de alte scroafe)
Simptome
- In primele 2-3 zile post partum nu se deceleaza modificari, hematomul fiind mascat de infiltratia
puternica a tesuturilor
- In urmatoarele zile se observa deformarea unei labii vulvare sau perineului
- Rare eforturi de expulzare
Evolutie
- Organizare – refractare – resorbtia serului sanguine
• Disparitia complete
• Nodul fibros
- Infectare:
• Abces
• Flegmon Tratament - Organizarea hematomului
- Evacuare – punctie sau incizie la o anumita distanta de orificiul vulvar pentru a nu se produce o cicatrice
retractile care poate influenta negative fatarile ulterioare

Ruptura cervicala

- Accident intalnit mai frecvent la vaca

- Apare in cazul:
• Distociilor prin deschidere incomplete a cervixului
• Existentei cicatricilor cervicale asociate sau nu cu excesul de volum fetal
Simptomatologie
- Continuarea eforturilor de expulzarea dupa fatare
- Aparitia sangelui in secretiile vaginale
- In leziunile profunde, instalarea socului obstetrical
- Uneori, in timpul extragerii fatului, apare un zgomot ca o pocnitura
Diagnostic
- Inspectie
- Examen vaginal
• Topografia leziunii
• Gradul leziunii
Prognostic - Vital – favorabil - Pentru reproductive – rezervat(din cauza cicatricilor cervicale
vicioase care se pot forma)
Tratament
- Asigurarea hemostazei prin:
• Medicatie antihemoragica
• Forcipresura
• Tamponament compresiv - Cel mai eficient tip de hemostaza, in acest caz, este forcipresura care se
poate realiza numai dupa exteriorizarea cervixului intre labile vulvare cu ajutorul penselor Albrechtsen -
Se aplica apoi pense hemostatice “la vedere” pe cervix, la nivelul rupturii
- Pensele sunt mentinute 24 de ore
Profilaxie - Se realizeaza prin efectuarea extragerii fatului numai dupa ce s-a realizat dilatarea
suficienta a cervixului (cervix sters)

Ruptura uterina

- Accident grav care poate pune in pericol viata femelei

- Se poate produce in timpul gestatiei sau al parturitiei
Etiopatogeneza
- In timpul gestatiei:
• Intalnita la sfarsitul gestatiei la vaca, catea, pisica
• Determinate de: traumatisme puternice, miscari bruste ale fatului, torsiune uterine( vaca)
- In timpul parturitiei:
• Distocii:
➢ In principal incrucisarea membrelor anterioare pe ceafa (manz)
➢ Perforarea peretelui uterin cu mana, instrumente obstetricale, membrele fatului (cand nu se introduce
substante lubrefiante si nu se executa o respingere corespunzatoare)
➢ Folosirea intempestiva a ocitocicelor ( cervix inchis, exces de volum fetal, angustie pelvina)
Simptome
- In timpul gestatiei:
• Modificari bruste ale starii generale: anorexie, abatere, colica, soc, hemoragie interna, peritonita
• Lichidele perifetale si fatul pot patrunde in cavitatea peritoneala
- In timpul parturitiei:
• Simptomele variaza in raport cu gradul rupturii si intensitatea hemoragiei
• In rupture de dimensiuni mici – eforturi de expulzare, scurgeri vaginale sanguinolente, in exploratie
uterina – indentificarea leziunii
• In rupture de dimensiuni mari – apatie, soc (hipotermie, puls mic, dispnee), aparitia sangelui in cantitate
mare la comisura vulvara inferioara sau acumulare de sange in cavitatea peritoneala, oprirea eforturilor de
expulzare, palparea transabdominala a fetusilor (1-2) in cavitatea abdominala, independent intre ei si fata
de uter.
Diagnostic
- Pe baza semnelor clinice – simptomatologie peritoneala patognomonica la carnivore
- Prin exploratie uterine
- Dificil, cand rupture s-a produs in timpul gestatiei
- Uneori intestinele pot fi exteriorizate prin bresa uterine in vagin
- Se vor stabili topografia si gradul rupturii
Prognostic
- Rezervat – in rupture mici situate pe plafonul cavitatii uterine
- Grav – in celelalte cazuri
Tratament
- In timpul gestatiei: laparatomie de urgenta – extragerea fatului – sutura uterului
In timpul parturitiei: - extragerea fatului si invelitorilor fetale:
• Rupture reduse – ocitocice
• Rupture intinse:
➢ Animale mari – sutura uterine pe cale vaginala
➢ Animale mici – laparatomie -> sutura uterine
- La animalele mici, in cazul rupturilor intinse, se face ovariohisterectomie
- La vaca -> prolapse uterin provocat (laparatomie in flanc si respingerea uterului prin conductul pelvin)
-> sutura uterului -> repunere uter -> sutura peretelui abdominal

Prolapsul uterin

Accident caracterizat prin invaginarea unuia sau ambelor coarne uterine in interiorul cavitatii
uterine, apoi prin traiectul vaginal si in final, exteriorizarea lor printer labile vulvare
- Intalnit mai frecvent la multipare
- Apare imediat dupa: expulzarea fatului, extragerea brutala a placentei nedecolate
- Specii afectate: vaca, bivolita, oaia, cateaua si pisica
- Scroafa si iapa – mai rar afectate
ETIOPATOGENEZA
Cauze predispozante:
- Slabirea tonicitatii uterine si a ligamentelor largi din cauza stabulatiei prelungite
- Varsta inaintata
- Intarzierea involutiei uterine si a reconturarii cervixului
 - Prolapsul vaginal antepartum
- Conformatia placentei – multipla cotiledonara – la vaca
Cauze determinante:
- Eforturile exaggerate ale femelei
- Mularea uterului pe fat in fatarile rapide
- Tractiuni fortate asupra fatului in timpul fatarilor laborioase sau pentru extragerea invelitorilor
fetale care se transmit fidel uterului
- Aderente utero-placentare
- Hipocalcemia -> atonie uterine -> mentinerea deschisa a cervixului, urmata de compresarea si
invaginarea peretelui uterin de catre viscerele abdominale aflate in tensiune
Cauze predispozante + cauze determinante -> vid intre peretele uterin si fat -> invaginarea
varfului->invaginarea varfului cornului uterin -> inversarea intregului corn uterin(+presa abdominala)
La speciile politocice(scroafa, catea, pisica) infundarea peretelui uterin incepe in zona corpului
uterin, determinand prolabarea ambelor coarne uterine.
SIMPTOME
- Prezenta unor puternice eforturi de expulzare dupa expulzarea produsului de conceptie
- Aparitia uterului intre labile vulvare:
• Forma de para
• Culoarea rosie – violacee
• Atarna pana la jarete
• Neted cu suprafata catifelata – iapa
• Acoperita cu carunculi – rumegatoare
• Aspectul literei lamba – catea si pisica

Iapa:
- Starea generala modificata
- Adoptarea si parasirea decubitului – frecventa
- Defecari si urinari frecvente
- Transpiratie abundenta
- Sindrom de colica

Vaca si bivolita:
- Decubit
- Rare eforturi de expulzare
- Uterul:
• Acoperit de invelitori
• Murdar
• Prezinta leziuni de diferite grade(desirari – rupture ale arterei uterine medii, carunculi
rupti) - Starea generala buna la inceput – se altereaza treptat – moarte prin soc hemoragic/septic

Oaia:
- Nu prezinta modificari grave ale starii generale
- Ramane in urma turmei
- Uterul prolabat se observa greu

Capra
- Modificari severe ale starii generale: agitatie, behaituri, dispnee
- Prezenta eforturilor de expulzare

Scroafa
- Neliniste
 - Eforturi repetate de expulzare
- Uterul: prolabeaza partial, aspect intestiniform, cu suprafata catifelata si pliata transversal

Catea si pisica
- Neliniste
- Uterul: pliat circular, cu zone hemoragice la nivelul hematoamelor marginale
- Femela linge uterul si il prinde cu dintii, ajungand la automutilare(autofagie)

Nutrie
- Agitate(se misca mereu prin cusca)
- Uterlul: cilindric, catifelat, cu pliuri circulare; in timp se traumatizeaza si necrozeaza pe anumite
regiuni

EVOLUTIE (Difera in functie de specie)

Iapa:
- Complicatii frecvente si grave(traumatisme, colica, hemoragii interne, soc traumatic, prolapse
rectal/vezical)

Vaca si bivolita:
- Hemoragie interna – rupture arterei uterine medii
- Hemoragie externa – ruperea uneia sau a mai multor carunculi uterine sau a peretelui uterin
- Leziuni uterine (desirari)
- Edem exagerat al tractului genital
- Infectii uterine
- Soc traumatic – mai rar

Oaie si capra:
- Traumatisme uterine
- Metrite

Carnivore:
- Hemoragii
- Traumatisme in special prin autofagie
- Metrite

DIAGNOSTIC - Pe baza semnelor clinice

PROGNOSTIC
- Variaza in functie de : specie, vechime, grad de traumatizare
- Iapa – defavorabil
- Vaca – favorabil in prolapsul recent si uterul acoperit de invelitori
- Capra, oaia si scroafa – rezervat – datorita dificultatilor in repunere
- Catea si pisica – favorabil:
• Uterul se repune usor
• Ovariohisterectomia este suportata usor

TRATAMENT
- Urmareste repunerea uterului in topografie normal

La animalele mari:
- Pregatirea femelei:
 • Asezarea pe un plan inclinat postero-anterior
• Administrarea de uterospasmolitice (tocolitice) – NU OCITOCICE !! ➢ MONZIAL,
HANEGIF, EFOSIN, IZOXUPRIN -> reduc amplitudinea contractiilor uterine si maresc
intervalul dintre contractii
- Toaleta uterului:
• Curatarea mecanica
• Spalare cu:
➢ Sol. Permanganate de potasiu 0,3-1/mie
➢ Rivanol 1/mie
➢ Entozon 1/mie
➢ Lotagen sau racilin 2%
➢ Alaun(piatra acra)1% - astringent
• Excizarea lambourilor si tesuturilor necrozate
• Hemostaza(cauterizare sau ligatura)
• Sutura plagilor proaspete
• Ligatura la baza si excizarea carunculilor rupti sau sutura celor traumatizati
• Desprindera placentei cu mare grija(daca nu s-a desprins)
• Lubrefierea uterului cu un unguent
• Aducerea uterului prolabat la nivelul orificiului vulvar prin ridicarea acestuia cu o
planseta tinuta de 2 persoane, acoperita cu un camp operator
• Infasurarea uterului cu benzi elastic pentru reducerea edemului (facultativ)
- Repunerea propriu-zisa a uterului
• Se realizeaza prin respingerea uterului, incepand cu portiunea din apropierea
fantei vulvare catre cavitatea pelvina
• Cand in vagin a patruns ultima portiune prolabata, obstetricianul strange mana
pumn si respinge uterul pentru o cat mai buna destindere a acestuia
• Daca varful cornului uterin ramane invaginat, se introduce in uter 10-15 L
solutie fiziologica, antiseptic, calduta, care prin gravitatie vor derula si varful cornului
uterin
• Uterul se va goli apoi prin sifonaj sau administrare de ocitocice
- Obiective urmarite dupa repunere
• Asigurarea involutiei utereine prin:
➢ Mentinerea mainii in cavitatea uterine si plimbarea femelei (10-15 min), pana in
momentul in care peretele uterin si cervixul se muleaza pe mana – dovada ca involutia
uterine a inceput, iar cavitatea uterine s-a micsorat, nemaiexistand posibilitatea de
prolabare
➢ Administrarea de ocitocina(si prin spatiul epidural-efect foarte rapid, doze reduse la
jumatate)
• Aseptizarea cavitatii uterine(bujiuri spumante cu AB si antimicotice)
• Mentinerea pe plan inclinat postero-anterior 24-48 de ore
• Suture vulvare – nu sunt necesare, pot fi aplicate numai la femelele in decubit.

Histerectomia vaginala la animalele mari se practica extrem de rar – foarte socanta.

Este indicate in cazul in care exista zone intinse traumatizate sau necrozate.

La oaie si capra:
- Pregatirea femelei – asemanatoare cu cea de la animalele mari
- La capra este recomandata tranchilizarea cu xilazina 0,1mg/kg
- Contentia – realizata de catre un ajutor care ridica animalul de trenul posterior, trenul anterior
fiind imobilizat intre picioarele ajutorului
 - Repunerea uterului in topografie normal – asemanatoare cu repunerea la animalele mari
- Pentru reluarea topografiei normale, se executa un masaj transabdominal dinapoi-inainte
- Tratamentul postoperator – administrare de antibiotic si sulfamide pe cale generala, ocitocice

Scroafa
- Dupa tranchilizare si toaleta organului prolabat, femela se suspenda cu membrele posterioare
- Repunerea uterului se executa prin respingerea acestuia, cu multa blandete (uterul la scroafa se
desira foarte usor)
- Derularea complete a uterului se realizeaza prin introducerea in cavitatea uterine, a 2-4L de ser
fiziologic steril sau apa sterile
- Se poate executa sutura vulvara, care se indeparteaza dupa 4-5 zile
- Ser antitetanos !
- Postoperator: stimularea involutiei uterine ocitocina 15-20 U.I., 3-4 zile
- Aseptizarea uterine – AB sau sulfamide pe cale generala

Carnivore
- Se poate remedia prin:
• Repunerea uterului in pozitie anatomica normal
• Histerectomie pe cale vaginala

a) Repunerea uterului in pozitie anatomica normal

- Examinarea uterului, toaleta mecanica, hemostaza si sutura plagilor peretelui uterin
- Antisepsia uterului cu solutii antiseptic
- Lubrefierea peretelui uterein
- Contentia femelei: un ajutor suspenda trenul posterior, alt ajutor contentioneaza capul si
membrele anterioare
- Repunerea uterului – prin compresiuni si impingeri cu pulpa degetelor incepand de la Fanta
vulvara
- Dupa ce a fost complet introdus in vagin, cu ajutorul unei baghete de sticla, eprubeta sau coada
ciocanului plesimetric se respinge uterul in cavitatea abdominala, concomitent cu masajul transabdominal
pentru redarea topografiei normale
- Stimularea involutiei uterine: 5-10 u.i. ocitocina, 4-5 zile
- Antibio sau sulfamidoterapie pe cale generala

b) Histerectomia vaginala
- Frecvent aplicata, cu bune rezultate la carnivore
- Poate fi executata prin doua procedee: prin sutura, prin ligature

• Procedeul prin sutura(Keller)

- Pregatirea femelei
- Verificarea continutului sacului uterin herniat printr-o incizie longitudinala
- Aplicarea unei pense de forcipresura intre cervix si meatul urinar pentru aplatizarea masei
prolabate
- Aplicarea unei suture de tip curelar la 2-3cm inapoia pensei, cu fir resorbabil
- Sectionarea uterului la 1-2cm inapoia suturii
- In cazul in care nu se aplica sutura tip curelar, dupa sectionarea uterului la 2-3cm inapoia
pensei, se vor executa suturi transfixice, in puncte separate, avand grija ca firul sa treaca prin ambii pereti,
urmata de a doua sutura de infundare, pentru a se evita producerea hemoragiei
- In ambele tipuri de suture, pe bontul ramas se aplica pomezi cu antibiotic si se infunda in
cavitatea vaginala
 - Sutura si portiunea dinapoia acesteia se elimina dupa cateva zile, intrucat suturile sunt
ischemiate

• Procedeul prin ligature elastic

- Verificarea continutului sacului uterin
- Sectionarea mucoasei vaginale circular, intre cervix si meatul urinar
- Ligaturarea la acest nivel cu fir elastic sau garou, aplicand 3-4 tururi
- Sectionarea uterului la 4-5cm de ligature
- Infundarea marginilor bontului
- Introducerea bontului in vagin

Retentia invelitorilor fetale

Accident caracterizat prin ramanerea anexelor fetale in caile genital, o perioada de timp ce
depaseste durata normal de eliminare a lor. Apare la vaca(frecvent), oaie, bivolita, capra, iapa, scroafa,
carnivore -> mai rar.
ETIOPATOGENEZA
Factori favorizanti:
- Deficient de intretinere si exploatare a femelelor: stabulatie prelungita, alimentatie carentata
- Productia mare de lapte( scaderea Ca-> nu se mai contracta musculature uterine, secretie
crescuta de prolactina )
- Conformatia placentei la vaca: multipla cotiledonara, prezenta placentoamelor mari
- Fatarea inainte de termen – fatarile induse cu corticosteroizi la vaca cu 4 zile inainte de termen
cresc frecventa retentiei invelitorilor fetale
- Distensia miometrului aparuta ca urmare a hidropiziei invelitorilor fetale sau fetusilor foarte
mari
- Degenerarea fibrelor miometriale – aparuta in urma actiunii toxinelor bacteriene(endometrite si
metrite repetate)
- Fatari gemelare
- Toleranta maternal fata de complexul major de histocompatibilitate al fatului poate determina
intarzierea parturitiei sau retentia invelitorilor fetale
- Factori genetici – la vacile cu retentia invelitorilor fetale, recidiva se produce in peste 60% din
cazuri in anii urmatori
Factori determinant:
- Hipokinezia uterine, urmare a hipocalcemiilor sau distociilor prelungite, urmate de epuizarea
musculaturii uterine
- Modificarile structural ale placentei determinate de inflamatiile cotiledoanelor sau carunculilor
– maresc volumul vilozitatilor coriale si impiedica iesirea acestora din criptele uterine
- Inchiderea premature a cervixului
- Nu a fost inca precizata importanta modificarilor hormonale asupra retentiei invelitorilor fetale.
Se pare totusi ca la vacil cu retentive se mentine ridicat nivelul progesteronului
- Frecventa retentiei invelitorilor fetale este mai redusa la femelele lactante darotita descarcarilor
de ocitocina in timpul suptului sau mulsului

SIMPTOMATOLOGIE
- Difera in functie de specie, de cauzele care o determina si de individ
- Poate fi
• Totala – invelitori retinute in totalitate
• Partiale – numai o parte din invelitorile retinute
 La vaca:
- Simptomele difera in functie de timpul scurs de la parturitie, datorita dezvoltarii treptate a florei
bacteriene
- In primele 24 de ore nu apar modificari ale starii generale, local – la inspectie prezenta unui
cordon membranos format din invelitori fetale si vase ombilicale de culoare rosie-palida sau maronie,
murdarit cu fecale si paie din asternut care atarna intre labile vulvare
- La unele vaci, la comisura vulvara inferioara atarna o punga albastruie-bruna, plina cu lichid,
suspendata de un cordon membranos – fund de sac alantoidian intact dupa expulzarea fatului
- In retentia partiala se pot observa intre labile vulvare si cateva cotiledoane
- Uneori nu se observa nici o modificare la exterior, invelitorile fiind retinute in vagin – pentru
diagnostic se executa exploratia vaginala
- Examenul intrauterine:
• Cervic intredeschis
• Uter aton
• Prezenta invelitorilor fetale aderente in totalitate sau partial
• In varful cornului uterin: lichide(alantoidian sau amniotice), coagula sangvini, meconiu
- Prezinta eforturi usoare de expulzare
- Elimina lichide de culoare rosie-brun-maronie
- Pot apare intre labile vulvare invelitorile fetale - La unele exemplare: agitatie, eforturi
exaggerate de expulzare ce pot determina inversiune vaginala/prolaps uterin total, refuzul hranei, lipsa
rumegarii, decubit
- Dupa 24-36 de ore: daca invelitorile fetale nu sunt extrase: incep procesele de putrefactive
datorita florei bacteriene existente in caile genital sau vehiculate de la exterior
- Modificari ale starii generale: reducerea apetitului, hipertermie(41 grade C), diminuarea
secretiei lactate, eforturi repetate de expulzare, in statiune (cifoza, abdomen supt), mers intepenit, incet,
tremuraturi musculare, decubit
- Local:
• Mucoasa vaginala congestionata si uneori cu focare de necroza
• Cervix: puternic edematiat, inflamat, de culoare rosie-violacee, intredeschis
• Uter neinvoluat, hipoton, mentinerea angrenajului carunculo-cotiledonar la toate
placentoamele
• Secretii genital cu miros neplacut, ihoros, de culoare rosie-bruna, cu resturi de invelitori
descompuse sau carunculi
• Secretiile murdaresc coada, fesele si chiar pliurile posterioare ale mamelei
- Uneori: infectia uterine se complica cu germeni anaerobi sau facultative anaerobi – metrita
necrotica(grava) – poate determina moartea femelei prin sapremie(in cateva zile)
- La vacile la care se mentine puterea contractile a uterului poate apare descompunerea
invelitorilor si eliminarea acestora impreuna cu continutul lichid sub forma unei mase de culoase rosie-
bruna si miros de putrefactive
- Starea generala a acestor vaci nu este foarte grav modificata, insa femela se hraneste defectuos,
slabeste, productia de lapte scade foarte mult
- Starea generala se amelioreaza pe masura ce se elimina continutul uterin si se realizeaza
involutia uterine
- Vacile cu retentii ale invelitorilor fetale netratate, dar fara evolutie letala se amelioreaza in 8-10
zile, iar infectia uterine provoaca o endometrita purulenta care se cronicizeaza si persista timp indelungat
- In cazuri rare se poate produce o vindecare spontana
- La unele vaci poate avea loc o vindecare aparenta cu leziuni oculte endometriale care pot
determina sterilitate indelungata - VACA – SPECIA CEA MAI REZISTENTA LA TULBURARILE
PRODUSE DE ACEASTA AFECTIUNE

La iapa:
 - Mai frecventa: la rasele grele, in cazul avorturile tardive
- Apar de regula in urma aderentelor localizate la varful si baza coarnelor uterine care sunt, de
regula, neegale si neuniforme pe suprafata uterului
- Unii autori constata o prevalenta mai mare a retentiei invelitorilor fetale la nivelul cornului
uterin negestant
- Se considera retentia invelitorilor fetale la aceasta specie neexpulzarea invelitorilor in primele 6-
8 ore dupa fatare
- Dupa 10-12 ore de la expulzarea produsului de conceptie se constata: abatere, hipertermie,
respiratie accelerate, eforturi intense de expulzare – sindrom de colica – complicatii – prolapse
rectal/uterin, infectie uterine -> septicemie, toxiemie -> moarte in 2-3 zile
- In retentia partial : semne clinice discrete sau absente -> instalarea endometritei purulente ->
slabire progresiva
- COMPLICATIE FRECVENTA SI GRAVA LA IAPA – LAMINITA(FURBURA)

La oaie si capra:
- Mai rar decat la vaca datorita: stabulatiei reduse, miscari intense, conformatia placentomului
- Apare mai frecvent dupa avort

La oaie
- Initial – nu apar modificari ale starii generale
- Apar eforturi de expulzare -> prolapse vaginal/uterin

La capra:
- Agitatie
- Apar rapid fenomele de intoxicatie sapremica

La scroafa:
- Apare mai rar fiind retinute 1-2 invelitori
- Incepe rapid procesul de putrefactie
- Aparitia secretiilor vaginale de culoare alb-murdara si miros de putrefactie
- Metrite-cronicizare-piometru
- Asistarea la fatare si numararea invelitorilor are mare importanta pentru diagnostic

La carnivore:
- Mai rara dar mai grava, datorita tipului de placentatie
- Poate provoca dupa 24-48 ore stari de septicemie prin patrunderea agentilor microbieni in vasele
sangvine denudate din regiunile marginale ale placentei
- De regula sunt retinute 1-2 placente catre varful cornului uterin
- Retentia este presupusa daca dupa 12 ore secretiile vaginale isi mentin culoarea verde inchis
murder, in loc sa devina mucoase, usor roz
- Dupa 24-48 de ore: abatere, anorexie, voma(cel mai frecvent simptom in peritonita acuta),
hipertermie, sensibilitate abdominala /=> semne clinice ale metritei, peritonitei, septicemiei - Urmarea
hipokineziei uterine
- Semnele clinice locale si generale apar de regula dupa infectia uterina: apatie, anorexie, refuz de
a sta cu puii in cuib, secretii genital maronii-murdare, cu miros ihoros
- La palpatie transabdominala – uter flasc cu continut

DIAGNOSTIC
Usor de pus la animalele mari:
- Inspectie – prezenta unui cordon membranos format din invelitorile fetale care atarna intre labile
vulvare
 - Exploratie vaginala si uterina-se poate stabili: daca placenta se desprinde usor sau greu sau daca
este desprinsa pe anumite portiuni, gradul de contractilitte al uterului
- La animalele mici se stabileste mai greu: anamneza, aspectul secretiilor vaginale,
complicatii(metrita, peritonita, septicemie)
- Ex. Ecografic – pentru confirmare: corn uterin dilatat pe anumite segmente, prezenta
invelitorilor in cavitatea uterine

PROGNOSTIC
- Variaza in raport cu: specia, momentul interventiei, aparitia complicatiilor

La vaca:
Prognostic vital:
- Favorabil daca se intervine corect. Mortalitate sub 1%
- Grav – in infectiile supraadaugate cu anaerobi
Prognostic economic
- Rezervat: scaderea in greutate, reducerea productiei lactate, infecunditate

La iapa
- Grav
- Poate fi favorabil daca nu apar complicatii si daca extragerea invelitorilor se executa intre 3-6
ore dupa fatare

La scroafa
- Prognostic economic rezervat – infecunditate La catea
- Prognostic vital grav

TRATAMENT
Obiective:
- Extragerea invelitorilor fetale
- Combaterea infectiei uterine
- Stimularea involutiei uterine

Eliminarea invelitorilor fetale

- Se poate realiza:
• Manuala – la femelele de talie mare, la oaie si capra uneori
• Medicamentos(farmacodinamic)

Extragerea manuala
- Toaleta si dezinfectia regiunii vulvo-anale, perierea bazei cozii si a cordonului de invelitori
- Infasurarea bazei cozii cu o fasa de tifon – iapa
- Anestezi epidurala joasa – se evita traumatismele si defecarea Extragerea manuala propriu-zisa

La vaca:
- Se executa dupa 12 ore de la fatare in anotimul calduros si dupa 24 de ore in anotimpul rece
- Rasucirea cordonului de invelitori si mentinerea in tensiune cu mana stanga
- Cordonul de invelitori se torsioneaza si se tine intins cu o mana, cealalta mana introducandu-se
in uter
- Folosind drept ghidaj faldul cel mai intins al invelitorilor se ajunge la cel mai aproape
placentom
- Se fixeaza peediculul placentomului intre degetul aratator si mijlociu iar cu degetul mare se
desprinde cotiledonul de pe caruncul
 - Daca desprinderea se executa greu se va comprima placentomul cateva zeci de secunde pentru a
se decongestiona, apoi se va trece din nou la desprinderea celor doua component
- Dupa dezacorare se va rasuci din nou cordonul membranos si folosind acelasi ghidaj se ajunge
la urmatorul placentom care se dezancoreaza in acelasi mod
- Daca dupa extragerea manuala a invelitorilor fetale exista lichide in cavitatea uterine, in cantitati
mari, se va executa sifonajul uterin sau un masaj uterin pentru evacuarea lor

Eliminarea farmacodinamica: (fara extragere manuala)

- Administrarea a 500 MCG PGF2a la 24 ore post partum urmata de:
1. Introducerea in cavitatea uterina intre invelitori si peretele uterin a unui amestec (formula
Robertson) format din: oxitetraciclina -5g, alcool sanitar 70 grade – 30ml, solutie fiziologica – 500ml;
intervalul intre administrari este de 48 de ore, invelitorile se elimina la 8-9 zile
Combaterea infectiei uterine – introducerea intrauterine a unor AB sau sulfamide cu spectru larg
sub forma: uscata(bujiuri, comprimate sau pulberi), preferabil bujiuri uscate; suspensii uleioase
Stimularea involutiei uterine: masaje transrectale
- Administrare de ocitocina i.m.-50-80UI / epidural 30-50 UI - PGF2alfa - Metilergometrin
maleat – 5-10ml sol 1%o

La iapa:
- Reprezinta o urgenta obstetricala si se remediaza la 2-3 ore – maxim 6 ore postpartum
- Extragerea manuala se executa usor datorita tipului de placenta (epitelio-coriala) - Interventia se
executa sub tranchilizare
- Cordonul invelitorilor fetale, angajat in vagin, se rasuceste usor pe el insusi
- Cealalta mana a obstetricianului patrunde intre corion si peretele uterin alunecand usor dintr-o
parte in cealalta “ca lama unui cutit”, cu degetele intinse, patrunzand usor anterior si desprinzand
vilozitatile din criptele uterine
- Desprinderea se face usor pana la varful cornului uterin, dupa care se elimina din conductul
genital
- In cazul aparitiei unei hemoragii puternice se intrerupe manopera si se administreaza local
antibiotic, general hemostatice
Combaterea infectiei uterine si stimularea innvolutiei uterine:
- Evacuarea losiilor prin sifonaj, masaj transrectal
- Antibiotic local zilnic
- Antibioterapie pe cale generala obligatoriu
- Seroterapie antitetanica

La rumegatoarele mici:
- Extragerea manuala – foarte dificila
- Administrare de: AB si ocitocice pe cale generala

La scroafa:
- Se diagnostic greu deoarece invelitorile fetale apar la exterior dupa 3-4 zile postpartum sub
forma de scurgeri gri-murdare
- Tratamentul urmareste: aseptizarea cavitatii uterine
• Administrare de AB sau sulfamide pe cale generala
• Administrare de solutii iodurate si collagen(collagen iodat, lavacol) intrauterine in primele 3-4
zile pp cu ajutorul seminetelor de insamantare(semineta olive si semineta melkase)
- Evacuarea cavitatii uterine si stimularea involutiei uterine cu substante ocitocice -> ocitocina
15-25 ui sau PGF2alfa
- Stimularea puterii de aparare a organismului: glucoza, saruri de calciu, cardiotonice
 La carnivore:
- Terapia urmareste tratarea endometritei puerperale acute instalata in primele 12-24 ore post
partum
• Antibioterapie sau sulfamidoterapie pe cale generala
• Ocitocina sau PGF2alfa – pentru evacuaea cavitatii uterine si stimularea involutiei uterine
• Rehidratarea si sustinerea organismului
• Ovariohisterectoie – daca este pusa in pericol integritatea uterine si viata femelei

PROFILAXIE
- Executarea miscarii zilnice, active
- Furajare corespunzatoare calitativ si cantitativ, fara factori toxici
- Cu 2 luni inainte de fatae se scot din alimentatie furajele acide(silozuri, borhoturi)
- Asigurarea repausului mamar antepartum (45-60zile) repausului dupa fatare(60 zile in medie
pana la prima monta)
- Asigurarea unor adaposturi si a unei ingrijiri corespunzatoare a parturitiei
- Administrarea in orele imediat urmatoare parturitiei a unui barbotaj format din: 2 pumni tarate
de grau, 1 lingura sare, 10 l apa calduta
- Dezinfectia corespunzatoare si eficace a maternitatii
- Evitarea traumatizarii cailor genital si a vehicularii germenilor in timpul rezolvarii distociilor
- Scurtarea cordonului format din invelitorile fetale si pensularea acestuia cu solutii antiseptice
- Izolarea vacilor cu retentii ale invelitorilor fetale si endometrite pentru evitarea transmiterii
germenilor patogeni
- Tratarea infectiilor podale si gastrointestinale inainte de intrarea in maternitate

PROFILAXIA HORMONALA
Administrarea PGF2alfa, la vaca, in timpul parturitiei sau in minutele imediat urmatoarele.
Inducerea parturitiei cu PGF2alfa, la scroafe reduce prevalenta retentiei invelitorilor fetale.
Administrarea ocitocinei(40UI/vaca) de 2-4 ori dupa fatare.
Femelele care au prezentat invelitorilor fetale vor fi insamantate numai dupa vindecarea clinica
complete si dupa un atent examen genital in timpul estrului.

Subinvolutia uterine
Starea patologica caracterizata prin intarzierea involutiei uterine dupa fatare.
Subinvolutia uterine si continutul uterin care stagneaza la acest nivel ofera conditii favorabile
pentru instalarea unei infectii puerperale. Intalnita la toate speciile, dar mai frecvent la vaca si
catea(subinvolutia situsurilor de insertie placentara).
ETIOPATOGENEZA
Cauze predisponzate
- Stabulatia permanenta – apare foarte rar la animalele care fac miscare
- Alimentatia incomplete si unilaterala - Stari de hipo- si hipervitaminoza
- Igiena necorespunzatoare - Igiena necorespunzatoare
Cauze determinante
- Distensii exaggerate ale peretilor uterine in gestatiile repetate
- Exces de volum fetal
- Hidropizia anexelor fetale
- Gemelaritatea
- Fatari laborioase
 SIMPTOMATOLOGIE
In primele ore pp:
- Incetarea eliminarii losiilor sau eliminarea intermitenta a lor(cand femela este culcata)
- Losiile au culoare bruna inchis si miros acru
- Congestia mucoasei vaginale si a portiunii vaginale a cervixului
- Cervixul este intredeschis
- ETR:
• Uter marit in volum
• Pereti flasci
• Lipsa reactiei peretilor uterine la palpare
• Cornul care a fost gestant este fluctuant
• Prezenta corpului luteal de gestatie

DIAGNOSTIC
Pe baza: semnelor clinice, ETR, ESV, examen ecografic
PROGNOSTIC
Favorabil: vindecarea se poate produce spontan
TRATAMENT
Igienico-dietetic: asigurarea pasunatului, asigurarea miscarii zilnice active
Stimularea contractiilor uterine: masaje utereine, substante ocitocice(PGF2alfa si apoi ocitocina)
Stimularea activitatii uterine:
- Administrare gonadotropina corionica ecvina(eCG/PMSG)
- Tratamente neuroreflexe: instilatii intravaginale cu ser fiziologic la 40 de grade, badijonari
rubefiante ale florei involte cu glicerina iodate
- Liza corpului luteal – administrare PGF2alfa
NEVROZE PUERPERALE
Tulburari ale sistemului nervos care afecteaza functia motorie si psihica a femelei, cauzate de
modificari ale mediului umoral al organismului, provocate de factori interni si externi.
Sunt cunoscute sub denumirea de:
- Sindrom vituler:
• Forma comatoasa(coma puerperala)
• Forma eclamptica(tetania puerperala)
• Forma paraplegica(oaraplegia puerperala)
- Este intalnit mai frecvent la vaca, dar si la alte specii

COMA PUEERPERALA
A fost descrisa dub diferite nume: febra vitulera, febra de lapte, colapsul puerperal, pareza
vitulera, hipocalcemia de parturitie.
Constituie un complex de manifestari nervoase legate de actul fatarii.
Apare in puerperium, dupa primul sau primele mulsori sau supturi si este caracterizata prin
aparitia si evolutia rapida a unei depresiuni a functiilor senzoriale si motorii, ce pot merge pana la
pierderea cunostintei, hipotermie si hipocalcemie.
ETIOLOGIE
Factori favorizanti:
- Lactatia – apare la vacile bune producatoare de lapte, in lactatiile maxime, in jurul varstei de 5-8
ani, este foarte rara la primipare, nu apare in cazul in care functia secretoare a glandei mamare este franata
- Alimentatia – bogata in proteine si glucide dar saraca in minerale si vitamin - Stabulatia
prelungita
- Rasa – vacile din rasele de lapte sunt mai predispuse la aparitia aceste afectiuni
 Factorii determinant – intervin pe organismul debilitate de factorii favorizanti, la female la care
au aparut lent tulburari hormonale si disfunctii hepatice.
Factorul determinant principal -> declansarea lactatiei si mai ales mulsul frecvent si complet la
vacile la care lactatia ajunge foarte rapid la un nivel ridicat.
Alti factori determinanti pot fi:
- Schimbarile bruste meteorologice – scaderea presiunii atmosferice sau a temperaturii
- Tulburari psihice generate de indepartarea vitelului dupa nastere, brutalizarea femelei

PATOGENEZA
- Mecanismul patogenetic este explicat prin aparitia unor modificari umorale asociate cu
modificari hepatice
- In mod constant apare hipocalcemia, care debuteaza subclinic in ultima parte a gestatiei si
evolueaza clinic imediat dupa parturitie ( o data cu inceperea secretiei lactate)
- Calcemia normala 9,5+/-0,57 mg/dl - Magneziemia normal 2,3+/-0,5 mg/dl
- Excitabilitatea musculara se datoreaza calciului ionizat care se afla in concetratie de 2-3mg/dl
- In coma puerperala – hipocalcemie pronuntata: 6mg/dl Calciu total si 0,44 mg/dl Calciu ionizat
MECANISMUL HIPOCALCEMIC
1. Inainte de fatare
- Consum datorat osificarii fetale
- Trecere in lapte – in momentul declansarii lactatiei
2. Dupa fatare
- Eliminarea calciului prin latpte(pentru 20-25 L lapte este necesara de 5 ori cantitatea de calciu
din sange)
- Insuficienta de aport: ratii sarace in Ca, asimilare defectuoasa
- Deficiente de ionizare a Ca: ratii hiperproteice, dezechilibre acido-bazice
- Deficient de mobilizare a Ca din rezervele organimsului – disfunctii endocrine in special
paratiroidiene
- Pe langa tulburarile metabolismului Ca in patogeneza comei puerperale la vaca participa si:
sistemul endocrine, sistemul neurovegetativ
- In preajma parturitiei creste secretia anterohipofizara de FSH ce va induce cresterea secretiei
estrogenilor care vor determina o dezvoltare accelerate a glandei mamare si secretie crescuta de colostrum
-> captare masiva a Ca din sange -> hipocalcemie
- Insuficienta simpaticotonica -> coma puerperala
Pe langa aceste modificari se mai constata: hipofosfatemie, hiperpotasemie, variatii ale
concentratiei sodiului.

