 întârzieri sau opriri în coborârea testiculului pe traiectul normal de

migrare sau în afara acestuia.

 În mod normal, nou-născuţii la termen au testiculii coborâţi.

 Prematurii vicii de coborire testiculare:10-15%.

 La 20% din cazuri, afecţiuneaeste bilaterală.

Naștere v. 12 sapt

4-5 % 1-2 %
criptorhidie criptorhidie
 Embriologie. Testiculii iau naştere în regiunea lombară, în faza
de mezonefros, din porţiunea superioară a corpului Wolff.
Migrarea începe în luna a IV-a de viaţă embrionară şi se
definitivează la sfârşitul perioadei de gestaţie.
 Etiopatogenie. Forma comună de criptorhidie (fără
asocierea unor anomalii genetice) :

 1. Teoria mecanică -observaţii operatorii. obstacole

fibroase - barează intrarea în scrot. Gubernaculum testis se
inseră la nivelul pubelui şi nu în bursa scrotală. Elementele
cordonului spermatic (vase, canal deferent) sunt scurtate.
Persistenţa canalului peritoneo-vaginal (hernie asociată)
sau a unor resturi fibroase retractile ale acestuia este
eventualitatea intraoperatorie cea mai frecvent întâlnită.

 2. Teoria endocrină incriminează disfuncţia hipotalamo-

hipofizară în eliberarea factorilor ce declanşează secreţia
gonadotrofinelor responsabile de maturarea glandelor şi de
secreţia testosteronului endogen.
Anatomie patologică- clasificare

 Anorhidia se defineşte ca lipsa uni- sau bilaterală a glandei testiculare.

 Testicul necoborat (Criptorhidia) ( cea mai frecventă ) -oprirea în

migraţiune şi dezvoltare a glandei, pe traiectul normal de descidere.
(Frecvent în regiunea inghinală şi mai rar în regiunea ileo-lombară.)

 Testiculul retractil se află în permanenţă pe traiectul canalului inghinal sau

la rădăcina scrotului, dar, prin manevre externe, este mobilizabil în bursa
scrotală omonimă. La încetarea manevrei se repoziţionează prompt.

 Testiculul flotant se regăseşte spontan, dar intermitent, în bursa scrotală,

fiind ascensionat de stimuli ce favorizează contracţia cremasteriană.

 Ectopia testiculară constă în migrarea aberantă a glandei în afara

traiectului normal de descindere.
 Ectopiile testiculare sunt rare.
 Testiculul poate migra retrovezical (fundul de sac Douglas), în triunghiul
Scarpa (pe traiectul unei hernii crurale), sau rămâne liber în marea
cavitate peritoneală.
 Pe traiectul inghinal:ectopii inghino-properitoneale, inghino-interstiţiale,
inghino-subcutanate.
 După depăşirea traiectului inghinal, glanda poate migra prepubian (la
rădăcina penisului), în regiunea crurală sau în bursa scrotală de partea
opusă (ectopie încrucişată sau transversală).
Testicul ectopic-perineal bilateral
M, v. 4 luni
 Macroscopic testiculul - hipoplazic, albicios, cu consistenţă
redusă, cu epididim desfăşurat.

 Microscopic, -- leziuni degenerative, relevate de microscopia

optică după vârsta de 3-4 ani şi de microscopia electronică după
vârsta de 2 ani:

 reducerea numărului celulelor liniei seminale şi a numărului

canalelor seminifere, care apar, pe alocuri, obstruate.

 Spermatogoniile suferă puţine mitoze, spermatogeneza oprindu-

se în diferite etape, fără apariţia spermatozoizilor.

 Celulele Sertolli şi Leydig apar imature iar ţesutul interstiţial

fibrozat şi hialinizat.
 Leziunile se datorează temperaturii mai
ridicate la care este supusă glanda. Se
cunoaşte faptul că temperatura corporală
este cu cca 1-2°C mai ridicată decât cea de
la nivelul scrotului.

 după vârsta de 5 ani, modificări similare şi

progresive apar şi la nivelul testiculului
contralateral, aparent indemn. Se pare că
acete modificări survin prin mecanism de
autoimunizare.
Diagnostic.

 scrotul - hipoplazic, cu pliuri şterse, retractat asimetric sau în totalitate,

fără conţinut: examen fizic atent al reg. inghinale.

 volumul,consistenţa şi mobilitatea.

 Imposibilitatea mobilizării testiculului în bursa scrotală omoloagă pune

diagnosticul de testicul necoborât.

 anorhidie sau testiculi intraabdominali-examenul ecografic

 Anorhidia uni- dar mai ales bilaterală, izolată sau
asociată cu alte malformaţii, necesită investigaţii
complementare:ecografie,urografie,tomografie,dozări
hormonale, teste genetice.
 Laparoscopie şi laparatomia exploratorie -diagnostic
/terapeutic
 Evoluţie.

 Netratată corect/în timp util, criptorhidia este cea mai frecventă

cauză de sterilitate masculină.

 Complicaţii.
 Criptorhismul dureros este întâlnit la pubertate sau este secundar
tratamentului hormonal.

 Torsiunea sau orhita pe testicul criptorhid sau ectopic sunt

complicaţii grave.

 Degenerescenţa malignă este rară, dar mult mai frecventă decât

pe un testicul normal.

 Complexele psihice, alături de sterilitate, sunt complicaţiile cele

mai frecvente.
 Tratamentul în funcţie de forma anatomo-clinică.

 Testiculii flotanţi nu necesită tratament.

 Testiculii intens retractili beneficiază de tratament

hormonal.

 gonadotrofină umană corionică (Gonacor,

Pregnyl)
 1 - 4 ani se recomandă 10 injecţii a 250 U.I.,
 4 - 8 ani 10 injecţii a 500 U.I.
 >8 ani 10 injecţii a 1000 U.I.
 Test. necoborât se operează cât mai precoce, fără
tratament hormonal prealabil.

 Criptorhidia unilaterală, cu testicul nedecelabil pe

canalul inghinal,-explorare
laparoscopie/laparatomie (testicul ileo-lombar).

 Criptorhidia asociată unei hernii se operează la

vârsta de sugar