Hidrocelul

Medic-rezident Urologie
Roșca Marcel
 Introducere

Hidrocelul reprezinta colectia de lichid intre foita

viscerala si parietala a vaginalei testiculare.

Clasificare (dupa Proca E.):

• Hidrocel congenital (infantil)
• Hidrocel dobandit
- Primar(primitiv/idiopatic/comun) (Acut)
- Secundar
(simptomatic) (Cronic)
 Embriologie
• Pe parcursul vieții intrauterine, testiculele se formează inițial în cavitatea
abdominală. Ele coboară ulterior în scrot, în poziția normală, în luna a 7-a.
Acest proces de coborâre a testiculelor este precedat de formarea a câte unui
pedicul vaginal de fiecare parte. Pediculul vaginal este un diverticul ce ia
naștere din peritoneul ce căptușește cavitatea abdominală și din care se va
forma canalul peritoneo-vaginal. El se aseamănă cu un sac ce pătrunde prin
orificiul inghinal profund și ajunge până în scrot, permițând acumularea de
fluid la nivelul său. În momentul coborârii, testiculul se va atașa de o parte a 
procesului vaginal.
• Evoluția normală presupune închiderea sacului și, implicit, a comunicării cu
cavitatea peritoneală și resorbția fluidului aproape în totalitate. Se va forma
astfel tunica vaginală testiculară, cu cele două foițe ale sale, externă și
internă. Ambele foițe au origine peritoneală, între ele interpunându-se o lamă
subțire de fluid de aproximativ 2-3 mm.
• Există însă cazuri în care acest sac nu se închide și comunicarea se menține și
poartă numele de persistență de canal peritoneo-vaginal. Ca urmare a
acestei comunicări, fluidul din cavitatea peritoneală continuă să se acumuleze
în fundul de sac în cantități din ce în ce mai mari și astfel apare hidrocelul
comunicant. 
 Anatomie (notiuni)

Vascularizatia arteriala :
• Ramuri are aa. Rusinoase externe ( a.femurala) si arterele perineale superficiale (a.rusinoasa)
• Ramuri ale a. cremasterice (a.epigastrica inferioara) f.cremasterica, f.spermatica interna, vaginala.
Vascularizatia venoasa: - venele rusinoase externe v. safena mare/femurala
- v.perinele superificiale  v. rusinoasa interna
Drenajul limfatic: gr.upul supero-medial si cel inferior al ganglionilor inghinali superficiali
! Drenajul se face ipsilateral
Inervatia: peretele scrotal anterior –nn. Ilioinghinal si genitofemural
fata posterioara – r. perineala inferioara a n. rusinos extern (plex sacrat)
 Hidrocelul congenital (infantil)

- Este consecinta persistentei fara obliterari a canalulu peritoneo-vaginal

(punga lichidiana este reductibila prin migrarea continutului in cavitatea
peritoneala)
- Are forma de sac sau clepsidra cu tendinta de insinuare/prelungire de-a
lungul funiculului spermatic pana inspre canalul inghinal unde proiemina
subtegumentar (fiind numit si hidrocel funiculo-vaginal).
- Apare in ortostatism (dispare/se micsoreaza in clinostatism)
- A fost etichetat ca hernie inghino-scrotala congenitala.
- Cu condiția să nu existe hernie, hidrocelul se rezolva spontan sub vârsta
de 1 an de obicei.
 Hidrocelul congenital (infantil)
• testicular:
       ► comunicant – lichidul circulă între scrot şi abdomen;
       ► necomunicant – canalul peritoneo-vaginal s-a închis, dar în
scrot a rămas lichid.
• funicular (chistul de cordon spermatic) – lichidul peritoneal persistă
pe canalul inghinal (canal care s-a închis inferior şi superior de acest
chist).