SIMPTOMATOLOGIE
Debuteaza intre 12-72 h de la parturitie si este consecutive primelor mulsori sau supturi.
Debuteaza in 2 faze: faza prodromica, faza comatoasa(paralitica)
Faza prodromica: agitatie, neliniste, scrasnituri din dinti, mestecaturi in gol, pare ca asculta
zgomote indepartate, apetit si rumegare diminuate, in multe cazuri aceste semne clinice trec neobservate
si totul reintra in normal -> reechilibrare hormonala In cazuri mai grave se produc: contracturi musculare,
puls accelerat, nistagmus, titubatii. Animalul intra rapid in faza comatoasa(dupa 20-30min)
Faza comatoasa(paralitica): se instaleaza aproape brusc:
- Decubit sterno-abdominal, cu capul intins spre flancul stang(pozitie specifica)
- Indiferenta la ceea ce se intampla in jur si fata de vitel
- Nu reactioneaza la zgomote, intepaturi si manifesta somnolenta intensa(ochii semiinchisi, piele
uscata, cornee cenusie cu reflex pupilar abolit)
- Temperatura este normal la inceput, dar treptat incepe sa scada, vacile devenind hipotermice(37-
36 grade C)
- Pielea, urechile si baza coarnelor sunt reci
- Uneori apar tremuraturi musculare
- Afecteaza toate functiile organismului
-aparat digestive – pareza marcanta: gura intredeschisa cu limba atarnand, deglutitie
suprimata, ptialism abundant, constipatie, eructatie suprimata, rumegare suprimata -> meteorism
ruminal acut
-aparat respirator: respiratie ampla, bradipnee, zgomote ronflante – paralizie laringiana
-aparat urinar: mictiune suprimata – destinderea vezicii urinare -mamela: flasca, cantitate
redusa de lapte, vena mamara turgescenta

EVOLUTIE
Acuta: boala dureaza 2-3 zile, in unele situatii vindecare spontana lenta(50% din cazuri),
in alte cazuri – vindecare foarte rapida dar foarte frecvent apar resute in orele urmatoare(50-75%)
COMPLICATII
- Meteorizatie, plagi decubitale, asfixxie, pneumonie ab ingestis, prolapse vaginal si
rectal => agraveaza prognosticul putand determina moartea femelei

LEZIUNI ANATOMO-PATOLOGICE:
- Discrete si nespecifice
- Ficat: marit, decolorat – galbui, cu pete hemoragice, degenerescenta grasa(histo)
- Glande endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenalele, paratiroide) marite in volum si mai
mult sau mai putin congestionate

DIAGNOSTIC
- Se pune usor pe baza semnelor clinice correlate cu caracterele epidemiologice: apare la
vacile bune producatoare de lapte cu stare generala buna, apare imediat dupa fatare dar nu inainte
de primul muls sau supt

PROGNOSTIC
- Grav – evolutie rapida, aparitia complicatiilor
- Devine nefavorabil daca se executa un tratament corect

TRATAMENT
- Calci si magneziterapie - Insuflare de aer in mamela
- Asocierea celor 2 metode determina cresterea procentului de vindecari – 98%
- Calci si magneziterapia : cea mai frecventa metoda de tratament, se obtin vindecari in
proportie de 80%: gluconat de calciu 25-50g/vaca sol 10%, borogluconat de calciu, gluconolactat
de calciu si magneziu
Doza de calciu este in medie de 10g/100kg greutate inoculate intravenous lent si la
temperatura corpului, deoarece solutiile de calciu(mai ales clorura de calciu) pot produce oprirea
cordului in sistola.
Daca apar tremuraturi in zona anconatilor, modificari cardiac sau tulburari circulatorii se
va opti inocularea.
Datorita acestor considerente se recomanda diluarea solutiilor cu glucoza, ser fiziologic,
etc si fractionarea dozei zilnice in mai multe prize
Insuflarea de aer in mamela: se executa cu: aparatul ewers / o pompa de bicicleta la care
se ataseaza o sonda mamara.
Se introduce aer in toate cele 4 compartimente / intr-un compartiment / in 2
compartimente.
Dezinfectia orificiului papilar, introducerea sondei mamare(sterilizata in prealabil),
introducerea lenta a aerului, masandu-se concomitent cartierul afectat, pentru ca aerul sa difuzeze
uniform fara a rupe acinii si canalele lactifere.
 Cantitatea de aer introdusa se apreciaza subiectiv prin destinderea acestuia, intinderea
pielii.
Falcoianu M.recomanda introducerea aerului pana in momentul in care mebrul de
deasupra compartimentului sa fie usor ridicat, ongloanele fiind de 2-3 cm de sol. Aplicarea unei
ligaturi la baza mameloanelor, cu tifon, pentru a impiedica iesirea aerului. Ligatura nu trebuie sa
jeneze grav circulatia. Va fi ridicata dupa 6 ore. In prezent se obtin rezultate bune prin
introducerea aerului intr-un singur compartiment. In 80% din cazuri vaca se ridica in urmatoarele
30min.
Complicatii: emfizem subcutanat, mamita, gangrene mamelonara.
Se mai pot asocial: - Hormonoterapia: parathormon 50-100 gamma /zi, cortizon 500mg
i.m, prednisolone 200mg i.m - Vitaminoterapia: vit D 10-30 milioane U.I., vit C 10g/zi i.v. –
Protectoare hepatice: metionina, glucoza Indiferent de metoda terapeutica va fi suprimat
mulsul sau suptul 24h, iar in urmatoarele zile mulsul va fi incomplet.
PROFILAXIE
- Asigurarea unei alimentatii rationale, echilibrata proteic si mineral vacilor cu productii
mari de lapte - Respectarea repausului mamar – minim 6 saptamani
- Evitarea mulsului total si rapid la vacile care au prezentat in antecedente coma
puerperala

PSIHOZE PUERPERALE
Tulburari psihotice care determina alterarea comportamentului intalnite mai frecvent la femelel in
timpul gestatiei sau puerperiumului
- Pseudogestatia si lactatia de pseudogestatie
- Placentofagia
- Fetofagia

PSEUDOGESTATIA SI LACTATIA DE PSEUDOGESTAITE(LACTATIA NERVOASA)

Afectiune intalnita mai frecvet la catea si la pisica si mai rar la alte specii.
Caracterizata prin aparitia in decursul urmatoarelor 3 luni dupa estru, a unor modificari de
comportament asemanatoare celor observate in gestatie(pseudogestatia) urmate de intrarea in functiune a
glandei mamare(lactatie de pseudogestatie).
La catea, aceasta modificare de comportament este foarte frecventa, fiind observata la catele cel
putin o data in cursul vietii.
ETIOPATOGENEZA
Factori declansatori: excitatii olfactive, vizuale si auditive receptionate de la female care au
nascut si cu care catelele care fac lactatie de pseudogestatie vin in contact
Afectiunea poate sa apara si la female care traiesc singure: in acest caz se considera ca tulburarea
este de origine hormonala corelata cu reflexe innascute.
Se poate considera ca acest comportament este analog cu cel al haitelor de lupi sau caini salbatici,
in care se imperecheaza numai femela dominant(alfa), iar dupa fatare puii sunt hraniti de toate femelele
(inclusive de cele dominate negestante, dar a caror glanda mamara incepe sa functioneze) – K.Lorenz
Nu au fost constatate diferente in ceea ce priveste statusul hormonal intre catelele gestante si cele
cu lactatie de pseudogestatie.
Progesteron crescut (lipsa luteolizei) <-> estrogen scazuti -> dezvoltarea glandei mamare ->
progesterone scazut(60 zile post-estrus) -> prolactina crescuta -> declansarea si mentinerea gestatiei,
comportament matern.

La pisica:
- Pseudogestatia este tot sub dependenta progesteronica
- Ovulatia mai poate fi provocata si de alti stimuli in afara actului coital
 - La pisicile ovulate necopulator se formeaza corp luteal care va inhiba eliberarea de FSH si LH,
pisicile neintrand in calduri(35-40 zile)
- Spre deosebire de catea, la pisicile pseudogestante faza luteala dureaza humatate din durata
normal a gestatiei, ceea ce va determina revenirea mai rapida la stadiul fertile
Nu s-a putut pune in evidenta nici o predispozitie legata de rasa sau varsta. Gestatia nu reduce
frecventa aparitiei acestei psihoze la ciclurile urmatoare gestatiei.

SIMPTOMATOLOGIE
- Apare intr-un interbal cuprins intre 5-12 saptamani dupa estrus(in functie de individ)
- Crestere brusca a volumului abdominal, urmata de o scadere brusca a acestuia
- Femela este nervoasa, oboseste usor
- Prezinta comportament matern(Aduna si protejeaza jucarii, pantogi, sau adopta puii altei female,
chiar si din alta specie)

EXAMENUL APARATULUI GENITAL

- Nu prezinta semne clinice
- Poate aparea o scurgere vaginala gleroasa, putin abundenta, in momentul scaderii abdomenului

GLANDA MAMARA
- Marita in volum( cele mai dezvoltate sunt mamelele ingvinale)
- Secretie lactate normala/ seroasa /vascoasa - Frecvent – tendinta la lingere sau autosugere
- Pseudogestatia se poate complica cu piometrul - Lactatia de pseudogestatie poate evolua
concomitent cu piometrul
- Unii autori afirma ca lactatia de pseudogestatie nu se complica cu mastitele, dar noi am intalnit
mastite si tumori mamare consecutive lactatiei de pseudogestatie

EVOLUTIE
- Favorabila – catre vindecare: primele dispar modificarile comportamentale(8-10 zile), lactatia si
marirea in volum a mamelei dispar in 30-60 zile
DIAGNOSTIC - Usor de pus pe baza simptomatologiei - Obligatoriu examen ginecologic pentru
a diferentia pseudogestatia de gestatia adevarata
PROGNOSTIC – favorabil
TRATAMENT
- Majoritatea femelelor sunt usor afectate si nu necesita tratament
- Vor fi tratate cele care manifesta simptome si modificari comportamentale intense
OBIECTIVELE TERAPIEI
- Modificarea comportamentului
- Inhibarea lactatiei
- Revenirea gl mamare la dimensiunile normale a)
Modificarea comportamentului – scoaterea femelei din mediul obisnuit prin: executarea unor
plimbari lungi si in locuri necunoscute pentru distragerea atentiei b) Inhibarea lactatiei si revenirea gl
mamare la dimensiuni normale – se realizeaza prin urmatoarele tipuri de terapie: igienico-dietetica(post
negru, mai putina apa), locala(antiflogistice locale), diuretica, hormonala(carbegolina).
1. Tratamentul igienico-dietetica – permite reducerea lactatiei, se aplica la female cu lactatie
intense: dieta complete 24h, dieta hidrica 48h, in urmatoarele 10 zile se va reduce la jumatate aportul de
proteina, ratia va contine foarte multe vegetale.
2. Tratamentul local – determina reducerea hipertrofiei mamare si a congestiei tesutului mamar;
aplicarea: compreselor reci + unguent camforat 5-10%(aplicat de 2-3 ori/zi), stopcanilact crema(camphor,
antipirina, parahidroxibenzoat de metil) de 2 ori/zi,lactofug crema(phenazone) de 2 ori/zi, mastoprofen si
progestogel(nu se recomanda !!, progesteronul este factor mamotrop !!) 3. Tratamentul diuretic –
furosemide – 2-4mg/kg/zi timp de 5 zile 4.
 PLACENTOFAGIA
- Consumarea placentei
- Fenomen normal la carnivore, pathologic la celelalte specii(scroafa, vaca, iapa)
- Prevalenta placentofagiei este mai mare la scroafa si mai mica la vaca si iapa

SIMPTOMATOLOGIE

Vaca, iapa:
- Placenta nu poate fi deglutita decat partial si poate bloca caile respiratorii, producand moartea
femelei prin asfixie
- Simptome digestive – dupa cateva zile de la ingestie, intrucat cele doua specii nu poseda
echipament enzymatic pentru digestia proteinelor de origine animal: inapetenta, meteorizatie, diaree,
colica surda(iapa), dupa 6-8 zile in fecale pot fi observate resturi de invelitori fetale nedigerate
- Semne generale: hipertermie, tahicardie, tahipnee Scroafa: nu apar tulburari digestive deoarece
este o specie omnivore si poseda echipament enzymatic pentru digestia tesuturilor animale - Predispune la
fetofagie
DIAGNOSTIC
- Dificil de pus daca parturitia nu a fost supravegheata
TRATAMENT
- Obiectiv: stimularea digestiei: pepsine+acid clorhidric per os, purgative uleioase – accelerarea
eliminarii resturilor de placenta nedigerata
PROFILAXIE
- Supravegherea parturitiei si indepartarea anexelor fetale

FETOFAGIA
Psihoza grava, constand in ingerarea fetusilor de catre propria mama. Intalnita mai frecvent la
scroafele primipare, pisica, iepuroaica, hamster.
ETIOLOGIE Importanta mare au factorii de intretinere
- Alimentatia cu carne cruda in partea a doua a gestatiei
- Iritarea mamei prin coltii purceilor si ghearelor puilor, in timpul suptului -> femela se apara
muscandu-si puii -> se trezeste apetitul pentru carne cruda -> consuma puii(pisici si iepuroaice)
- Se manifesta si la fatarile urmatoare
TRATAMENT
- Supravegherea parturitiei si a primelor supturi ( in principal la primipare)
- Taierea coltilor si a ghearelor la pui
- Tratarea plagilor mamare
- Calmarea femelei – tranchilizante, bromuri
- Indepartarea puilor si hranirea la doica sau artificial
- Femelele care manifesta fetofagie se scot de la reproductive

Infertilitatea și sterilitatea femelelor

animalelor domestice

Fecunditatea – capacitatea femelelor mature sexual de a produce, în mod regulat, produși viabili. Este
determinate:

- Patrimonial genetic
 - Condițiile de mediu:
 Intrauterin
 Extrauterin

Infertilitatea – reversal fertilității, exprimă incapacitatea femelelor mature sexual de a se reproduce; este
o tulburare pasageră, reversibilă.

Sterilitatea – tulburare definitive și ireversibilă a funcției de reproducție.

Organelle genitale fiind organe înalt specializate functional, sunt în permanență expuse influenței
factorilor interni sau externi ce pot determina aparița stărilor de infertilitate sau sterilitate.

Factorii cauzali ai acestor stări patologice pot acționa din primele faze ale dezvoltării unui nou organism,
începând cu stadiul de zigot, embrion, făt iar apoi în timpul vieții extrauterine (de la fătare, pubertate și
apoi în perioada genitală).

Pierderi economice datorate stărilor de infecunditate și sterilitate:

- Vaci de lapte – creșterea intervalulului între fătări, peste 365 zile, determină în UK pierderi de
3L/vacă/zi
- Scroafe – scăderea nr de purcei/scroafă/an sunt cuprinse între 5 și 30% din producție

Sterilitatea poate fi:

a) Congenitală (genetică)
b) Dobândită:
- Lezională
- Determinată de greșeli de alimentație
- Managerială
- Senilă

a) Sterilitatea congenitală/genetică
- Agenezia ovariană
- Hipoplazia ovariana congenitală
- Anomalii salpigiene
- Hermafroditism
 Anomalii predominant gonadale (disgenezii gonadale)
 Hermafroditism adevărat: ovotestis, hermafroditism gonadal alternative
 Pseudohermafroditism
- Anomalii ale căilor genitale (aplasia segmentară a canalelor Muller – boala junicilor albe)
- Anomalii ale gonadelor și căilor genitale (freemartinismul)

1. Agenezia ovariană
- Lipsa unuia sau a ambelor ovare, tractus genital infantil. In agenezia bilaterală – anafrodizie (lipsa
ciclurilor sexuale; în jur de 18 luni se diagnostic)

2. Hipoplazia ovariană congenitală

Anomalie caracterizata prin subdezvoldarea si hipofunctia unuia sau ambelor ovare. Apare din cauza
actiunii unei gene autozomale recesive de penetratie incompleta(nu se manifesta la toti descendentii) care
actioneaza asupra adenohipofizei, cauzand hipofunctia acesteia-aparitia hipogonadismului. Poate fi
unilaterala/bilaterala.

Hipoplazia ovariana bilaterala(hipogonadismul congenital bilateral). Dimensiuni foarte mici ale ovarelor
datorate nedezvoltarii parenchimului ovarian. Lipsa foliculilor ovarieni in corticala- tesut conj, tractus
genital nedezvoltat, bazin slab dezvoltat, gl mamara slab dezvoltata cu mameloane mici si indurate.
Anafrodizie – cicluri sexuale absente.

Hipoplazia ovariana unilaterala(hipogonadismul congenital unilateral). Unul din ovare este normal
dezvoltat, dar cu functionalitate redusa. Celalalt ovar de dimensiuni foarte mici, aspectul general al
femelelor normal, cicluri sexuale neregulate, estrus slab exprimat, femelele pot ramane gestante, gestatia
echilibrand functionarea ovarului.

Diagnostic – pe baza semnelor clinice.

Diagnostic diferential – fata de anestrul functional la vitele – ovare normal dezvoltate, suprafata ovarelor
este neteda la inceput, apoi devine neregulata datorita dezvoltarii foliculilor ovarieni, tractus genital bine
dezvoltat, cicluri estrale normale, bine manifestate clinic – daca conditiile de intretinere sunt
satisfacatoare.

Nu se executa tratament – tara congenitala. Daca femelele cu hipoplazie congenitala unilaterala au

procreat se recomanda excluderea de la reproductie a mamelor cat si a produsilor de conceptie.

3. Anomaliile salpinxului

Pot fi intalnite: aplazii unilaterale ale saplinxului – 0,1%, salpinx (cu canal) dublu – 0,05%, aplazie
segmentara(apare frecvent la nivelul cervixului – boala junincilor albe) – 0,05%, ocluzii uni sau bilaterale
– 0,3% - exprimare clinica – hidrosalpinx,

4. Hermafroditism

Anomalii congenitale caracterizate prin disgenezie gonadala(existenta pe acelasi individ a unor organe si
caractere sexuale secundare mascule si femele). Apare ca urmare a alterarii informatiei genetice in
ontogeneza, determinand tulburari de sexualizare, in sensul unei sexualizari active dar incomplete –
hermafroditismul adevarat. Defecte de masculinizare – pseudohermafroditismul mascul.

a. OVOTESTISUL

Este o forma a hermafroditismului adevarat si apare datorita sexualizarii acestor indivizi, in timpul
ontogenezei, in ambele sensuri. Se manifesta prin prezenta pe acelasi individ a ambelor gonade, unite
intr-o formatiune numita ovotestis, situata unilateral sau bilateral. Ovotestisul prezinta o predominanta a
tesutului orhitic localizat central, iar tesutul ovarian este situat la exterior. De regula, ovotestisul este
situat unilateral, de cealalta parte gonada este reprezentata de un ovar normal dezvoltat. Tractusul genital
este femel si poate fi insuficient sau bine dezvoltat.

Somatic, seamana cu sexul mascul. Dpdv genetic, la acesti indivizi au fost descrise mai multe tipuri de
cariotipuri, dar cele mai multe contin 2 cromozomi x. Comportamentul sexual – alternant(mascult sau
femel). Intalnit mai frecvent la suine si foarte rar la bovine.

b. HERMAFRODITISMUL GONADAL ALTERNANT

Forma a hermafroditismului adevarat caracterizat dpdv clinic, prin prezenta unui testicul, pe o parte si a
unui ovar, pe cealalta parte. Caile genitale pot fi:

- Femele
- Corespunzatoare gonadei
 Ovar-oviduct cu pavilion bine dezvoltat
 Testicul – excesiv dezvoltat si canal deferent

Structura gonadelor este alterata, sexul genetic este femel.

5. Pseudohermafroditismul mascul

Este caracterizat prin:

- Existenta testiculelor dispuse intraabdominal

- Tractus genital femel
 Labii vulvare nedezvoltate
 Fanta vulvara redusa
 Clitoris mult hipertrofiat
 Comisura inferioara flexata – vulva intoarsa
- Histologic:
 Gonade hipoplazice
 Lipsa liniei seminale
 Glande Leydig hipertrofiate

Pseudohermafroditii masculi sunt mult mai masculinizati decat hermafroditii adevarati. Sexul genetic –
femel – prezenta cromozomilor xx. Este cea mai frecventa forma a intersexualitatii la suine, dar a fost
intalnit la bovine si cabaline.

6. APLAZIA SEGMENTARA A CANALELOR MULLER

Afectiune congenitala caracterizata prin dezvoltarea defectuoasa a canalelor Muller, care determina
diferite anomalii ale vaginului, cervixului sau uterului

Frecventa:

- Belgia aprox 10% la vitele de culoare alba

- Romania – frecventa scazuta

Se considera ca aceasta afectiune congenitala apare datorita unei gene recesive ce codifica dezvoltarea
aparatului genital legata cu gena care determina culoarea alba a pielii.

Se caracterizeaza prin:

- Dezvoltarea normala a ovarelor

- Aplazia (lipsa) unor segmente ale tratusului genital femel
- Lipsa vaginului, cervixului, coarnelor uterine
- Aplazia incompleta unilaterala a canalelor Muller(uter unicornis)
- Unirea caudala a celor 2 canale Muller(cervix dublu)
- Persistenta himenului
 Completa
 Incompleta – cu deschidere centrala
Vitelele respective prezinta:

- Cicluri sexuale normale, cu activitate secretorie normala a tractusului genital.

- Secretia ciclica se poate acumula la nivelul sacului uterin datorita aplaziei unor segmente
genitale, determinand dilatarea sacului uterin – confuzie cu starea de gestatie
- Uneori secretiile retinute se pot infecta cu microorganisme piogene.

7. FREEMARTINISMUL

Forma distincta a intersexualitatii, intalnita cu frecventa mare aproape exclusiv la taurine. Se

caracterizeaza prin prezenta pe acelasi individ a organelor sexuale femele si mascule dar, insuficient
dezvoltate. Apare numai in cazul fatarilor gemelare cu fetusi de sex opus, ca urmare a anastomozelor
corio-alantoidiene, realizate intre fetusii de sex opus.

In gestatia timpurie:

- Testiculele fatului de sex mascul se dezvolta inaintea ovarelor si incep secretia de hormoni
androgeni
- Datorita anastomozelor corio-alantoidiene intre cei 2 fetusi, are loc pasajul hormonilor androgeni
catre sexul femel
- Apar tulburari de sexualitate ale fatului femel(Cantitatile de androgeni sunt foarte reduse si
insuficiente pentru a afecta in totalitate organogeneza aparatului genital femel).
- Pe langa modificarile induse hormonal, exista si un alt mecanism prin care se poate influenta
sexul femel:
- Pasajul celulelor germinale primordiale de la nivelul crestelor genitale ale fatului mascul, precum
si al unor substante inductoare, catre fatul femel, inducand orientarea catre mascul a aparatului
genital la femela gemena.

Gonadele sexuale femele nu produc astfel de inductori.

La freemartini:

- Apar modificari importante la:

 Grupele sangvine culturile de tesuturi – datorita schimbului de cromozomi somatici si
sexuali prin anastomozele vasculare
 Tesuturi hematoformatoare leucocite

Sexul femel fiind homogametic(XX), este mai labil decat sexul care este heterogametic(XY), care poate
influenta net sexualizarea.

Vitelele freemartine prezinta:

- Organe genitale externe normale

- Organe genitale interne frecvent masculinizate
 Gonade asemanatoare testiculelor
 Spermatogeneza absenta
 Epididim, canale deferente, glande veziculare – bine dezvoltate
- La un nr redus de vitele freemartine
 Tractusul genital femel slab dezvoltat
 Persistenta himenului
 Ovare hipoplazice
Altele pot prezenta:

- Clitoris peniform
- Smoc de par evident la nivelul comisurii vulvare inferioare
- Vagin:
 Modificat
 Tubular, insa inchis in fund de sac in apropierea pozitiei normale a cervixului

Freemartinismul a fost identificat si la ovine(5-10%), caprine, suine. La suine necroza apendicilor

sacilor corionici poate preveni formarea anastomozelor in stadiile critice ale ontogenezei. Nu a fost
identificat la iapa. Dpdv genetic, freemartinii sunt femele, indiferent de gradul de evidentiere a acestei
anomalii.

b) INFECUNDITATEA SAU STERILITATEA DOBANDITA(castigata)

Apare ca urmare a unor leziuni si tulburari functionale ale aparatului femel in timpul vietii sexuale. Sunt
cele mai frecvente forme de infecunditate sau sterilitate

In functie de actiunea factorului de mediu si reactivitatea organismului animal

- Infecunditate-sterilitate lezionala
- Infecunditate-sterilitate functionala
- Infecunditate-sterilitate de origine alimentara
- Infecunditate-sterilitate datorata conditiilor necorespunzatoare de igiena si exploatare
- Sterilitate senila
1. STERILITATEA LEZIONALA

Este urmarea directa a unor tulburari morfofunctionale ale aparatului genital sau chiar a altor organe.
Reprezinta in medie 50-70% din cazurile de infecunditate. Multe din afectiunile grupate in cadrul
sterilitatii lezionale isi au originea in perioada puerperala.

Infecunditatea poate apare datorita

- Existentei propriu-zise a leziunilor

- Tulburarilor functionale determinate de leziuni

Starile de infecunditate apar si datorita unor leziuni sau tulburari functionale la nivelul altor aparate
sau sisteme prin tulburari ale echilibrului:

- Nervos
- Umoral
- Hormonal

In cazul in care factorii mecanici

- Actioneaza timp indelungat

- Au o actiune intensa -> sterilitate definitive

Organismul nu poate contracara actiunea negative a acestor factori -> sterilitate definitive

Leziunile pot determina aparitia infecunditatii prin:

- Tulburari ale ciclurilor sexuale(libidou, secretii genitale, motilitate uterina, etc)

- Distrugerea spermatozoizilor in tractul genital femel
 - Moartea ovulei inainte de fecundare sau a embrionului pe cale de dezvoltare
- Imposibilitatea patrunderii zigotului in cavitatea uterina
- Imposibilitatea nidatiei embrionului

Bolile organelor copulatoare:

- Vulva cu tendinta de orizontalitate

- Plagile vulvare
- Lupusul vulvar
- Ruptura de perineu
- Fistula recto-vestibulara si recto-vaginala
- Chistii vestibulari(bartolinita chistica)
- Chistii vaginali(gartnerita chistica)
- Urovaginul
- Vaginismul(colpospasmul)
- Prolapsul vaginal cronic
- Tumorile vulvo-vaginale
- Vestibulo-vaginitele
 Nespecifice – acute
 Specifice
 Exantemul genital
 Vestibulita granuloasa a bovinelor
 Vaginita trichomonotica
a. VULVA CU TENDINTA LA ORIZONTALITATE

Modificare topografica intalnita la vacile si iepele in varsta, cahectice si epuizate. Ca urmare a acestei
modificari topografice urina si materiile fecale pot patrunde in vagin si aluneca in fundurile de sac
vaginale, iar la iapa chiar in uter.

Astfel se poate complica cu:

- Urovaginul(stagnarea urinei in vagin)

- Coprovaginul(patrunderea si stagnarea materiilor fecale in vagin)

La iapa se poate complica chiar cu urometrul – patrunderea urinei in uter.

Depistarea estrului se face foarte greu datorita neexteriorizarii mucusului de calduri.

Infecunditatea pare datorita:

- Iritatiei vaginale – moartea spermatozoizilor

- Intromisiunii dificile – realizarea greoaie a actului sexual
b. PLAGILE VULVARE

Intalnita la toate femelele domestice. Frecventa mai mare la:

- Vaca – prin impungere

- Scroafa – prin muscatura

Pot apare si in urma interventiilor de remediere a distociilor.

Simptomatologie:

- In plagile recente – durere si tumefactie

  Impiedica intromisiunea
 Induc reflexe inhibitorii – impiedica ovulatia si nidatia
- Inflamatia locala
- Cicatricile retractile consecutive
 Inchidere imperfecta a labiilor vulvare -> aspirare aer in vagin(pneumovagin) ->
modificare biochimism vaginal -> moarte spermatozoizi

Prognostic:

Variabil in functie de:

 Intindere
 Profunzime

Plagile superficiale si contuziile se vindeca de regula spontan, iar cele profunde – se pot complica cu:

 Flegmoane in spatiul retroperitoneal

 Miaze(in anotimpul calduros) – proliferari ale tesutului conjunctiv

Tratamentul este chirurgical – obiective:

Vindecare cat mai rapida

Cicatricele rezultate sa fie cat mai reduse si elastice pentru a asigura o afrontare cat mai buna
a labiilor vulvare
 Plagile recente se sutureaza cat mai rapid dupa produere
 In plagile vechi, murdarite cu fecale si infectate se va executa o antisepsie mecanica, vor fi
aseptizate si dupa sterilizarea completa a lor vor fi suturate sau tratate deschis
c. LUPUSUL VULVAR

Vulvita determinata de localizarea bacilului tuberculozei la nivel vulvar. Se caracterizeaza prin:

- Inflamatia puternica a labiilor vulvare

- Abcese multiple care abcedeaza – din aceste abcese se elimina un puroi cremos, onctuos
- Durere evidenta, femela neacceptand monta
- Se complica cu Gartnerita tuberculoasa
- Tratament nu se executa
- Se aplica masuri de combatere a TBC
d. RUPTURA DE PERINEU

Accident produs frecvent, la primipare in timpul parturitiei. Speciile cel mai frecvent afectate – vaca,
iapa.

Etiopatogeneza:

- Extractiile fortate ale fetusilor voluminosi

- Eforturi exagerate ale femelei
- Impunsaturi, agatari, muscaturi(Scroafa) - > se produc leziuni neregulate

Acesti factori determina desirarea comisurii vulvare superioare, catre anus. Cea mai grava forma a
rupturii de perineu intereseaza si sfincterul anal.

Rupturile pot fi:

 - Complete – pielea, musculatura vulvara, anala si mucoasa anala
- Incomplete – pielea si musculatura vulvara adiacenta

Simptomatologie:

- Se observa leziunile(Desirarile) in momentul in care femela urineaza sau defeca

- La iapa – datorita acestei afectiuni este mentinuta deschisa cavitatea vaginala in care patrunde
aerul cand femela executa diferite miscari – pneumovagin
- Pneumovagin -> aerul poate patrunde in uter -> pneumometru -> endometrita catarala cronica
-> infecunditate de lunga durata -> sterilitate

Tratament

- In rupturii recente si incomplete – sutura plagilor

- In rupturi vechi (datorita faptului ca regiunea este expusa la infectii) – vivifierea marginilor
plagilor – sutura
- Post-operator
 Toaleta riguroasa a regiunii
 Aplicare de pomezi antiseptice pe suprafata
- Terapia rupturii de perineu la iapa – Metoda Caslick –
e. FISTULA RECTO-VESTIBULARA SI RECTO-VAGINALA

Complicatie a ruperii peretelui superior al vestibulului si vaginului precum si a peretelui ventral al

rectului, cu constituirea unui traiect fistulos.

Etiopatogeneza:

- Distocii – mai ales in distocia prin incrucisarea membrelor anterioare pe ceafa.

- In urma actului sexual – iapa
- Accidente – lovituri cu furca
- Deschiderea abceselor profunde din regiunea perivaginala, concomitent in vagin si rect –
foarte rar

Fistulele mici si organizate creeaza un traiect care permite trecerea materiilor fecale lichide in vagin.

Fistulele mari in care exista comunicare larga a rectului cu vestibulul vaginal dau nastere anomaliei
cunoscute sub numele de cloaca.

SIMPTOMATOLOGIE

- Eliminarea materiilor fecale prin caile genitale

- Prezenta unei vestibulite sau vaginite catarale sau purulente, puroiul de la acest nivel fiind
amestecat cu fecale sau lichide provenite din rect
- Identificarea fistulei (cu dificultate)

o La ESV

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

PROGNOSTIC

- Rezervat
 TRATAMENT

- Fistulele mici – pot fi cauterizate (termocauter, azotat de argint sau clorura de zinc)
- Fistulele mari – diametru peste 1 cm si cu marginile indurate ca si rupturile mari organizate –
vivifiere+ sutura

TEHNICA OPERATORIE

- Dieta 24-48h
- Administrarea unui purgativ cu 12 ore inaintea interventiei
- Vidarea rectumului si a cavitatii vaginale
- Dezinfectia cavitatii vaginale
- Anestezie
 Generala – iapa
 Epidurala joasa – vaca (eventual +xilazina im)
- Sectionarea, vivifierea si eliminarea traiectului fistulos
- Izolarea peretelui vaginal superior de peretele rectal prin dilacerarea tesutului conjunctiv
dintre cei 2 pereti
- Extirparea tesuturilor indurate
- Sutura peretelui vaginal
- Suutura peretelui rectal
 Fire cu resorbtie indelungata – Vicryl, dexon, pds sau matase-fire separate
 Nodurile se fac in lumenul rectal si vaginal
- Postoperator
 Anntibioterapie generala
 Toaleta locala
 Aseptizarea plagilor(repelent, antiseptic, sicativ – eter iodoformat, naftalina)
 Seroterapie antitetanica-cabaline

CHISTII VESTIBULARI(BARTHOLINITA CHISTICA)

- Frecvent intalniti la vaca

ETIOPATOGENEZA

- Inflamatii ale mucoasei vestibulare -> obstructia canalului gl Bartholin -> degenerarea
epiteliului glandular al glandei -> chisti vestibulari
- Chistii ovarieni vechi, activi -> hiperestrogenism -> degenerari glandulare (gl Bartholin) ->
chistii vestibulari
- Alimentatie bogata in fitoestrogeni -> hiperestrogenism -> degenerari glandulare (gl.
Bartholin) -> chistii vestibulare (can dating dimensiuni mari pot fi cauza de distocie pentru ca
obtureaza)

SIMPTOMATOLOGIE:

Variaza in functie de intensitatea procesului inflamator:

 Bartholinita acuta
 Bartholinita cronica
 Bartholinita acuta
 Simptome specifice proceselor inflamatorii acute:
 Tumefactie la nivelul glandei afectate
  Sensibilitate accentuata
 Formarea abcesului glanndei determinand proeminarea acestuia la suprafata mucoasei
 Bartholinita cronica
 Proces inflamator mai atenuat – aparitia chistului gl bartholin
 Dimensiuni variate(nuca-cap de copil)
 Prezinta o membrana subtire, albastruie
 Exteriorizarea lui printre labiile vulvare
 Chistii de talie mare impiedica monta, IA sau chiar parturitia

DIAGNOSTIC. Se stabileste usor prin: inspectie, palpatie -> se sesizeaza insertia chistului pe peretele
lateral al vestibului vaginal

PROGNOSTIC. Favorabil – starea generala a femelei nu este afectata

TRATAMENT

- Sectionarea in felie de pepene a peretelui chistului

- Punctionare si introducerea in fosta cavitate a unor solutii sclerozante: LUGOL,
LOTAGEN(nu ne recomanda)
- Unguente cu AB, antiinflamator, anestezic local (hemorzon)(intravaginal si
intravestibular)
- pentru prevenirea vestibulitei

CHISTII VAGINALI (GARTNERITA CHISTICA)

- rezulta dintr-un proces de degenerare chistica a canalelor Gartner si pot ajunge la dimensiunea
unei alune sau pot fi chiar mai mari
- intalniti mai frecvent la vaca
- sunt insirati pe doua raduri, la nivelul planseului vaginal, avand aspect moniliform
- rezulta in urma obstructiei canalelor Gartner ca urmare:
 a unui proces inflamator
 a unor dopuri de concremente obliterante(mucus vascos, celule descuamate)

DIAGNOSTIC

- examen cu speculum vaginal

 formatiuni chistice moniliforme de dimensiuni variabile, dispuse antero-lateral de meatul
urinar
 prezinta o membrana alb-sidefie si continut mucos
- atunci cand ating dimensiuni mari reprezint aun obstacol in ascensiunea spermatozoizilor(in
monta naturala – la vaca) sau ingreuneaza IA.

