Varicocel

Hidrocel
AS. UNIV. DR. DUMITRESCU DAN
Hidrocelul la adult

 Se defineste prin acumularea de lichid intre foitele vaginale testiculare

Etiologie:

 Hidrocelul congenital se dezvolta de la un canal peritoneo-vaginal ramas

permeabil
 Atunci cand canalul este total permeabil se poate pune in discutie despre un
hidrocel comunicant (lichidul peritoneal trece liber in cavitatea vaginala)
 Unui hidrocel vaginal ii este automat asociata o hernie inghinala
 Hidrocelul castigat(secundar) apare dupa :
- traumatisme(hematom)
- infectii (purulent)
- tumori testiculare (sanghinolent)
- obstructii (insuficienta cardiaca sau blocaj limfatic retroperitoneal)
Simptomatologie:

 Hidrocelul congenital este descoperit intamplator la un copil pentru ca acesta nu

determina nici un fel de durere si are drept particularitate un volum care poate
creste la efort si diminua in reapus
 Hidrocelul idiopatic se intalneste la adult si se prezinta sub forma unei tumefactii
indolore a burselor care apare progresiv si uneori poate deveni foarte voluminos,
iar acest volum jeneaza consultarea bolanvului. Alteori insa, se poate forma foarte
rapid si determina dureri aparand foarte tensionat la examenul clinic.
Examenul clinic:

Transiluminarea arata umbra testiculului la polul postero-inferior al burselor. Restul examenului va cerceta tipul
hidrocelului:
Hidrocel simplu:
 Ovoid, bine delimitat superior
 Pedicul funicular ingrosat
Hidrocelul abdominal:
 Este mai extins iar pediculul funicular este interesat de epansament cu o prelungire mai putin importanta in sus
 Chistul de cordon este localizat in regiunea funiculara net deasupra nivelului blocului epididimo-testicular
Se poate situa foarte jos, fiind astfel dificil de diferentiat de un chist epididimar sau chiar de un hidrocel veritabil
atunci cand e voluminos.
Examenul general este indispensabil, uneori permite depistarea cauzei hidrocelului(cercetarea unei anomalii a
testiculului sau epididimului care pot fi palpate prin masa de lichid)
Examenul cordonului cu efectuarea unui tuseu rectal care poate evidentia modificari prostatice
Examen complementar:

 Trebuie verificata sterilitatea urinilor si efectuarea unui examen cito-bacteriologic

si cultura
 Ecografie scrotala
Diagnostic diferential

 Trebuie eliminate doua diagnostice:

1. Hernia inghinoscrotala(nu este transluminabila), masa acesteia nu poate fi rabatata pe
abdomen
 = la copil nu se pune problema acestui diagnostic diferential deoarece herniile
inghinoscrotale sunt congenitale si echivaleaza cu hirdocelul comunicant
2. Tumora testiculara care nu este transiluminabila(totusi tumora poate fi insotita de hidrocel
si atunci nu se poate palpa formatiunea tumorala). Ecografia poate stabili diagnosticul corect.

NB: atunci cand hidrocelul este vechi si se insoteste de o ingrosare a vaginalei

testiculare(pahivaginalita) diagn poate fi mai dificil datorita negativitatii transiluminarii
NB II: nu trebuie sa se recurga niciodata la punctia exploratorie, mai ales atunci cand nu
suntem siguri de caracterul lichidian al masei(ecografia stabileste diagnosticul)
Tratament:

 Punctia exploratorie este interzisa pentru ca poate provoca infectii sau hemoragii la acel
nivel. In plus, cand diagnosticul este incert, riscam sa punctionam o tumora testiculara sau
o ansa ileala(in cazul herniilor). Punctia nu este eficace pentru ca epansamentul se produce
la loc, mereu foarte rapid.
 Tratamentul este chirurgical :
1. Desfiintarea cavitatii vaginalei (procedeu Winkel-mann)
2. Plicaturarea vaginalei (procedeu Lord)
3. Excizia vaginalei parietale
 Interventia se realizeaza sub rahianestezie sau anestezie generala cu IOT
 La copil, in cazul unui hidrocel comunicant trebuie efectuata si cura herniei inghinale
(procedeu tisular)
 Complicatiile si recidivele se intalnesc intr-un procent foarte redus
Concluzii:

 Hidrocelul este o afectiune comuna la care diagnosticul se stabileste clinic de cele

mai multe ori
 Ecografia confirma diagnosticul clinic si ajuta la efectuarea unui diagnostic
diferential
 Singurul tratament este cel chirurgical!!
Varicocelul la adult:

 Varicocelul reprezinta dilatatia ortostatica a venelor din plexul pampiniform,

secundara refluxului venos reno-spermatic
 Varicocelul poate imbraca doua forme clinice:
1. Primitiv (frecvent la tineri intre 15-35 ani predominant pe stanga)
N.B. : frecventa mai mare a varicocelului primitiv pe partea stanga se explica prin
faptul ca vena spermatica stanga, care este avalvulata, se varsa in vena renala in
unghi drept astfel se creeaza un deficit hidrostatic, iar vena spermatica dreapta este
valvulata si se varsa in unghi ascutit in vena cava inf.
2. Simptomatic(se intalneste in mod egal stg-dr fiind datorat unui obstacol pe
intoarcerea venoasa)
Anatomie patologica:

 Dilataiile venoase cuprind initial grupul spermatic anterior determinand

modificari ale peretelui venos asemanatoare varicelor membrelor superioare.
Ulterior apare atrofia muschilor dartos si cremaster, alungirea scrotului, staza in
circulatia sangvina a testicolului, care duce la tulburari de spermatogeneza.
Clinic:

 Varicocelul clinic este obisnuit asimptomatic. Uneori un varicocel voluminos determina o

jena cu senzatie de greutate scrotala si exceptional dureri inghinale.
 Cel mai frecvent, examenul clinic cauta prezenta varicocelului prin inspectia si palparea
pacientului in ortostatism.
1. Inspectia: apare ca o ingrosare, o tumefactie varicoasa a cordonului mai mult sau mai
putin voluminoasa, neregulata, indolora, mobila, moale, uni sau bilaterala cu sediul in
partea superioara a scrotului. Numeroase varicocele pot fi decelate la inspectie
2. Palparea: tumefactia este impulsiva la tuse si la eforturile de expiratie cu glota
inchisa(manevra Valsalva). O presiune lejera este suficienta pentru a goli venele
dilatate. Testiculul de partea varicocelului este frecvent de dimensiuni inferioare si mai
moale decat testiculul controlateral.
 In decubit venele dilatate se golesc si tumefactia dispare pentru a reaparea in ortostatism.
Paraclinic:

 Flebografia: studiul anatomopatologic al drenajului venos si autorizeaza

tratamentul nonchirurgical prin scleroza sau embolizarea venei spermatice
 Explorarea Doppler: evidentiaza reflux venos in timpul efortului
 Angiografia izotopica
 Termografia: cresterea termica este de minim un grad Celsius
Diagnostic diferential:

 Proces neoplazic pelvin sau retroperitoneal care se opune intoarcerii venoase

 Hidrocel transiluminabil
 Chist cordon si chisturi epididim
 Hernii inghinale sau scrotale
 Hemangiom scrotal
 Lipom de cordon
 Tumori testiculare
Evolutie:

 Cresterea in volum a varicozitatilor este lenta, iar in cazul varicocelelor mari

bolanvul acuza dureri locale, uneori greu suportabile, insotite de tulburari trofice
testiculare si ale tegumentului scrotal.
 Poate aparea flebita spermatica si chiar si tromboza cu actiune nefavorabila asupra
viabilitatii testiculare
Tratament:

 Tratament chirurgical pentru dilatatii venoase cu volum crescut:

 Interventii radicale
 Interventii de corectare
Scopul interventiilor chirurgicale este supresia refluxului venos reno-spermatic cu
ligatura inalta retroperitoneala a venelor spermatice sau nivel de ligatura
subepigastric.
Tratamentul varicocelului simptomatic beneficiaza de cel al cauzei care l-a provocat.
Va multumesc!!!