https://www.arcadiamedical.ro/articol/hidrocelul-la-copii-cand-se-intervine-chirurgical/
 Hidrocelul comun/primar/idiopatic
Etiologia hidrocelului comun /primar rămâne şi în prezent
controversată, denumirea tocmai semnifică
necunoaşterea mecanismului de dezvoltare.
In patogenia aparitiei lichidului din vaginala testiculara s-
au incriminat:
- Producerea excesiva a lichidului in vaginala
- Resorbtia defectuoasa
- Comunicarea cu cavitatea peritoneala
 Hidrocelul secundar
- Inflamator – dupa procesele bateriene acute se produce exudatia
lichidiana intravaginala (poate persista si dupa procesul inflamator acut).
- Staza venoasa – dupa interventie chirurgicala (ex. cura varicocelului,
herniei inghinale), in care s-a produs compresia pe funiculul spermatic.
- Posttraumatic – traumatisme de mica intensitate, repetate, care produc
secundar revarsate sangvine.
- Obstructie limfatica parazitara (filarioza).
- In cancerele testiculare (invazia neoplazica a vaginalei)
- Torsiune de funicul spermatic/hidatida Morgagni
- Orhitele granulomatoase.
 Diagnostic pozitiv

Anamneza:
- Marirea progresiva in volum (diferite grade) a hemiscrotului / scrotului
- Dureri locale vagi (accentuate la efort fizic)/senzatie de greutate, disconfort
- “Deformarea” regiunii genitale, asociate cu tulburari sexuale legate de
marirea hidrocelului.
Palpator:
- Hemiscrot marit de volum, consistenta moale, nedureros (de obicei) la palpare,
pliuri scrotale sterse, fara semne inflamatorii, fara modificari de volum la
efortul de tuse sau in clinostatism (hidrocelul primar)
- Testiculul , de obicei – dificil de palpat (se palpeaza cu anexele sale daca
lichidul este redus cantitativ) (localizat de obicei in partea posteroinferioara).
- In hidrocelele voluminoase  penisul poate fi laterodeviat, ombilicat.
 Diagnostic pozitiv
Paraclinic:
- Diafanoscopia (transiluminarea)(formatiune translucida)
“Transillumination of the scrotum provides the diagnosis in the majority of cases, keeping in mind
that fluid-filled intestine and some pre-pubertal tumours may transilluminate as well” *

- Ecografia scrotala
- Leziuni lichidiana transsonica, peritesticulara
fara ecouri In interior, diferentiind
formatiunile intrascrotale solide de cele
lichidiene.

* EAU Guidelines on Pediatric Urology, 2018

 Diagnostic diferential

• Herniile inghinoscrotale (formațiunea poate sa isi

modifice volumul la efortul de tuse/ortostatism,
ecografia scrotala evidentiaza ansele intestinale);
 Diagnostic diferential
• Formatiuni tumorale scrotale/testiculare :
- testiculul este de obicei palpabil, de dimensiuni crescute, dur,
deformat
- markerii cancerului testicular (beta-HCG, Alfa, fetoproteina, LDH)
- ecografia scrotala obiectiveaza zone suspecte/formatiuni
ecogene la nivelul testiculului
- RMN pelvin

* Cystic neoplasm of the testis

 Diagnostic diferential

• Orhită sau orhiepididimită acută :

- semne inflamatorii locale (calor, rubor, dolor)
- subfebrilitate/febrilitate
- ex. de laborator: leucocitoza, markeri inflamatori crescuti (CRP,
VSH,fibrinogen)
- ecografic: accentuarea vascularizatiei
testiculare,epididimare/colectii intratesticulare
 Diagnostic diferential
• Chisturile epididimare voluminoase (ecografic
uneori dificil de diferentiat, dar conduita este
asemanatoare  explorare scrotala cu
chistectomie)
 Diagnostic diferential