PROGNOSTIC

- favorabil
- in cazul spargerii(dupa monta naturala) – pot constitui punct de plecare pentru vaginite

TRATAMENT

- se executa numai in cazul chistilor mari, chistilor infectati

- punctia sau incizia peretelui chistic
 - administrarea locala de unguente cu AB si antiseptice

La nivel vaginal mai pot fi intalniti

- chisti mucosi ai vaginului, care rezulta din degenerarea celulelor caliciforme

- dimensiuni de la un bob de mazare pana la un bob de fasole

UROVAGINUL

- consta in colectarea urinei in portiunea craniala a vaginului, datorita relaxarii ligamentelor si

tesuturilor de sustinere perivaginale
- urina reziduala la nivel vaginal fermenteaza, modifica biochimismul vaginal si determina
iritatii la nivelul peretilor vaginali
- este o afectiune intalnita la femelele batrane
- poate duce la vulva orizontala

SIMPTOMATOLOGIE

- coexista cu vulva cu tendinta la orizontalitate

- la examenul cu speculum vaginal: „fundul vaginului” – pozitie oblica antero-ventrala
 prezenta urinei care stagneaza si destinde portiunea anterioara a vaginului
 aparitia vaginitei catarale – din cauza fermentarii urinei
 la iapa – se complica cu urometrul
 repetarea caldurilor – din cauza modificarii biochimismului local care determina moartea
spermatozoizilor

DIAGNOSTIC

- prin ESV

TRATAMENT

- obiective:
 reconfortarea femelei
 refacerea tonusului muschilor netezi la nivelul ligamentelor largi
 combaterea inflamatiilor locale

Primele 2 obiective se realizeaza prin:

 miscare activa a femelei

 imbunatatirea ratiilor
 vitaminoterapie(A,D,E,C)
 proteinoterapie nespecifica
 combaterea inflamatiilor locale se realizeaza prin
 executarea unor lavaje cu sol bicarbonat de sodiu 5% (pentru corectarea pH-ului vaginal)
 administrarea unguentelor sau bujiurilor cu AB sau chimioterapice
 se pot administra si antiseptice usor iritante
 lugol, lotagen 2%, racilin 2% - rezultate foarte bune
 se recomanda ca la aceste femele sa se execute IA dupa aplicarea unui lavaj vaginal cu o
solutie antiseptica(sa nu fie si spermatocida) iar apoi cu solutie alcalina(bicarbonat 5%) pt
corectarea pH-ului

VAGINISMUL (COLPOSPASMUL)
 - contractia spasmodica a musculaturii vestibulo-vaginale in timpul actului sexual sau imediat
dupa acesta
- apare ca un act reflex, datorita hiperesteziei dureroase la nivel vulvo-vestibulo-vaginal
- se poate produce:
 inaintea actului sexual(impiedica intromisiunea)
 in timpul acestuia – penis captivus(la canide este fiziologic) – se face anestezie epidurala
joasa
 dupa terminarea actului sexual determina eliminarea spermei
- este insotit de:
 cifoza
 eforturi de expulzare

TRATAMENT

- urmareste calmarea femelei

 plimbari
 frectii reci in regiunea lombara
 anestezie epidurala joasa
 tranchilizare
- diminuarea hiperestezii locale
 tratarea leziunilor vulvo-vestibulo-vaginale
 aplicare de unguente cu anestezina
- in unele cazuri se renunta la efectuarea montei naturale, se executa anestezie epidurala joasa
si apoi insamantare artificiala

TUMORILE VULVO-VAGINALE

- sunt intalnite la toate speciile de animale

- determina modificari locale
 deformarea vulvei
 pneumovagin
 vaginite
- impiedica
 actul sexual
 supravietuirea spermatozoizilor
 parturitia
- tipuri de tumori
 vaca – fibropapiloame
 origine virala
 transmitere sexuala(veneriene)
- leiomioame
 iapa – neoplasme vulvare(sarcoame, melanoame, papiloame)
 epitelioame ulcerate ale clitorisului(Asemanatoare cu epitelioamele penisului la armasar)
 catea
 fibrom vaginal unic sau multiplu
 se dezvolta in tesutul conjunctiv submucos vestibulo-vaginal
 fibroleiomiom – tumori invadante in structurile vestibulo-vaginale care distrug
progresiv tesuturile si apar ulceratii ale mucoasei
 leiomiosarcomul
 sarcomul cu celule scvamoase – grad ridicat de elignitate
  sarcomul stiker – TVT cea mai frecventa(conopidiform, extrem de hemoragica si
extrem de friabila)

TRATAMENT

- chirurgical
 exereza larga a formatiunilor tumorale, respectand principiile chirurgiei oncologice
- in tumora stiker se poate executa si:
 chimioterapie – Vincristina 0,5 mg/mp( 1 mp de suprafata la caine corespunde cu un caine de
35kg) suprafata corporala
 roentgenterapie:
 800 R in 2 sedinte la interval de 8 zile
 500 R in 3 sedinte la interval de 7 zile
 400 R in 2-3 sedinte la 4-6 zile

VESTIBULO VAGINITELE

- Inflamatii ale vestibulului vaginal si vaginului

- Vestibulo-vaginite:
 Acute, nespecifice: seroase, catarale, purulente
 Apar la femele negestante si produc stari de infecunditate
 Veneriene:
- Exantemul genital
- Vestibulita granuloasa a bovinelor
- Vaginita trichomonotica

EXAMENTUL GENITAL (Exanthema coitale, exantemul veziculos coital)

- Afectiune acuta transmisibila(veneriana) de tip eruptiv

- Intalnita mai frecvent la cabaline
- Rar intalnita in Romania

ETIOPATOGENEZA:

- Produsa de un herpes virus ecvin 3

- Incubatia dureaza 3-6 zile
- Virusul ramane in organism inca 2-3 saptamani dupa vindecarea clinica

SIMPTOME

- Caracteristice
- Edem si congestie vulvara -> macule pe mucoasa vestibulara -> vezicule de marimi
variabile(bob de mei – bob de mazare)
- Pot difuza si la nivelul perineului si pe fata interioara a coapselor
- Lichidul veziculelor la inceput este alb-galbui, apoi treptat devine tulbure -> se deschid ->
ulcere mici, superficiale, care in zonele cutanate se acopera pe cruste -> vindecare spontana
in 2-3 saptamani
- Zonele in care se dezvolta aceste leziuni sunt foarte pruriginoase si se pot infecta datorita
scarpinatului
- La mascul apare aceeasi eruptie maculo-veziculara pe gland si pe tegumentul furoului (mai
evidenta in jurul meatului urinar), iar mictiunile sunt dureroase:

DIAGNOSTIC
 - Usor de pus pe baza semnelor clinice, evolutiei bolii

Confirmare – examene citologice – incluzii intranucleare specifice

PROGNOSTIC

- Medical – favorabil
- Economic –grav – contagiozitate mare, infecunditate de lunga durata, recidive frecvente

TRATAMENT

- Repaus sexual 60 zile

- Aplicatii locale de substante antiseptice si sicative(Pt prevenirea complicatiilor bacteriene)
- Dupa vindecare clinica se executa IA

VESTIBULITA GRANULOASA A BOVINELOR (Catarul granulos contagios, vestibulita

foliculara, vulvo-vaginita granuloasa)

- Afectiune veneriana specifica bovinelor

- Se caracterizeaza printr-o eruptie granuloasa la nivel vestibular

ETIOPATOGENEZA

- Cauze predispozante – carenta in fosfor si beta-caroten, care vor diminua rezistenta mucoasei
vestibulare
- Factori determinanti:
 Herpes virus - Drugociu
 Mycoplasma bovigenitalium, Ureaplasma, Corynebacteriun pyogenes, E.coli – Howard
C.J(1986)
 Pot interveni si germeni saprofiti vaginali care isi exacerbeaza patogenitatea determinand
aparitia unei forme purulente
 Perioada de incubatie – 1-3 saptamani, dupa contactul sexual infectant

SIMPTOMATOLOGIE

- Dependenta de concentratia hormonilor estrogeni in organism

- In estrus cele mai evidente semne clinice
- In faza luteala – semne clinice reduse
- Reacutizare la ciclul urmator

Forma acuta (5-6 zile):

- Congestia si infiltratia mucoasei vestibulare si uneori vaginale

- Edematierea si congestia foliculilor limfoizi care devin rosii, rugosi, acesti foliculi sunt grupati in
jurul fosei clitoridiene
- Sensibilitate locala crescuta, prurit, mictiuni frecvente
- Secretii vaginale seroase(la inceput), apoi purulente

Forma cronica

- Reducerea semnelor clinice locale

- Foliculii devin alb- galbui si se pot mentine asa 1-2 luni
La femelele subnutrite – forme grave

- Edemul labiilor vulvare

- Secretii vaginale mucopurulente
- Foliculi limfoizi cu aspect de noduli hemoragici si foarte sensibili
- Prurit intens la nivel vestibulo-vaginal
- Tenesme
- Mictiuni frecvente
- Evolutie 5-6 zile dupa care foliculii limfoizi devin alb-galbui, iar mucoasa vestibulo-vaginala roz-pal

Foarte rar – forma foarte grava

- Edem si congestie vulvo-vestibulo-vaginala

- Membrane cu aspect difteroid la nivel vestibular
- Secretii genitale purulente
- Eliminarea falselor membrane(in cateva zile), pe locul acestora ramanand ulceratii profunde,
crateriforme, cu continut necrotic
- Modificari ale starii generale(diminuarea apetitului, agalaxie)

PROGNOSTIC

- Favorabil:
 Influenteaza putin fecunditatea
 Uneori, vindecarea spontana

TRATAMENT:

- Se executa numai cand:

 Afectiunea imbraca forme grave
 Femela nu este gestanta
- Local:
 Unguente pe baza de AB sau chimioterapice
 Solutii antiseptice(violet de gentiana 1/500, lotagen 2%, sol Lugol)
 Executarea IA in locul montei naturale contribuie la controlul si eradicarea vestibulitei
granuloase.

VAGINITA TRICHOMONOTICA

- Specifica bovinelor
- Inflamatia conductului copulator produsa de Trichomonas genitalis bovis(protozoar flagelat ce poate
trai ca saprofit in caile genitale femele si mascule)
- Patogenitatea parazitului este conditionata de:
 Subnutritie
 Carenta in vitamina A, microelemente (I, Mn, Ca, Se)
 Transmiterea exclusiva prin monta(Afectiune veneriana)
- Infecunditatea este datorata actiunii toxice a parazitului asupra spermatozoizilor, prin modificarea
profunda a biochimismului vaginal

SIMPTOMATOLOGIE

- Apare la 3-5 zile dupa monta infestanta

- Inflamatie puternica a mucoasei vestibulo-vaginala si cervicala-> exsudat seros de culoare alb-
murdara-> foliculii limfoizi cu aspect de granulatii, rugosi -> leziuni ulcerative(uneori)
- Mucus cervical lichefiat – datorita mucinazei eliberate de parazit(enzima mucolitica)
- Secretii seroase la nivelul fundurilor de sac vaginale care se elimina in timpul mictiunii sau cand
femela este culcata
- Prurit
- Dupa o evolutie de 15-20 zile, secretiile se reduc cantitativ isi modifica aspectul(mucopurulente),
pruritul dispare
- Caldurile se succed la intervale neregulate sau pot chiar lipsi
- Se poate complica frecvent cu cervicita si metrita trichomonotica

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

- Se confirma prin:
 Examenn microscopic executat din secretiile vaginale(se evidentiaza parazitul)
 Cultivarea parazitului

TRATAMENT

- Derivati acridinici
 Unguent cu tripaflavina 5 la mie (intravaginal)
 Bujiuri cu nitrofuran, 3-4 bucati la 48h (intravaginal)
- Solutii lotagen sau racilin 2% (intravaginal)
- Iodura de Na 5mg/45kg(per os) asociata cu tratament local
- Metronidazol
 50mg/kg iv o singura data
 60-70mg/kg de 3 ori la 12 ore, per os, in apa sau furaje
 Solutii uleioase 1 la mie (intravaginal)
- Berenil
 3,5 mg/kg, sol 7% im
 Poate fi folosit in babesioza
- Dimetridazol(interzis in Romania si UE)
 50mg/kg/zi, sol 40% per os, in apa sau hranna, 5 zile consecutiv
- In cazul montei naturale – obigatoriu vor fi tratati si taurii cu aceleasi produse si in aceleasi doze

PROFILAXIE

- Controlul sv al taurilor, pentru trichomonoza, actiune prevazuta in programul actiunilor sv obligatorii

- Castrarea taurilor neautorizati
- IA cu material seminal provenit din centre specializate
 AFECTIUNI ALE CERVIXULUI

- Rolul cervixului:
 Bariera:
- Musculatura puternica dispusa in 2 straturi
- Mucoasa endocervicala cu numeroase pliuri
- Mucusul cervical gros si lipicios(glera cervicala)
- Formeaza un adevarat dop in metestru si diestru, impiedicand comunicarea intre cavitatea
vaginala si uterina
- Proprietati bactericide
 Ajuta si sustine procesul fecundatiei
- Relaxarea si intredeschiderea canalului cervical in estru
- Modificarile de structura si consistenta ale mucusului cervical favorizeaza ascensiunea
spermatozoizilor catre uter
- pH mediu 7,3 (in estru) – favorabil supravietuirii spermatozoizilor, nefavorabil florei microbiene
- anomalii congenitale:
 brida postcervicala
 cervixul dublu
- anomalii(leziuni) dobandite:
 blocarea canalului cervical(stenoza cervicala)
 cervicitele cronice

ANOMALII ALE CERVIXULUI

Rolul cervixului:

1. bariera
 musculature puternica dispusa in 2 straturi
 mucoasa endocervicala cu numeroase pliuri
 mucusul cervical gros si lipicios
 formeaza un adevarat dop in metestru si diestru, impiedicand comunicarea intre cavitatea
vaginala si uterine
 proprietati bactericide
2. ajuta si sustine procesul fecundatiei:
 relaxarea si intredeschiderea canalului cervical in estru
 modificarile de structura si consistenta ale mucusului cervical favorizeaza ascensiunea
spermatozoizilor catre uter
 pH mediu 7,3 (in estru) – favorabil supravietuirii spermatozoizilor, nefavorabil florei microbiene
- anomalii congenitale:
 brida postcervicala
 cervixul dublu
- anomalii(leziuni) dobandite:
 blocarea canalului cervical(Stenoza cervicala)
 cervicitele cronice

BRIDA POSTCERVICALA

- anomalie congenitala intalnita frecvent la bovine

- formatiune sub forma de bandeleta vertical, situate in fundul vaginului, inapoia deschiderii vaginale a
cervixului
- constituita din tesut conjunctivo-muscular acoperit de un epiteliu stratificat pavimentos, identic cu cel
din peretele uterin
- latime 0,5-6-7cm
- acopera partial deschiderea vaginala a cervixului
- nu induce stari de infecunditate deoarece nu impiedica ascensiunea spermatozoizilor
- poate ingreuna introducerea pipetei de insamantare in cervix
- distociile produse de aceasta formatiune sunt foarte rare si pot apare numai in cazul ruperii premature
a invelitorilor fetale, urmate de angajarea membrelor produsului de conceptie de o parte si de alta a
bridei postcervicale

Diagnostic

- se stabileste cu usurinta prin examen vaginal

Tratament

- este chirurgical si se executa numai daca s-au produs distocii

- consta in sectionarea transversal a bridei cu fetotomul curb de deget

CERVIXUL DUBLU

- este normal la iepuroaica si nutria

- la celelalte specii este o anomalie consecutive unirii incomplete in aceasta regiune a canalelor Muller
- poate coexista cu uterul duplex
- nu produce distocii – deoarece canalul corespunzator cornului uterin gestant se poate dilate suficient
pentru a permite trecerea produsului de conceptie
- nu induce sterilitate sau infecunditate deoarece nu impiedica ascensiunea spermatozoizilor

BLOCAREA CANALULUI CERVICAL (Stenoza cervicala)

- afectiune cervicala care ingreuneaza trecerea spermatozoizilor catre uter

- stenoza poate fi realizata prin:
 chistii cervicali
 tumori cervicale
 cicatrici retractile ale cervixului – rezultate in urma fatarilor distocice sau extragerii brutale a
produsului de conceptie
 proliferarea masiva a tesutului conjunctiv

DIAGNOSTIC

- Animalele mari:
 Examen cu speculum vaginal
 Chistii vaginali au dimensiuni diferite – localizati in portiunea vaginala a cervixului dar si in canalul
cervical
 Tumori cervicale
 Cicatrici cervicale retractile
 Scleroza hipertrofica cervicala – portiunea vaginala a cervixului este marita
 Scleroza atrofica cervicala – portiunea vaginala a cervixului redusa in dimensiuni
 Examen transrectal
 Cervix marit in diametru si lungime
 Cervix redus in volum si scurtat – in scleroza atrofica
 Consistenta dura, fibrocartilaginoasa
 Suprafata neregulata

- Verificarea permeabilitatii cervixului cu pipeta de IA

Blocarea completa a cervixului poate determina acumularea secretiilor uterine si aparitia mucometrului.

- Animale de companie
 Examen clinic – prezenta secretiilor vaginale
 Endoscopie vagino-cervicala

PROGNOSTIC

- Rezervat – in chistii cervicali

- Grav – in tumori si scleroza cervicala

TRATAMENT

- Diferit in functie de afectiune

- Chistii cervicali – punctie, eliminarea lichidului chistic, introducere solutii sclerozante
- Tumori si chisti care nu pot fi punctionati:
 Extragerea cervixului intre labile vulvare cu pensile Albrechtsen
 Extiroare tumora sau indepartare capsula chist
 Aplicare locala de unguente sau bujiuri cu antibiotice

CERVICITELE CRONICE

- Inflamatii cronice ale cervixului, cu importanta deosebita in etiologia sterilitatii

- Sterilitatea apare datorita:
 Mortii spermatozoizilor
 Prezentei toxinelor eliberate din focarul inflamator
 Modificarii compozitiei chimice a secretiei cervicale

ETIOLOGIE

- Provin in majoritatea cazurilor, din cervicitele acute tratate incorrect sau netratate
- Pot fi:
 Primare – isi au originea in:
- Desirarile mucoasei uterine in timpul fatarilor laborioase
- Timpul IA – traumatisme cervicale cu pipeta de IA
 Secundare – urmare a proceselor inflamatorii vaginale sau uterine(Secretiile patologice se elimina
prin cervix)

- La iapa – urmare a iritatiilor determinate de pneumo- sau urovagin, ca si medicatia intrauterine

neadecvata

 Germenii patogeni izolati:

 Enterobacter
  Coci
 Corynebacterium spp
 Streptococci
 Stafilococi
 Micoplasme
 Fungi
 Dupa tipul de leziuni si aspectul clinic
 Catarale
 Hipertrofice
 Eritematoase
 Erozive
- Cel mai frecvent afectate sunt bovinele – forme catarale si hipertrofice.

SIMPTOME

- Frecvent mascate de existenta metritei sau vaginitei

ESV:

- Hipertrofia faldurilor florii involte (Vaca)

- Prezenta unor secretii muco-purulente(reduse cantitativ)

ETR:

- Ingrosarea cervixului

DIAGNOSTIC

- Se precizeaza greu prin ETR(exceptie: cervicita hipertrofica)

- Se confirma prin biopsie cervicala

PROGNOSTIC

- Rezervat – cervicitele afecteaza functia secretorie si selective a cervixului

- Devine favorabil in cervicitele secundare
- Se mentine rezervat sau nefavorabil in cervicita primara care se poate complica cu scleroza atrofica
sau hipertrofica si cu stenoza canalului cervical

TRATAMENT

- Obiective:
 Combaterea infectiei
 Reluarea functiei cervicale
- Consta in:
 Instilatii intracervicale sau intrauterine cu suspennsii sau cu solutii de antibiotice
 Administrarea intracervicala de unguente cu antibiotice, chimioterapice, unguent sulfamidat
 Badijonari cervicale cu sol Lotagen 2%, Racilin 2%, sol Lugol 1/300
- Terapie stimulatoare nespecifica
 Extracte tisulare
 Proteinoterapie nespecifica
 Polidin cresterea rezistentei organismului, resorbtia
 Cantastim exsudatelor locale
  Yatren vaccin

ANOMALII SI BOLI ALE CORPULUI SI COANELOR UTERINE

- Induc stari de infecunditate prin:

 Impiedicarea ascensiunii spermatozoizilor catre treimea superioasa a oviductului
 Nerealizarea conditiilor optime pentru supravietuirea si nidatia zigotului

HIPOPLAZIA UTERINA

Poate fi:

 Congenitala
 Dobandita
 – hip
- Hipoplazia uterine congenitala – apare ca urmare a dezvoltarii insuficiente a canalelor Muller
- Oprirea in dezvoltare poate avea loc:
 In perioada fetala
 La pubertate
 Uter de dimensiuni mici
 Incapacitatea uterului de a se adapta la dimensiunile gestatiei
 Modificarea mediului uterin, impiedicand supravietuirea spermatozoizilor
 Se asociaza de cele mai multe ori cu hipoplazia ovariana congenitala
- Hipoplazia uterine dobandita – este asociata frecvent cu hipoplazia ovariana dobandita

ETIOPATOGENEZA

- Subalimentatia si dezechilibrele alimentare in perioada de crestere

- Conditiile de intretinere necorespunzatoare
- Asigurarea insuficienta a apei
- Acesti factori determina subdezvoltarea corporala ce antreneaza si aparitia hipoplaziei utero-
ovariene

SIMPTOMATOLOGIE

- Lipsa de manifestare a estrului

Daca totusi apar caldurile, pregatirea uterine si secretiile acestuia sunt insuficiente si de calitate inferioara,
spermatozoizii nefiind capacitati

- In cazul in care se produce fecundatia, zigotul degenereaza din cauza mediului uterin neadecvat
- Corp luteal slab dezvoltat si cu secretie redusa de progesterone determinand o activitate secretorie
necorespunzatoare a endometrului

- ETR:

 Uter redus in dimensiuni(hipoplazic) – marimea unui creion

 Cervix mic
- Hipoplazie vulvo-vestibulo-vaginala
DIAGNOSTIC

- Semne clinice – corelatie cu alimentatia insuficienta cantitativ si calitativ in perioada de crestere

PROGNOSTIC

- Grav – in hipoplazia uterine congenitala

- rezervat – in hipoplazia uterine dobandita

TRATAMENT

- se executa numai la femelele cu hipoplazie uterine dobandita

- imbunatatirea alimentatiei si conditiilor de intretinere
- masaj transrectal: rol mecanic si efect neruoreflex( de la nivel hipofizar descarcari de
gonadorelina, ocitocina)
- fizioterapie: spalari vaginale cu apa calduta -> hiperemie, aflux de sange crescut; badijonari cu
glicerina iodate la nivelul fundului vaginului si a florei involte; electroterapie
- tratament hormonal
 stimulare ovariana

 progesteron 50mg/zi – 9 zile(feedback negative lung – nu mai descarca GNRh si nu mai descarca nici
FSH si LH, dar ele se produc si se acumuleaza. Cand se opresc injectiile cu progesterone, dispare
feedback-ul negativ lung vine brusc la nivelul ovarelor – efectul se numeste REBOUND(destindere))

 in ziua 7 – gonadotropina serica 1000-1500 UI(potenteaza efectul progesteronului; efect biologic

similar cu un amestec de FSH+LH dar predominanta de FSH)
 in ziua 10 – a doua administrare de gonadotropina serica 1000-1500 UI(efect benefic de
troficizare si maturarea foliculului/foliculilor care secreta estrogenic care are actiune pe cervix cu
deschiderea lui)
 progesteronul stimuleaza axa hipotalamo-hipofizo-ovariana la descarcarile de gonadotropine care
survin dupa sistarea terapiei progesteronice
 gonadotropina serica alaturi de FSH-ul endogen va stimula cresterea foliculara, determinand reluarea
activitatii ciclice a ovarului si secretia de hormone estrogenic care vor favoriza retroficizarea uterine

CHISTII UTERINI

- diagnosticati la iapa, cu o frecventa mai mare la iepele batrane

- la iepele tinere, intaliti foarte rar, la femelele care au prezentat endometrite cronice

ETIOPATOGENEZA:

- apar in urma obstructiei si dilatatiei canalelor limfatice uterine, produsul de secretie al glandelor
uterine fiind drenat prin aceste canale, in afara gestatiei
- tesutul cicatricial uterin rezultat in urma infectiilor sau fatarilor multiple, care poate produce blocarea
canalelor limfatice, determinand acumulare de limfa inaintea obstructiei si aparitia unuia sau mai
multor chisti uterine;
- au mai fost descrisi sii chisti glandulari
- starile de infecunditate apar in cazul chistilor mari sau in numar mare care determina:
 obstructii uterine
 impiedica ascensiunea spermatozoizilor
 impiedica migrarea embrionilor si recunoasterea maternala a gestatiei

Chstii de dimensiuni mici si in nr redus nu determina modificari uterine importante.

DIAGNOSTIC

- obligatoriu – examen uterin complet

- pe langa diagnosticarea chistilor este necesara si evaluarea sanatatii uterului – prezenta – infectiilor
uterine, a tesutului cicatrical masiv, a unor aderente intrauterine -> nu permit instalarea gestatiei,
chiar daca sunt indepartati chistii
- Metode de diagnostic
 Ex ecografic
 Histeroscopie endoscopica
 Biopsie endometriala
 Examene bacteriologice uterine
 Laparascopie
- Examenul ecografic – permite diagnosticul rapid si de certitudine al chistilor uterine
 Apar ca zone anecogene(negre), bine delimitate in lumenul uterin, localizati atat la nivelul
corpului, cat si al coarnelor uterine, pe peretele ventral, proeminand in lumen sau pe peretele
dorsal, avand un aspect usor pediculate
 Pot fi simpli, lobati sau sub forma de conglomerati de chisti
 Diametrul – chisti glandulari – maxim 2 cm
 Chisti limfatici – peste 2 cm (pot fi confundati cu o gestatie incipienta, daca este un singur chist de
dimensiuni reduse -> de aceea se repeta la 7-10 zile pt a vedea sigur ce e)
- Histeroscopia endoscopica – realizata cu un endoscop flexibil
 Se realizeaza in timpul estrului timpuriu sau in perioada postestrala pentru ca cervixul sa se
coapteze pe tubul endoscopului, in asa fel incat aerul introdus pentru destinderea uterului sa nu
refuleze in exterior
 Introducerea de aer sau CO2 uterin
 Examinare – mai pot fi diagnosticate:
 Infectiile uterine
 Prezenta tesutului cicatricial
 Aderentele intrauterine
 Patologia jonctiunii utero-tubare
- Biopsia endometriala – cea mai indicate pentru evaluarea integritatii endometrului
 Probele pot fi recoltate in timpul executarii endoscopiei histeroscopice
 Importanta modificarilor endometrului rezida din faptul ca migrarea embrionului si interactiunea
acestuia cu endometrul au un rol deosebit in recunoasterea maternala a gestatiei
 Endometru afectat in proportie de 20% - poate fi o cauza a mortalitatii embrionare si peste 30% -
iapa infertile
- Examen bacteriologic uterin – realizeaza o evaluare gennerala a statusului bacterian la nivel uterin

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- Fata de gestatia timpurie

 Coroborarea anamnezei cu examenul ecografic in dinamica
 Vezicula embrionara sufera modificari in timp – 19-20 zile – devine ovala
 Ziua 21 – embrionul devine vizibil ca un punct ecogen la nivelul polului inferior al veziculei
embrionare
 In gestatia timpurie vezicaula embrionara este mobile

PROGNOSTIC

- Favorabila
- Numar redus de chisti uterine de mici dimensiuni pe un endometru sanatos permite instalarea gestatiei
- Chistii mari sau numerosi pot fi indepartati chirurgical si daca endometrul este sanatos se poate
instala gestatia

TRATAMENT

- Chirurgical – sectionarea chistului

 Electrocauterizare cu ansa, cauterizare ghidata pe canalul de lucru al endoscopului flexibil
 Laser cauterizare endoscopic cu dispozitiv care asigura contactul direct cu chistii, pentru a nu se
produce si alte leziuni la nivel endometrial
 Se realizeaza intai un orificiu in peretele chistului pentru drenarea lichidului
 Apoi se cauterizeaza peretele chistului pentru prevenirea recidivelor
 Refecunditatea postoperatorie – 90%

Boli uterine cronice

ENDOMETRITA CATARALA CRONICA (LATENTA, OCULTA SAU ASCUNSA)

- Este frecvent intalnita la vaca

ETIOLOGIE

- Pot fi:
 Primare – apar dupa IA datorita:
 Folosirii pipetelor nesterilizate
 Nerespectarea conditiilor de asepsie in timpul IA
 In urma folosirii materialului seminal infectat
 Secundare – urmare a:
 Endometritelor acute netratate sau tratate necorespunzator
 Retentiei invelitorilor fetale instalarea infectiilor uterine
 Subinvolutiei uterine

SIMPTOMATOLOGIE

- Foarte discrete
- Evidentiabila de regula numai in timpul estrului
 Mucus mai abundent care poate contine flocoane foarte fine de culoare albicioasa
 Modificarea vascozitatii mucusului de calduri
 Prezinta bule de aer datorita proceselor fermentative
 Nu mai este filant
 Uneori secretia estrala are aspect cataral, usor opac
- ETR:
 Coarne uterine usor ingrosate
 Repetarea caldurilor fara modificarea duratei ciclului sexual

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

- Prelevarea secretiilor uterine – in ser fiziologic incalzit la 39 grade C – lichid usor tulbure sau cu
flocoane
- Biopsie uterine – focare inflamatorii periglandulare si a nodulilor limfocitari

PROGNOSTIC
- Favorabil
- Uneori numai prin simpla schimbare a conditiilor de mediu se poate realiza vindecarea femelei

TRATAMENT

- Insamantarea sub protective


Introducere intrauterina, in timpul estrului, a unei solutii:
 Penicilina cristalina 2.000.000 UI
 Streptomicina 0,5g
 Ser fiziologic 30-50ml
 IA – dupa 5-6 ore
- Administrarea intrauterine in prima zi dupa IA a produsului METRICURE (INTERVET) – contine
CEPHAPIRINA(Cefalosporina)
- In 12h, spermatozoizii deja au avansat catre 1/3 superioara a oviductului, produsul sterilizand
cavitatea uterine pentru a crea conditii favorabile dezvoltarii si nidatiei zigotului
- Administrarea intrauterine imediat sau la 12h dupa IA a 2g AMPICILINA dizolvata in 60ml ser
fiziologic

METRITA PURULENTA CRONICA

- Apare ca o complicatie a metritelor purulente acute

FACTORI FAVORIZANTI

- Alimentatie carentata in anumiti principia nutritivi – Ca, Zn, Cu, vit A si B

- Administrarea de furaje mucegaite, cu exces de fitoestrogeni
- Tulburari endocrine hipofizo-ovariene
- Corpul luteal persistent – determina hipotonie uterine
- Hiperestrogenismul
 Determina mentinerea cervixului intredeschis
 Edem uterin urmat de reducerea puterii de autoaparare uterine -> colonizarea cu diferiti germeni
patogeni(piogeni)
- Defecte de topografie vulvara(rupture de perineu, fistula recto-vaginala, pneumovagin, urovagin)
- Intarzierea clearance-ului(autosterilizarii) uterine
- Iepele susceptibile la infectii
- Cistitele – scroafa

FACTORI DETERMINANTI

- Flora patogena
 Polimicrobiana(De regula)
 Comuna infectiilor podale si mamare
- Streptococci
- Stafilococi
- Arcanobacterium pyogenes
- Fusobacterium necrophorum
- E.coli
- Clostridium perfringens
- Pseudomonas aeruginosa
- Candida albicans

SIMPTOME
- Poate imbraca 2 forme
 Cu cervix deschis
 Cu cervix inchis
- Metrita purulenta cu cervix deschis
 Mai frecventa la vaca
 Eliminarea continua sau intermitenta a secretiilor muco-purulente, evidentiabile mai ales cand
femela defeca sau urineaza sau in decubit
 Secretiile murdaresc coada si regiunea fesiera
 Stare generala usor alterata
 Reducerea productiei lactate
 Slabirea treptata
 Etr:
 Coarne uterine ingrosate neuniform, hipotone
 Cervix ingrosat – complicate cu cervicita hipertrofica
 Corpul luteal patologic prezent pe ovar
- Metrita purulenta cronica cu cervix inchis (piometrul)
 Forma particulara a metritei purulente cronice
 Consta in acumularea de puroi, la nivel uterin, deoarece cervixul este inchis
 La vaca:
 Urmare a retentiei invelitorilor fetale nerezolvata in 73h – cervixul se inchide, iar placenta se
descompune
 Poate rezulta in urma maceratiei fetale, urmata de infectarea uterului prin cervixul intredeschis
 In urma avortului trichomonotic
 In aceste cazuri, uterul trebuie sa posede o puternica aparare antiinfectioasa, incat sa poata localiza
procesul inflamator
 Autoapararea uterine, realizata prin fagocitoza, atenueaza virulenta germenilor, pana se ajunge
aproape de sterilizarea continutului uterin, realizandu-se o stare de toleranta a organismului fata de
secretia uterine
 La iapa poate aparea in urma:
 Fatarilor distocice
 Retentiei invelitorilor fetale
 Endometritelor

SIMPTOMATOLOGIE

a) La vaca:
 Eliminare rara a secretiilor patologice de culoare alb-galbuie
 Etr – coarne uterine marite in volum, egale, cu pereti subtiati, lipsiti de elasticitate(aspect tabacit,
pergamentos)
- Cervix marit in volum
- Corp galben patologic pe ovar
b) La iapa:
 Cantitatea de puroi acumulata in uter poate depasi 100l
 Secretiile se elimina in cantitati mari la nivelul comisurii vulvare deoarece cervixul se inchide
complet numai in anumite situatii(Scleroza, cicatrici cervicale)
 Modificari generale grave:
 Inapetenta
 Slabire
 Cifoza
DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

- Se confirma prin examen transrectal sau ecografic (iapa)
a) La vaca:
 Diagnostic diferential cu gestatia de 50-150 zile
 In piometru:
- Lipsesc placentoamele, membranele perifetale
- Peretele uterin are aspect tabacit, ingrosat

EVOLUTIE

- Cronica(vaca si iapa)

TRATAMENT

- Obiective:
 Restabilirea ciclicitatii sexuale
 Evacuarea cavitatii uterine
 Restabilirea functionalitatii endometrului
 Restabilirea ciclicitatii sexuale
 Liza CL patologic cu PGF2alfa
- Rol luteolitic
- Rol ocitocic – determina deschiderea cervixului si vidarea uterului de secretiile patologice

 Evacuarea cavitatii uterine

 Deschiderea cervixului
 Folosirea estrogenilor sintetici (SINTOFOLIN 11-15mg zilnic, 3-4 zile) INTERZISA LA
ANIMALELE DE RENTA !!
 Tunelizarea manuala sub anestezie epidurala
- Vidarea cavitatii uterine
 Ocitocina – epidural 10-40 UI
 Masaj uterin + ocitocice sau parasimpaticomimetice
 Lavaj uterin – Ser fiziologic, Lotagen sau racilin 2%, Cloramina 2%o
- Restabilirea functionalitatii endometrului
 Aseptizarea uterului:
 Antibioterapie locala
 Bujiuri cu AB sau chimioterapice
 Suspensii uleioase cu AB
 Sol Lotagen sau Racilin 2%
 Sol Lugol
 Se obtin rezultate bune in afectiunile recente
 In afectiunile vechi, modificarile morfo-functionale ale endometrului sunt ireversibile

PIOMETRUL LA CATEA SI PISICA

HIPERPLAZIA GLANDULO-CHISTICA ENDOMETRIALA – HGGE

- Este foarte frecvent, fiind considerat cea mai importanta boala a aparatului genital la aceste specii
- Intalnita la catelele in varsta si in principal la cele care nu au fatat
- Au fost intalnite cazuri si la femelele tinere, uneori chiar dupa primul estru, mai ales la cele tratate cu
progestative pentru intreruperea sau blocarea caldurilor
- Apare in metestrus(la inceput) sau la 12-14 saptamani dupa estrus
- La catea mai poate apare piometrul postcoital, consecinta a mentinerii colului deschis pentru mai
multe zile si a montei cu mai multi masculi

ETIOPATOGENEZA

- Este incomplete elucidate

- Se considera ca la baza acestei afectiuni sta o disendocrinie progresiva care actioneaza pe fondul unei
susceptibilitati deosebite a uterului la PROGESTERON
- Concentratiile crescute de estrogenic pentru perioade scurte de timp(proestru, estru) urmate de
perioade lungi de concentratii crescute ale progesteronului -> hiperplazie chistica a endometrului ->
hipersecretia glanndelor uterine -> acumularea secretiei la nivel uterin
- Tratamentul nejudicios cu estrogenic executat pentru interferarea nidatiei
- Administrarea progesteronului pentru controlul estrului, in timpul metestrului -> piometru

SIMPTOME

- Semnele clinice evidente apar in timpul fazei luteale a ciclului sexual, de regula la 4-10 saptamani
dupa administrarea progestativelor exogene
- Tablou clinic variat in functie de forma evolutiva: cu cervix inchis, cu cervix deschis

SIMPTOMATOLOGIE GENERALA

- Stari depressive
- Deshidratare
- Anorexie
- Polidipsie
- Poliurie
- Voma si diaree inconstant(iritatie la nivelul tubului digestive datorita lingerie puroiului, sindrom
uremic datorita insuficientei renale acute)
- Temperatura normala. Hipertermia apare doar in primele ore de la declansarea sapremiei
- In cazul instalarii sparemiei, dupa o evolutie de cateva ore sau in cazul instalarii endotoxiemiei,
femelele devin hipotermice(<35 grade) ->soc

SEMNE CLINICE LOCALE

a) Piometrul cu cervix inchis

 Marirea in volum a abdomenului(abdomen de batracian)
 Abdomen dureros – animalul evita deplasarea
 In abdomen se poate palpa o masa pastoasa, care ocupa o mare parte din acesta
 Forma uterului este determinate de continutul coarnelor uterine
 De regula coarnele uterine sunt dilatate uniform
 Uneori pot avea aspect moniliform(margele intinse pe o ata, Asemanator lojilor din gestatia de
30-35 zile la catea sau unor margele mari la pisica)
b) Piometrul cu cervix deschis
 Semne clinice generale mai putin alarmante decat in piometrul cu cervix inchis
 Colectii uterine mai reduse
 Secretii vulvare prezente, eliminate continuu sau intermitent, lichide, pastoase sau granuloase, de
culoare rosietica, galbuie sau verzuie
 Colectia uterine in 1/3 din cazuri este sterile
  Infectiile apar secundar – germenii patogeni pot fi reprezentati de: E coli, Staphylococcus aureus,
Streptococi, fungi, etc

LEZIUNI ANATOMO-PATOLOGICE

- Prezenta corpilor sau a chistilor luteali pe ovare

- Hiperplazia glandulo-chistica a endometrului
- Hipertrofia miometrului(in piometrul cu cervix deschis)
- Hipotrofia miometrului(in piometrul cu cervix inchis)
- Edem, iritatie si congestive vulvara(in piometrul cu cervix deschis)
- Leziuni asociate: hepatita, miocardita, pleurezie, gastrita

DIAGNOSTIC

- Anamneza
 Stabilirea stadiului ciclului sexual sau a terapiei hormonale aplicate
- Examenul clinic al femelei
- Pentru confirmare:
 Examen radiografic – la 42 zile post – estrus pentru diferentierea gestatiei de piometru – schelet fetal
calcificat in gestatie
 Examen ecografic – continut anecogen, uneori cu “spoturi” luminoase la nivel uterin

DIAGNOSTI DIFERENTIAL

- Diabet zaharat
 Cresterea glicemiei
 Glicozuriei
- Insuficienta renala – valori ridicate ale uremiei
- Insuficienta hepatica – modificari biochimice
- Sindrom cushing – dozarea cortizolului
- Scurgeri patologice de alta natura
 Tumori, vaginite – ex vaginal
 Distensii abdominale de alta natura
 Ascita
 Glob vezical diferentiere prin ex ecografic
 Tumori abdominale

EVOLUTIE

- Acuta – rar, asociata cu septicemie si se termina prin moarte in cateva zile

- Subacuta/cronica – evidentiate prin simptomatologie renala(initial glomerulo-nefrita si apoi
insuficienta renala acuta) netratata, poate determina moartea femelei

TRATAMENT

- Conservativ – numai in piometrul (metrita) cu cervix deschis, mai ales daca starea generala a
femelei nu permite interventia chirurgicala
- Chirurgical – in ambele forme – OVARIOHISTERECTOMIE

Terapia infectiilor uterine(inclusive HGCE – piometru)

HGCE – piometru – Tratament conservativ(doar in formele cu cervix deschis)

Poate fi realizat cu

 Pgf2alfa
 Aglepristona(si in piometru cu cervix inchis)

Consideratii:

 Salvarea functiei de reproducere a femelei

 Prezenta sau absenta altor afectiuni
 Statusul cervical
 Dorinta proprietarului

Terapia cu PgF2alfa

Mod de actiune

 Induce luteoliza
 Creste contractilitatea uterine – eliminarea continutului uterin
 Poate induce deschiderea cervixului – inconstant
 Poate determina cresterea activitatii fagocitelor la nivel uterin

Conditii:

 Se afla in perioada reproductiva(nu se recomanda peste varsta de 8 ani)

 Nu prezinta boli sistemice
 Valori normale ale ureei si creatininei
 Nu sunt semne evidente de toxiemie
 Nu prezinta semne de metroperitonita
 Prezinta cervix deschis – la cele cu cervix inchis foarte multa atentie – poate drena continutul
uterin in peritoneu pe la nivelul oviductelor sau poate induce rupture peretelui uterin

Protocol therapeutic:

 CLOPROSTENOL – 2,5 micrograme/kg, sc de minimum 5 ori la interval de 48h (in comert

exista concentratii mari, de aceea se poate dilua cu ser fiziologic 1/10, e stabile 1 an de zile la
frigider)
 AB minimum 10 zile (Synulox, Kesiume)
 Monitorizare obligatorie uterine ultrasonografica la 2-3 zile de la debutul terapiei
 Se identifica reducerea diametrelor coarnelor uterine
 Monitorizarea parametrilor sanguine, a starii generale si a semnelor clinice locale

Terapia cu Aglepristona:

 Fixare competitiva la nivelul receptorilor uterine pentru progesterone

 Reducerea concentratiei progesteronului care actioneaza la nivel uterin
 Cresterea contractilitatii miometrului
 Deschiderea cervixului

Conditii anterioare aplicarii terapiei cu Aglepristona

 Lipsa metroperitonitei si a septicemiei

  Nu se aplica la catele cu chisti ovarieni mari, hiperplazie chistica endometriala severa, cicluri
neregulate
 Lipsa sindroamelor septice, renale, hepatices i a CID
 Poate fi aplicat atat in piometrul cu cervix deschis dar si in cel cu cervix inchis

Protocol therapeutic

- Doze: 10mg/kg sc in zilele 1,2,8,15

- Deschiderea cervixului si eliminarea secretiilor uterine – la 36-48h de la debutul tratamentului

Terapia combinata PGF2alfa + Aglepristona

Protocol therapeutic

 Aglepristona 10mg/kg in zilele 1,2,8 si optional 15

 Cloprostenol – dupa deschiderea cervixului, 1 microgram/kg/zi in zilele 3,4,5,6,7
 Antibioterapie obligatorie pentruu mai mult de 8 zile

In ambele scheme de tratament se va urmari:

 Combaterea deshidratarii
 Sustinerea functiei renale si hepatice – fluidoterapie

<<se recomanda histerectomie totala (sa se scoata si cervixul)>>

ENDOMETRITELE FUNGICE

Inflamatii uterine determinate de ciuperci microscopice sau mucegaiuri, putand determina tulburari la
nivel uterin in momentul aparitiei unor factori favorizanti.

Diagnosticate mai freccvent la iapa si la vaca, in puerperium.

Evolutie cronica – putand trena luni de zile

ETIOPATOGENEZA

- Incomplete lamurita
- Cauze predispozante: - absolut obligatorii pentru aparitia infectiilor fungice.

Terapia indelungata cu antibiotice:

1. Cresterea tonusului uterin -> tulburarea mecanismelor de drenaj -> colonizarea fungica a vaginului si
a uterului
2. Modificari ale barierelor biologice normale -> colonizarea fungica a vaginului si a uterului
3. Distrugerea microorganismelor secretoare de substante antifungice la nivel vulvar -> colonizarea
fungica a vaginului si a uterului
 Modificari de conformatie vulvara si perineala, urmata de aparitia pneumovaginului
 Terapia imunosupresiva, deficientele imunologice, administrarea medicatiei citotoxice, pot
favoriza infectiilor fungice sistemice si locale(uterine)
 Prezenta leziunilor uterine, aparute in timpul avorturilor sau retentiei invelitorilor fetale
 Afectiunile endocrine si terapia progesteronica – reducerea capacitatii de fagocitate a
neutrofilelor, a contractilitatii miometrului si tonusului cervical
Factori determinanti

 Ciuperci microscopice – localizate initial in conductul copulator(Rezervor primar)

 Au fost izolate si din culturile uretrale si sperma

Infectia se realizeaza pe cale ascendenta, in timpul: montei, IA, biopsiilor uterine, recoltarii secretiilor
uterine direct din uteri, mentinerii intredeschise a cervixului(iapa)

Urmare a infectiei fungice apar modificari ale imunitatii mediate celular. Fungii au capacitatea de a
invada tesuturile uterine.

Aderenta la celulele epiteliale cu ajutorul adezinei(monoproteina) -> Cresterea si multiplicare, penetrand

membrane celulara, ceea ce face dificila indepartarea lor.

SIMPTOMATOLOGIE

- Prezenta secretiilor vaginale alb-cremoase sau gri, care pot murdari coada si regiunea fesiera
- ETR – uter flasc, cu continut lichid
- Examen ecografic – strat de lichid de 2-3cm grosime
- Stare generala nemodificata – femela infecunda.

DIAGNOSTIC

- Anamneza – terapie indelungata cu antibiotice

- Procedure repetate de diagnostic care au necesitat introducerea intrauterine a unor instrumente
- Examen clinic – deceleaza semnele clinice prezente
- Examen citologic al secretiilor uterine(sau secretii vaginale) -> executare frotiuri -> colorare prin
metoda Wright modificata(permite identificare tipurilor celulare, bacteriilor si fungilor)
- Biopsie uterine – colorare probe cu o coloratie argentica -> fungi colorati in negru sau gri,
aderenti la suprafata endometrului, in lumenul glandelor uterine si chiar in endometru
- Examen micologic – cultivare pe: agar cu sange/mediu Sabouroud

DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE

- Coroborarea tuturor acestor examee

- Examenele de laborator de repeta dupa terminarea terapiei pt verificarea sterilizarii uterine. Se
vor executa examene si de la nivelul mucoasei vaginale si fosei clitoridiene (aici se cantoneaza
bacteriile si fungi la cal) pentru a verifica prezenta fungilor in scopul prevenirii recontaminarilor.

PROGNOSTIC

Rezervat spre grav, deoarece:

 Determina aparitia fibrozelor uterine

 Costuri mari ale terapiei
 Perioada indelungata de administrare
 Femelele se pot reinfecta din focarele existente la nivelul conductului copulator sau prin monta
naturala

TRATAMENT

Se executa greu:
 Rezultatele nu sunt intotdeauna foarte bune, datorita:
- Formelor invazice(spori) care sunt greu distruse de terapie
- Femelele pot prezenta un raspuns imun neadecvat
- Posibilitatea recontaminarii
 Corectarea defectelor de conformatie vulvara – pentru prevenirea contaminarii cu fecale a
conductului copulator care favorizeaza infectiile recurente

Terapia locala intrauterine

 Lavaj uterin cu cantitati crescute de lichide care determina:

- Scaderea numarului fungilor
- Cresterea tonusului uterin
- Mobilizarea celulelor imunodependente de la nivel local
 Lavajul se executa pana lichidul recuperate este clar. Se pot folosi solutii de: acid acetic 2%, Betadina
0,05%, DMSO(Dimetilsulfoxi) – 10-20%.

Dupa lavaj se poate folosi ocitocina – evacuarea continutului uterin

Administrare intrauterine a medicatiei antifungice

 Antibiotice antifungice (Stamicina, Amfotericina B, Griseofulvina)

 Derivari imidazolici (Clotrimazol, Econazol, Ketoconazol, Fluconazol, Itraconazol)

Medicatia antifungica actioneaza mai bine in mediu acid

Doze zilnice pentru iapa(infuzii intrauterine):

 Stamici 500.000-2.500.000 UI
 Amfotericina B – 100-200 mg
 Clotrimazol 500-700mg
 Fluconazol – 100mg

- Se administreaza la interval de 24 h
- Poate fi asociata si cu terapia antimicotica pe cale generala(mai ales cand rezultatele terapiei locale
sunt slabe)
- Durata terapiei este de minim 10 zile

Insuccesele se pot datora:

 Perioadei reduse de tratament

 Dozei reduse de substante antifungice administrate
 Dozei reduse de substante antimicotice administrate
 Intervalul marit intre administrari
 Raspuns imun neadecvat

PROFILAXIA

Masuri generale:
 Realizarea unei igiene locale, cat mai bune, inaintea si in timpul executarii montei
 Imperecherea iepelor in apropierea momentului ovulatiei – reducerea infectarii uterului
 Igiena stricta a instrumentarului folosit pentru recoltari intrauterine sau IA si protejarea lor in
momentul trecerii prin vagin de catre mansoane din plastic steril
 Executarea periodica a unor examene micologice din secretiile vaginale ale femelei si preputiale sau
sperma provenita de la masculi
 Executarea examenelor micologice dupa terminarea terapiei antifungice, la femelele care au prezentat
endometrite fungice

INFECUNDITATEA DE ORIGINE TUBARA

Sunt mai frecvente decat sunt diagnosticate, deoarece prin metodele actuale de diagnostic se exploreaza
permeabilitatea si cinetica tubara, dar nu poate fi explirat metabolismul tubar.

Afectiunile oviductului sunt reprezentate de:

- Chistii paratubari
- Fimoza pavilionara
- Aderente tubare
- Hidrosalpinxul
- Chistii salpingeali intraepiteliali
- Hiperplazia epiteliului salpingian
- Salpingitele – cele mai frecvente

SALPINGITELE CRONICE

= Afectiuni inflamatorii salpingiene

ETIOPATOGENEZA

- Inflamatii la nivel uterin (metrite, endometrite)

 Aparute – dupa avort, in perioada puerperala
 Uneori avansarea procesului inflamator este favorizata prin introducerea unor cantitati mari de
lichide in uter
- Peritonite
- Ovarite
- Germeni specifici – salpingite specifice
 In TBC
 In actinobaziloza
- Traumatisme salpingiene aparute in urma:
 ETR brutale in estrul timpuriu sau estru
 Chistitripsie
 Enucleerea corpului luteal

ETIOPATOGENEZA

2 etape:

I. Aparitia procesului inflamator acut

a) afecteaza epiteliul salpingian -> hiperplazii, metaplazii sau atrofii celulare -> pierderea cililor
celulelor ciliate
 b) stroma
 Congestii intense – vase sanguine cu pereti destinsi, ingrosati sau hialinizati
 Edem marcant – cu prezenta substantelor fibrinolitice
 Fibrinoid
 Fibre de collagen de neoformatie
 Musculoasa disociata de edemul prezent

II. Se produce in cazul in care nu are loc fibrinoliza. Dupa 7 zile de evolutie acuta apar fibroblastii
care determina scleroza interna si progresiva a mucoasei si musculoasei

SIMPTOMATOLOGIE

- Aspect morfoclinice variate

- Salpingita tubulara
 Apare consecutive proliferarii difuze a tesutului submucos
 Oviductul se palpeaza usor, fiind flexuos sau rectiliniu, de marimea unui pai sau creion
- Salpingita nodulara
 Prezinta ingrosari ale salpinxului asemanatoare unor noduli moniliformi
- Salpingita chistica
 Apar concresteri ale pliurilor mucoasei, mai ales in partea anterioara, determinand blocarea
lumenului
- Salpingita TBC
 Specifica
 Intalnita numai la vaca, putand afecta unul sau ambele oviduct
 Oviductul are aspect nodular, moniliform

DIAGNOSTIC

Examen transrectal

Se pot aprecia:

 Modificarile salpingiene
 Localizarea - Unilaterala/Bilaterala
 Verificarea permeabilitatii tubare – Insuflarea utero-tubara – CO2
 Metoda cu indigo-carmin
- Introducere intrauterine in timpul estrului a 10-15 ml 4 %o
- Recoltare urina dupa 2h -> culoare albastru-verzui -> cel putin un oviduct permeabil
 Metoda cu amidon – Injectarea intraperitoneala a 500ml sol sterile amidon 5% -> recoltare de
mucus vaginal in ser fiziologic la 2-3 zile -> adaugare a cateva picaturi sol Lugol -> examinare la
microscop -> prezenta corpusculilor colorati in albastru -> oviduct permeabil
 Metoda cu fenolftaleina
- Introducere intrauterine a 8 ml sol 0,5% diluata in 72 ml ser fiziologic -> activare diureza –
consum de apa -> recoltare urina prin cateterism vezical dupa 1h -> se adauga 10-15 picaturi
NaOh 10% -> colorare in rosu -> oviduct permeabil
- Histerosalpingografia
- La animalele mici
 - Femelele care prezinta repetari ale caldurilor, fara alte leziuni ale organelor genital vor fi
obligatoriu investigate dpdv al permeabilitatii tubare

PROGNOSTIC

Pentru reproductie

 Rezervat – in cazul localizarii unilaterale

 Nefavorabil – in cazul localizarii bilaterale

TRATAMENT

Profilactic – cel mai important

- Evitarea ETR brutale

- Terapia corespunzatoare a infectiilor uterine
- Executarea IDR(intra-dermo-reactie)

Curativ

- Specific afectiunilor uterine sau ovariene

- Perfuzia utero-tubara cu suspensii de antibiotice concomitent cu insuflatia uterine poate da unele
rezultate

BOLILE OVARIENE – cauza a sterilitatii –

Activitate ovariena :

- Gametogeneza

- Hormonogeneza

Activitatea ovariena este dependenta de hormone proveniti de la etajele superioare. Orice tulburare a
acestor functii poate duce in final la aparitia sterilitatii. Datorita acestor considerente, tulburarile ovariene
ocupa primul loc in ginecologia veterinara.

Boli ovariene:

 Inflamatii – ovarite
 Tulburari trofice:
 Hipoplazia ovariana castigate
 Atrofia ovariana
 Tulburari endocrine:
 Sindrom de anestru
 Corpul luteal persistent
 Chistii ovarieni
 Caldurile anovulatorii
 Caldurile linistite
  Caldurile prelungite – ovulatia intarziata
 Hemoragia estrala si postestrala
 Nimfomania
 Virilismul adrenal (hipercorticismul)
 Tumori

OVARITA (OOFORITA).

Intalnita la toate femelele. Practic poate fi diagnosticata doar la animalele mari.

ETIOPATOGENEZA

a) Factori traumatici:
 Masaje ovariene brutale
 Enucleerea corpilor luteali
 Chistitripsia (strivirea chistilor)

Inflamatiile sunt aseptice, la inceput, apoi, datorita infectiilor ascendente sau peritoneale(mai rar) devin
aseptice.

b) Factori infectiosi:
 Parametrite
 Salpingite
 Urmare a vehicularii germenilor dintr-un alt focar din organism

Evolutie:

- Acut – bilateral
- Cronic – unilateral

Dpdv anatomopatologic pot fi:

 Seroase
 Hemoragice
 Purulente

- Ovarita seroasa – cea mai usoara forma

 Evolueaza concomitent cu salpingitele
 Se pot: vindeca
 Pot trece in forma cronica indurativa si invaziva

- Ovarita hemoragica – parenchimatoasa

 Apare in urma traumatismelor ovariene
 Proces inflamator steril – resorbtia coagulilor
 Infectare – forma cronica proliferative

- Ovarita purulenta
 Caracterizata prin formare de abcese de la marimea unui bob de mazare la mai mare
 Diseminate in zona – corticala, medulara
 Determina:
 - Marirea in volum a ovarului
- Suprafata ovariana neregulata
- Sensibilitate la palpare
 Abcesele se pot – deschide spontan in cavitatea abdominala
- Raman inchistate

- Ovarita TBC – forma specifica

 Caracterizata prin aparitia de mici noduli necrotici, duri, in grosimea ovarului, determinand
hipertrofia nodulara a ovarelor
 Se complica cu salpingita si peritonita TBC sau pot fi urmarea acestora
 Ovaritele se complica, in majoritatea cazurilor, cu aderentele ovaro-bursale
- 3,9% la vaca
- 13,12% la bivolita

SIMPTOME

Cicluri estrale:

 Deregulate- frecvent in ovaritele: hemoragice, purulente

 Intrerupte complet – cand sunt afectate ambele ovare

La ETR:

 Indurare
 Hipertrofie
 Sensibilitate crescuta – ovarite acute

Modificari ale starii generale:

 Inapetenta
 Tahicardie
 Mers intepenit
 Jena in timpul mictiunii
 Culcare si ridicare din decubit greoaie

- Suprafata neregulata, fara sensibilitate – forma cronica

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

- ETR-confirmare

PROGNOSTIC

- Pentru reproductive – rezervat spre grav

- Leziunile ovariene determina modificari ale functiei gametogene si hormonale
- Ovarite unilaterale –pot apare ciclurile sexuale si se poate matura foliculul pe ovarul sanatos
 - Vital – favorabil – femela se poate ingrasa, datorita abolirii functiei sexuale

TRATAMENT

- Ovarite cronice – iluzoriu – modificarile aparute fiind ireversibile

- Ovarite acute: AB pe cale generala, AINS

HIPOPLAZIA OVARIANA CASTIGATA (in ferme sunt numite HUO – hipoplazie utero-ovariana)

Apare la:

 Femelele tinere, de regula dupa prima gestatie

 Femelele adulte:
 Exploatate national
 Intretinute in conditii proaste de igiena si alimentatie
 Cu productii mari de lapte – hipoplazie ovariana unilaterala, dupa fatare

SIMPTOME

- Anestru de lunga durata(1-3 luni sau mai mult)

- ETR:
 Ovare
 Reduse in volum
 Netede(fara formatiuni fiziologice pe suprafata)
 Elastic-ferme(consistenta obisnuita a ovarului)

PROGNOSTIC. Rezervat

TRATAMENT

 Igieno-dietetic – foarte important

- Imbunatatirea conditiilor
 Igienice
 De exploatare
 Alimentatie
- Respectarea repausului mamar obligatoriu – 2 luni
- Terapie neuroreflexa
 Masaj ovarian repetat
 Pensulatii cervicale cu glicerina iodate
 Irigatii vaginale cu ser fiziologic caldut(39-40 grade C) in care se pot introduce cantitati mici de
tincture de iod sau sol Lugol
- Terapia hormonala
 Administrare gonadotropina serica(Folligon, Seroglandin, etc) in doze mici si repetate -> troficizare
ovariana -> dezvoltare si maturare foliculi ovarieni
 Administrare progestageni urmata de administrarea unei doze de gonadotropina serica
  Metoda PRID(Progesterone release intravaginal device)
 Spirale metalice, acoperite cu un strat de elastomer siliconat, impregnate cu progesterone, care
este eliberat treptat (70mg/zi)
 Se mentine 12 zile
 Administrare im progesterone – 50 mg/zi 12 zile
 In ambele cazuri – administrare in ziua 12 a 500-1000 UI gonadotropina serica (vaca)

ATROFIA OVARIANA

- Modificare ireversibila ovariana caracterizata prin reducerea in volum a ovarului, consecinta a

proliferarii elementelor conjunctive in dauna celor foliculare
- Frecventa la vaca

ETIOLOGIE

- Varsta inaintata
- Alimentatia si exploatarea necorespunzatoare
- Diverse procese patologice ovariene: ovarite cornice, anexite, etc

SIMTPOME

- Instalarea treptata a disfunctiilor ovariene, ajungand pana la abolirea functiei

ovarului(anafrodizie)
- ETR – ovar foarte mic: bob de mei – mazare
 Neted
 Dur(uneori – consistenta neuniforma)

TRATAMENT

- Nu se executa -> modificare ireversibila -> sterilitate

- Femelele se elimina de la reproductive

TULBURARI ENDOCRINE OVARIENE

- Infertilitate/sterilitate functionala intalnita frecvent la female

- Pot afecta:
 Cativa indivizi
 Nr mare de animale – peste 50% din totalul cazurilor de infecunditate/sterilitate dobandita
- Cel mai important factor etiologic:
 Deficientele alimentare -> dereglari sau abolirea functiei gonadice -> lipsa stimuli hormonali
ovarieni -> involutie lenta a tractusului genital

ANESTRUL(ANAFRODIZIA)
- Sindrom caracterizat prin lipsa prelungita a caldurilor, ovarele avand dimensiuni normale, dar fiind
netede
- Intalnit
 Mai frecvent la bovine si suine
 Mai rar la celelalte specii
- Frecventa – bovine 13,5% din totalul afectiunilor care determina sterilitatea

ETIOPATOGENEZA

a) Cauze predispozante:
 Carente alimentare:
 In aminoacizi (lizina, metionina, cistina)
 Dezechilibre protein-minerale
 Tulburari ale metabolismului fosfo-calcic
 Conditii de zooigiena
 Stabulatia indelungata
 Iluminare redusa
 Supraalimentatia
 Productiile mari de lapte – anestrul de lactatie(descarcari masive de prolactina)
 Consangvinizarea stransa
 Factori genetici
b) Cauze determinante
 Insuficienta eliberare sau secretie de gonadotropine anterohipofizare -> lipsa troficizarii ovariene si
a foliculilor ovarieni

SIMPTOMATOLOGIE

- Lipsa manifestarii ciclurilor sexuale dupa fatare sau monta – semn clinic dominant
- ETR
 Ovare netede fara CL sau FO
 Elastic – ferme, usor dense
 Uneori usor micsorate in volum
 Hipoplazie sau atrofie ovariana – in stadia avansate, dupa o evolutie indelungata
 Uter hipoton
 Coarne uterine
 Usor micsorate
 Areactive la palpare

DIAGNOSTIC

- Coroborarea datelor anamnetice cu simptomatologia

- Confirmare prin determinarea progesteronemiei(2 determinari, executate la interval de 10 zile sau
o determinare in a 10a zi de la ETR)
- Progesterone sub 1ng/ml(0,3-0,4 ng/ml) diagnostic confirmat

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

- Anestru postpartum
 - CL pathologic

TRATAMENT

a) Imbunatatirea alimentatiei
 Cresterea cantitatii de:

 Substante energetice

 Saruri minerale

 Vitamin A – 300.000 – 500.000 UI parenteral

 Asigurare beta-caroten(carofertin) – 20 ml la IAPA si VACA; 7 ml la scroafa, capra, oaie si la

masculii folositi intens la reproductie

 Folosirea sari iodate(la vaca)

b) Imbunatatirea conditiilor de zooigiena
 Ff important – asigurarea miscarii zilnice active
c) Tratamente neuro-reflexe
d) Folosirea masculilor genito-stimulatori(vasectomizati)
e) Terapie hormonala
 Gonadotrofina serica(tratament de substitutie)

 Vaca – 800-2000UI – obligatoriu IA pe estrusul indus, deoarece este posibil sa reinter in anestru

 Scroafa – 1000-2000 UI – administrat in ziua intarcarii intarcarii

 Catea – 20 UI/kg/zi – 9 zile

 Pisica – 20 UI/kg in prima zi si apoi 50 UI zilnic 7 zile

 Gn-Rh(Tratament de stimulare)

 La vacile de lapte 0,5mg – 1 doza

 La vacile de carne 0,5 mg – 2 doze la 10 zile interval

 Determina cresterea progesteronemiei care, la randul ei, poate modula secretia gonadotropinelor
anterohipofizare

 Progestative – frecvent associate cu estrogenic( nu se mai folosesc)

 Estrul apare la cateva zile dupa sistarea terapiei progesteronice

 Estrogenic – nu se mai folosesc

CORPUL LUTEAL PERSISTENT

- Tulburare endocrina, descrisa mai ales la vaca, cu rol deosebit in inducerea starilor de infecunditate la
aceasta specie
- In practica, denumirea de corp luteal persistent se atribuie acelei formatiuni luteale ovariene care isi
mentine marimea si functia, fara a regresa, dincolo de termenul fiziologic(21-25 zile)
- Frecventa – 2-16% din totalul cazurilor de infertilitate la vaca
- Cea mai mare frecventa – la vacile cu productii mari de lapte, mai ales dupa fatarile de iarna

ETIOPATOGENEZA

Poate proveni din CL progestativ/gestativ

CAUZE PREDISPOZANTE:

- Productiile mari de lapte -> hipersecretie PRL si LH -> secretie redusa de FSH ->mentinerea CL pe
ovar
- Stabulatie prelungita
- Ratiile dezechilibrate si carentate: hipovitaminoza E, asigurare insuficienta a sarurilor minerale(Ca, P,
Na, K, Zn, Cu, Mn)
- Conditiile necorespunzatoare de microclimate in adaposturi
- Inflamatiile endometrului -> interferare PGF 2alfa -> luteoliza -> dominant progesteronica asupra
uterului -> reducerea apararii antiinfectioase -> piometru
- Moarte embrionara/fetala cu retinerea sau mumifierea fatului

FACTORUL DETERMINANT

- Dezechilibru hormonal caracterizat prin: insuficienta FSH si PGF2 alfa

- Exces de LH

SIMPTOMATOLOGIE

- Anestrus prelungit datorat secretiei de progesterone

 Se mentine atat timp cat CL isi pastreaza integritatea anatomica si functionala la nivel ovarian
 ETR: prezenta pe ovar a CL

DIAGNOSTIC

3 ETR executate la interval de 10 zile

 Mentinerea CL pe acelasi ovar, cu aceeasi structura, forma si consistenta – diagnostic pozitiv

 Uter slab reactive
 Frecvent – piometru, endometrita purulennta, fat mumifiat sau macerat

Determinarea P4 – de 3 ori la interval de 1- zile – completare a ETR

 Mentinerea ridicata a concentratiei P4(este 4ng/ml) la cele 3 examene, in lipsa gestatiei – diagnostic
pozitiv

PROGNOSTIC

- Favorabil – tulburare functionala

TRATAMENT

- Se aplica numai dupa precizarea corecta a diagnosticului

- Administrare de PGF2alfa(im, epidural – doze la jumatate) -> liza CL -> reluarea ciclului sexual
- Imbunatatirea conditiilor de intretinere si alimentatie
 Miscare zilnica active
 Imbunatatirea microclimatului
- Terapii istorice:
 Enucleerea CL
 Terapia stimulatoare cu gonadotrofine serice(1200-1500 UI) completata sau nu cu administrare
de hormone estrogenic
 Masaj ovarian

CHISTII OVARIENI (BOALA CHISTICA OVARIANA)

Chistii ovarieni – formatiuni veziculare aparute la nivelul ovarelor, ca rezultat al degenerescentei

foliculilor sau corpilor luteali

Chistii ovarieni:

 Foliculari (provin din foliculi)

 Foliculinici (secreta estrogenic)

 De luteinizare (Secreta progesteron)

 Ai corpului galben(secreta progesterone)

- Chistii foliculari apar ca rezultat al lipsei ovulatiei foliculilor de GRAAF, dar fara ca acestia sa
regreseze sau sa se produca atrezie foliculara
- La vaci apar frecvent formatiuni chistice pe ovare, in puerperium

ETIOPATOGENEZA

a) Factori favorizanti
 Exista o corelatie pozitiva intre frecventa bolii chistice ovariene, selectia pt productiile ridicate de
lapte si alimentatie
 Factorii genetici – exista o frecventa ridicata a acestei afectiuni la perechi mama-fiica
 Productiile mari de lapte(mai ales in perioada curbei maxime de lactatie)
 Este implicate o gena recesiva purtatoare a defectului chistic, gena care prezinta o penetratie
incomplete ce creste cu varsta si poate orienta functia endocrina a vacilor spre o cantitate mare de
lapte, deregland in acelasi timp mecanismul ovulator
 Alimentatia hiperproteica si hiperglucidica
 Scaderea concentratiei beta-carotenului si a vit A
 Furajele alterate, rancede sau fermentate, prin corpii cetonici produsi
 Alimentatia cu fitoestrogeni(trifoi si alte furaje verzi) poate deregla echilibrul hormonal
b) Factori determinanti
 Aderentele ovaro-bursale
 Insuficienta LH
 Chistul foliculinic
- Provine dintr-un folicul in crestere sau matur, ca urmare a imposibilitatii realizarii ovulatiei,
datorita unei insuficiente evidente de LH, urmata apoi de degenerescenta foliculara
- Teaca interna a majoritatii chistilor foliculinici secreta cantitati mari de estrogenic si ca urmare
apare sindromul de nimfomanie sau nimfomaie(perioada scurta), urmata de anestru
- La multi chisti foliculinici are loc o acumulare insemnata de lichid folicular si cresterea in volum
a chistului
 Chistul luteal(de luteinizare)
- Provine dintr-un folicul matur care nu a suferit fenomenul de dehiscenta foliculara, dar, fiind
asigurata o concentratie medie de LH se produce o luteinizare discontinua a granuloasei, determinand
ingrosarea neregulata a peretelui folicular
- Lichidul follicular este bogat in progesterone, iar manifestarea clinica este anestrul prelungit
 Chistul corpului luteal
- Provine dintr-un corp luteal recent, care prezinta o cavitate mai mare de 0,5cm, plina cu lichid citrin,
delimitate de o corticala groaza, luteinizata total
- Apare datorita unei insuficiente luteale in timpul organizarii si activitatii corpului luteal si pot
prezenta uneori o secretie insuficienta de progesterone
- Aceste vaci prezinta o activitate ciclica, iar vacile gestante nu prezinta avort

DIAGNOSTIC

- Anamneza
- Semen clinice
- ETR(eventual repetat)
- Examen ecografic
- Determinarea progesteronului
- Raspunsul la tratament

SEMNE CLINICE

- Manifestarile clinice pot fi de nimfomanie, la inceput, urmata apoi de anestrus(chistii foliculinici) sau
anestru(chisti luteinici)
- Uneori – chiar in cazul existentei unui chist pe ovar(formatiune anatomica), ciclul poate evolua
normal si poate fi posibila gestatia – chisti vechi nesecretorii
- La inspectie:
 Relasarea ligamenntelor sacro-sciatice
 Prezenta la baza cozii a 2 goluri evidente
 Labii vulvare ingrosate, edematiate
- Etr
 Unul sau ambele ovare marite
 Prezenta formatiunilor rotunde, netede, veziculare

 Diametrul >2,5cm la vaca

 Chistii mari pot ajunge la dimensiunea unui cap de copil sau de adult

 Peretii sunt subtiri la inceput si se ingroasa pe masura ce se invechesc

 Uneori ovarul este marit in volum, cu suprafata neteda, dar la compresiune se percepe senzatia de
creptiatie – chisti profunzi, intraparenchimatosi
 Nu exista intotdeauna concordante intre comportarea clinica si tipul chistilor ovarieni
 Examen ecografic
 - Formatiuni anecogene(negre) cu dimensiuni mai mari de 2,5cm
- Fenomen de intarire posterioara
- Perete subtire sau mai gros
 Modificari ale cailor genital
- Oviduct
- Aderente
- Hidrosaplinx
- Salpingite
 Uter
- Marit in volum
- Edem al coarnelor uterine
- Reactivitate slaba sau chiar areactiva
 Cervix
- Marit in volum
- Mucoasa infiltrate, edematiata
- Canal cervical intredeschis
- Eliminare de mucus filant, translucid sau usor opac, uneori cu striuri purulente
- Degenerescenta glandulo-chistica a uterului
- Endometrita sero-catarala si chiar purulenta
 Posibilitate de infectare prin mentinerea intredeschisa a canalului cervical
 Capacitate redusa de aparare datorita
- Edemului uterin
- Epuizarii si chistizarii glandelor uterine
- Vagin
- Chisti mucosi vaginali
- Gartnerite in cazul chistilor ovarieni vechi
- Bartholinite

Iapa. Diagnosticul se confirma atunci cand la etr repetate se constata:

 Pe unul sau ambele ovare vezicule persistente de marime constanta sau in crestere
 Comportament nimfomanic

Scorafa. Se stabileste pe baza urmatoarelor date:

 Repetarea estrului sau anestru

 Prelungirea sau ermanentizarea estrului
 Congestive si tumefactie vulvara
 Prezenta secretiilor la nivelul comisurii inferioare vulvare
 Infecunditate

DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE

- Laparatomie exploratoare

- Se poate executa o corelatie intre tipurile de chisti ovarieni si semnele clinice

- Catea:

 Prezenta chistilor poate fi suspicionata la femelele care prezinta hiperestru

 Confirmare – ex ecografic – chisti mari
TRATAMENT

Profilactic

 Conditii optime de furajare

 Asigurarea ratiei cu beta-caroten
 Evitarea furajarii indelungate cu nutreturi acide
 Corelarea furajarii cu necesitatile organismului femelei – mai ales in perioada in care curba de
lactatie este ascendenta
 Asigurarea miscarii zilnice active
 Poate apare uneori regresia spontana a chistilor ovarieni

Curative

Medicamentos

- Se executa in functie de etiologia chistului

- Chistii foliculinici – tratati cu hormoni de luteinizare(PMSG)
- Chistii luteinici – tratati cu
 Hormoni de stimulare
 PGF2alfa

Terapia chistilor foliculinici cu hormoni de luteinizare

Vaca:

 Administrare HCG – 3000-4500-10000UI/vaca. Uneori se poate asocial si progesteronul-Nymfalon

 Administrare Gn-Rh – 100-250 mcg/vaca. Determina luteinizarea prin eliberarea LH hipofizar

In combinatie cu HCG – se adauga actiunea fractiunii LH-like a acestuia care contribuie la o luteinizare
puternica a chistilor

 Administrare de progestative
- Metoda PRID
- Semne clinice de nimfomanie dispar dupa 24 ore
- Chistii regreseaza graduat
- Estrusul apare, in medie, la 10 zile de la indepartarea spiralelor vaginale

Iapa:

 Administrare

 Gn-Rh – 500mg/iapa

 Progestagene

 Progesterone – 300mcg

 Clormadinon acetat – 50 mg -> 2-3 administrari la interval de 5-7 zile

 In cele mai multe cazuri se realizeaza prin ovariectomie bilaterala, deoarece iepele sunt nimfomane si
retive
Scroafa

 Administrare HCG(400-500UI) in asociatie cu progesterone 50mg

Terapia chistilor luteali

Poate fi executata cu :

 Progestative
 HCG
 Gn-Rh
 PGF2alfa

Terapia cu progestative

 Determina obtinerea unor rezultate foarte variate

 Protocol terapeutic la vaca – 3 administrari cu 100 mg progesterone la interval de 48h

Terapia cu HCG

 Determina obtinerea unor rezultate bune, in conditiile integritatii endometrului

 Probabul HCG determina o luteinizare suplimentara a chistilor, acestia devenind susceptivili la
luteolizinele endogene
- Terapia cu Gn-Rh – actiune posibil asemanatoare cu cea a LH
- Terapia cu PGF2 alfa – cel mai logic tratament
- Pentru terapia de rutina, in cazurile in care nu este pus un diagnostic clar al tipului de chisti, se poate
aplica urmatorul protocol therapeutic: administrare Gn-Rh -> 9 zile -> administrare PGF2alfa
- Metode chirurgicale
 Au fost folosite frecvent in trecut
 Sunt reprezentate de:

 Zdrobirea transrectala a chistilor(chistitripsia)

 Laparatomie in flanc, urmata de indepartarea chistilor

 Punctia chistilor(prin flanc sau prin fundul vaginului)

 Aceste metode, cu toate ca au dat rezultate bune, au prezentat si o serie de dezavantaje:

 Traumatizarea ovarelor, oviductelor si a bursei ovarice

 Aparitia hemoragiilor si aderentilor

 Posibilitatea de reaparitie a chistilor

 Ovariectomia

 Se aplica atunci cand:

 Celelalte metode nu au dat rezultate

 Ovarul este distrus

 Se trateaza retivitatea
 CALDURILE ANOVULATORII

- Au o pondere insemnata in etiologia sterilitatii, determinand, de regula, repetarea caldurilor

- In cadrul acestei afectiuni se constata o evolutie normal a foliculului ovarian pana in stadiul de
folicul preovulator, cand, din cauza lipsei pregatirii pentru ovulatie, aceasta nu se mai produce, iar
foliculul va prezenta atrezie foliculara
- Teaca interna a foliculului secreta estrogenic, care vor determina aparitia manifestarilor estrale
- Ciclul sexual este monofazic – numai faza foliculara

ETIOPATOGENEZA

a) Factori predispozanti
 Furajare cu ratii necorespunzatoare - sarace in:

 Energie si protein (mai ales AA esentiali)

 Macro si microelemente (Ca, Cu, Zn, Mn)

 Hipovitaminoze A,E,C

 Conditii zooigienice necorespunzatoare

 Productiile mari de lapte
 Sezonul

 Iapa – primavera timpuriu si toamna (sfarsitul sezonului)

 Scroafa – vara si iarna (Stres de temperature)

b) Factori determinant
 Insuficienta LH -> lipsa modificarilor preovulatorii
 Leziuni inflamatorii ale ovarului si aderentele ovarului cu tesuturile invecinate – obstacole mecanice

SIMPTOMATOLOGIE

Calduri

 Ciclice sau neregulate

 Sterse
 De durata scurta

Acceptarea montei

ETR:

 Prezenta foliculilor sub tensiune la nivel ovarian atat in estru, cat si in primele zile dupa acesta, dupa
3-4 zile se reduc si dispar datorita fenomenului de atrezie foliculara
 Lipsa corpilor luteali dupa terminarea estrului

Din cand in cand pot aparea si cicluri ovulatorii

DIAGNOSTIC

- ETR executate in estru si metestru, cand se constata lipsa ovulatiei si a formarii CL progestativ

PROGNOSTIC – rezervat

TRATAMENT

- Imbunatatirea alimentatiei si conditiilor de zooigiena

- Asigurarea miscarii zilnice active
- Administrarea Gn-RH- potenteaza pick-ul endogen de LH
 100mcg – vaca
 500mcg – iapa -> in timpul estrului
- Administrarea HCG
 800-2500 ui la vaca in timpul estrului
 1500-3000ui la iapa in ziua a 2a a estrului
 100-500 ui – rumegatoare mici – in timpul estrului
 200 ui – scroafa – zilnic – 3 zile consecutive(PGE600 – INTERVET)
 100- 500 ui – catea in timpul caldurilor

CALDURILE LINISTITE. Tulburare functionala a ovarului, exprimata prin prezenta modificarilor

morfologice caracteristice la nivelul aparatului genital, producerea ovulatiei, dar cu manifestarea discrete
sau lipsa semnelor clinice estrale. Apar frecvent la

 Bovine

 In timpul iernii

 In stabulatie prelungita

 La cele

- Cu productii mari de lapte

- Furajate cu ratii deficitare

 La primele cicluri dupa fatare

 Scroafele grase (la toate femelele supraponderale)

 Caprele cu productie lactate ridicata

ETIOPATOGENEZA

a) Cauze favorizante
 Alimentatie de slaba calitate

 Carenta in P si vit A, C, si E

 Conditii de zooigiena necorespunzatoare

 Luminozitate redusa

 Temperature scauzte sau crescute

 Stabulatie prelungita

 Constitutie endocrina deficitara de origine ereditara

b) Cauze determinate
 Insuficienta FSH
 Exces LH

SIMPTOMATOLOGIE

- Slaba manifestare clinica a estrului

- Lipsa manifestarilor clinice estrale
 Usoara hiperemie vestibule-vaginala
 Mucus de calduri redus cantitativ
 Libido sters
- ETR
 Prezenta foliculilor ovarieni si erectilitatea peretelui uterin in estru
 Prezenta CL – in metestru(dehiscenta foliculara/ovulatia a avut loc)

DIAGNOSTIC

- Anamneza

- ETR – in dinamica

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- Anestrul

PROGNOSTIC – favorabil

- Poate regresa sponntan in urma imbunatatirii conditiilor de mediu

TRATAMENT

Imbunatatirea conditiilor de intretinere si furajare

 Asigurarea pasunatului
 Miscare in padocuri + introducerea fanului de lucerne in ratie
 Asigurarea beta-carotenului, Ca, Na, si P
 Ratiile nu trebuie sa determine ingrasarea femelelor

Folosirea masculilor genito-stimulatori(vasectomie) sau a femelelor virilizate(freemartina, doze de

androgeni – facies si comportament de masculi) pentru depistarea femelelor in calduri

Hormonoterapie

 Stimularea activitatii estrogeno-secretoare a foliculului ovarian

 Administrare gonadotropina serica in ziua 16-17 a ciclului sexual – 1000-1500 ui vaca, iar in
momentul estrului – 1000 ui hcg

 Administrare PGF2 alfa, dupa 5-15 zile de la estrul estimate

 Manifestarea clinica mai accentuate a estrului

 IA oarba la 72-96h de la administrarea PGF2alfa

CALDURILE PRELUNGITE (OVULATIA INTARZIATA)

- Afectiune caracterizata prin modificari morfologice caracteristice fazei estrale, libidoul fiind normal ca
intensitate, dar depasind ca durata timpul normal(la vaca normal 12-24h), datorita intarzierii ovulatiei, in
comparatie cu momentul fiziologic characteristic specie

- Intalnita frecvent la vaca, scroafa, catea

ETIOLOGIE

a) Factori predispozanti
 Alimentatia saraca in AA, P, vitamine(A,E,C)
 Furajarea excesiva cu lucerne – fitoestrogeni
 Productiile mari de lapte
 Stabulatia indelungata
 Conditii necorespunzatoare de zooigiena
b) Factori determinant
 Tulburarea ovulatiei prin

 Leziuni ovariene

 Dezechilibru al raportului FSH/LH

 Exces de FSH

 Insuficienta de LH

 Nu modifica limitele ciclului sexual

 Hipotiroidismul – imposibilitatea maturaii foliculilor ovarieni -> estrogenemie moderata(pana in

momentul regresiei foliculare)

SIMTPOME

- Cicluri estrale regulate ca durata

- Prelungirea fazei estrale
 Intarzierea ovulatiei cu 24-130 ore fata de momentul fiziologic characteristic specie
- Libido de intensitate normal
- ETR:
 Foliculul matur pe ovar pe o durata de cateva zile
 Ovulatie intarziata
 Modificari caracteristice estrului la nivelul cailor genital
- Female infecunde
- Slabire treptata

DIAGNOSTIC
- Anamneza

 Faza estrala prelungita

 ETR executat de 2-3 ori pe parcursul estrului
 La 3-4 zile de la sfarsitul caldurilor
 Faza de ovulatie
 Corpul Rubrum (corpus hemoragicum -> se transforma in CL)