• Hematocel :
- Hemiscrot marit de volum/marca traumatica
- antecedente de traumatism scrotal
- Ecografie scrotala (densitatea colectiei
peritesticulare)
 Diagnostic diferential
• Torsiunea de cordon spermatic (cu hidrocel
satelit):
- durerea este vie, cu debut brusc
- de obicei la pacientii tineri
- ecografia Doppler – lipsa semnalului Doppler
 Tratament
Criterii care orienteaza decizia terapeutica:
- marimea hidrocelului,
- suferinta clinica,
- caracterul lui (primar/secundar),
- perspectiva evolutiva

!! Hidrocelele asimptomatice, cu lichid putin vor fi

supravegheate clinic si ecografic
 Metode de tratament:
• Punctia aspirativa – calmeaza durerea si suprima senzatia de tractiune, dar
recidiva apare dupa cateva saptamani sau luni.
!! Risc mare de infectie.

• Scleroterapia – urmata de injectarea unor solutii in ideea prevenitii recidivei si

a “uscarii” cavitatii vaginale (sol. Chinina 13 % si metan 6,6 %, Sol. Fenol 2,5 %
cu glicerina 25 % si glucoza 23 % - 3-15 ml. Evacuarea trebuie repetata de 3-4
ori.
“The most commonly used sclerosing agent is tetracycline, although 2.5% phenol
solutions, 95% alcohol and ethanolamine oleate also have been used effectively”
!! NU in hidrocelele comunicante
!! Risc mare de infectie si recidiva (+/- hematocel)
Caracteristicile lichidului: galbui, putin vascos, cu o compozitie asemanatoare
plasmei (apa, saruri, proteine 4 – 60 g/l – albumine, alfa-globuline, fibrinogen)
Microscopic: placarde endoteliale, leucocite, limfocite.
 Antibioprofilaxia

“When risk of skin wound infection is low or absent, an aminoglycoside

(gentamicin) should provide cover against likely uropathogens provided the eGFR
is > 20 mL/min; second generation cephalosporins (ex. Cefuroxim) are an
alternative” **

* https://infectionsinsurgery.files.wordpress.com/2019/02/prophylaxis-principles-1-1.pdf
**Antibacterial prophylaxis in surgery: 2 - Urogenital, obstetric and gynaecological surgery. Drug Therapeut Bull, 2004. 42: 9. https://
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15067952
 Antibioprofilaxia

The American Urological Association (AUA) best practice policy statement on

urologic surgery antimicrobial prophylaxis recommends a single dose of
preoperative antibiotics if the patient has risk factors for infection, including
• advanced age
• anatomic anomalies of the urinary tract, poor nutritional status
• smoking, long-term corticosteroid use, immunodeficiency,
• externalized catheters, colonized endogenous or exogenous material
• a distant coexistent infection
• prolonged hospitalization.
The recommended antibiotic prophylaxis is a dose of a first-generation
cephalosporin or clindamycin as an alternative antimicrobial

!!! Patients who underwent preoperative clipping for hair removal the morning of surgery
had a significantly lower wound infection rate than patients who underwent shaving or
clipping the night before surgery !!!!

*Campbell-Walsh Urology, VOL. 11 (2016), Chapter 41 (P.946 – 947)

 Metode de tratament:
!! Tratamentul chirurgical ramane singura metoda curativa
acceptata.
PRINCIPIUL interventiei chirurgicale: deschiderea vaginale,
evacuarea lichidului si desfiintarea cavitatii vaginale (pentru
prevenirea recidivelor).
Cai de abord:
- Inghinala
- Scrotala anterioara transversala(incizii paralele cu liniile de forta
tegumentare, vasele sangvine scrotale si fibrele tunicii Dartos)
- Incizie mediana la nivelul rafeului scrotal
 Tehnici chirurgicale
• Tehnica Jaboulay / Winkelmann – Bergmann
Descrierea interventiei:
- Incizie tegumentara scrotala transversala

- Sectionarea tunicii Dartos, a fasciilor spermatice si a muschiului

cremaster, pana la nivelul tunicii vaginale
- Izolare tunicii vaginale de tesuturile inconjuratoare (decolare
digitala)
 Tehnica Jaboulay /Winkelmann – Bergmann
(descrierea interventiei)