DIAGNOSTI DIFERENTIAL

- Nimfomania

 Libido exagerat
 Uneori permanentizarea estrului

PROGNOSTIC

- Reproductie – rezervat

 Lipsa de sincronizare intre ovulatie si insamantare

 Calitate slaba a gametului sexual femel (imbatranire)

TRATAMENT

- Imbunatatirea alimentatiei si conditiilor de zooigiena

- Curative – inducerea dehiscentei foliculare(cu LH)

- Vaca

o 1000 ui hCG repetata la 3 zile pentru a se asigura formarea CL

o 100 mcg Gn – Rh administrate la inceputul estrului

- Catea

o 35- UI/kg hCG

o 100 mcg Gn-Rh -> in momentul keratinizarii a 80% din celulele vaginale

HEMORAGIA ESTRALA SI POSTESTRALA

- Caracterizata prin eliminarea de sange in mucusul de calduri sau imediat dupa estrus din cauza:

o Unei insuficiente luteale

o Alterarii raportului E/P in favoarea estrogenilor

- Intalnita la vaci(nu are hemoragie estrala fiziologica)

ETIOLOGIE

a) Factori favorizanti
 Alimentatie necorespunzatoare dpdv calitativ si cantitativ

 Insuficienta: AA esentiali, beta carotene, vitamin A,C,E, fosfor

 Furaje cu nutreturi acide – cetonemie

 Adm furaje:

 Bogate in fitoestrogeni

 Contaminate cu micotoxine

 Stabulatia indelungata
 Stresul termic: frig, caldura
 Productiile mari de lapte – discrepante intre necesar si posibilitatile de asigurare a nutrientilor

SIMPTOMATOLOGIE

Evolueaza in 2 faze:

 I. hemoragia apare in primele 2-3 zile dupa estrus(hemoragie postestrala)

 II. Hemoragia apare in timpul estrului – mucus de calduri de culoare roz-rosietica, uneori cu coagula
mici

- Estrul se poate prelungi pana la 48-96h

- Ovulatia se poate produce la 48-74h de la sfarsitul estrului(normal ovulatia la 12-14 ore dupa estru)

- Etr:

 Ovare normale
 Uter contractil, usor ingrosat

- Nu sunt prezente modificari ale starii generale

- Modificari histopatologice

 Specific starii de hiperestrogenemie

 Hiperemie si hemoragii

 Edemul corionului

 Hipertrofia glandelor uterine

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

PROGNOSTIC
- Favorabil

TRATAMENT

- Administrare progesterone

 In ziua estrului
 In ziua estrului, a 4a si a 7a zi dupa monta

- Administrare Gn-Rh in ziua montei

 Terapie progesteronica (una din metodele de mai sus)

NIMFOMANIA (satiriazis la masculi)

- Sindrom manifestat clnic prin superexcitatie genezica si prin modificari organice la nivelul tractusului
genital

- Ciclurile estrale sunt perturbate, estrul repetandu-se la intervale din ce in ce mai mici, in final
ajungandu-se la permanentizarea lor

- Intalnit mai frecvent la iapa, dar si la vaca si scroafa si mai rar la rumegatoarele mici si carnivore

ETIOPATOGENNEZA

- Hiperestrogenismul – cea mai frecventa cauza

 Poate fi datorat prezenntei chistilor ovarieni

- La vaca – un rol important este atribuit predispozitiei ereditare, fie prin:

 Prezenta chistilor ovarieni in ascendenta

 Transmiterea generic a capacitatii de producer a unor cantitati mari de lapte si o data cu aceasta o
labilitate neuro-endocrina deosebita datorita unei gene recesive de penetratie incompleta, a carei
exteriorizare este determinate de alimentatia nerationala sau de productia lactate

- Actiunea aceste gene se manifesta la nivel adenohipofizar, determinand hiposecretia de LH

- In cadrul acestui sindrom sunt afectate si tiroida si suprarennalele, fiind un sindrom pluriglandular

 Prezenta tumorilor genital estrogenosecretoare

- Excitabilitatea deosebita a centrilor cerebro-medulari

- Stari de hiperexcitabilitate uterina, vaginala sau clitoridiena

SIMPTOMATOLOGIE

- Diferita in functie de specie

- Vaca:

 Forma tipica – permanentizarea caldurilor

 Forma ciclica – exagerea manifestarilor estrale care dureaza 7-14 zile, urmata de o faza de liniste, cu
o durata de 8-14 zile

- Manifestari clinice specifice

 Agitatie
 Tahicardie
 Midriaza
 Mugete repetate
 Facies agitat
 Scormonesc pamantul cu membrele anterioare sau cu coarnnele
 Defecari si urinari dese
 Sar pe alte vaci sau accepta sa se execute saltul pe ele
 Stari de agresivitate – uneori
 Reducerea productiei lactate si modificarea caracteristicilor organoleptice ale acestuia(amarui si
coaguleaza la fierbere)
 Modificari fenotipice:

 Aspect de mascul(/freemartinism)

 Gat scurt si gros

 Tren anterior bine dezvoltat

 Prezenta a 2 goluri la baza cozii – relaxarea ligamentelor sacro-sciatice

Iapa:

 Cazuri frecvente
 Semen clinice dominate de manifestari psihice si agresivitate

 Agitatie

 Miscare continua

 Agitarea cozii

 Urinare frecventa

 Clitoris erect si proiectat ritmic in exterior

 Nu tolereaza in apropiere alte iepe sau armasari

 Nu pot fi folosite la tractiunee sau calorie

 Prezinta un real pericol pentru examinator cat si pentru ingrjitor

- Uneori dereglarile endocrine si nervoase sunt atat de grave incat manifestarile nimfomanice nu cedeaza
nici dupa ovariectomie

Scroafa:

 Nimfomania este frecventa

 Calduri prelungite si intense

 Agitatie

 Refuzul hranei

 Vulva puternic congestionata

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

- Este necesara stabilirea cauzei sindromului

 ETR: identificarea chistilor ovarieni

 Examenul intregului aparat genital, in principal zona clitoridiena

PROGNOSTIC

- Vaca:

 Favorabil – chisti ovarieni recenti

 Rezervat – dereglari vechi

- Iapa:

 Nefavorabil in cele mai multe cazuri

TRATAMENT

- Obiective

 Atenuarea manifestarilor clinice estrale

 Restabilirea functiei sexuale normale
 Femelele cu predispozitie ereditara se elimina de la reproductive

- Simptomatic

 Paleativ – tulburarile reapar imediat dupa incetarea efectului medicamentos

 Calmante

 Tranchilizante

- Etiologic – singurul eficient

 Femelele care prezinta chisti ovarieni – terapie hormonala

 Gn- RH

 hCG

- tratamente specific pentru toate afectiunile aparatului genital care pot genera stari de
nimfomanie(tumori, metrite, vestibulo-vaginite)

- ovariectomie – la femelele la care terapia medicamentoasa nu da rezultate:

 la iapa, scroafa, catea – se indica de la inceput executarea ovariectomiei
 la vaca si iapa – ovariectomie pe cale vaginala(colpotomie- anestezie, incizie in fundul de sac vaginal
superior, se introduce mana in cav abd prin aceea incizie, se prind ovarele, cu un instrument
(ecrasorul…) se realizeaza o tripsie asemanatoare cu Raimersul pe cordonul testicular)

VIRILISMUL ADRENAL

- tulburare a glandelor suprarenale (corticosuprarenale) caracterizata printr-o deviere somatica si

nervoasa a femelei catre sexul mascul, datorita unui exces de hormoni cu actiune androgena (o parte
din glucocorticoizii secretati de corticosuprarenale sunt transformati in h androgeni)
- intalnita la vaca si iapa, tendinta de inversiune sexuala fiind numai somatica, fara modificari gonadice

o determina intotdeauna sterilitatea

ETIOLOGIE

- hipersecretie concomitenta de ACTH si FSH -> aparitia chistilor foliculinici -> nimfomanie ->
virilism
- chiar daca chistii foliculinici se pot luteiniza, androgenii suprarenali pot actiona in continuare o
neoplasme corticosuprarenale androgeno-secretoare (in mod normal un adenom suprarenalian det
sindr Cushing)

SIMPTOMATOLOGIE

- vaca

 dereglarea ciclurilor sexuale pana la disparitie

 modificarea comportamentului catre sexul mascul

 mugeste continuu

 neliniste si chiar agresivitate

 salturi pe alte vaci(mai ales pe cele in calduri)

 executarea miscarilor de copulatie

 scaderea productiei de lapte pana la disparitie

 modificari somatice

 dezvoltarea exagerata a gatului si cefei

 reducerea depozitelor adipoase

 aparitia a 2 goluri la baza cozii

 anusul apare infundat

 vulva cu tendinta la orizontalitate

 ingrosarea pielii

- iapa

 predomina manifestarile nervoase – comportament asemanator masculului

 pot exista perioade in care iapa este linistita pentru ca apoi, brusc, iapa sa intre intr-o tensiune
psihonevrotica sub forma de crize determinate de:

 schimbarea

 conditiilor de mediu

 ingrijitorului

 zgomote puternice

- femelele cu virilism pot fi folosite ca masculi incercatori

TRATAMENT

- eliminarea de la reproductive

STERILITATEA DETERMINATA DE GRESELI DE ALIMENTATIE

- desfasurarea in conditii normale a functiei de reproductive este in corelatie directa cu asigurarea

principalilor factori de mediu la parametric necesari

- in cadrul acestor factori, alimentatia ocupa primul loc

- starile de infecunditate alimentara apar in urmatoarele situatii:

 subalimentatie
 carenta in protein
 carenta in substante energetice
 carenta in vitamin
 carenta in elemente minerale
 prezenta nitratilor in furaje
 prezenta substanntelor antifertile de origine vegetala
 alimentatia cu furaje alterate

- o influenta negative asupra reproductiei o au:

 schimbarea frecventa a ratiei

 introducerea brusca a unor furaje pentru care flora si fauna digestive nu sunt adaptate

- o atentie deosebita trebuie acordata fermelor de elita, in care masurile profilactice sunt esentiale:

 reducerea stresului de transport

 asigurarea unei alimentatii optime, evitandu-se tulburarile metabolice si neurohormonale

- subalimentatia poate fi:

 echilibrata
 neechilibrata
a) subalimentatia echilibrata apare in cazul unor ratii care cuprind toate principiile nutritive, dar in
cantitati mai reduse decat necesarul, neasigurandu-se suportul material necesar reconstructiei materiei
vii si nu se asigura mentinerea unei stari de echilibru la nivelul organismului; poate fi:
 exogena – urmare a unui aport insufficient de furaje

 endogena – aparuta in cursul unor boli cornice care determina:

 consum exagerat de substante nutritive

 tulburari de absorbtie(sindrom de malabsorbtie)
b) subalimentatia dezechilibrata cantitativ cauzeaza tulburari de reproductie foarte variate, in functie de
tipul dezechilibrului

 in gestatia timpurie determina moartea unui nr mare de ovule fecundate

 hipoglicemia – in raport direct cu starile de infecunditate la vaca

 determina: deprimarea activitatii nervoase -> inhibarea secretiei homronilor hipotalamici -> dereglarea
functiei gonadice:

 infantilism genital(femelele tinere care nu au fatat niciodata)

 involutie lenta a tractusului genital(femelele adulte)

- gonadele isi conserva proprietatea de a reactiona la stimuli hormonali, determinand dezvoltarea

foliculilor ovarieni, dar nu se produce ovulatia(datorita secretiei reduse de LH)

- subalimentatia determina:
 insuficieta functionala a CL -> hiporeactivitatea mucoasei uterine -> diminuarea secretiei
endometriale -> moartea ovulei sau embrionului
- insuficienta protidica determina:
 tulburari ale proceselor metabolice
 diminuarea proceselor plastic si de refacere celulara
 diminuarea proceselor de oxido-reducere la nivel:
- hepatic
- endocrine
- nervos
 dereglarea activitatii hipotalamo-hipofizare -> dereglarea elaborarii hormonilor gonadotropi
 hiposimpaticotonie – hipofunctie
- hipofizara
- tiroidiana
- gonadica
 toate aceste disfunctii determina:
 anafrodizie
 tulburari ale gametogenezei
 aparitia chistilor ovarieni
 calduri anovulatorii
 infectii genital
 efectul carentei proteice asupra functiei de reproductive depinde de:
- specie
- valoarea biologica a aminoacizilor
- monogastricele sunt mai sensibile la carenta proteica decat poligastricele(la nivelul rumenului are
loc o accentuate sinteza proteica), dar si la rumegatoare trebuie asigurat necesarul proteic,
deoarece sinteza ruminala nu asigura necesarul de AA si nici toata gama acestora
 INFECUNDITATEA DETERMINATA DE CARENTA IN PROTEINE

- carenta proteica are influenta negative asupra fecunditatii in 2 perioade:

 ziua urmatoare fazei estrale

 ziua urmatoare implantarii blastocistului

- necesar proteina:

 vaca: 80g proteina digestibila/zi

 scroafa: 60-100 p.d./zi pentru intretinere, 85g p.d./zi/purcel in timpul lactatiei

- la scroafa – deficitul proteic, combinat cu excesul energetic:

 ingrasare:
- atrezie foliculara
- chisti ovarieni
- corpi luteali patologici
- insuficienta hormonala
- prolificitate scazuta

CARENTA IN SUBSTANTE ENERGETICE

- la vaca fecunditatea este in stransa legatura cu aportul de furaje grosiere si fibroase (substanta uscata)
care la randul ei este in legatura directa cu procentul de grasime din lapte

- se constata ca in efectivele cu procent ridicat de grasime, fecunditatea este mai buna decat in efectivele
in care procentul de grasime este scazut

- lipsa fibroaselor determina:

 scaderea continutului de grasime din lapte

 acidoza ruminala
 cetoza
 catare genital
 cresterea frecventei retentiei invelitorilor fetale
 scaderea acizilor grasi inferiori la nivel ruminal care stau la baza sintezei hormonilor steroizi ->
reducerea concenntratiei steroizilor ovaieni -> stari de infecunditate
 starile de cetonemie si subcetonnemie(la vacile cu productii mari) – hipotalamus -> hipofiza ->
sinteza hormonala redusa:
- chisti ovarieni
- corp luteal accesoriu
- calduri anovulatorii
 deficit energetic -> dezechilibru corticosuprarenal -> cetonemie subclinical -> chisti ovarieni

- vacile cu productii mari de lapte nu isi pot acoperi (In primele saptamani dupa fatare) intregul necesar
de substante nutritive din furaje si ca atare mobilizeaza rezervele corporale – scaderea greutatii corporale
– intarzierea primei ovulatii pp – marirea service-periodului

- este foarte important ca in momentul fatarii vacile sa fie intr-o buna conditie de intretinere, iar dupa
fatare sa fie alimentate rational pentru scurtarea perioadei in care balanta energetica este negative
- in cazul hranirii rationale, scaderea greutatii corporale este maxima in a 2a saptamana de lactatie, iar din
a 4a saptamana, vacile incep sa castige in greutate(puerperium clinic – 21-25zile)

- o a 2a perioada critica – 60-90 zille pp – necesara o suplimentare energetica speciala pentru pregatirea
fecundarii(flushing preestral)

- hipoglicemia

 in momentul IA – inhiba fecundatia

 cu 3-4 zile inainte de estru – suprima estrul

- a 3a perioada critica – dupa fecundare – balannta energetica negative determinate mortalitate embrionara

- si in acest caz trebuie aplicata o hranire stimulatorie postestrala(flushing postestral)

SCROAFE

- nutrientul energetic – rol deosebit pt toate categoriile de scroafe

- ratii sarace in energie in ultima parte a gestatiei determina:

 dismetabolii
 purcei neviabili cu greutate mica la fatare
 annestru post partum
 calduri linistite
 repetarea caldurilor

- ratii sarace in energie la scrofitele de reproductive negestante:

 inhiba dezvoltarea ovulei

 reduc procentul de fecunditate
 creste rata mortalitatii embrionare

- excesul energetic – daunator

 mareste frecventa caldurilor linistite

 afecteaza nidatia

- corectarea deficientei in substante energetice se poate realiza prin suplimentarea ratiei cu melasa sau
sfecla furajera

INFECUNDITATEA DETERMINATA DE CARENTA IN VITAMINE

- asigurarea vitaminelor prin furaje este absolut necesara

- rumegatoarele au posibilitatea de sinteza a unor vitamin

- apare mai frecvent iarna si primavera datorita:

 scaderii cantitative a vitaminelor din furaje

 dificultatii de absorbtie

Carenta in vitamin A
- rol complex:

 mareste integritatea si vitalitatea epiteliului uterin

 intervine in procesele de oxido-reducere
 intervine in:
- absorbtia lipidelor
- metabolismul lipidic

- la rumegatoarele mari – stocare in ficat

- stocurile hepatice de vitamina A scad:

 dupa intarcare(la tineret)

 alimentatie cu furaje:
- de cantitate inferioara
- care contin cantitati mari de nitrati, micotoxine (afla-toxine)

- hipovitaminoza A – afecteaza procesele sexuale de la gametogeneza pana la fatare

- la vaca – perturba steroidogeneza ovariana si dinamica ciclurilor sexuale determinand:

 calduri anovulatorii
 degenerescenta chistica ovariana
 modificari structural ale:
- endometrului
- mucoasei oviductului
- mucoasei vaginului
 impiedica involutia CL de calduri
 creste frecventa retentiei invelitorilor fetale
 mareste frecventa infectiilor uterine

Determina:

 mortalitate embrionara

 avort

 fatari cu vitei debili

- la vitele determina:

 intarzierea maturitatii corporale

 tulbura ciclicitatea sexuala
 aparitia caldurilor anovulatorii
 reduce rata conceptiei

- la suine:

 infantilism genital:
o pubertate tardiva
o calduri neregulate
o hipoplazie vulvo-vestibulo-vaginala
- tulburari ale libidoului(prin actiune la nivelul glandelor endocrine)
 - imposibilitatea maturarii foliculare
- tulburari de dehiscenta
- degenerescenta chistica
- luteoliza incetinita
- impiedicarea nidatiei

Carenta in vitamin D

- calciferolul(vitamin D) – importanta deosebita la bovine

- corecteaza influenta negative a insuficientei fosforului insotita de excesul calciului

- hipovitaminoza D determina:

 disgravidii(paraplegie antepartum))
 nevroze puerperale
 fatari distocice
 retenntia invelitorilor fetale
 hipokinezie uterine
 infectii puerperale

Carenta in vitamin E

- vitamin E intervine in:

 secretia hormonilor gonadotropi anterohipofizari

 sinteza progesteronului
 favorizeaza depunerea vitaminei A in ficat

- activitatea vitaminei E se intensifica in prezenta:

 vitaminei C
 seleniului

- hipovitaminoza E determina:

 procese degenerative placentare

- cresterea frecventei retentiei invelitorilor fetale
- cresterea frecventei infectiilor uterine
 mortalitate embrionara
 afectiuni locomotorii la nou-nascuti

- la vaca

 nu influenteaza desfasurarea
- ciclului sexual
- fecundatiei
 afecteaza gestatia in stadiul ovular si embrionar, provocand avortul precoce si resorbita embrionului
 in a 2a perioada a gestatiei:
- debilitate si mortalitate la nou-nascut
- reducerea secretiei lactate
- leziuni degenerative miometriale
- la scroafa

 carentele sunt rare

 ratiile cu continut ridicat de:

 acizi grasi nesaturati si lipide oxidabile – devin deficitare in vitamina E

Carenta in vitamin C

- acidul ascorbic intervine in:

 dezvoltarea si maturarea foliculilor ovaieni

 geneza si activitatea corpilor luteali
 sinteza hormonilor steroizi sexuali si a glucocorticoizilor(administrarea vitaminei C – effect antistres)

INFECUNDITATEA DETERMINATA DE CARENTA IN MICROELEMENTE

- elemente minerale care pot favoriza si determina aparitia tulburarilor de reproductive:

 Ca, P, Mg, Na, K, Cl, S, Fe, Mn, Cu, Zn, I

- Aceste elemente:

 Asigura echilibrul umoral

 Permit desfasurarea optima a tuturor proceselor din organism, inclusive a proceselor de reproductive

- Studiul influentei elementelor minerale este extreme de dificil si delicat datorita interrelatiilor dintre ele

Carenta in Calciu

- Deficientele in calciu

 Tulburari dismetabolice caracterizate prin tulburari ale dinamicii ciclurilor sexuale si calduri
anovulatorii
 Distocii prin hipokinezie
 Subinvolutie uterine – retentia invelitorilor fetale

- Excesul de Calciu

 Chistii ovarieni mici(Scroafe)

 Blocheaza utilizarea altor elemente: P, Mg, Zn, I, Mn, Cu

- Raportul Ca/P marit:

 Anafrodizie si aciclie(Taurine)
 Reducerea:
- Ratei de concptie
- Activitatii ovariene
- Manifestarii ciclurilor sexuale
 Carenta concomitenta in Ca si P (chiar in conditiile mentinerii unui raport normal) –hemoragie estrala
si postestrala prin sinteza insuficienta de progesterone
Carenta in fosfor

- Fosforul conditioneaza secretia anterohipofizara de FSH

- Carenta in fosfor

- La vaci:

 Fecunditatea poate fi afectata fara sa apara alte semne clinice

 Initial ciclurile se manifesta regulat si cu intensitate normal
 Apoi:
o Lipsa ovulatiei
o Calduri linistite
o Marirea duratei ciclului sexual
o Anafrodizie

- Excesul de fosfor si raportul Ca/P strans determina:

 Hipertrofii ovariene
 Hipertrofia corpilor luteali
 Catare genital
 Intarzierea involutiei uterine

Carenta in Sodiu

- Rara la animale intretinute in conditii obisnuite

- La rumegatoare carenta in sodium determina:

 Tulburarea ciclicitatii sexuale

 Scaderea fertilitatii
 Cresterea frecventei retentiei invelitorilor fetale

- Datorita imposibilitatii asigurarii Na din nutreturi se recomanda, la rumegatoare, suplimentarea ratiei cu

sare de bucatarie

Carenta in potasiu

- K – element de baza pentru mentinerea functiilor celulare

- Carenta in K:

 Tulburari de fecunditate prin:

 Perturbarea hormonogenezei sexuale (imposibilitatea sintetizarii hormonilor steroizi)

Carenta in iod:

- Determina:

 Scaderea fecunditatii, putandu-se ajunge la sterilitate, datorita stransei legaturi intre tiroida,
adenohipofiza si gonade
 Iodul sensibilizeaza ovarul la actiunea hormonilor gonadotropi, care reactioneaza numai in prezenta
unei activitati tiroidiene normale
 Dereglarea functiei ovariene:

 Tulburari de ovulatie -> chisti ovarieni

- La vaci:

 Mortalitate embrionara
 Avort
 Nasteri de produsi neviabili
 Retentii ale invelitorilor fetale
 Subestrus
 Cresterea frecventei endometritelor catarale
 Scaderea productiei de lapte
 Scaderea procentului de grasime din lapte

- La scroafe:

 Prelungirea gestatiei
 Mortalitate embrionara
 Alopecie congenitala
 Mixedem
 Hipertrofie tiroidiena

- La pasari

 Scaderea productiei de oua

 Scaderea procentului de ecloziune

- Carenta in iod, la animale, va fi suspicionata in zone carentate in iod(zone gusogene)

- Profilaxie si combatere

 Administrare
o Protein iodate
o Iodocazeina
o Iodoalbumina
o Doze mici de iodura de potasiu
o Sare iodate

Carenta in Mangan

- Oligomineral indispensabil secretiei hormonilor gonadotropi anterohipofizari si cu precadere

hormonului luteinizant

- Nevoile in mangan cresc in cazul unui raport Ca/P dezechilibrat prin exces de fosfor

- Carenta in mangan determina:

 Bovine: intarzieri ale estrului

o Defecte de fecundare
o Anestru
 Ovine: infecunditate in masa
 Scroafe: mortalitate embrionara cu embrioresorbtie

- Excesul de Mn induce

 Estru prelungit
 Sterilitate

Carenta in Cupru

- Se manifesta la bovine si ovine

- Pe langa alte modificari ale starii generale se constata si:

 Reducerea fertilitatii
 Anestrus
 Subestrus
 Calduri neregulate

- Sterilitatea apare si in cazul carentei secundare, urmare a excesului de molibden

Carena in Zinc

- Rol biologic:

 Activeaza diferite enzyme care nu contin zinc(Catalaza, zaharaza, protein tisulare) ca si catalaza
 Contribuie la elaborarea si sinteza hormonilor gonadotropi

- Carenta in zinc:

 Determina o subdezvoltare a aparatului genital

 Afecteaza ovulatia – rumegatoare
 Determina la scroafa:

 Aparitia malformatiilor congenitale la produsi

 Dificultati de expulzare a produsilor

Carenta in cobalt

- Determina:

 Dereglari ale ciclului sexual

 Mortalitate embrionara
 Retentia invelitorilor fetale
 Atonie uterine

Carenta in seleniu

- Efectele seleniului asupra fecunditatii sunt controversate

- Administrarea seleniului la oi determina cresterea fertilitatii

 - Seleniul administrat per os sau parenteral determina reducerea frecventei retentiei invelitorilor fetale

INFECUNDITATEA DETERMINATA DE NITRATI

- Posibilitati de contaminare

 Folosirea in exces a ingrasamintelor azotate pentru fertilizarea terenurilor pe care se cultiva plante
furajere
 Subalimentatia si ratiile carentate prin scaderea proceselor reducatoare, favorizeaza acumularea in
organism a produsilor toxici rezultati din metabolismul nitratilor

- Ratiile cu inalt nivel energetic maresc toleranta organismului la nitrati

- Mechanism de actiune

I. Nitritii, oxizii de azot si hidroxil-amina rezultati din metabolismul nitratilor ajung rapid in circulatia
sanvina unde determina transformarea hemoglobinei in methemoglobina -> hipoxie(inclusive fetala)
-> relaxarea musculaturii netede -> avort
II. La nivelul tubului digestive :

a. Distrugerea beta carotenului din furaje

b. Impiedicarea transformarii beta ccarotenului in vitamin A

III. Reducerea depozitarii iodului in tiroida sub forma de ioduri -> reducerea absorbtiei beta-carotenului
-> reducerea depozitelor hepatice de beta carotene si vitamin A -> hipovitamioza A :

a. Degenerari placentare

b. Avorturi

c. Retentii ale invelitorilor fetale

- La nivelul produsului de conceptie

 Depozite reduse de vitamina A in ficat

 Cantitati insuficiente de vitamin A primate prin colostrum

- Fecunditatea poate reveni la normal dupa cateva luni de la scoaterea femelelor de sub influenta nitratilor

INFECUNDITATEA CAUZATA DE SUBSTANTE ANTIFERTILE DE ORIGINE VEGETALA

- Substante antifertile vegetale:

 Fitoestrogeni
 Antiestrogeni
 Antigonadotrope
 Antitiroidiene
 Care potenteaza efectul biologic al substantelor estrogene

- Substante natural regulatoare ale cresterii plantelor

 Contin fitoestrogeni:
o Plante(trifoiul, lucerne, festuca, mazarichea, polenul de porumb)
 o Ciuperci
o Levuri
o Bacterii

Fitoestrogenii

- Cumestrolul – estrogen predominant prezent in lucerne si trifoi

- Continutul maxim de fitoestrogeni, in plante, se inregistreaza primavera

- Corelatie pozitiva intre:

 Continutul in fitoestrogeni al plantelor

 Ingrasarea solurilor cu fosfati
 Regimul de lumina/temperatura

- Efectul biologic:

 Asemanator cu al estrogenilor animali

 In concentratii obisnuite – effect stimulator asupra reproductiei si productiei de lapte

- In concentratii mari – stari de hiperestrogenism:

 Chisti ovarieni
 Calduri false si prelungite
 Degenerescenta glandulo-chistica uterine
 Infiltratii vaginale edem si infiltratie vulvara
 Prolaps vaginal si uterin
 Mortalitate embrionara
 Avort

- Fitoestrogenii

 Impiedica dehiscenta ovariana

 Pot modifica structura zigotului
 Cresterea frecventei

 Mastitelor

 Edemelor mamare

 Efectele sunt mai vizibile si mai grave in perioadele pedoclimatice deosebite (perioade secetoase sau
cu exces de umiditate)

- La iepe si capre – nu s-au semnalat tulburari ale activitatii sexuale in urma consumului de fitoestrogeni

- Mechanism de actiune:

 Persista inca multe necunoscute

 Actioneaza asupra:

 Sistemului nervos, hipofizei si ovarelor – deregland functiile endocrine

 Uterului

 “clover disease” – boala de trifoi – sindrom de infertilitate

Antiestrogenii

- Prezenti in:

 Leguminoase
 Graminee
 Porumb verde

- Sunt substante antagoniste fitoestrogenilor, dar si estrogenilor animali sau sintetici

- In aceeasi categorie pot fi incadrati estrogeniu cu activitate redusa care pot inlocui estrogenii endogeni
active de pe organele tinta, dar nu inlocuiesc in totalitate activitatea acestora

- Substantele antiestrogenice determina:

 Tulburarea echilibrului hormonal hipofizo-ovarian

 Blocarea estrogenilor endogeni
 Tulburari ale secretiei
o Endometrului
o Oviductului
 Tulburari ale contractilitatii
o Miometrului
o Musculaturii salpingiene
 Impiedicarea
o Capacitarii gametilor
o Implantarii oului

Substante antigonadotrope

- Au fost pune in evidenta in concentratii variabile in plante

- Sunt substante de natura glicozidica(acizi polifenolici)

- Determina:

 Atrezia foliculilor ovareni

 Impiedicarea formarii corpilor luteali
 Tulbura spermatogeneza
 Atrofia glandelor seminale

Substante antitiroidiene prezente in:

 Varza, fasole, rapita, soia si unele soiuri de trifoi

 Contin in structura gruparea:

 CN(glicozide cianogene)

 SH(thioprazolidona)
 Determina:

 Scaderea la 1/3 a continutului de iod din tiroida

 Inhiba sinteza tiroxinei la nivel tiroidian -> tulbura mecanismele tiroido-hipofizo-gonadice -> reduce
fecunditatea la femelele hranite cu aceste furaje

 Degenerari testiculare la masculi

SUBSTANTE CARE POTENTEAZA EFECTUL

BIOLOGIC AL ESTROGENILOR

Determina in organism o permaenta stare hiperestrogenica:

 Tulburari ale ciclicitatii sexuale-> nimfomanie

 Mastite

INFECUNDITATEA CAUZATA DE FURAJE ALTERATE

Alterarea furajelor se realizeaza prin:

 Fermentare
 Mucegaire – cel mai frecvent
 Rancezire

Cele mai frecvente:

 Micotoxinele, aparute in urma mucegairii, sunt elaborate de diferite specii de:

 Fusarium – zearalenona

 Aspergillus – aflatoxine

 Claviceps-purpureea(cornul secarii) – ergometrina

Fusariotoxicoza evolueaza la suine si taurine sub 2 forme:

 Toxica
 Estrogenica

- La suine:

 Forma estrogenica:
- Manifestari specifice hiperestrogenismului(mai frecvente la scrofitele impubere)
- Incetinirea creterii
- Edem si tumefactie vulvara, vaginala, cervicala, uterine
- Cheratinizarea celulelor epiteliale vaginale
- Prolapse vaginal, uterin si rectal
- Hipertrofia glandei mamare
 La scroafele adulte:
- Calduri anovulatorii
- Dereglari ale ciclului sexual
- Lactatii false
- Prelungirea duratei gestatiei
- Depuneri adipoase pe seroasa uterine si ligamentele largi
- Lipsa dantelei uterine( sectiune prin gl uterine deschise -> micoestrogenii nu dau voie sa se secrete
embriotroful)
- Endometru palid, lucios, hipertrofiat, cu depozite grunjoase, detasabile, galben-maronii

- La taurine:

 Semne clinice mai sterse:

- Prelungirea puerperiumului
- Intarzierea involutiei uterine
- Retentii ale invelitorilor fetale
- Endometrite cornice
- Annestru prelungit pp
- Calduri anovulatorii
- Estrus prelungit
- Edem vulvo-vaginal
- Prolapse vaginal si uneori uterin
- Hipertrofia glandei mamare la impubere

- Furajerel infestate cu miceti din genul aspergillus – aflatoxine

 Avorturi (Suine)
 Scaderea productiei lactate(bovine)
 La pasari:
- Oua de mici dimensiuni
- Scaderea in greutate
- Intarzierea aparitiei maturitatii sexuale
 Furajele contaminate cu Claviceps purpurea – avorturi enzootice urmate de infecunditate(taurine
si ovine)

INFERTILITATEA MANAGERIALA

Aglomerarile de animale necesita respectarea severa a tuturor verigilor tehnologice la nivelul fiecarui
compartiment. Dintre greselile manageriale pot fi enumerate:

 Intretinerea animalelor in adaposturi:

- Neigienice
- Cu umiditate crescuta
- Cu ventilatie deficitara
- Curenti puternici de aer
- Luminozitate redusa

- Luminozitate redusa -> reducerea sintezei vitaminei D ->asimilare redusa a Ca si P -> cresterea si
dezvoltarea deficitara a organismului tanar -> lipsa stimulilor hipofizari:

 Tineret -> hipoplazie ovariana -> pubertate intarziata

 Adulte -> dereglarea ciclurilor sexuale
- Anestru prelungit
- Libido slab exprimat
- Curenti de aer + ventilatie deficitara:

 Morbiditate crescuta la nou-nascuti

 Frecventa crescuta a retentiei invelitorilor fetale

- Suprasolicitarea pentru productia de lapte:

 Intarzierea reaparitiei ciclurilor sexuale dupa parturitie -> cresterea service-periodului

 Cresterea prevalentei infectii puerperale
 Concentratia crescuta a prolactinei -> involutie tardiva a CL ->

 C% crescuta a progesteronului

 C% scazuta a estrogenilor

 -> stare luteala prelungita -> anestru de lactatie

Aglomerari mari din

 Maternitati
 Adaposturi asteptare pentru monta
 Adaposturi cu female gestante
- Lipsa urmaririi individuale a femelei pt depistarea estrului
- Lipsa examenului clinic si de laborator al masculilor, pentru depistarea unor boli sau anomalii
- Neexecutarea controlului cantitativ si calitativ al spermei
- Conservarea si manipularea defectuoasa a spermei
- Neasigurarea numarului de masculi apti pentru reproductive
- Neexecutarea IA la momentul optim
- Nerespectarea tehnologiei IA
- Starile de stress in timpul montei(IA) sau la putin timp dupa aceasta
- Insamantarea femelelor cu catare cervico-uterine, endometrite sau edem uterin
- Interventia factorilor endogeni sau exogeni care determina mortalitate embrionara
- Neexecutarea diagnosticului precoce al gesstatiei
- In toate aceste cazuri, femelele, desi nu prezinta afectiuni genital, raman infecunde perioade lungi
de timp, dar devin fertile dupa indepartarea acestor deficient
- Atunci cand reducerea fecunditatii devine o problema, se vor studia si aceste greseli de
management, care determina pagube foarte mari, prin afectarea unui nr mare de fememe

INFERTILITATEA SENILA

Femelele pot fi folosite la reproductive o anumita perioada de timp, urmata apoi de aparitia
climacteriumului. Debutul climacteriumului depinde de:

 Varsta, specie, rasa, nr parturitiilor, alimentatie, conditii de intretinere si individ

- Modificarile functionale aparute la sfarsitul perioadei genital si inceputul climacteriumului sunt:

 Dereglarea ciclurilor estrale

 Manifestarea slaba a estrului
 Calduri anovulatorii
 Fatari cu produsi debili sau neviabili
  Ovare netede, atrofice sau hipertrofice
 Uter hipoton, flasc, fibros

- Pentru prevenirea pierderilor economice este indicate inlaturarea femelelor de reproductive inainte de
instalarea perioadei post-genitale

STERILITATEA LA MASCUL

Mai este cunoscuta si sub numele de importanta

Clasificare

 Sterilitate(infertilitate) congenitala
 Sterilitate(infertilitate) dobandita

INFANTILISMUL GENITAL (HIPOGONADIMSUL)

- Se caracterizeaza prin hipoplazie testiculara urmata de o slaba secretie androgenica, urmata de lipsa
reflexelor sexuale la maturitate si exprimare slaba a caracterelor sexuale secundare

ETIOLOGIE

- Apare din cauza existentei unei gene recesive de penetratie incompleta, care actioneaza asupra celulelor
adenohipofizare FSH secretoare, determinand hiposecretie de FSH sic a urmare slaba dezvoltare a
gonadelor

SIMPTOMATOLOGIE

- Modificari structurale si functionale la nivel testicular

 Unul sau ambele testicule reduse in volum

 Microscopic:
o Reducerea epiteliului seminifer numai la celulele sertoli
o Tubii seminiferi incomplete dezvoltati
o Evolutie spermatogenetica incompleta
o Vacuolizarea unui nr mare de spermatocite
 Ejaculatul

 Contine un nr mic de spermatozoizi normali, mobile, cu predominanta polimorfonuclearelor

 Poate contine numai secretiile glandelor anexe

DIAGNOSITC

- Pe baza:

 Semnelor clinice
 Spermogramei
 Biopsiei

TRATAMENT

- Terapia hormonala nu da rezultate

- Masculii se exclude de la reproductive

- Profilaxie genetica

o Identificarea la timp a masculilor hipogonadici pentru a fi exclusi de la reproductie

STERILITATEA CONGENITALA. Apare din cauza tulburarilor de dezvoltare ontogenetica a

componentelor sexuale

ANORHIDIA

- Intalnita extreme de rar

- Consta in lipsa testiculelor
- Poate fi confundata cu CRIPTORHIDIA BILATERALA

MONORHIDIA

- Se caracterizeaza prin prezenta unui singur testicul

- Intalnita foarte rar
- Testiculul prezent poate fi hiperplaziat, cu cai genital complet dezvoltate, masculul eliminand
sperma normal
- In alte situatii – testiculul poate fi:

o Ectopic

o Normal coborat in burse, dar cu lisa unor portiuni din caile genital(epididim, canal deferent) si lipsa
spermatozoizilor din ejaculate

- Masculii anorhizi si monorhizi – eliminate de la reproductie

CRIPTORHIDIA

- Caracterizata prin incompleta coborare in burse a:

 Unui testicul(criptorhidie unilaterala)

 Ambelor testicule(Criptorhidie bilaterala)

- Dpdv topographic poate fi:

 Abdominala(Testicule intraabdominale)
 Ingvinala(Testicule pe traiectul canalelor ingvinale)

ETIOLOGIE

- Anomalii ale gubernaculum testis(ligament)

- Cordoane testiculare foarte scurte

- Inele ingvinale superioare prea stramte

- Dereglari hormonale

- Factori ereditari:

 La vier, tau, caine – gena mutant recesiva autosomala

 La armasar – gena dominant

SIMPTOMATOLOGIE

- Lipsa unuia/ambelor testicule din pungile testiculare

- Caractere sexuale secundare bine reprezentate

- Instinct genezic exagerat – retivitate

- Testicule ectopice:

 Mai mici, uneori aplatizate, cu consistenta flasca

 Uneori, greu de identificat din cauza atrofiei

EXAMEN HISTOLOGIC

- Subdezvoltarea tubilor seminiferi

- Celulele sertoli normal dezvoltate(produc estrogeni) – se pot hiperplazia -> feminizare
- Glanda diastematica Leydig normal sau hiperplaziata
- Spermatogeneza absenta
- Fertilitate normal sau redusa
 In criptorhidia unilaterala
- Sterilitate – in criptorhidia bilaterala

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

- Ecografic(nu intotdeauna – la motanii foarte grasi)

COMPLICATII

Tumorizarea testiculului criptorhid – frecventa la caine

 Apare intre 5-10 ani:

- Sertolinoame
- Seminoame

TRATAMENT

- Chirurgical – orhidectomie

- Hormonal – administrare de

 HCG
 Gn-Rh
 Conditii: testiculul sa fie ingvinal/subcutanat(cat mai coborat) + tratamentul hormonal sa fie facut
antepubertal((nu interfereaza vaccinarea !!)

PROTOCOL TERAPEUTIC

- Taur si armasar
 HCG 1500-5000 ui de 2x/sapt, 4-6 saptamani, daca este cazul dozele se repeat dupa o pauza.
Rezultatele positive – inceputul terapiei pana la varsta de 1 an

- Berbec, tap, vier

o HCG 500 ui de 2x/sapt, 4-6 saptamani

Caine

 HCG 35ui/kg, sc, zilnic, 10 zile, apoi 10 zile pauza, apoi se repeat
 Gn-Rh im 50-100mcg/animal x 4zile -> 25-50mcg/animal la 48h, 6 administrari
 Rezultatele positive – inceputul terapei inainte de varsta de 3 luni, testicul ectopic ingvinal
 Sfat: masat dinspre inelul ingvinal spre scrot cam 5 minute/zi in reprise

ANOMALII ALE PENISULUI SI FUROULUI (PREPUTULUI)

- Hipospadias

 Deschiderea uretrei pe fata venntrala a penisului

- Epispadias

 Deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului

 Comportament sexual normal, ejaculare:

 In vestibulul vaginal

 Intre labile vulvare

 In afara acestora(ejaculare anteportas)

 Se exclude de la reproductie

- Disfunctia retractorilor penieni

 Impiedica stergerea S-ului penien la masculii cu penis fibro-elastic

 Nu se poate realiza exteriorizarea penisului

 Se exclude de la reproductive

- Fimoza congenitala

 Ingustarea orificiului preputial a acestuia

 Impiedica exteriorizarea penisului
 Impiedica mictiunea

 Eliminarea de la reproductive sau corectarea chirurgicala

 Parafimoza – tot o fimoza dar cu orificiul nu chia rasa ingust, cand preputul se strange in timpul
erectiei si nu mai permite retragerea penisului -> gangrene

- Persistenta fraului penien

 Fraul penien – banda de tesut colagenic situate pe partea ventral a penisului, ce se intinde intre varful
penisului si baza acestuia
 Cand penisul intra in erectie varful penisului se curbeaza ventral, impiedicand intromisiunea

Diagnostic: usor de pus pe baza semnelor clinice

Tratament

Chirurgical

 Exteriorizarea penisului
 Identificarea meatului urinar
 Anestezie locala(xilina 1-2%)
 Aplicarea a 2 ligaturi transfisice si sectionarea fraului penien intre cele 2 ligaturi

Postoperator

 Local si general antibioterapie optionala

 Pot fi folositi la monta dupa 2-6 saptamani

IMPOTENTA DOBANDITA

- Apare in timpul vietii extrauterine

- Se poate manifesta ca:

 Impotenta de generare(impotentio generandi)

 Impotenta de copulatie(impotentio coeundi)

- Exista situatii in care cele 2 forme coexista

IMPOTENTA DE GENERARE

- Se manifesta prin tulburarea spermatogenezei, cauzata fie de tulburari generale cu etiologii diverse sau
de tulburari localizate la nivelul organelor genital

 Testicule
 Pungi testiculare
 Cai genital
 Glande anexe
 Penis

ORHITELE

- Inflamatia testiculelor

- Este intalnita la masculii tuturor speciilor de animale domestic

- Pot evolua:

 Ca entitati de sine statatoare

 Concomitant cu:

 Epididimitele – orhiepididimite
 Inflamatiile tecii vaginale(vaginalitele)(teaca cea mai interna)

ETIOLOGIE

- Agenti bacterieni

 Specifici – Brucella, Mycobacterium, Actinomyces

 Nespecifici –stafilococi, streptococci, arcanobacterium

- Agenit virali

 Picornavirus
 Virusul maladiei Carre

- Infectia se poate realiza

 Ascendant
 Hematogen

- Traumatisme

 Lovituri cu copita(in timpul montei – cabaline)

 Caderi
 Muscaturi

EVOLUTIE

- Acuta

- Cronica

SIMPTOME

- Orhita acuta

 Semne generale

 Febra

 Inapetenta

 Polipnee

 Tahicardie

 Semne locale
 Congestia si tumefactia testiculului(tumefactia nu se poate realiza in totalitate, deoarece albugineea
este inextensibila si apasa pe filetele nervoase ceea ce determina durere foarte mare)
 DURERE !!!!
 Hipertrofia tesutului de sustinere
 Congestia si ingrosarea albugineei
 Aceste modificari comprima tesutul testicular, impiedicand desfasurarea normala a
spermatogenezei(atrofie de compresiune)
 Bursele testiculare sufera un process infiltrativ exsudativ – cu elaborarea unui exsudat fibrinos sau
purulent care se colecteaza in teaca vaginala(piocel, hidrocel, hematocel)
Apare si:
 Inflamatia epididimului – orhiepididimita
 Inflamatia cordonului testicular – funiculita
 Se reduce mobilitatea testiculelor in burse
 Zone de fluctuenta in parenchim – in cazul aparitiei focarelor purulente
 Lipsa instinctului genezic consecutive durerii
 Jena in mers

- Orhita cronica

 Apare ca o complicatie a orhitei acute

 Semne clinice locale
 Atrofia si indurarea testiculului
 Reducerea mobilitatii acestuia in burse
 Scleroza albugineei
 Atrofia sau hipertrofia epididimului
 Acumulare de serozitati la nivelul tunicii vaginale – hidrocel
 Aderente intre testicul si tunica vaginala
 Uneori atrofia testiculului congener(neafectat) consecutive:
 Cresterii temperaturii locale
 Proceselor autoimmune

(exista o bariera hematotesticulara – la un mascul sanatos sperma nu ia contact cu sangele; in situatia in

care exista orhita -> sperma ia contact cu sangele si apar anticorpi antispermatici)

- Orhita TBC

 Forma cronica
 Hipertrofie testiculara
 Prezenta caverbelor cu continut cazeos

- Orhiepididimita brucelica

 Leziuni de periorhiepididimita fibrino-purulenta cu sinechii vaginalo-testiculare(inegalitate

testiculara+ temperature locala) diferential fata de orhita traumatica

- In ambele tipuri de orhita(acuta/cronica)

 Examenul materialului seminal:

o Oligospermie
o Teratospermie(anomalii)
o Azoospermie sau necrospermie

DIAGNOSTIC - Semne clinice locale si generale

PROGNOSTIC - Grav – regenerarea functiei testiculare fiind uneori imposibila, mai ales in orhita cronica

TRATAMENT

- Orhite acute
 Antibioterapie – antibiotic cu spectru larg
 Repaus la grajd
 Pentru combaterea durerii:

 Aplicare de suspensoare cu gheata

 Infiltratii pe cordonul testicular cu lidocaina 1%

 Daca terapia nu da rezultate – orhidectomie

- Orhite cornice

 Orhidectomie

PROFILAXIE - Examen clinic, serologic si allergic(IDR) al reproducatorilor masculi si excluderea de la

reproductive a celor reactionati pozitiv

DEGENERESCENTA TESTICULARA - Tulburare morfo-fiziologica testiculara exprimata prin

alterarea liniei seminale si respective a spermatogenezei

ETIOLOGIE

- Intoxicatii(metale grele: Hg, Pb)

- Procese inflamatorii

- Factori

 Endocrine: insuficiente descarcari de FSH, LH

 Ereditari

- Epuizarea sexuala

SIMPTOME

- In primele faze nu este alterata structura testiculelor si activitatea sexuala

- Pe masura evolutiei procesului pathologic

 Atrofie testiculara
 Alterarea si chiar sistarea spermatogenezei

- La examenul materialului seminal

 Oligospermie
 Teratospermie
 Chiar necrospermie

DIAGNOSTIC

- Suspicionare – pe seama fertilitatii reduse a masculului

- Confirmare:
 Prin examen clinice repetate(ecografic – se observa mediastinul care nu mai este asa bine reprezentat,
plexul sanguine slab reprezentat)
 Spermografie
 biopsie testiculara

PROGNOSTIC

- variabil – in functie de: natura, intesitatea si timpul de actiune al agentului causal

TRATAMENT

- asigurarea repausului sexual (2-3 luni), pentru refacerea liniei seminale

- asigurarea unor conditii optime de intretinere si furajare

- asigurarea miscarii zilnice active

- terapie hormonala – pt stimularea spermatogenezei

 administrare eCG(PMSG)
 taur – 1500 ui de 2x/sapt, 4 saptamani
 armasar – 1500-3000 ui 2x/sapt, 4-6 saptamani
 berbec, tap si vier – 500-1000 ui de 2x/sapt, 4-6 saptamani
 caine si cotoi – 400-1000 ui de 2x/saptamana, 4-6 saptamani
 se pot asocial si androgeni(au cam disparut de pe piata si sunt interzisi pt speciile de consum uman)
 50-500mg – taur si armasa
 200-250mg – berbec, tap si vier
 50-150mg – caine si cotoi

- In perioada de repaus sexual se va executa recoltarea periodica a spermei pentru eliminarea spermei
vechi(ampula deferentiala la unii masculi si in coada epididimului)

PROFILAXIA

Prezinta cea mai mare importanta:

 Intretinerea si furajarea masculilor in conditii optime

 Verificarea fecunditatii acestora
 Urmarirea spermogramelor
 Depistarea precoce a cauzelor care tulbura spermatogeneza
 Respectarea regimului de monta

TUMORILE TESTICULARE

Exista o stransa legatura intre criptorhidism (Testiculul ectopic) si prezenta tumorilor celulelor sertoli si a
seminoamelor (mai bine documentata la caine)

Taur:

 Rar afectati de neoplasme testiculare

 Pot fi intalnite:
 Tumori ale celulelor sertoli
 Seminoame
  Adenocarcinoame
 Testiculele:
 Marite in volum
 Prezinta testura si suprafata neregulata
 Masculii nu prezinta modificari ale starii generale sau manifestari sexuale modificate

Cabaline

 Tumori testiculare apar rar

 Se manifesta sub aspect dismetabolic – teratom
 Mai pot fi intalnite:

 Seminoamele
 Degenerari chistice testiculare in cazul criptorhidiei
Caine:

 Frecventa mare a neoplasmelor testiculare(pana la 10% din totalul tumorilor specie)

 Prevalenta este crescuta ca si dezvoltatea timpurie a lor (4-5 ani) la cainii criptorhizi
 Neoplasmele sunt reprezentate de:

 Sertolinoame(tumori ale celulelor sertoli)

 Seminoame
 Tumori ale celulelor interstitiale
 Seminoamele
 Ating dimensiuni considerabile, dar fara a depasi albugineea testiculara(Testicul mobil in invelitori)
 Apar la animalelele cu testicule descinse
 Feminizare si alopecie discrete
 Metastaze rare in limfonodul lombar sau pulmonic

 Sertolinoamele(tumorile celulelor sertoli)

 Apar mai frecvent la cainii criptorhizi, dar se pot dezvolta si la cei cu testicule descinse
 Prezinta importante efecte feminizante:

 Ginecomastie

 Alopecie simetrica

 Atrofia penisului

 Testicul pendulant

 Testiculele pot ajunge la 8-10cm diametru

 Pe sectiune:

 Tesut omogen, sticlos

 Culoare alb-galbuie, cu zone mai inchise de necroza

 Leydigoame(tumori ale celulelor interstitiale)

 Apar rar, numai la cainii in varsta, cu testicule situate in bursele testiculare

 Testicule mici
 Prezinta mase friabile, strabatute de canale seminifere si vase sanguine
 Sunt asociate cu cresterea nivelului androgenilor, care predispun la aparitia hiperplaziei prostatice si
adenoamelor formatiunilor glandulare circumanale

Au mai fost descrise:

 Gonadoblastoame nediferentiate
 Fibrosarcoame

La feline

 Tumorile testiculare sunt extreme de rare

TRATAMENT

- Chirurgical

 Ablatia testiculului tumorizat

 Este indicate si ablatia testiculului congener
 In cazul seminoamelor, leziunile associate dispar la 4 luni dupa interventia chirurgicala

- Chimioterapie

 La caine in tumorile celulelor sertoli – METOTREXAT(2,5mg/mp suprafata corporala) zilnic per os,
5 zile

INFLAMATIILE PUNGILOR TESTICULARE

Pot fi localizate la nivelul:

 Pungii scroto-dartoice
 Seroasei testiculare
 Pot cuprinde bursele testiculare in totalitate

INFLAMATIILE PUNGII SCROTO-DARTOICE

Intalnita frecvent la vier(datorita topografiei – nu are par, greutate mare, tinut pe pardoseala abraziva). Pot
fi cauzate de:

 Degeraturi
 Traumatisme localizate la acest nivel
 Plagi
 Eczema
 Propagarea diferitelor procese patologice testiculare sau funiculare

- Factorii etiologici determina

 Ingrosarea celor doua foite testiculare, intim unite

 Proliferarea tesutului conjunctiv subcutanat(celuloasa)
 Indurarea scrotului
 Aparitia unei cruste scrotale
 Pierderea elasticitatii scroto-dartoice
- Tulburari ale termoreglarii testiculare -> tulburari ale spermatogenezei(oligospermie, teratospermie,
necrospermie)

- Masculii cu astfel de afectiuni se opresc de la reproductie, se executa terapia afectiunii si pot fi refolositi
la reproductive dupa vindecarea clinica si examenul atent al materialului seminal

INFLAMATIA SEROASELOR VAGINALE (VAGINALITA, PERIORHITA)

Reprezinta inflamatiile seroaselor testiculare. Apar consecutive:

 Orhitei
 Inflamatiei pungii scroto-dartoice

- Simpomele sunt cele ale afectiunii primare

- Se pot complica cu hidrocelul, determinand tulburari de termoreglare, hidrocelul poate apare sic a
urmare a ascitei, determinand acumularea lichidului ascetic in bursele testiculare

- Terapia si profilaxia sunt cele ale afectiunilor primare

EPIDIDIMITELE

- Inflamatia epididimului, produsa de agenti specifici sau nespecifici, asemanatori celor care determina
aparitia orhitelor

- Coexista cu orhitele, sub forma de orhiepididimite

- Cai de infectie:

 Ascendenta – cu punct de plecare uretro-prostatic sau urinar

 Limfatica – de la un process inflamator din vecinatate
 Hematogena – “ metastazare” septica a unui process inflamator localizat la distanta

- Pot evolua:

 Acut
 Cronic
a) Epididimita acuta
 Hipertrofie epididimara
 Durere
 Manifestarile clinice dureaza 10 zile, apoi inflamatia diminua, dar apar aderente care influenteaza
negative, in continuare, spermatogeneza
b) Epididimita cronica
 Evolueaza lent, uneori fara semne clinice
 Determina obliterarea canalului epididimar, cu formare de noduli moniliformi, mai ales la coada
epididimului

TRATAMENT

Nu este recomandat in epididimitele specificie. In epididimitele nespecifice acute:

 Sulfamido- sau antibioterapie pe cale generala

 Antiinflamatorii nesteroidiene(AINS)
 Calmarea durerii si ameliorarea troficitatii locale- infiltratii pe funiculul spermatic cu xilina 1%,
repetata la 2-3 zile
 Aplicarea de suspensoare si comprese reci - calmarea durerii

In epididimitele cornice – iluzoriu

FUNICULITA

Inflamatia canalului deferent si intregului cordon testicular. Determina:

 Blocarea tranzitului spermatozoizilor catre uretra

 Moartea spermatozoizilor datorita compusilor toxici rezultati

Faza acuta

 Hiperestezie
 Marirea in volum a cordonului testicular
 Jena in mers

Faza cronica

 Canal deferent ingrosat, indurate, insensibil

Poate evolua

 Unilateral
 Bilateral

In funiculita bilaterala ejaculatul este format numai din secretiile glandelor anexe

Tratament

 In funiculita acuta unilaterala

 Sulfamido- sau antibioterapie generala
 Oprirea temportara a masculului de la reproductive
 Se poate folosi dupa vindecarea clinica si controlul spermei
 In funiculita bilaterala acuta si cronica
 Masculii se exclude de la reproductive

- Funiculita de castrare

SPERMATOCISTITA

- Inflamatia glandelor seminale si ampulelor canalelor deferente

ETIOPATOGENEZA

- Factori determinant

 Stafilococi, streptococci, e.coli, mycoplasma, ureaplasma, brucella, mycobacterium, leptospira,

proteus mirabilis, chlamidia, arcanobacterium pyogenes, candida, trichomonas
 Au fost izolate si diverse virusuri – virus asemanator cu herpesvirusul bovin 1

- Intalnita cel mai frecvent la taur(0,85-10%)

- Mai poate fi intalnita la armasar, berbec, tap, vier

SEMNE CLINICE

Taur:

 Apare dupa varsta de 9 ani

 Poate fi asociata cu un inalt nivel energetic al ratiei
 Modificari ale starii generale
 Dureri la mictiune si defecare
 Hipertrofia glandelor seminale
 Durere accentuate
 Proliferare conjunctiva si atrofie de compresiune a tesutului glandular
 Obstructia canalelor ecretorii – distensia chistica a glandei
 Limfonodulii ingvinali mariti in volum
 Uneori se pot produce abcese care pot fistuliza in rect, vezica urinara, cavitatea peritoneala sau
exterior, in fosa ischiorectala sau flanc
 Complicatii frevente – fibroze si aderente cu structurile pelvine
 Aceste modificari

 Compromit secretia glandulara

 Cresterea pH-ului spermei(pana la 7,2)

 Aparitia flocoanelor sangvinolente in sperma

 Cresterea nr leucocitelor in materialul seminal

 Moartea spermatozoizilor

 Infecunditate si sterilitate

 De multe ori – inflamatia cuprinde si celelalte glande anexe

TRATAMENT

- Nu da rezultate

- Masculii se exclude de la reproductive

PROSTATITA

- Inflamatia prostate

- Intalnita:

 Mai frecvent la canine

 Mult mai rara la taur, berbec, armasar

- Este cauzata de obicei de extinderea afectiunilor septice uretrale catre prostate

- La tauri si armasari

 Forma catara acuta – frecvent

 Se manifesta prin durere la ejaculare

 Forma purulenta acuta

 Prezenta abceselor in masa glandei

 Prezenta puroiului in sperma – necrospermie

 Urocultura pune in evidenta – flora patogena

 Examenul ecografic – prezenta abceselor in masa glandei

 Forma cronica

 Hipertrofie prostatica

 Diminuarea secretiei

 Dureri la mictiune si ejaculare

La caine

 Poate evolua acut/cronic

 Etiologie – bacteriana: E.coli, proteus, pseudomonas, klebsiella, stafilo, strepto
 Semne clinice:

Forma acuta

- Febra, mers greoi, voma, anorexie, depresie, scurgeri uretrale: sangvinolente/purulente

Forma cronica

- De regula – asimptomatica
- Poate prezenta: disurie/hematurie
- La tuseu rectal – prostate: marita, asimetrica, fibroasa
- Poate fi: localizata(focare), difuza(la suprafata sau in profunzimea glandei)
- Apar abcese – zone de fluctuenta la suprafata glandei

Diagnostic

Pe baza semnelor clinice. Se confirma prin:

 Ex bacteriologic al urinei/secretiei prostatice

 Ecografie
 Examen radiologic
 Diagnostic diferential intre prostatita si tumorile prostatice se face pe baza:
 Durerii locale(prostatita doare)
 Modificarilor spermei(aflux leucocitar in prostatita)
 Evolutiei in timp

Tratament

 Tauri si armasari
 Forma catarala acuta: identificata precoce – s epoate incerca antibioterapia

 Forma purulenta si forma cronica – terapia nu da rezultate, masculii se exclude de la reprodutie

 Caine
- In forma acuta cu semne clinice grave – antibio-(liposolubile si sa se lege de proteinele
plasmatice: quinolone(floxacine), amoxicilina + acid clavulanic, biseptol) sau
sulfamidoterapie(pot agrava problemele renale la pacientii batrani), preferabil intravenous,
conform antibiogramei, dupa usoara ameliorare a semnelor clinice se poate executa per os
- Prostatita cronica – foarte greu de tratat, deoarece bariera sange-secretie prostatica este intacta
- Antibioticele care pot penetra aceasta bariera sunt: oleandomicina, clindamicina, eritromicina,
quinolonele, sulfamidele potentate
- Durata tratamentului este de 6 saptamani, in cazul in care se prelungeste durata tratamentului se
recomanda administrarea acidului folic
- Orhidectomia poate fi recomandata ca terapie adjuvanta, daca dupa 2-3 saptamani de terapie,
infectia nu dispare

IMPOTENTA DE COPULATIE (IMPOTENTIO COEUNDI)

- Reprezinta incapacitatea masculilor de a executa monta, datorita leziunilor organelor copulatoare sau a
altor afectiuni

POSTITA

- Inflamatia tegumentului intern al furoului, intalnita mai des la tauri, armasari si caini

- Este cauzata, in principal, de stagnarea urinei in cavitatea preputiala

- Determina durere la exteriorizarea penisului, la erectie si mai ales la copulatie, ceea ce determina
masculii sa refuse executarea montei

BALANITA

- Se caracterizeaza prin inflamatia mucoasei care captuseste portiunea libera a penisului

- Poate coexista cu postita sub forma de balanopostita

- Apare in urma:

 Masturbatiei
 Prin lins(la caine)
 Iritatii prin corpi straini(paie, urina)
 Dupa manipularea defectuoasa a vaginului artificial
 Florei banale care gaseste un mediu prielnic de actiune

- Reactia incipienta: de tip sero-cataral -> purulenta -> edem cald si dureros -> inhibarea erectiei si
copularii

- Edemul se poate intinde si in regiunea abdominala inferioara(mai ales la armasar)

- Tratament
 Masculii cu balanita sau balanopostita se opresc temporar de la reproductive
 Se executa lavajele preputiale cu: rivanol 1%o, lotagen 2%, betadina 1/10
 Apoi se aplica la nivelul preputului unguente antiseptic sau cu antibiotic(tripaflavina, mibazon,
hemorzon, mycitracin)
 In formele grave – antibioterapie pe cale generala

FIMOZA DOBANDITA

- Intalnita mai frecvent la vier si taur

- Apare ca o consecinta a:

 Cicatricilor retractile
 Leziunilor preputiale
 Blocarii cu smegma preputiala a cavitatii furoului(la armasar)
 Papilomatozei mucoasei din jurul orificiul prepurtial(tauri)

Simptomatologie

 Imposibilitatea exteriorizarii penisului

Tratament

 Chirurgical

 Debridarea orificiului preputial

 Ablatia sau cauterizarea papiloamelor

TUMORILE PENISULUI SI PREPUTULUI

- Papiloame – taur

- Fibroame sau sarcoame – caini

Taur:

 Papiloamele peniene apar in urma executarii saltului si frecarii penisului de pielea crupei taurasilor,
care prezinta papilomatoza cutanata – producandu-se insamantarea tegumentului penien
 Formatiuni tumorale cu aspect verucos:

 Solitare, pediculate

 Agglomerate sub forma de tufe neregulate, cu santuri intre portiunile proliferate

TUMORILE PENISULUI SI PREPUTULUI

Caine

 Sarcomul sticker – cel mai frecvent

 Tumoare veneriana aparuta in urma montei cu catele care au prezentat tumori sticker vaginale

 Apar ca formatiuni unice sau multiple, cu aspect conopidiform, care pe masura ce cresc conflueaza, iar
suprafata lor ulcereaza determinand hemoragii

Tratament

 Papiloamele
- Cauterizare chimica sau fizica
- Autoimunizare
- Inoculare zilnica de triturat de papilomi in doza de:
 4-5 ml sc
 1-2 ml intradermic 10-15 zile

Administrare iv sau per os de sulfat de magneziu 25% - doar pt taur !

 Tumorile sticker
- Ablatie chirurgiala urmata de sutura tegumentului penien
- Cauterizare
- Chimioterapie
- Vincristine 0,5 mg/m2 suprafata corporala, 1 data/saptamana, 3-4 administrari
- Doxorubicina 30mg/m2
- Roentgenterapie
- 800 R in 2 sedinte la 8 zile interval
- 500 R in 3 sedinte la 1 saptamana
- 400 R in 2-3 sedinte la interval de 4-6 zile

IMPOTENTA FUNCTIONALA

- Este intalnita mai rar

- Se caracterizeaza prin tulburarea:

 Instinctului genezic
 Reflexelor de:

 Copulare

 Ejaculare

IMPOTENTA FUNCTIONALA DETERMINATA DE TULBURARI ORGANICE

- Poate fi urmarea: regimului national de folosire a reproducatorilor

- Bolilor locale si generale

IMPOTENTA FUNCTIONALA DETERMINATA DE TULBURARI PSIHICE

- Stresul – cea mai frecventa cauza

- Produce o inhibitie psihica datorata dezechilibrului dintre excitatie si inhibitie – tulburarea instinctului
genezic

- Un rol deosebit il are tipologia nervoasa a masculului

- La masculii echilibrati nervos(unde exista un echilibru intre excitatie si inhibitie), tulburarile psihice se
produc mai greu decat la masculii neechilibrati

- La caine: rol important

 Mentinerea izolata a masculilor de la varste tinere. Acesti masculi sunt timizi in prezenta femelei, nu
executa saltul, iar reflexele de erectie, intromisiune si ejaculare sun abolite

- Tratament

 In tulburarile organice si psihice

- Obligatoriu – identificarea cauzelor
- Eliminarea factorilor de stress
- Repaus sexual pentru o perioada de timp definite
 Terapia medicamentoasa – administrare de stimulente sexuale:
- Testosterone
- Gonadotrofina serica
- Gonadotrofina corionica
- Tonice ale sistemului nervos (stricnina, cofeina)
- Viagra(rezultate controversate)

IMPOTENTA FUNCTIONALA DETERMINATA DE TULBURARI CONSTITUTIONALE

Este determinate de:

 Hipoplazia testiculara
 Unele disendocrinii hipofizare

- Determina tulburarea functiei endocrine testiculare

- Masculii se exclude de la reproductive

IMPOTENTA DETERMINATA DE TULBURARI ALE REFLEXELOR SEXUALE

Desfasurarea reflexelor sexuale poate fi inhibata

 Partial
 Total
 Impiedicand efectuarea montei si determinand imposibilitatea depunerii spermei in caile genital
female

TULBURAREA REFLEXULUI DE APROPIERE

Lipsa libidoului este determinate de:

 Anomalii congenitale(hipoplazia testiculara)

 Epuizarea fizica si sexuala
 Obisnuinta(tauri folositi la IA)
 Frica(lupte)

- Poate fi perturbat si de
 Defectiuni in tehnologia de crestere

- Poate fi intalnita si la unele rase(merinos)

- Satiriazisul – exacerbarea dorintei de impreunare, intalnita frecvent la caine si armasar

- Tratament

 Anomalii gonadale – masculii se exclude de la reproductie(pot trannsmite ereditar aceste anomalii)

 In celelalte cazuri – tratament etiologic

 Imbunatatirea conditiilor de intretinere si alimentatie

 Reducerea regimului de munca si monta

 Stimulare prin:

 Prezenta femelelor in calduri

 Tratamente hormonale

 In satiriazis

 Administrare de:

 Tranchilizante

 Progestative

TULBURAREA REFLEXULUI DE ERECTIE

Se manifesta prin:

 Erectie incompleta
 Erectie intarziata
 Absenta totala a erectiei(anerectie)

Etiologie

 Tulburari endocrine hipotalamo-hipofizare

 Administrarea unor tranchilizante, bromuri, analgezice, etc
 Manipularea defectuoasa a vaginului artificial
 Brutalizarea reproducatorilor masculi
 Fimoza
 Balanopostita

- Priapismul – erectie prelungita reflex, dureroasa

 Apare in cazul afectiunilor meningeale

 Perturbarea reflexului de erectie, de regula, se complica si cu perturbarea sau inhibarea celorlalte
reflexe

TULBURAREA REFLEXULUI DE IMBRATISARE

- Este impiedicata de procese dureroase extragenitale(miozite, pododermatite, artrite, spondilite, tendinite,
etc)

- Diagnosticul focarului dureros este uneori dificil, deoarece durerea poate apare numai in momentul
cabrarii

- Sediul inflamatiei se determina prin examenul atent al tuturor zonelor corporale interesate

- Tratament: terapia specifica afectiunii algice

TULBURAREA REFLEXULUI DE COPULATIE

- Este intalnita mai frecvent la armasar si caini

- Poate fi consecinta:

 Malformatiilor
 Afectiunilor dobandite ale organelor genital
 Afectiunilor extragenitale(miozite, artrite, tendinite, podofilite)
 Comportamentului agresiv al female(Catea)

Tratament

 Inlaturarea cauzelor care au generat aceste afectiuni

 Eliminarea de la reproductive a masculilor cu afectiuni congenitale

TULBURAREA REFLEXULUI DE EJACULARE

- Se manifesta prin ejaculare:

 Precoce(ante portas)
 Intarziata

- Ejacularea precoce este cauzata de:

 Procese iritative sau inflamatorii uretrale

 Inflamatii ale glandelor anexe
 Tulburari neurohormonale
 Hiperexcitabilitatea masculului

Ejacularea tardiva poate fi cauzata de:

 Aceleasi procese ca ejacularea precoce

 Traumatisme lombo-sacrale
 Dereglari nervoase cortico-medulare(in principal ale centrului sacral al ejacularii)
 Hipotonie sau atonie a musculaturii netede a tractusului genital
 Surmenajul sexual

- Aceasta afectiune determina prelungirea actului copulator, extenueaza masculului si determina cresterea
nervozitatii acestuia

- Ejaculatul are o slaba valoare biologica prin nesincronizarea eliminarii secretiei glandelor anexe
 IMPOTENTA ALIMENTARA

- Desfasurarea normal a functiei de reproductie necesita un aport alimentar corespunzator dpdv al tuturor
componentelor si in primul rand al proteinelor, vitaminelor si mineralelor

- In cazul folosiri intense a masculilor creste necesarul acestor elemente nutritive

SUBALIMENTATIA PRELUNGITA SI CARENTATA

Determina:

 Intarzierea pubertatii
 Tulburarea spermatogenezei si a reflexelor sexuale
 Calitate slaba a ejaculatului

- Refacerea epiteliului seminal in acest caz dureaza 1-2 luni, libidoul reapare la 1-2 saptamani dupa
corectarea alimentara

APORTUL INSUFICIENT DE PROTEINA

- Combinat cu activitatea sexuala intense determina epuizarea rapida a reproducatorilor

- In alimentatia reproducatorilor masculi sunt preferate proteinele de origine animal, avand o valoare
biologica mai mare

- Rumegatoarele sunt mai rezistente la carenta in proteina datorita capacitatii de sinteza ruminala, in
conditii obisnuite de exploatare

CARENTA IN VITAMINA A

Determina:

 Tulburarea spermatogenezei(in special spermomiomorfogenezei) din cauza degenerarii epiteliului

seminal
 Disparitia instinctului genezic
 Involutia prostate si a glandelor seminale, consecutive hipoandrogenismului
 Material seminal de slaba calitate

CARENTA IN VITAMINA E

Determina:

 Degenerarea epiteliului seminifer -> tulburarea spermatogenezei

 Abolirea instinctului genezic
 Tulburari neuro-musculare, hepatice si vasculare

CARENTA IN VITAMINA C

Vitamin C se afla in cantitati appreciable in sperma si cel Leydig, avand influenta deosebita asupra
spermatogenezei si hormonogenezei

- Hipovitaminoza C determina:
 Secretie insuficienta a hormonilor androgeni -> tulburari ale instinctului genezic
 Reducerea volumului ejaculatului
 Scaderea densitatii si mobilitatii spermatozoizilor

CARENTA IN MINERALE

- Elementele minerale cu influenta asupra capacitatii de reproductive la mascul sunt: P, Co, Na, K, Mg,
Zn, Cu, I, Se

- O influenta deosebita o au atat prezenta lor in alimentatie, precum si cantitatile si proportiile acestora in
hrana si in organismal animal

IMPOTENTA DE EXPLOATARE

Apare in cazul:

 Folosirii intense la reproductive a masculilor

 Epuizare fizica

 Epuizarrea rezervei spermatice din epididim(spermatozoizi nematurati in cantitate mare – picatura

protoplasmatica)

 Stabulatiei permanente
 Obezitatii

Semne clinice

 Reducerea apetitului sexual

 Diminuarea reflexelor sexuale
 Modificarea succesiunii reflexelor sexuale
 Scaderea volumului ejaculatului
 Reducerea calitatii spermei
 Prelungirea actului sexual
 Ejaculare tardiva

Tratament

 Repaus sexual
 Furajare cu furaje de calitate superioara
 Recoltarea si examinarea materialului seminal
 Refolosire la monta in momentul in care reflexele sexuale sunt bine exprimate, iar ejaculatul are
caracteristici normale

IMPOTENTA SENILA (ANDROPAUZA)

- Apare la o anumita varsta

- Factorii care influenteaza andropauza:

 Specia
 Rasa
 Regimul sexual
  Alimentatia
 Conditiile de intretinere
 Potenta sexuala

- Andorpauza debuteaza tretptat si se evidentiaza prin:

 Estomparea reflexelor sexuale

 Pierderea progresiva a reflexelor sexuale(in ordinea inversa a succesiunii lor in timpul montei)
 Atrofii ale organelor sexuale
 Scaderea valorii biologice a materialului seminal(oligospermie, teratospermie, necrospermie si in
final aspermie)
 Masculii se elimina de la reproductive inainte de instalarea andropauzei

- Varsta maxima pana la care se pot folosi masculii la reproductive:

 Armasar - 14 ani, armasar – 10 ani, vier – 6 ani, berbec – 6-8 ani, caine 7-8 ani, motan 7-8 ani

STERILITATEA IMUNOLOGICA

- Interrelatiile imunologice pot determina stari de sterilitate, deoarece sistemul immunologic al femelei
vine in contact cu proteinele straine(dpdv antigenic si immunologic) existente in sperma sau fat si care in
anumite situatii pot actiona ca anntigeni

- Exista 2 momente importante in timpul carora pot aparea unele reactii imunologice, care induc sterilitate
la female:

 In timpul migrarii spermatozoizilor in caile genital female

 In timpul nidatiei

- Sperma – complex antigenic

- Spermatozoizii poseda structura antigenica proprie, relevata prin 4 tipuri de antigene, cu amplasare
diferita la nivelul celulei:

 S – puternic imunogen

 Induce formare de anticorpi cu activitate anafilactica si hemaglutinanta

 Localizat la nivelul acrozomului

 P – induce formarea anticorpilor cu activitate anafilactica precipitanta si de fixare a

complementului

 Localizat la nivelul acrozomului

 Z – induce formarea anticorpilor cu activitate anafilactica, precipitanta si de fixare a

complementului

 Nu este inca perfect localizat

 T – induce anticorpi capabili de fixare a complementului

 Poate determina aparitia unei imunitati spermatotoxice

 Nu este perfect localizat

- Plasma seminala contine antigeni din grupa ABO, care se pot absorbi la nivelul spermatozoizilor

- In conditii patologice, acesti antigeni pot genera la nivelul aparatului genital femel anticorpi anti-AB
care vor aglutina spermatozoizii, imobilizandu-i

- Ovarul si lichidul follicular contin:

 Antigeni proprii
 Antigeni similari cu ai altor tesuturi din organism

- La nivelul organismului mascul:

o Reactii antigen-anticorp intre:

 Antigeni din plasma seminala + spermatozozoizi -> anticorpi formati in organism ->
autospermoimunizare

 Procese inflamatorii de natura traumatica cu localizare testiculara

 Ligature canalelor deferente

 Traumatisme gonadale

- Plasma seminala:

 Antigeni proprii
 Antigeni comuni cu ai altor organe(ficat, splina, rinichi)
 Afectiuni ale altor organe care contin antigeni comuni cu ai plasmei seminale -> anticorpi ->
reactii immune la nivelul aparatului genital mascul -> inflamatii autospermoimunizare etc

- La nivelul aparatului genital femel:

 Tesuturile uterine dotate cu o puternica imunitate celulara, suportul fiind macrofagele

 Fazele ciclului sexuale influenteaza puternic structura imunologica a aparatului genital femel

- Sterilitate imunologice:

 Afectuni ale altor organe care contin antigeni comuni cu ai ovarului si lichidului follicular -> Ac
 Modificarea echilibrului immunologic la nivelul aparatului genital femel -> impiedicarea
accesului spermatic la nivelul aparatului genital femel
 Procese onflamatorii ovariene, chisti ovarieni -> Ac fata de tesuturile modificate
 Modifiari ale barierei trofoblastice -> avort imunologic
 Anticorpi indusi de structura antigenica diferita a embrionului -> alergie
 IA pe un endometru inflamat, nerefacut metroragii estrale si postestrale -> resorbtia
spermatozoizilor -> prezenta Ac antispermatici in organismal femel -> moartea / imobilizarea
spermatozoizilor

- Profilaxie:

 Terapia corecta a endometritelor

 Testarea reproducatorilor dpdv imunitar
 IMPORTANTA GLANDEI MAMARE

- Secretia glandei mamare conditioneaza viata nou-nascutilor

- Laptele este un aliment folosit frecvent in alimentatia omului, mai ales a varstnicilor si nou-nascutilor

- Laptele infectat sau modificat calitativ poate produce imbolnaviri atat la om cat si la produsii de
conceptie si animalelor respective

- Constituie o cale de transmitere la om a unor afectiuni grave(TBC, bruceloza)

- Laptele provenit de la animalele tratate cu AB nu poate fi folosit in industria branzeturilor

- Glanda mamara este sediul unor procese: secretorii, hormonale, metabolice, imunologice, inflamatorii,
tumorale

Pierderi economice generate de afectiunile glandei mamare

- Se imbolnavesc mai frecvent femelele mari producatoare de lapte

- Solicitarea exagerata a mamelei pt productia de lapte determina scaderea rezistentei organismului

- Traumatismele din timpul mulsului au o durata mai lunga

Pierderile economice se datoresc:

- Obtinerii unui lapte necorespunzator calitativ

- Scaderii productiei de lapte

- Indepartarii din efectiv a vacilor cu afectiuni mamare cornice

- Indepartarii laptelui necorespunzator pt consum uman sau industria laptelui

- Costului ridicat al tratamentului vacilor cu mamite clinice

- Costului tratamentului preventive al vacilor in repaus mamar

- Costului examenelor de laborator pt diagnosticul unor afectiuni

- Costul asistentei sanitar-veterinare

- Riscului pentru sanatatea publica

- Alte cheltuieli

SEMIOLOGIA GLANDEI MAMARE SI A LAPTELUI

Cuprinde:

 Ex glandei mamare
 Examenul laptelui
a) Ex gl mamare:

Ex fizic
  Inspectie
 Palpatie
 Punctia biopsica a unor formatiuni (chisti, abcese tumori)

Ex functional

 Proba mulsului
 Tulburari de secretie
 Tulburari de ejectie
b) Ex laptelui
 Ex fizic (Direct)
 Culoare, miros, gust, vascozitate, prezenta coagulilor si flocoanelor din lapte, densitate cu
termolactodensimetrul 1,0229 – 1,0320, pH, determinarea coagularii(la termostat(38-40 grade C)
control la 6,9,12,24h laptele normal coaguleaza la 12 ore; prin fierbere
 Ex de laborator
 La grajd – teste de depistare a mamitelor subclinice : CMT, Schalm-test, r.Mastitest
 In laptarii: determinarea nr de celule somatice, ex. Citologic
 In laboratoare specializate
 Pe laptele individual(pt fiecare compartiment mamar)
 Pe laptele colectat(din tanc)
 Teste pt mamite subclinice(schimbarea pH-ului, a rezistentei electrice, a nr de cellule somatice,
etc)
 Diagnosticul bacteriologic(antibiograma)
 Determinarea reziduurilor de antibiotic din lapte

Clasificarea afectiunilor glandei mamare:

 Tulburari circulatorii
 Tulburari functionale
 Afecriuni chirurgicale
 Dermatitele glandei mamare
 Afectiuni inflamatorii – Mamite

TULBURARILE CIRCULATORII

- Hiperemia mamara

- Edemul mamar

 Apar mai frecvent la animalale bune producatoare de lapte, datorita faptlui ca necesitatile
circulatorii ale glandei mamare sunt mari, iar glanda mamara asigura aceste necesitati printr-o
circulatie foarte bogata a tesutului mamar. Aceasta circulatie este insa foarte usor de perturbat.