- Luxarea complexului epididimo-testicular în plagă;

- Puncționarea și aspirarea conținutului lichidian;

-
 Tehnica Jaboulay / Winkelmann – Bergmann
(descrierea interventiei)

- Deschiderea largă a tunicii vaginale;

- Rezecția unei porțiuni din tunica vaginală (până la 1 cm
de linia de reflexie a foiței parietale pe foița viscerală);
 Tehnica Jaboulay / Winkelmann – Bergmann
(descrierea interventiei)
Sutura eversată, tip surjet, cu fire multifilament, lent resorbabile, a
tunicii vaginale peste funiculul spermatic (testiculul și fața internă –
secretorie – a tunicii vaginale intră în contact direct cu celelalte
învelișuri ale peretelui scrotal prin care se face resorbția lichidului
secretat de vaginala restantă);
 Tehnica Jaboulay / Winkelmann – Bergmann
(descrierea interventiei)
=Reintegrarea complexului epididimo-testicular în scrot;

-Orhidopexie în 2 puncte cu fire multifilament, lent resorbabile;

-Poziționarea unui tub de dren extras prin contraincizie; *

 Tehnica Jaboulay / Winkelmann – Bergmann
(descrierea interventiei)

- Sutura planurilor anatomice

 Tehnici chirurgicale
• Procedeul Lord (are rezultate bune în cazul hidrocelelor
mici):
- nu se secționează surplusul de vaginala
- se plicaturează tunica vaginală în jurul testiculului ca o coroană;
Tehnici chirurgicale
 Complicatii intraoperatorii

- lezarea testiculului în timpul puncției – necesită

hemostază și, eventual, sutura albugineei;
- hemoragii din vasele tunicii vaginale – necesită
hemostază prin ligatură;
- hemoragii din vasele funiculului spermatic –
necesită hemostază prin ligatură.
 Complicatii postoperatorii (locale)
• PRECOCE:
* hematom scrotal – minim – hemostază prin
compresiune (săculețul cu ”nisip”/gheata), ulterior
se resoarbe spontan;
- mare – deschiderea plăgii, evacuarea
hematomului, efectuarea hemostazei, lavaj și drenaj;
* supurația plăgii – suprimarea firelor de sutură și
tratament local până la granulare cu sau fără sutură
secundară.
 Complicatii postoperatorii (locale)
• TARDIVE:
* recidiva hidrocelului – dacă sutura a fost efectuată
cu fire rapid resorbabile (după resorbție, marginile
vaginalei vor reveni în poziția inițială, refăcând
teaca vaginală a testiculului);
* dureri nevralgice în zona inghinocrurală - în cazul
prinderii în ligaturi sau suturi a ramurii genitale a
nervului genitofemural – infiltrație cu xilină și
antiinflamatorii sau reintervenție cu secționarea
nervului;
 Complicatii postoperatorii (locale)

TARDIVE:
* granuloame de fir (dacă pacientul nu tolerează
materialul de sutură neresorbabil) – necesită
extirparea firului responsabil;
* cicatrici vicioase;
* atrofia testiculară sau chiar necroza aseptică
testiculară daca au fost lezate vasele spermatice;
* orhiepididimită cronică.
 Recomandări la externare

- pansament aseptic până la completa cicatrizare a plăgii;

- suprimarea firelor de sutură la 7-10 zile postoperator;

- evitarea traumatismelor locale;

- evitarea efortului fizic intens timp de 3-4 săptămâni;

- reevaluare clinică la 3 luni postoperator sau la nevoie;

 Prognostic

- Quo ad vitam: bun - patologia nu periclitează

viața pacientului;

- Quo ad sanationem: bun - vindecarea locală este

bună; starea de sănătate a pacientului nu este
afectată pe termen lung (nefiind o patologie
cronică);

- Quo ad laborem: bun – pacientul poate efectua

activități fizice curente după 2-3 săptămâni de la
intervenția chirurgicală.