HIPEREMIA MAMARA(Hyperemia uberis)

- Pregatirea glandei mamare pt inceperea lactatiei se caracterizeaza printr-o congestive active

pasagera(foarte evidenta la primipare si la femelele bune producatoare de lapte)

- Exagerarea acestor fenomene constituie o stare patologica(hiperemia mamaelei) si influenteaza negative

functia gl mamare

- Poate apare si in timpul lactatiei

ETIOPATOGENEZA

Factori fizici:

 Temperature ridicata in zile foarte calduroase

 Actiune directa a razelor solare
 Grajduri supraincalzite

- Mulsul defectuos cu masaj exagerat – determina pe care reflexa intensificarea circulatiei mamare

SIMPTOME

- Marirea in volum a mamelei

- Tegumentul mamelei intins, lucios si cu o culoare rosie vie, calda si sensibila

- Mameloane turgide, rosii si foarte sensibile

- Secretie lactate:

 Diminuata cantitativ
 Organoleptic:

 Normal

 Culoare roz sau rosie, uneori cu coagula sanguine datorita ruperii unui nr de capilare

- stare generala

 nemodificata
 cand hiperemia este intense apare durerea difuza si jena in mers

DIAGNOSTIC

- Semne clinice

- Dd fata de mamite (exista reactive pe lc retromamari), traumatisme mamare(Sediul traumatismului)

PROGNOSTIC

- Favorabil

- Vindecare in 3-8 zile

- Se pot produce insa infectii secundare

TRATAMENT

- Igienco-dietetic:

 Mentinerea female in repaus

 Muls fara masaj, la nevoie cu sonde mamare
 Reducerea apei de baut si a suculentelor

- Medicamentos:
  Comprese umede, reci
 Pomezi calmante si emoliente cu beladona sau camphor
 Cataplasme cu solutie saturate de sulfat de magneziu de 2-3 ori/zi
 Purgative saline repetate la 24h pentru scaderea tensiunii arteriale si a vasodilatatiei locale
 Venisectie – numai in cazurile grave

EDEMUL MAMAR

- Acumularea de lichid seros in tesuturile gl mamare, aparuta in perioada de pregatire pt lactatie, ca

urmare a tulburarilor circulatiei de intoarcere

- Intereseaza in primul rand tesutul conjunctiv

- Apare mai frecvent la vacile bune producatoare de lapte si la primipare

- Poate fi intalnit uneori si la iapa, bivolita, oaie, catea, pisica

ETIOPATOGENEZA

- Tulburari circulatorii de ordin mecanic

- Uter gestant

 Direct
 Indirect - prin intermediul viscerelor abdominale

 Compresiuni asupra venelor pudenda ->Transudare plasma in tesuturi

- Stabulatie permanenta – staza venoasa in regiunile corporale inferioare

- Modificari de permeabilitate capilara, ale presiunii osmotice sau oncotice;

- Alimentatia bogata in protein

- Excesul estrogenic in ultima parte a gestatiei – retentia apei si a electrolitilor

- Poate avea dependent genetica

SIMPTOME

- Inspectie

 Apare cu cateva zile inante de parturitie

 Cresterea simetrica in volum a mamelei
 Tegument intins, colorant in roz
 Mameloane de dimensiuni normale, din aceasta cauza aparand infundate in mamela

- Palpatie

 Edem rece, nedureros, pastos(pastreaza amprenta)

 Intereseaza toate compartimentele sau uneori este mai intens la sfferturile posterioare
 Secretia lactate nemodificata calitativ, dar este mai redusa cantitativ(invers proportional cu
intensitatea edemului)datorita compresiunii acinilor
 Edemele voluminoase pot determina
 - Jena in mers
- Ruperea ligamentelor suspensoare
- Producerea eroziunilor si altor traumatismelor

DIAGNOSTIC

- Momentul aparitiei
- Semnele locale specific
- Aspectul normal al laptelui
- Dd – fata de: mamite, hiperemia mamara

PROGNOSTIC

- Favorabil – se vindeca spontan in 5-7 zile post-partum

- Rezervat pentru productia de lapte -> edemele pronuntate care nu se resorb in 10-12 zile

TRATAMENT

- Plimbare zilnica active 2-3 ore, 5-6km

- Masaj mamar bland, de jos in sus. Masajul brutal produce dilacerari si striviri ale tesuturilor, iar
durerea aparuta accentueaza dezechilibrul circulator
- Muls frecvent si complet(5-6 ori/zi)
- Dusuri reci ale mamelei
- Folosirea suspensoarelor mamare – pentru prevenirea complicatiilor traumatice
- Reducerea suculentelor, a apei si a furajelor proteice din alimentatie
- Administrare de substante diuretice

 Tiazidice
Clortiazida 2-4g/zi
Hidroclorotiazida 125-250 mg/zi
 Sulfamide diuretice –furosemide
- In edemul cronic cu procese proliferative – pomezi rezolutive:
 Cu iodura de potasiu 1-2%
 Cu acid salicylic 5%
 Cu ichtiol 10%
TULBURARI FUNCTIONALE
- Lactoreea(galactoreea)
- Hipo si agalaxia
- Retentia laptelui
- Lactiatia nervoasa(lactatia de pseudogestatie)

LACTOREEA
- Eliminarea spontana si continua a laptelui la exterior in afara mulsului sau suptului
- Este intalnita la vaca, iapa si capra
- Prezinta importanta deosebita la vaca deoarece in unele cazuri se pot produce pierderi mari de
lapte

ETIOPATOGENEZA
- Plenitudinea exagerata a glandei mamare, mai ales cand se intarzie mulsul sau suptul
- Scaderea tonicitatii sfincterului papilar
- Hormoni:
  Estrogeni – congestive cresterea tensiunii intramamare
 Ocitocina:
 Administrare parenterala
 Masaj utero-ovarian
 Contractia celulelor microepiteliale si a musculaturii netede a canalelor galactofore
- Factori de mediu extern – caldura si frigul excesiv - > relaxare sfincter papilar
- Leziuni
 Anomaliile si leziunile canalului papilar(Cicatrici)
 Slaba dezvoltare a sfincterului papilar
 Tumori la nivelul orificiului si sfincterului papilar

SIMPTOME

- Eliminarea laptelui din unul sau mai multe mameloane in jet continuu sau sub forma de picaturi
- Se observa mai ales vara cand animalele se intorc de la pasune - Cantitatea de lapte eliminate
intre 2 mulsori – 0,5-1 litru La iapa – lactoreea apare cand s-a facut pauza mare intre 2 supturi
(manzul lasat acasa) DIAGNOSTIC - Se pune usor, desi stabilirea cauzei este dificila uneori -
Pentru aceasta se va examina cu atentie mamelonul si, in special, sfincterul si ostiumul papilar

PROGNOSTICUL

- Este favorabil in cazul tulburarilor functionale si rezervat in cazul anomaliilor, tumorilor sau
cicatricelor

TRATAMENTUL

- Este diferit in functie de cauza care a produs galactoreea

- In cazul tumorilor se va face ablatia chirurgicala a acestora
- In cazurile de scadere a tonicitatii sfincterului se va practica masajul canalului papilar
- S-au incercat inele constrictoare de cauciuc, capisoane de cauciuc, ligature temporara a
mamelonului cu un siret de tifon intre mulsori, dar acestea produc tulburari circulatorii si chiar
leziuni ale mamelonului
- Rezultate mai bune se obtin prin aplicarea dupa fiecare muls, a unei picaturi e colodiu sau adeziv
sintetic special, pe ostiumul papilar si in jurul lui
- In unele cazuri, dupa folosirea acestui tratament 2-3 saptamani, sfincetrul isi recapata tonicitatea
- In ultimul t, in unele tari, s-au preparat material sintetice adezive care se aplica asemeni
colodiului
- S-au mai recomandat cauterizarea in puncte circulare in jurul orificiului papilar si injectiile
sclerozante – in 3-4 puncte, la distanta egala cu 3-4 picaturi de parafina topita, solutie Lugon,
azotat de argint 1/10 sau esenta de terebentita, la 2.5cm distanta de extremitatea mamelonului, in
grosimea peretelui

HIPOGALAXIA SI AGALAXIA

- Scaderea cantitativa a secretiei de lapte, pana la suprimarea ei totala, fara alte modificari
patologice mamare, manifestata in cursul perioadei de lactatie, constituie hipogalaxia si,
respective, agalaxia
- Aceasta tulburare secretorie se produce adesea imediat dupa nastere si se intalneste la toate
speciile de animale, dar mai frecvent la scroafa si oaie

ETIOPATOGENEZA
 - Etiologie foarte complexa
- Factori genetici:
 Dezvoltarea slaba a mamelei, bogata in tesut conjunctiv, cu diferite anomalii
- Factori alimentari
 Subnutrita
 Ingrosare – degenerare grasa a mamelei
 Furaje agalactogene
 Furaje gusogene – varza, crucifere – antitiroidiene
- Factori hormonali
 Secretia redusa a LTH, corelata cu o slaba pregatire estrogenica si progesteronica a glandei mamare
 Excesul de estrogenic – in estru se reduce secretia
- Administrarea de estrogenic in doze mari poate suprima lactatia
- Factori medicamentosi – purgative drastice, camphor, estrogenic, testosterone, aspirina, etc
- Boli grave, febrile – pneumopatii, gastroenterite grave, sapremii, metrite, vaginite necrotice sau
gangrenoase, antrax, febra aftoasa
- Mulsul si suptul brutal, dureros (cand exista si leziuni mamare) -> fenomene inhibitorii corticale ->
reducerea functiei hipofizare -> hipo- si agalaxie
- Greseli de tehnologie de crestere – in principal la scroafe
 Schimbari bruste in alaptare si alimentatie
 Raciri climatice bruste
 Supt inefficient
 Inlocuirea scroafelor mame cu scroafe din ingrasatorie cu mamela slab dezvoltata

- La carnivore – este rara, fiind consecinta unui dezechilibru hormonal cu origine nutritionala(Catele
primipare)

 Poate fi urmarea ovariohisterectomiei executata in timpul parturitiei

SIMPTOMATOLOGIE

- Scadere cantitativa pana la oprirea totala a productiei lactate, fara motive evidennte in decurs de
cateva zile sau brusc
- Mamela este flasca, pielea cutata
- La muls se obtine o cantitate redusa de lapte sau numai o secretie lactescenta

DIAGNOSTIC

- Se face cu usurinta
- Stabilirea etiologiei este dificila
- Diagnostic diferential – mamite, retentia laptelui

PROGNOSTIC

- Favorabil in hipogalaxie

- Rezervat in agalaxie

TRATAMENT

- Cel mai indicat este tratamentul symptomatic

- Imbunatatirea alimentatiei: saruri minerale, suculente, furaje verzi, radacinoase, iarba verde, adapat la
discretie -> furaje lactogene
- Masaj al mamelei si muls repetat facut cu blandete
- Administrare de HCG – 5000 ui la vaca si iapa imediat dupa parturitie cu repetare la 12h
 La scroafa 500-1000 ui dupa parturitie repetata la 24h
- Administrare de ocitocina – vaca 15-25 ui cu 10 minute inainte de muls, scroafa 10-20 ui, catea 2 ui
de 4 ori/zi
- Administrare de hormone tiroidieni
- Administrare de glucocorticoizi – prednisolone, hidrocortizon la catea si scroafa

- Scroafa:

 Administrate de hormone tiroidieni 100-200mg zilnic in hrana 8-10 zile

 Corticoterapie – prednisolone 25mg
 Administrare pe mamela de pomade cu dietilstilbestrol 1% cu 2-3 zile inainte de fatare
 Administrare de amestecuri galactogene(mustar, ienupar, anason in parti egale)
 Tratarea plagilor mamare
 Taierea coltilor purceilor

Agalaxia scrofitelor primipare

- Agalaxia scrofitelor viguroase – mamela turgescenta, dureroasa dar fara produce ejectia laptelui

- Administrare de ocitocina 10 ui i.m.

- Agalaxia scrofitelor hiperexcitabile – mamela turgescenta, femela este agitate, agresiva, nu lasa purceii
sa suga

 Administrare sedative(Azaperon, Stresnil)

 Administrare de ocitocina 5 ui la interval de 4h
 Purceii vor fi alimentati la doica

PROFILAXIE

- Alimentatie corecta in a 2a jumatate a gestatiei

- Repaus mamar corespunzator – vaca
- Tratament precoce al afectiunilor puerperale
- Pregatirea junincilor prin masaje usoare, zilnice, ale glandei mamare

RETENTIA LAPTELUI (Retentia lactis)

- Tulburare functionala caracterizata prin imposibilitatea extragerii laptelui, in afara celui colectat
in sinusul galactofor
- Secretia lactate inceteaza datorita blocarii laptelui in acinii glandulari
- Se intalneste
 Mai frecvent la vaca si bivolita
 Mai rar la capra si scroafa

ETIOPATOGENEZA
- Factori de mediu, durerosi – iritatii locale dureroase – leziuni mamare

 Leziuni mamare -> iritatii locale dureroase -> inhiba eliberarea ocitocinei -> suprimarea ejectiei -
> retentia laptelui
 Factori stresanti

Indepartarea fatului

Schimbarea mulgatorului

Comportarea burtala a mulgatorului

 Inhiba eliberarea ocitocinei

 Modificarea tonusului vegetative(simpatic) + sinteza masiva de adrenalina -> vasoconstrictia
arteriolelor mamare -> acces redus al ocitocinei la nivelul celulelor mioepiteliale -> suprimarea
ejectiei – retentia laptelui

SIMPTOME

- Mamela incarcata cu lapte

- Sinusul galactofor si mamelonul dilatate
- Sinusul galactofor si mamelonul mici si flasce
- La muls se obtine o cantitate foarte mica de lapte, cea mai mare parte fiind stocata in acini

DIAGNOSTIC

- Semne clinice
- Dd fata de hipogalaxie – mamela flasca

PROGNOSTIC

- Favorabil

TRATAMENT

- Obiectiv: indepartarea cauzelor care au produs spasmul canalelor lactifere

- Masa moderat al mamelei 4-5 minute
- Masaje transrectale utero-vaginale
- Insuflare de aer in vagin
- Inoculare de ocitocina 2-25 ui cu 10-15 minute inainte de muls

In cazul indepartarii vitelului – metoda traditionala – in primele zile dupa fatare se aplica un clopotel la
gatul acestuia in timpul suptului, apoi se indeparteaza vitelul, iar un copil, in timpul mulsului, scutura
clopotelul. Se formeaza un reflex conditionat.

LACTATIA NERVOASA

- Este o psihoza puerperala, aparand la femelele cu pseudogestatie

- Declansarea spontana a lactatiei, in afara gestatiei si a parturitiei
- Este intalnita mai frecvent la catea si pisica si mai rar la alte specii(scroafa, iapa, vaca, capra).

SIMPTOME

- Modificari specific lactatiei normale

 - Laptele este normal, femela putand fi folosita ca doica

PROGNOSTIC

- Favorabil

TRATAMENT

- Obiective: - suprimarea lactatiei

- Tratament igienico-dietetic:
 Dieta hidrica 48h(nimic de mancare, doar apa dar putina)
 Purgative saline – sulfat de Na 10-15g/zi 3 zile
 Purgative uleioase – oleu de ricin 10-15g/zi 3 zile
 Plimbari frecvente
 Ascunderea obiectivelor care intretin instinctual matern
 Se evita mulsul si suptul(autosugerea) – camasa

- Tratament medicamentos

 Medicatie agalactogena

Unguent camforat 5-10%

Comprese mamare reci

Sirop de clorura de potasiu 10% 1 lingurita/zi – 8 zile

Antipirina (Phenazonum) 0,25g/zi per os – 10 zile

 Medicatie hormonala de tip dopaminergic(actioneaza synergic cu PIF (prolactine inhibiting)

Cabergolina(Galastop) – 0,1ml/kg per os, 7-10 zile (se recomanda mai multe zile pt un efect mai
bun, se evita efectul de rebounding)

Bromocriptina (Parlodel, Parilac) – 30 mcg/kg per os 12-14 zile

 Vomismente + tenesme mai severe decat la Cabergolina

AFECTIUNI CHIRURGICALE

- Hematomul mamar
- Leziuni deschise ale mamelei
 Escoriatiile, fisurile si crevasele mamelonului
 Desirarile sau sfartecarile mamelonului
- Fistula de lapte
- Chistii glandei mamare
- Calculi de lapte
- Tumorile glandei mamare
- Papilomatoza mamara a vacii
- Obstructia mamelonului

HEMATOMUL MAMAR
 - Leziuni traumatica inchisa a mamelei, produsa prin traumatisme cu corpuri contondente, boante –
rupturi vasculare – dilacerarea tesuturilor de catre sange – deformare fluctuanta
- Este intlanita mai frecvent la vaca si capra

ETIOLOGIE

- Factori traumatici – impunsaturi

 Caderi pe corpuri dure

 Calcari pe uger de catre alte animale in timpul odihnei(in detorsionarea uterului cand se rostogoleste
vaca)

SIMPTOME

In putin timp dupa producerea traumatismului apare deformarea sfertului mamar respective si durere vie

 Modificari de culoare a pielii(de cateva ore) – rosu – cyanotic

 Fluctuenta apoi crepitatie sangvina(amidonata)
 Escoriatii ale pielii la locul traumatismului
 Dupa 24-48h – diminuarea durerii si aparitia crepitatiei
 De regula, laptele nu este modificat; uneori poate fi colorant in rosu si chiar poate prezenta coagula
sanguine(hematom profund)
 Dupa 12-14 zile se reduc dimensiunile hematomului – resorbtie si apar procesele de indurare datorita
proliferarii conjunctive
 Mai tarziu de percepe numai un nodul indurate

- Hematomul se poate infect ape cale endogena sau exogena si poate conduce la formarea unui ABCES

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice – hematom superficial

- Se pune greu – in hematomul profund

PROGNOSTIC

- Favorabil in hematomul superficial

- Rezervat in hematomul profund

TRATAMENT

- Repaus
- Oprirea hemoragiei si grabirea coagularii
 Comprese reci, vitamin K, etamsilat, venostat, saruri de calciu, ser gelatinat 5%
- Muls bland sau cu sonda mamara(sonda remanenta)
- Drenare chirurgicala dupa 14 zile – hematomul superficial cu menajarea parenchimului mamar
- Aplicatii cu unguente/geluri cu heparina(hepatrombin, Hirudoid, Lasonil) care faciliteaza
resorbtia hematomului

ESCORIATIILE, FISURILE SI CREVASELE MAMELONULUI

Se intalnesc exclusive la mamelon

 Eroziunea – limitata la epiderm

 Fisurile – intereseaza si corpul mucos al lui Malpighi
 Crevasa – intereseaza inclusive dermul

ETIOPATOGENEZA

- Mulsul neigienic – piele uscata, acoperita cu cruste de murdarie

- Tractiunile pe mamelon
- Saliva vitelului ramasa pe mamelon, care prin enzimele continute si prin fermentare determina
aparitia eroziunilor
- Asternutul murder
- Frigul + vasoconstrictie
- Leziuni produse de dintii si ghearele puilor

SIMPTOME

- Variaza de la eroziune la crevasa

- Initial – o Fanta orizontala de congestie -> ingrosarea marginilor -> fundul de culoare rosie se
acopera treptat de o substanta alburie-cenusie
- In timpul mulsului se poate produce o usoara hemoragie
- Intre mulsori – se formeaza o crusta ingusta, brun-murdara
- Muls dureros
- Complicatii frecvente
 Limfangita mamelonului
 Mamita

PROGNOSTIC

- Favorabil, vindecarea producandu-se in 6-8 zile

TRATAMENT

- Inlaturarea cauzelor
- Muls temporar cu sonda mamara
- Aplicare de pomezi calmante, emoliente(Jecolan, Salvaderm, Armon), unguente cu
antibiotic(Asocilin, Tetraciclina, Hemorzon, Mibazon)

DESIRARILE MAMELONULUI

Pot fi

 Superficiale
 Profunde

In functie de agentul etiologic

 Strivite, sfasiate, taiate, intepate, muscatel (triunghiulare, in Y)

- Sunt intalnite mai frecvent la vaca si capra
- La scroafa – plagi superficiale produse de coltii purceilor
- La catea, pisica si iepuroaica – plagi superficiale produse de ghearele puilor
SIMPTOME

- Desirari superficiale
 Plaga lineara, de regula pe fata anterioara a memlonului sau a sinusului galactofor -> indurarea
buzelor plagi -> tumefierea mamelonului -> sensibilitate -> hemoragie redusa care se poate opri
spontan -> formarea unei cruste galben-brune
- Desirari penetrante – leziunea ajunge pana in sinusul papilar sau galactofor
- Pe langa semnele descries mai sus, apare si scurgerea de lapte prin plaga
- Desirarile de la varful mamelonului care intereseaza canalul si ostiumul papilar prezinta o
gravitate mai mare, deoarece se complica cu obstructia acestora
- Plagile prin muscatura de caine prezinta 2-4 plagi intepate acoperite de cruste si tumefactia
mamelonului
- Plagile produse prin muscatura de vipera – apar ca niste plagi mici ( 2 orificii foarte greu vizibile)
insotite de un edem invadant
- Plagile corpului mamar - prezinta aspect diferit in functie de agentul etiologic, dar sunt insotite de
o hemoragie importanta
- Plagile profunde intereseaza si cele 2 fascii mamare si prezinta o indepartare mare a marginilor
plagii

DIAGNOSTICUL

Trebuie sa stabileasca:

 Locul
 Marimea
 Forma
 Profunzimea
 Directia plagii

Se executa sondajul plagii

PROGNOSTICUL

- Favorabil – in desirarile superficiale

- Rezervat in desirarile profunda – se complica cu fistula de lapte sau cu mamite

TRATAMENT

- Chirurgical – sutura(treionorafie)

 Se executa in primele 4-6 ore, pe femela in decubit lateral

 Anestezi locala cu Procaina 4%
 Infiltratie la baza mamelonului
 Anestezie paralombara T13, L1, L2, L4 pentru sferturile anterioare
 Anestezia nervilor perineali si anestezie epidurala joasa -> pt sferturile posterioare
 Regularizarea plagii
 Aplicarea unui garou la baza mamelonului pentru evitarea hemoragiei
- Desirarile superficiale – sutura marginilor plagii in puncte separate sau in surjet
- Desirarile profunde – sutura etajata
- Principiu:
 Sutura profunda, intereseaza numai submucoasa(mucoasa se rasfrange in lumenul cisternei, fara a
patrunde cu acul in ea – se produce fistule de laptE)
 Punctele de sutura sa fie apropiate
 Mulsul sa fie frecvent si se executa cu sonda mamara care se pastreaza pana se scot firele de sutura

Metoda de sutura:

 Eberlen
 Wolf
 Villemain

- Firele de sutura se scot dupa 12-14 zile

TRATAMENT

- In cazul strivirilor pe portiuni mai mari – se aplica amputarea mamelonului(treionectomia) urmata de

suprimarea lactatiei in cartierul respective prin injectare de substante sclerozante(parafina lichida)

FISTULA DE LAPTE

- Este un canal anormal, prin care sinusul galactofor comunica cu exteriorul

- Prin acest canal se elimina laptele continuu sau intermittent
- Fistula de lapte: congenitala/ castigate -> la vaca si capra

ETIOPATOGENEZA

Fistula de lapte castigate

 Apare ca o complicate in urma plagilor:

- Profunde mamelonare
- De la nivelul cisternei de lapte suprapapilare
 Plagile netratate se cicatrizeaza incomplete si se formeaza fistula, datorita infiltrarii permanente a
laptelui prin plaga
 Apare in urma treionorafiilor executate defectuos

SIMPTOMATOLOGIE

- Fistula de lapte congenitala – evidenta imediat dupa fatare

- Fistula de lapte castigata – se observa in lactatia in care s-a produs fistula sau in lactatia urmatoare
 Se constata eliminarea continua a laptelui prin alt orificiu decat canalul mamelonar
 Uneori eliminarea laptelui are loc cu putin timp inainte de muls(mamela este in plenitudine) – fistula
de mici dimensiuni

DIAGNOSTIC

- Se pune usor pe baza simptomatologiei

PROGNOSTIC

- Rezervat -> vindecarile apar in 50% din cazuri

TRATAMENT

Obiective:

 Suprimarea fistulei prin – treionorafie

 - Treionoplastie(nu se mai foloseste)
 Se elimina tesutul cicatriceal
 Se executa treionorafia printr-unul din procedeele descries anteriori
- Tratamentul fistulei se face in perioada de repaus mamar cu cel putin 2-3 saptamani inainte de
viitoarea lactatie

CHISTII GLANDEI MAMARE

- Sunt formatiuni organizate avand originea in laptele colectat prin:

 Blocarea canalelor lactifere cu coagula sau proliferare conjunctiva
 Serozitatea rezultata prin formarea hematoamelor
- Intalniti la toate speciile – mai frecvent la vaca, capra, pisica, scroafa
- Chist provenit din hematom – vaca si carnivore
- Chisti de lapte – vaca, capra, catea si scroafa
- Determina -> atrofia parenchimului mamar prin compresiune -> suprapunerea infectiei -> abcese
ce se pot deschide exterior/in sinusul mamar

SIMPTOME

- Compartiment mamar marit in volum

- La palpare – formatiune sferica sau ovoidala fluctuanta, fara modificarea sensibilitatii
- Catea, scroafa – mai multi chisti

PROGNOSTIC

- Rezervat – datorita complicatiilor(infectii)

TRATAMENT

- Punctie pentru evacuare

- Introducere in cavitatea chistului:
 Solutii sclerozante(sol Lugol)
 Antibiotic
- Pentru chistii posttraumatici – deschidere dupa 14 zile in conditii de asepsie
- Catea si scroafa – incizie, mamectomie(mai multi chisti)

CALCULII DE LAPTE

- Formatiuni consistente, sferice, mobile rezultate din depunerea de saruri minerale(Carbonati,

oxalate, fosfati)pe coagula de cazeina sau conglomerate celulare
- Dimensiuni – graunte de nisip – aluna – sau mai mari

PATOGENEZA

- Muls incomplete -> catar al cisternei -> fermentare lapte -> formare de coagula -> impregnare cu
saruri -> calculi de lapte

SIMPTOME

- Palpare – prezenta unor formatiuni dure in mamelon, care blocheaza canalul papilar
- Formatiunile sunt mobile si nu se deformeaza la palpare

PROGNOSTIC
 - Favorabil –in calculi mici
- Rezervat in cei de dimensiuni mari

TRATAMENT

- Calculi mici – se incearca eliminarea prin muls puternic

- Calculi mai mari – se angajeaza in canalul papilar prin compresiuni pe mamelon si extragerea lor cu o
pensa fina
- Calculi mari – se zdrobesc inainte de a fi extrasi
 Se introduce o sonda pe care se striveste calculul si apoi, prin muls puternic se elimina
 Cei care nu pot fi zdrobiti vor fi extrasi in perioada de repaus mamar prin incizia peretelui sinusului
suuprapapilar si apoi sutura cu catgut si nylon(treionorafie)

TUMORILE GLANDEI MAMARE

- Au fost descries la toate speciile de animale domestic

- Prevalenta redusa cu exceptia carnivorelor la care prevalenta tumorilor mamare este mare
- Pot fi: benigne.maligne
- Vaca: adenoame, fibroame, sarcoame, epitelioame simple/mixte
- Iapa: fibroame, melanoame, epitelioame
- Scroafa: adenoame, fibroame, carcinoame, sarcoame
- Catea si pisica: adenoma polichistic, adenofibrom, adenosarcom, adenoepitelion,
adenocondroosteosarcom, mastoza chistica(fibroadenomatoza – frecventa la pisica)

SIMPTOME

- Aparitia si dezvoltarea lenta la una sau mai multe mamale a unor formatiuni chistice sau dense,
localizate mamelonat

DIAGNOSTICUL

- Pe baza semnelor clinice

- Obligatoriu examen histopatologic pentru stabilirea tipului histologic de tumora

TRATAMENT

- Animale de interes economic – valorificare prin abatorizare

- Animale de companie – ablatia chirurgicala
 Chimioterapie
 Radioterapie
 Hormonoterpaie
 Imunoterpaie

- Terapia chirurgicala – se va realiza respectand principiile chirurgiei oncologice:

 Extirparea larga a tumorii(tumora impreuna cu 2-3cm din tesuturile normale din jurul acesteia)
 Extirparea tumorii si a mamelelor care au legaturi limfatice si vasculare cu tumora
 Extirparea limfonodulilor care dreneaza limfa de la formatiunea tumorala
 Executarea ligaturilor vasculare(mai ales venoase), inainte de extirparea tumorii pentru a nu se
transmite in circulatie cellule tumorale
 Lavajul plagii operatorii(pentru indepartarea eventualelor cellule tumorale)
- Chimioterapie – nu s-a dovedit eficace pentru tumorile mamare la catea. Poate fi indicate totusi la
femelele cu tumori agresive, daca s-au produs metastaze sau sunt inoperabile

- Radioterapia:

 Imbunatateste controlul local al tumorilor

 Reduce durerea locala si cresterea limfonodurilor
 Atenueaza durerea in cazul metastazelor osoase
 Nu intotdeauna imbunatateste rata de supravietuire
 Poate imbunatati calitatea vietii
 Amana euthanasia

- Hormonoterapia

 Se executa cu antiestrogenic(Tamoxifen)
 Se obtin rezultate numai in tumorile estrogenodependente
 Efecte adverse – incontinenta urinara, piometru
 Se poate executa ovariectomia

- Imunoterapia – este folosita pentru stimularea mijloacelor defensive ale femelei

 Se pot folosi:

BCG – vaccine antiTBC

Polidin

Cantastin

Levamisol – decaris

PAPILOMATOZA MAMARA

- Intalnita frecvent la vaca

- Evolutie benigna
- Papilomatoza mamara: externa/interna

ETIOLOGIE

- Virus filtrabil
- Poate fi reprodusa experimental cu ajutorul trituratelor de tumora
- Este transmisa de: insect hematofage, mainile mulgatorului

SIMPTOMATOLOGIE

- Forma interna:

 Formatiuni mici cu aspect filiform dezvoltate pe mucoasa sinusului galactofor

 Hemoragii discrete in timpul mulsului(lapte colorant roz-pal sau lasat sa sedimenteze va contine
coagula in stratul inferior)
 Formatiuni filiforme de culoare roz-albicioase(papilomi) in lapte
 Datorita iritatiei produse in timpul mulsului, papilomii prolifereaza palpandu-se ca ca niste noduli
carnosi
 Se pot angaja in canalul papilar pe care il pot obstrua

- Forma externa – este mai frecventa

 Papilomatoza generalizata:
- Coexista cu papilomatoza cutanata din alte refiuni;
- Formatiuni cu aspect de tufe sau conopidiforme localizate pe mamela si mameloane
 Forma mamara a papilomatozei:
- Formatiuni cu aspect verucos, isolate, solitare, pediculate sau agglomerate sub forme de tufe
neregulate cu santuri intre portiunile proliferative
- Se localizeaza pe mameloame si extreme de rar, pe pielea mamelei

- Papilomii au evolutie indelungata in 2 faze:

 Faza de proliferare
 Faza de degenerescenta care se poate termina cu vindecare spontana

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

PROGNOSTIC

- Dependent de forma, marimea si numarul papilomilor

 Favorabile – papilomi mici , rari pediculate

 Rezervat – papilomi mari, sesili si numerosi

TRATAMENT

- Papilomi mici, rari, pediculate – excizie, cauterizare fizica/chimica(azotat de Ag)

- Papilomi numerosi, sesili:
 Autoimunizare
 Recoltarea sterile a 2-3 papilomi
 Triturare si amestecare cu ser fiziologic
 Inoculare zilnica 4-5ml sc sau 1-2 ml intradermic, 10-15 zile. Detasarea incepe dupa 10-15 zile
 Inocularea intramamar de sulfat de Mg 25%

- Papilomatoza interna – folosirea sondei harpoon

OBSTRUCTIA MAMELONULUI

- Inchiderea totala sau partial a canalului papilar poate fi:

 Congenitala
 Castigate

- Anomalii congenitale:

 Imperforarea mamelonului
 Stricture ostiumului si canalului papilar

- Imperforarea congenitala a mamelonului

  Se prezinta ca:
 Imperforarea canalului papilar
 Imperforarea ostiumului papilar – mai frecventa
 Apare la unul sa 2 mameloane, la juninci dupa prima fatare
 Simptomatologie:
 Mamela pregatita pentru lactatie
 Lipsa evacuarii laptelui sprin supt sau muls
 Existent unei membrane care se bombeaza la nivelul ostiumului papilar, in momentul
comprimarii mamelonului(imperforarea ostiumului papilar)
 Lipsa canalului papilar(imperforarea canalului papilar) se verifica cu ajutorul unei sonde mamare
 Prognostic
 Favorabil in imperforarea ostiumului papilar (daca se intervine rapid)
 Grav in imperforarea canalului papilar
 Tratament
 Imperforarea canalului papilar – se va incerca crearea unui noi canal, cu un trocar subtire sau cu o
sonda harpoon; rezultate slabe
 Imperforarea ostiumului papilar
 Dezinfectia mamelonului
 Comprimarea acestuia, ca pentru muls, laptele va bomba membrane in exterior
 Excizia membranei cu o foarfeca curba, fara a leziona canalul sau sfincterul papilar. Se poate
executa excizia cu sonnda mamara, sonda harpoon sau cu treionomtomul
 Muls pe sonda remanenta cateva zile
 Introducere de ungvente cu antibiotice in mamelon

Strictura ostiumului si canalului papilar

Consta in ingustarea ostiumului si/sau a canalului papilar. Poate fi:

 Congenitala
 Castigate – consecinta prezentei – papilomilor/leziunilor – in urma carora se formeaza cicatrici
mici ce ingusteaza lumenul orificiului si canalului papilar
 Simptome:
 Muls dificil
 Jetul de lapte foarte subtire, uneori imprastiat
 La palpare – ingrosarea canalului si sfincterului papilar
 Dilatarea sfincterului mamelonar – datorita compresiunilor la care a fost supus cu ocazia mulsului
 Tratament
 Obiective: dilatarea canalului papilar:

• Cu dilatatoare mamare

• Cu sonde remanente

• Treionotomia cu ajutorul sondelor harpoon

 Se vor lua masurile necesare pentru evitarea infectarii mamelonului si rfacerea stricturii:

• Muls frecvent

• Introducere intramamara de antibiotic

 Complicatii:
 Infectia mamara
 Recidiva stricturii
 Incontinenta laptelui

Obstructia(Castigata) a canalului papilar

Este intalnita mai frecvent la vaca si capra. Obstructia apare:

 Ca o agravare a stricturii canalului papilar

 In urma mulsului brutal
 Urmarea cicatricilor, a neoplasmelor(papilomatoza interna)
 In urma calculilor de lapte
 Simptome:
 Imposibilitatea laptelui prin muls
 Dilatarea sinusului galactofor si plenitudinea sfertului mamar respectiv
 Se identifica leziunea:
 Cicatrici
 Canal papilar indurate sub forma de cordon
 Calculi de lapte

Diagnostic. Pe baza simptomatologiei

Prognostic. Rezervat

Traumatisme:

Obiective: inlaturarea obstructiei

 Restabilirea permeabilitatii canalului papilar

 Treionotomia – cu sonda harpoon
 Crearea unui canal artificial(Cu trocar subtire) si aplicarea unei sonde remanente
 Extragerea calculului de lapte – cu o pensa cu brate subtiri

DERMATITELE GLANDEI MAMARE

- Eritemul solar
- Degenerarea mameloanelor(congelation uberis)
- Eczema glandei mamare
- Furunculoza mamara
- Teilita nodulara a vacii

ERITEMUL SOLAR

- Stare hiperemica produsa de actiunea directa a razelor solare

- Frecventa la vaca, scroafa, capra
- Apare in primele zile, cand femelele vin in contact cu razele solare

SIMPTOME
 - Piele hiperemiata si sensibila mai ales la nivelul mameloanelor
- Localizare – de obicei la ½ a mamelei(Cea care a fost expusa mai mult la soare)
- Uneori se pot produce arsuri de gradul II cu formare de vezicule
- Stare generala nemodificata
- Secretie lactate nemodificata calitativ, dar redusa datorita durerii locale

TRATAMENT

- Mentinerea animalelor la umbra cateva zile, pana la disparitia semnelor locale, dupa care vor fi
scoase treptat la pasune
- Local – unguente emoliente – oleum jecoris, Jecolan, vaselina neutral cu lanolina 10-15%
- Muls bland

Forma particulara de Eritem solar

- Apare la animalele care consuma brisca(Polynaum faopyrum) sau alte plante care produc
fenomene de fotosensibilizare(stir, pir)

SEMNE CLINICE

- Hiperemie locala
- Modificarea starii generale
- Aparitia veziculelor -> cruste -> necroza uscata a pielii mameloanelor

PROGNOSTIC

- Rezervat

TRATAMENT

- Inlaturarea furajelor fotosensibilizante

- Local – antiflogistice(Burow)
- General – saruri de calciu

DEGERAREA MAMELOANELOR(Congelatio uberis)

- Apare la nivelul mameloanelor sub actiunea frigului

 Transportul de animale in timpul iernii

 Culcarea femelelor pe zapada, gheata, pavaj rece
- Sunt intalnite mai frecvent la vaca, bivolita si scroafa
- Se produce mai ales cand mameloanele sunt umede(dupa supt sau muls)

SEMNE CLINICE

- Depind de intensitatea si durata frigului

- Ischemie locala -> hiperemie si congestive puternica cu infiltratie subcutanata -> flictene ->
gangrena uscata
- Apare durere puternica – reducerea secretiei lactate

PROGNOSTIC

- Favorabil – in forme usoare(degeraturi de gradul I si II)

 - Rezervat – in forme mai grave – cu gangrene si detasarea tesutului mortificat de la varful
mamelonului

TRATAMENT

- Frictii usoare cu apa rece, zapada sau alcool

- Uscarea mameloanelor
- Aplicarea de pomezi calmante:
 Oleum camforat
 Oleum jecoris
 Unguent cocainat
 Unguent cu anestezina 5%
- Muls cu sonda mamara
- Mentinerea femelei intr-un adapost cu temperatura moderata(nu se incalzeste brusc !!)

ECZEMA GLANDEI MAMARE

- Dermatoza produsa de un nr mare de factori

- Este consecinta mai ales a administrarii in exces a unor furaje ca: borhoturi, cartofi insilozati
- Apare consecutive cu eczema altor regiuni

SIMPTOME

- Modificari locale
 Apar mai frecvent in santul intermamamr sip e fata posterioara a mamelei
 Roseata, ingrosarea pielii, aparitia transudatului, exfoliere, formare cruste
 Secretia lactata nemodificata organoleptic, dar laptele are un continut marit de leucocite

TRATAMENT

- Se vor indeparta cauzele – atunci cand pot fi identificate

- Desensibilizare: proteinoterapie, antihistaminice
- Calmante ale SNC: tranchilizante, bromuri, sulfat de Mg 20%, 0,5g/kg iv(animale mari)
- Glucocorticoizi retard
- Vitaminoterapie (ADE)
- La carnivore: regim alimentar, medicatie protectoare hepatica
- Local:
 Formele eritematoase, veziculoase si umede – medicatie uscata si sicativa
 Formele suppurate – unguente cu antibiotic

FURUNCULOZA MAMARA

- Afectiune septica a bulbului pilos si a glandelor sebacee

- Intalnita la toate speciile de animale

ETIOLOGIE

- Cauze favorizante: lipsa de igiena a mamelei, mulsul in conditii neigienice

- Cauze determinante: stafilococi hemolitici, streptococci
- Transmiterea este realizata de catre mulgatori, de la un animal la altul
- Poate devenii o zoonoza cu transmitere de la om la animal sau de la animal la om
- Boala poate evolua la 1 sau mai multe animale, dar in anumite conditii poate capata character
enzootic, evoluand lent (Cateva luni)
SIMPTOME

- Leziunea caracteristica – furunculul

- Localizare: in zonele cu par, de la baza mameloanelor, in santul dintre cartierele mamare si e fata
posterioara a mamelei
- Evolutia furunculului
 Induratie durereoasa de culoare rosie, proeminenta, de 1-2cm, in centrul careia se afla firul de par ->
colectie purulente -> deschidere spontanta:
 Cruste -> vindecare
 Difuzare in jur -> formare de noi focare
- In cazuri rare se produc furunculi mari
- In timpul evolutiei focarelor:
 Glanda mamara - dureroasa
 Muls dificil
 Secretie lactate redusa cantitativ, dar nemodificata

PROGNOSTIC

- Favorabil

TRATAMENT

- Maturare abcese(badijonari cu tincture de iod) si apoi deschidere chirurgicala(Dupa maturare)

- Izolarea femelelor pentru evitarea difuzarii bolii
- Respectarea regulilor de igiena mamara si a mulsului
- Administrarea anatoxinei stafilococice sc in doze progressive 10,15,20ml la interval de 4-5 zile,
7-8 inoculari(evolutie enzootica)
- Prepararea unui vaccin de grajd
- Terapie nespecifica de stimulare

MAMITELE (MASTITIS)

- Procese inflamatorii care intereseaza:

 Epiteliul secretor
 Mucoasa canalului si sinusului galactofor
 Tesutul interstitial
- Sunt produse de o flora microbiana variata
- Recunosc o mare diversitate clinica

IMPORTANTA

- Economica
- Igienica
 Pierderile economice sunt cauzate de urmatorii factori:
 Alterarea laptelui in compartimentul bolnav
 Scaderea cantitativa a laptelui in celelalte compartimente
 Scaderea cantitativa a laptelui in sfertul afectat dupa vindecare
 Pierderile pot fi grupate:
 14% - reforme inainte de vreme si cazuri mortale
 8% - lapte care nu poate fi prelucrat industrial(Contine antibiotic)
  8% - cheltuieli pentru medicamente si asistenta sanitar- veterinara
 70% - pierderi de productie
 Importanta igienica
 Laptele mastite induce diferite boli la om si Nou-nascutii femelelor care prezinta mamite

ETIOPATOGENIA MAMITELOR

- Factor etiologic principal – Flora bacteriana – foarte variata

- Un nr mare de germeni(singuuri sau asociati), in conditii de slabire a rezistentei organismului ->
process inflamator
- Flora microbiana:
 Germeni specifici – determina numai mamita: Streptococcus agalactiae, S. disgalactiae
 Germeni care produc alte boli generale, dar se pot localiza si in parenchimul mamar bacilul TBC,
Brucella, E.coli, Pasteurella
 Germeni accidentali – care pot produce mamaite in anumite conditii: Corynebacterium pyogenes,
Pseudomonas, streptococci, stafilococi, actinomyces, levuri
- Frecventa germenilor patogeni este variata si se modifica in functie de:
 Conditiile de exploatare
 Folosirea antibioticelor
- Factorii principali ai aparitiei mamitelor: omul, aparatul de muls, vaca
- Cause predispozante si favorizante: factori ereditari, specia,, tulburarile din timpul lactatiei,
cetoza, nr lactatiilor, productia de lapte, greutatea corporala, sezonul parturitiei, afectiunile
podale, factorii de intretinere(Stabulatia, alimentatia deficitara), mulsul

Cai de infectie:

 Diatelica – prin canalul papilar – cea mai frecventa – ascendenta

 Limfatica
 Sanguine

Infectia prin canalul papilar

 Sfincterul papilar este relaxat si ostiumul papilar ramane deschis dupa muls aprox 2h
 Slabirea sfincterului papilar poate fi:
 Congenitala
 Dupa mai multe lactatii
 Dupa muls defectuos

Calea limfatica

 Patrunderea prin diferite leziuni cutanate; specifica pentru streptococci si stafilococi

- Calea sanguina

 Infectia mamara se realizeaza in urma:

 Septicemiilor
 Tulburarilor digestive
- Modificarile patologice depind de:
 Virulenta germenilor
 Calea de infectie
 Forma clinica a mamitei

Infectia mamara:

 Mamita clinica:
 Process inflamator cu semne clinice
 Modificarea secretiei patologice
 Prezenta florei bacteriene patogene
 Mamita subclinica

Lipsa semnelor clinice

 Modificari fizico-chimice ale laptelui

 Prezenta germenilor patogeni in lapte
 Cresterea numarului de cellule somatice

Infectia latenta:

 Prezenta germenilor in lapte

 Lipsa semnelor clinice
 Nr normal de cellule somatice in lapte

Clasificarea mamitelor:

1) Clinic:
a) Supraacute
b) Acute
c) Cronice
2) Anatomo-patologic
a) Supraacute – mamita gangrenoasa
b) Acute:
- Mamita seroasa
- Mamita catarala
- Mamita purulenta
c) Cronice:
- Mamita catarala
- Mamita purulenta
d) Specific:
- Mamita TBC
- Mamita granulomatoasa
3) Etiologic: streptococice, stafilococice, cu E.coli, cu Corynebacterium pyogenes, etc

MAMITELE LA VACA

Sunt produse de multe ori de o flora polimicrobiana (infectii nespecifice). Uneori pot fi produse de
germeni specifici:

 Streptococci
 Stafilococi
 E.coli
 Arcanobacterium pyogenes(Corynebacterium)
 TBC
De regula, mamitele specific imbraca una din formele de mamita clinica:

 Seroasa
 Catarala
 Purulenta

MAMITA SEROASA (INTERSTITIALA)

Reprezinta inflamatia tesutului interstitial mamar. Infectia se realizeaza pe cale:

 Limfatica, de la nivelul plagilor infectate

 Hematica(mai rar)

Flora bacteriana: streptococci, stafilococi, colibacili

PATOGENEZA:

- Flora bacteriana -> congestive -> exsudate in stroma interlobulara

SIMPTOME

Compartimentul afectat

 Marit in volum
 Cald, hiperemiat
 Dureros
 Mamelon turgid si foarte sensibil

Secretia lactate scade, dar este putin modificata calitativ. La inceput, laptele este seros, apoi apar flocoane
de cazeina. Simptome generale:

 Diminuarea apetitului si rumegarii

 Febra 40-41 grade C

Inflamatia dureaza 7-10 zile, apoi poate ceda. Daca nu este tratata precoce, se extinde la acini si canale,
complicandu-se cu mamita catarala sau se cronicizeaza

PROGNOSTIC. Favorabil

TRATAMENT

- Antibio- sau sulfamidoterapie pe cale generala

- Infuzii pe cale diatelica cu AB pentru prevenirea difuzarii infectiei in parenchimul mamar

 Penicilina 200000 – 400000 UI

 Streptomicina 0,5-1g
 Ser fiziologic – 60-80ml
 M.f sol
 Se repeta la 8-12h

- Igienodietetic

 Pt resorbtia infiltratelor
  Reducerea apei si a furajelor suculente
 Masaj mamar de jos in sus
 Aplicare de prisnite cu sol saturate de sulfat de magneziu
 Plimbare – imbunatatirea circulatiei de intoarcere

- In cazul tendintei de cronicizare:

 Unguente rezolutive
 Unguent cu acid salicylic 5%
 Unguent iodo-iodurat 1%
 Unguent ihtiolat – 10%

MAMITA CATARALA

- Inflamatia epiteliului acinilor, mucoasei canalelor lactifere si sinusului galactofor

- Infectia se produce pe cale ascendenta
- Aparitia mamitei catarale – conditionata de factori favorizanti, care slabesc rezistenta locala si
permit dezvoltarea florei bacteriene patrunse prin canalul papilar

PATOGENEZA

- Process inflamator al epiteliului sinusului galactofor -> dezvoltarea florei bacteriene in laptele din
sinusul galactofor -> catarul cisternei si al canalelor galactofore(galactoforita) -> inflamatia
acinilor mamari(Catarul acinilor, mamita parenchimatoasa)

SIMPTOME

- Modificari ale laptelui(primele semne)

 Ingrosare
 Prezenta flocoanelor mici de cazeina -> la inceputul mulsului, in rest lapte normal
- Pe masura progresarii procesului inflamator: obstructia canalelor galactofore de catre coagulii de
cazeina
- Modificarea in totalitate a laptelui
 Secretie lactescenta
 Bogata in coagula de cazeina
 In repaus se separa foarte repede in 2 straturi:
 Zerul la suprafata
 Deposit cazeos-mucos
- Marirea in volum a compartimentului afectat
- Sensibilitate
- Temperature crescuta – la nivelul cartierului afectat
- In parenchim – zone indurate
- In sinus – mase pastoase de cazeina
- Stare generala nemodificata

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice si in special pe modificarile secretiei lactate

PROGNOSTIC

- Favorabil – in galactoforite
- Rezervat – in catarul acinilor
TRATAMENT

- Galactoforite
 Evacuarea laptelui de staza prin muls complet de 6-8 ori/zi
- Catarul acinilor
 Evacuarea cat mai complete a laptelui
 Masaj de sus in jos- zdrobirea coagulilor care blocheaza canalele galactofore si sinusul mamar
 Introducerea unei solutii caldute de bicarbonate de sodium 3%, urmata de masaj si muls dupa 5-
10 minute
- Tratament local – conform antibiogramei
 Pana la primirea antibiogramei
 Introducerea pe cale diatelica a solutiilor de AB dupa mulsul complet
 Penicilina 200000 - 400000 ui
 Streptomicina 0,5-1g
 Sulfatiazol 1-2g
 Ser fiziologic 40-50ml
 M.f. sol
- Tratamentul se repeat din 8 in 8 ore, continuandu-se 24-48h dupa vindecarea clinica
- Dupa introducerea antibioticelor se lasa mamela in repaus 5-6h, apoi se mulge repetat timp de 1-
2h si dupa 8h se aplica tratamentul urmator
- Dupa primirea antibiogramei, se folosesc antibiotic conform antibiogramei

MAMITA PURULENTA

Process inflamator caracterizat prin aparitia unui exsudat purulent in glanda mamara. Poate fi:

 Primara
 Secundara

Evolueaza sub 3 forme clinice:

 Mamita purulenta
 Abces mamar
 Flegmon mamar

SIMPTOMATOLOGIE

Mamita purulenta

 Compartiment mamar marit in volum, hiperemiat, cald, dureros

 Mamelon hiperemiat, turgid, dureros
 Secretie cu aspect:
 Seros, cu flocoane de puroi
 Purulent in totalitate
 Hemoragic
 Stare generala modificata: abatere, horipilatie, anorexie, febra, rumegare suprimata
 Ganglionii retromamari inflamati(mariti, durerosi)
 In mod obisnuit, evolueaza spre forma cronica

Abcese mamare

 Simptome variabile in raport cu numarul si marimea abceselor:

  Secretie mamara redusa in sfertul afectat:
 Fara modificari organoleptice – abcese putine si localizate superficial
 Puroi in lapte – abcese profunde care se deschis in sinusul galactofor sau canalele galactofore

Abcesele profunde determina si:

 Alterarea starii generale

 Temperature intermitenta

PROGNOSTIC

- Rezervat spre grav

- Secretia lactate compromisa
- Vacile raman purtatoare de germeni
- Se poate complica cu piemia sau septicaemia

TRATAMENT

- Indepartarea exsudatului purulent

 Mulgeri frecvente(la 2-3 ore)
 Administrarea diatelica de antibiotic sau sulfamide cu spectru larg si dupa antibiograma, conform
acesteia
 Antibio- sau sulfamidoterapie pe cale generala
 Antiinflamator

PROFILAXIA

- Instruirea personalului pt prevenirea raspandirii bolii

- Izolarea vacilor bolnave
- Mulgerea manuala a acestora la sfarsit
- Distrugerea secretiei patologice
- Urmarirea atenta a vacilor care au prezentat mamite la urmatoarea lactatie

MAMITE SPECIFICE

- In mod frecvent, la vaca mamitele pot fi produse de o singura specie bacteriana, putandu-se vorbi
de mamite specific
- Acesti germeni pot produce un anumit tip de evolutie clinica a bolii(supraacuta, acuta, cronica)

MAMITA GANGRENOASA (MAMITA SUPRAACUTA, GANGRENA MAMELEI)

- Process septic cu evolutie rapida(supraacuta), produsa de germeni anaerobi

- Apare, in principal, la vacile fatate recent
- Intalnita relativ rar

ETIOLOGIE

- Factori determinant: flora anaeroba care se dezvolta in tesuturile traumatizante(Clostridium)

- In unele situatii se pot asocia:
 Bacilus necrophorus
 Streptococul hemolitic
 Stafilococul hemolitic, etc
 - Unii autori considera ca agent etiologic Stafilococul auriu, iar E.coli si clostridiile drept germeni
de asociatie

SIMPTOMATOLOGIE

- Compartimentul afectat se mareste rapid in volum, cald si dureros

- Piele intinsa, de culoare rosie-violacee
- Secretia lactate inceteaza foarte rapid(inclusive in compartimentele neafectate), fiind inlocuita de
o serozitate rosie-bruna, cu miros ihoros
- Apoi:
 Pielea devine rece
 La palpare – crepitatie gazoasa
- Edemul inflamator se poate extinde:
 La celelalte compartimente
 Perineu
 Abdomen

Stare generala modificata rapid:

 Initial febra(41 grade C)

 Apoi hipotermie
 Inapetenta
 Diaree

EVOLUTIE

- Dupa o evolutie de cateva zile

 Zona de gangrene se localizeaza

 Tesuturile modificate se delimiteaza printr-un silon disjunctor
 Tesuturile modificate se detaseaza In 4-6 saptamani, eliminandu-se unul sau mai multe cartiere
 Cicatrizare – dupa alte 3-4 saptamani

- Mai rar – se produce extinderea procesului pathologic si moartea prin toxiemie

DIAGNOSTICUL

- Se pune usor pe baza semnelor clinice si a evolutiei

PROGNOSTICUL – grav

TRATAMENT

- AB

 Pe cale generala(penicilina, tetraciclina, cefalosporine)

 Pe cale locala nu da rezultate

- Seroterapie antigangrenoasa obligatorie

 Pe cale generala
 Local – in jurul zonei inflamate
 250-300ml iv / vaca + infiltratii in jurul zonei gangrenate 100-150ml
 - Solutii electrolitice pe cale generala pt detoxifierea femelei
- Terapie antihistaminica
- Mamectomie totala sau partiala(in cazuri grave)
 Operatie socanta

- Preferabil – eliminarea spontana a tesuturilor necrozate

MAMITELE ACUTE

- Mamitele acute ale vacii:

 Stafilococica
 Produsa de E. coli
- Inflamatie acuta produsa cel mai adesea de S. auriu

ETIOLOGIE

- Factori favorizanti:
 Asternutul murder
 Mainile mulgatorului
 Lipsa igienei aparatelor de muls
- Factor determinant
 S. auriu
- Calea de infectie
 Papilara
 Limfatica(de la nivelul leziunilor cutanate)

SIMPTOMATOLOGIE

- Poate evolua supraacut, subacut sau cronic

- Cel mai frecvent evolueaza acut
- Apare in primele zile dupa fatare

LOCAL

- Unul sau 2 compartimente isi maresc volumul, sunt calde si dureroase

- La baza mamelonului si in parenchim se formeaza o zona de induratie care se poate extinde la tot
sfertul mamar
- Secretia mamara – lichida, sero-fibrinoasa, galben-cenusie, cu granule de puroi, iar uneori
sangvinolenta
- Dupa 1-2 zile secretia devine purulenta
- In parenchim – in forma cronica – se pot forma noduli care se transforma in abcese
- Sferturile neinfectate – agalaxie

GENERAL:

- Abatere
- Hipertermie (40-41 grade C)
- Inapetenta
- Deplasare greoaie
- Adoptare rara a decubitului
- Dupa 8-10 zile de tratament:
 Amendarea semnelor generale
  Reaparitia lactatiei in sferturile sanatoase
 Abcese, flegmoane, fistule – in sfertul afectat
 Uneori, se pot produce:
 Piemia
 Supuratia ggl retromamari
 Sinovite
 Artrite
 Frecvent se cronicizeaza

DIAGNOSTIC

- Semne clinice
- Momentul aparitiei
- Tendinta la supuratie
- Examen bacteriologic

PROGNOSTIC

- Economic – grav, stafilococii din lapte fiind un pericol pt sanatatea umana

TRATAMENT

- AB: locala, generala conform antibiogramei

- Antibiograma se va executa in dinamica intrucat antibiorezistenta se poate instala foarte rapid
- Administrare de anatoxina stafilococica in doze crescande – 10,15,20 ml, 3-4 inoculari la interval de
4-5 zile

PROFILAXIE

- Imunizare activa cu vaccinuri – rezultate medii

- Masuri de profilaxie sanitara
 Igiena mamelei
 Igiena grajdului
 Igiena mulsului

MAMITA COLIBACILARA

Mamita acuta produsa de E.coli. Se caracterizeaza prin:

 Simptome locale
 Tulburari ale starii generale
 Digestive
 Uneori nervoase

ETIOLOGIE

a) Factori favorizanti (Rol important)

 Stabulatia
 Lipsei igienei
 Temperature crescuta (boala mai frecventa in sezonul cald)
 Tulburari digestive
 Schimbarea brusca a alimentatiei
b) Factori determinant:
  E.coli asociata frecvent cu:
 Aerobacter aerogenes
 Klebsiella pneumonia

SIMPTOMATOLOGIE

Evolueaza sub 2 forme

 Forma cu paraplegie
 Forma fara paraplegie

- Forma fara paraplegie – apare brusc

 Stare generala modificata rapid:

 Febra (40-41 grade C)
 Anorexie
 Tremuraturi musculare
 Abatere
 Enterita cu diaree pasagera fetida apoi constipatie
 Toxaemie grava – moartea femelei
 Local: 1-2 sferturi (De regula posterioare) afectate: inflamatie, turgescenta, congestive, sensibilitate,
secretie seroasa, roz sau galbuie, compartimente sanatoase agalactice flaste

- Forma cu paraplegie

 Debuteaza cu enterita
 Semne locale si generale asemanatoare cu forma fara paraplegie
 Dupa 2-3 zile
 Tulburari nervoase la nivelul membrelor posterioare
 Vaccilatii
 Dificultate in parasirea decubitului
 Flexari in mers ale membrelor
 Paraplegie – pe partea opusa compartimentului afectat

- In formele usoare se constata tendinta la vindecare spontana, mamela revenind la normal

- In formele grave:

 Decubit
 Opistotonus
 Gemete
 Moarte in cateva zile

- De cele mai multe ori se produce vindecarea, dar dupa o lunga convalescent

PROGNOSTIC

- Vital si economic grav

DIAGNOSTIC

- Semne clinice locale associate cu cele digestive si paraplegice

- Caractere epidemiologice – apare in plina lactatie si in sezonul cald
- Secretia recoltata in repaus formeaza un lactose abundant si coagul voluminous chihlimbariu,
neaderent la pereti
- Examen bacteriologic – atentie – E.coli se poate gasi pe pielea mamelonului in mod normal

TRATAMENT

- Local:
 Antibioterapie pe cale diatelica
 Streptomicina 1g/zi/cartier
 Tetraciclina 200mg/zi/cartier

- General

 Antibioterapie
 Streptomicina
 Neomicina
 Tetraciclina
 Antiseptice intestinale – in formele cu diaree
 Saruri de calciu – in formele cu paraplegie

PROFILAXIE

- Masuri generale de igiena

- Autovaccin

Mamite cronice
Mamite cronice produse de:
 streptococi
 arcanobacterium (corynebacterium) pyogenes
 miceţi
Aceşti germeni bacterieni specifici pot să determine uneori şi procese acute,subacute sau pot prezenta o
fază de evoluţie acută.
Evoluţia lor este însă dominant cronică.
Mamita streptococica la vaca
Produsă mai frecvent de streptococcus agalactie. Pot interveni şi alţi streptococi disgalactiae uberis
Evoluează enzootic se transmite prin
- muls
- aşternutul infectat
- Punctul de plecare îl reprezintă o vacă bolnavă
- Omul poate fi purtător (infecţie latentă), putând transmite boala în efectivele indemne.
Infecţia se realizează pe cale ascendentă, prin canalul papilar alţi factori favorizanţi
- Mulsul brutal, incomplet
- Grajdurile murdare cu pavaj umed şi
- Rece
- Aglomeraţia
S. Agalactiae - formă cronică
S. Dysgalactiae - formă subacută
Simptomatologie
- evoluează subacut şi cronic
- rar: evoluţie acută care, de regulă, este
- numai faza de debut a bolii
Iniţial:
- congestie mamară (mai ales la baza mamelonului)
- uşoară hipertermie
- uşoare flocoane în lapte
Debutează, de regulă, la unul sau mairar două compartimente posterioare
Forma cronică -> Debut insidios
 scăderea producţiei lactate, fără alte tulburări locale
 coagulare la fiert
 lapte cu aspect seros (scade% de grăsime)
 mici flocoane de cazeină
 gust sărat sau amar
 tumefacţie nodulară la baza mamelonului
Extinderea zonei de induraţie la restul cartierului sub formă de noduli fibroşi
- Ggl. Retromamari - hipertrofiaţi, sensibili
Atrofia compartimentului şi încetarea secreţiei se realizează în 2-3 luni.
Laptele din compartimentul afectat, în repaus, sedimentează:
 depozit gelatinos, gros, galben murdar
 strat subţire de smântână - la suprafaţă
 serozitate gălbuie - între cele două straturi
Apoi secreţia se modifică complet:
 serozitate alb-gălbuie, cu mici coaguli sangvini
În final - puroi galben-cremos
La începutul lactaţiei următoare – fază scurtă de acutizare la cartierul
Sclerozat, după care afecţiunea trece la un cartier vecin
Diagnostic
În fazele incipiente - dificil pe baza semnelor clinice
- testele de diagnostic a mamitelor subclinice
- examenul bacteriologic
Când boala a apărut într-un efectiv - examenele periodice sunt obligatorii
Prognostic - grav - d.p.d.v. economic şi sanitar (laptele infectat poate produce gastro-enterite la om)
Tratament
In formele incipiente cele mai bune rezultate: conform antibiogramei
- infuzii intramamare – penicilina 200.000
- u.i. repetare la 8-12 h , evacuare prin muls la 6 ore , apoi din ora in ora pana la urmatorul
tratament
- aureociclina 200 mg tetraciclina 5% - pomada
Profilaxie – inlaturarea facorilor favorizanti :
- mulsul defectuos
- lipsa igienei adăposturilor şi mulsului
- -vaccinări
- -tratamente în perioada de repaus mamar (peniciline semisintetice)
Mamita produsa de arcanobacterium – corynebacterium pyogenes
Alte denumiri: mamita piobacilară, mamita piogenă, mamita de vară
Arcanobacterium pyogenes determină la vacă o mamită manifestată prin supuraţie şi induraţie progresivă
a mamelei
Etiologie
- factorul determinant:
- Arcanobacterium pyogenes, varietas bovis care se dezvoltă în laptele remanent în mamelă (muls
incomplet)
Provine din:
 - afecţiuni preexistente: metrite, enterite, pododermatite
- aşternut murdar
- transmis de insecte (la păşune)
- leziunile cutanate ale mamelonului
Calea de infecţie: limfatică - cel mai frecvent papilară (ascendentă)
Simptomatologie
Debutează printr-o fază acută sau subacută (de obicei neobservată)
Forma cronică se instalează foarte repede
Local:
- afectarea a 1-2 compartimente
- prezenţa abceselor
- hipogalaxie şi agalaxie - rapid
Secreţia mamară:
- aspect de serozitate citrină
- purulentă, culoare galbenă sau galben-verzuie, cu mici coaguli de sânge
- scleroza şi atrofia compartimentului respectiv (în 3-4 săptămâni)
Diagnostic
- semne clinice locale
- caractere epidemiologice
- examen bacteriologic
- -apare la sfârşitul lactaţiei
- -evoluţie cronică
- -tendinţă la supuraţie şi scleroză
Prognostic
- grav d.p.d.v. economic
Tratament
Rezultate slabe
Antibioterapie generală - nu are influenţă clară asupra evoluţiei mamitei
Local:
- muls complet
- antibioterapie (teramicină, aureociclină) poate da unele rezultate
Mamita tuberculoasa
- localizarea bacilului tbc la nivelul glandei mamare este de obicei secundară
Agentul etiologic este mycobacterium tuberculosis, varietas bovis
Calea de infecţie
- metastatică (sangvinolentă)
- limfatică
Simptomatologie
- variată în raport cu tipul leziunii
- tuberculoza miliară - focarele sunt diseminate în tot parenchimul
Tuberculoza cazeoasă
- procesele exsudative sunt dominante,producând focare de necroză
Tuberculoza lobulară
- evoluează sub formă de noduli mari, uneori calcificaţi parţial
Evolutie: insiduoasa
- -la unul sau doua cartiere (mai ales cele posterioare se produce o crestere in volum fara durere si
fara caldura locala
- -limfonodulul corespunzator – hipertrofiat , dur , nedureros , treptat apare induratia
- -hipogalaxia
Diagnostic:
- clinic idr
- ex. Bacteriologic
Tratament:
- nu se execută
- se aplică măsurile s.v. legale
- prevăzute pentru eradicarea tbc
Mamite produse de alti germeni
- mamita micoplasmică
- mamita cu nocardia asteroides
- mamita produsă de prototheca
- mamita cu pseudomonas aeruginosa
- mamita cu listeria monocytogenes
- mamita actinomicotică
- mamita micotică
Mamite subclinice
- importanţa mamitelor subclinice
Flora bacteriană, prezentă în mamelă, poate declanşa în condiţii favorabile, mamita subclinică
Produc pagube economice mari datorită:
- frecvenţei mult crescute comparativ cu mamitele clinice
- scăderii producţiei lactate
- modificării calitative ale laptelui : scăderea grăsimii, cazeinei şi lactozei modificări organoleptice
Simptomatologie
- -lipsa modificărilor locale sau ale secreţiei mamare
- -scăderea treptată a producţiei lactate nejustificată prin alte cauze (alimentaţie, schimbarea
condiţiilor de întreţinere sau de exploatare)
Diagnostic
1. prin teste rapide (de grajd) de diagnostic
- c.m.t.
- r mastitest
- determinarea conductibilităţii electrice a laptelui
2. determinarea nr. Celulelor somatice din lapte (în comunitatea eurpoeană se admite în consum
uman laptele cu nr. De celule somatice sub 500000/ml)
3. examen bacteriologic al laptelui
4. examenul periodic al efectivelor se face prin:
 sondaj
 lapte de colectură
Tratamentul
- infuzii intramamare pe cale diatelică cu antibiotice sau alte chimioterapice:
 în timpul lactaţiei
 în perioada de repaus mamar
 tratamentul în perioada de lactaţie se aplică în efectivele cu potenţial biologic şi producţii mari de
lapte
 în perioada de repaus mamar - rezultatefoarte bune
 Strategii în terapia mamitelor subclinice
- tratament acoperit - se trataează toate cartierele la toate vacile în perioada de repaus mamar
 tratament selectiv al vacilor
- se tratează toate compartimentele la vacile care au unul sau mai multe compartimente afectate
(reacţionate pozitiv)
  tratamentul selectiv al cartierelor - se tratează numai compartimentele afectate cel mai eficace –
tratamentul selectiv al vacilor
Mamite la oaie si capra - sunt întâlnite 2 forme de mamită contagioase:
 mamita gangrenoasă
 agalaxia contagioasă
Celelalte forme sunt asemănătoare cu mamitele descrise la vacă
Cea mai frecventă este mamita purulentă
Agenţi etiologici:
 corynebacterium pyogenes
 streptococcus pyogenes
 stafilococi
Simptome
Evoluează subacut sau cronic
- unul sau ambele compartimente se măresc în volum
- capătă aspect boselat datorită dezvoltării abceselor
- pe partea afectată se observă uneori cicatrici ale unor abcese drenate spontan
- starea generală se modifică, femela slăbind treptat
Prognostic - grav, mamela fiind compromisă
Tratament
Local
– deschiderea abceselor
– mamectomie
Mamitele acute la oi sunt produse în proporţie de 60-70% din cazuri de staphiloccocus aureus.
Mai pot fi întâlnite: mamita micoplasmică mamita colibacilară mamita piobacilară
La oi mai poate apare mamita de repaus mamar produsă de:
- staphiloccocus aureus
- pasteurella haemolytica
- streptoccocus uberis
- arcanobacterium pyogenes
- escherichia coli
Evoluţia este foarte rapidă, încât tratamentele sunt ineficace.
La capră:
Mamitele clinice evoluează acut şi subacut
Apar de regulă, în primele 7 zile p.p.
Simptomatologie:
Durere mare, febră 41-42°c inapetenţă
Refuzul suptului de către iezi
Stare generală modificată
Tratament: antibioterapie antihistaminice
La capră poate fi întâlnită mamita tbc produsă de
Mycobacterium bovis şi/sau ovis
Mamitele subclinice - pot fi produse de:
- staphyloccocus aureus
- stafilococi coagulazo-pozitivi
Se constată:
- scăderea producţiei lactate
- creşterea nr. De celule somatice
Tratament:
Antibioterapie - în perioada de repaus mamar
Mamite la scroafa
 - se depistează greu, exceptând mamitele acute
- cele mai multe se produc în perioada puerperală şi au o evoluţie acută
Mamite acute - colibacilara
Mamite cronice
- streptococică
- produsă de arcanobacterium (corynebacterium) pyogenes
- actinomicotică
Mamita colibacilară
- mamită acută
- infecţia este favorizată de:
- existenţa infecţiilor uterine
- alimentaţia hiperazotată în ultima treime a gestaţiei
- schimbările bruşte ale condiţiilor atmosferice
- ventilaţia insuficientă
- oboseală, transport
Calea de infecţie - sangvină (descendentă)
Simptomatologie
- debutează imediat după fătare sau în următoarele 2-3 zile
- decubit sterno-abdominal
- nu lasă purceii să sugă
- frisoane
- febră 40-41ºc
- inapetenţă
Local:
Mamela afectată
- culoare roşie-violacee
- tempe atură locală crescută
- durere
- secreţie redusă, roşiatică
Agalaxie la compartimentele sănătoase
La purcei :
- flamanzire
- hipoglicemie slabire
- moarte
Frecvent boala se agravează şi femela moare.
În cazurile mai puţin grave - abcese mamare care abcedează
Diagnostic:
Pe baza:
Semnelor clinice examenului bacteriologic
Prognostic: -grav (scroafă, purcei)
Tratament :
Sulfamido- sau antibioterapie pe cale generală:
- streptomicina sulfamide potentate
- ser anticolibacilar
Pe cale generală
Local - în parenchimul mamar - 10-20 ml
- -rehidratare
Mamita streptococică debutează în primele zile ale puerperiumului
Are evoluţie acută
Etiologie: streptococcus suis
Căi de infecţie:
Descendentă - din focare preexistente
Limfatică - plăgi cutanate (muşcăturile purceilor, aşternut)
Simptome:
- apare la una sau două mamele :calde dureroase
- 6-7 zile
- formare abcese
- deschidere spontană - eliminare puroi consistent, cremos
- atrofie şi scleroză a mamelelor
- Stare generală modificată
- Febră
- Refuzul suptului de către purcei
Diagnostic
Pe baza:
- simptomatologiei
- ex. Bacteriologic al secreţiei
Tratament:
- antibioterapie - pe cale generală ocitocice - 5-10 u.i. de 2-3 ori pe zi pentru vidarea glandei
mamare
- rehidratare
Mamita purulentă
Inflamaţie subacută sau cronică
Produsă de arcanobacterium (corynebacterium) pyogenes
Simptomatologie
Apare pe una/două mamele :
- mărite în volum
- consistenţă dură, neregulată secreţie purulentă, galben-verzuie
Stare generală nemodificată
Diagnostic: pe baza:
- evoluţiei
- semnelor clinice locale examenului bacteriologic
Tratament
Local : deschiderea abceselor - drenare măsuri de asepsie
Mamita actinomicotică
Evoluţie cronică - localizarea mamară a actinomicozei la scroafă
Produsă de actinomyces israeli în asociaţie cu:
- streptococi ,
- stafilococi
- arcanobaterium pyogenes
Simptome
Mamela afectată:
- mărită în volum
- neregulată (aspect pseudotumoral), cu zone indurate (focare purulente)
- abcesele se pot deschide spontan
- eliminare de puroi cremos, granular, galben-murdar, cu miros ihoros
- evoluţia fără abcedare - aspect pseudotumoral al mamelei
Diagnostic
- clinic
 - de laborator - ex. Bacteriologic
Tratament
- mamectomie - evitarea cahectizării femelei
În plaga operatorie se administrează 5 ml tinctură de iod
- abcesele mici
Aplicare de pomezi iodurate 1-2,5% iodură de potasiu 3-5 g/zi per os
Mamita la iapa - frecventa mai redusa decat la alte specii
Mamita catarala
- evolutie acuta
Etiologie
Factori favorizanti: frig , traumatisme , retentia laptelui,
Factori determinanti: moartea manzului , intarcarea brusca , streptococi , stafilococi , diplococi
Simptome
Una sau ambele jumătăţi:marite in volum , calde , dureroase
Consistenţă păstoasă
Secreţia lactată:
- seroasă
- cu flocoane gălbui
Edem inflamator, care se poate extinde pe faţa inferioară a abdomenului
Stare generală modificată se poate îmbunătăţi după 2-3 zile
Procesul inflamator se poate reduce şi are tendinţa de vindecare spontană
De cele mai multe ori, secreţia devine purulentă (după 7-8 zile), se formează abcese în parenchimul
mamar, care se deschid spontan, formând traiecte fistuloase
Prognostic - rezervat - pentru compartimentul afectat
Tratament
- antibio- sau sulfamidoterapie pe cale generală
- oprirea mânzului de la supt
- muls de mai multe ori pe zi
- grăbirea proceselor de resorbţie prin:
- plimbare
- aplicare pomezi cu: camfor, ichtiol,
- iodurate sau acid salicilic
- drenarea chirurgicală a abceselor şi fistulelor
Mamita botriomicotică
Inflamaţie cu evoluţie cronică de tip productiv
Produsă de botryomices
Calea de infecţie –transcutanată, prin leziuni
Simptome
- debutează ca o mamită seroasă
- în timp leziunile capătă aspect proliferativ
- glanda mamară capătă aspect neregulat,
- străbătută de cordoane fibroase care proemină la suprafaţă
- din loc în loc pe cordoane apar zone fluctuante care abcedează, eliminând o secreţie vâscoasă
cenuşie
- ţesuturile din fundul acestor abceseproliferează intens
- mamela se transformă într-o formaţiune cu aspect pseudotumoral, cu numeroase traiecte
fistuloase
Diagnostic - pe bazasemnelor clinice , evolutiei si examenului microscopic
Tratament
Local
- fără rezultate
- mamectomie
Mamita la carnivore
Prevalenţă redusă evoluţie:
- acută
- cronică
Calea de infecţie – ascendenta limfatica
Mamita acută - apare în puerperium
Agenţi etiologici
Stafilococi - cei mai frecventi , streptococi , colibacili
Simptomatologie
- hiperemie
- sensibilitate
- secretie , la una sau mai multe mamele
- edemaţiere redusa, seroasa la început, apoi roză sau negricioasă
Modificări ale stării generale:
Temperatură 40ºc , prostratie , inapetente , diaree
Evolutie:
- spre gangrenă mamară, cu sfârsit letal in 3-5 zile
- spre formare de abcese
Mamita cronică
- este mai rară decât forma acută
- evoluează cu formare de abcese şi reacţii proliferative
- uneori - degenerare chistică a parenchimului
- se formează unul sau mai multe abcese care se deschid şi se elimină un puroi roşu- brun închis
sau violaceu cu ţesuturi necrozate
- pot avea loc procese de degenerare chistică a parenchimului, cu aspect de chisturi mamare
- agalaxia se produce la restul mamelelor
Prognosticul
- Grav în forma acută
- Rezervat în forma cronică
Diagnostic
- Examen clinic şi bacteriologic
Tratament
- antibioterapie sau sulfamidoterapie pe cale generală
- local pomezi cu antibiotice şi antiinflamatoare
În formele cronice
- drenare chirurgicală a abceselor
- aplicare de unguente rezolutive
Anatoxină stafilococică - 5-6 administrări la interval de 2 zile în doze progresive (o,1-0,25 ml)
- mamectomie - mamelă profund afectată
- rehidratare