IGIENA

Igiena=stiinta care studiaza relatiile reciproce dintre organism si mediul de viata

- Utilizeaza metode in favoarea factorilor beneficiari asupra animalelor si in sensul ocrotirii acestora
- Apararea si mentinerea starii de sanatate
- Prelungirea vietii economice si ridicarea nivelului productive
- Stabilirea masurilor generale de prevenire a transmiterii unor boli de la animale la om (zoonoze)
- Protectia mediului.

Scopul stidierii igienei:

- Factorii naturali de mediu

- Caile de asigurare a bunastarii depline si cele de crestere si exploatare a animalelor
- Regulile de igiena generala si speciala
- Relatiile de bunastare si medicina preventive
- Prevenirea zoonozelor
- Protectia mediului

Igiena= gr. Hygeia, divinitate protectoare a sanatatii

Domeniul de studiu:

1. Controlul bolilor la animale

2. Extinderea notiunii de boala
3. Cerintele consumatorilor in concordanta cu sistemul de calitate “de la fermal la farfurie”
4. Cerintele relatiilor comerciale internationale
5. Necesitatea extinderii in igiena veterinara

1. Controlul bolilor epidemice se realizeaza prin programe de aparare in vederea eradicarii, iar restul bolilor prin
programe de control a sanatatii.

2. Conceptul de boala s-a extins, cuprinzand in present:

 Bolile traditionale
 Injuriile
 Comportamentul nonadaptatip (miscari repetitive, invariabile, stereotipe, automutilante)

3. Consumatorii cer garantii pentru bunastarea animalelor pe timpul vietii si siguranta alimentelor, punandu-se baza pe
conceptual “de la ferma la farfurie” (from stable to table) – sistem de calitate totala integrate

4. Schimbul international cu produse de origine animal se solicita garantii privind absenta unor agenti patogeni,
folosindu-se sisteme de crestere si exploatare care sa nu foloseasca vaccinuri, unele medicamente si promotori de crestere,
evitandu-se aparitia antibiorezistentei.

5. Extinderea in igiena veterinara vizeaza unele animale de renta (bubaline, capre, rate, gaste, bibilici, prepelite,
porumbei, fazani, potarnichi), animale de blana, pesti, albine si viermi de matase, struti, animale de companie, animale
salbatice in captivitate si in libertate dar si etologie aplicata, integrarea in sistemul calitatii, implementarea in sistemul de
productie animaliera suportabila si educatia.

Rolul si importanta igienei veterinare

 Satisfacerea nevoilor reale de produse de origine animal sub raportul cantitatii, calitatii si diversitatii
  perfectionarea sistemelor de crestere si exploatare existente

 abordarea sistemelor noi de crestere si exploatare a animalelor

 atragerea in circuitul economic a unor specii de animale cu potential biologic deosebit

 Starea de sanatate a animalului

 Bunastarea animalului

MEDINA VETERINARA elaboreaza si aproba proiecte atat pentru constructia adaposturilor cat si pentru amplasarea
lor.

Miscarea ca gimnastica

functionala

igiena corporala

adapostirea

adaparea respectarea regulilor sanatea

furajarea de igiena privind: animalelor PROFIT

transportul

biosecuritatea

sanitatie veterinara

IGIENA (ramura MV) este implicata in:

- Sanatatea animalelor
- Bunastarea animalelor
- Sanatate publica (igiena generala si speciala)
- Protectia mediului:
o Inactivarea dejectiilor, inactivarea purinului
o Inactivarea apelor reziduale
o Inactivarea cadavrelor
- Reducerea emisiilor de pulberi, microorganism, gaze toxice si odorante
- Efectuarea actiunilor de DDD in conditii de agresiune minima.

Norme de igiena veterinara

Factori determinant de productie

Prevenirea si combaterea bolilor la animale

Ocrotirea sanatatii publice si protectia mediului.

Metode de studiu folosite in igiena veterinara

1. Metode pentru investigarea factorilor de mediu

a) Fizice si biofizice
b) Chimice si biochimice
c) Toxicologice
d) Biologice
e) Microbiologice
f) Calitative si cantitative
2. Metode de investigare a organismului animal
a) Clinice
b) Paraclinice
c) Epidemiologice
3. Metode statistico-matematice = prelucreaza datele furnizate de primele doua categorii de metode
4. Metode experimentale

Actele normative

Exista o serie de acte normative care prevad:

- Obligatiile detinatorilor de animale

- Normele sanitare veterinare de amplsare, proiectare si sistematizare a obiectivelor zootehnice si de industrie
alimentara
- Norme sanitar veterinare pentru siguranta alimentelor
- Programul actiunilor de supraveghere, prevenire si control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale
la om, protectia animalelor si protectia mediului.
Actele normative pot fi:
- OG
- Ordine MAIA
- Ordine ANSVSA

IGIENA AERULUI
=unul din factorii naturali de mediu care prin insusirile si compozitia sa influenteaza viata pe Pamant

Atmosfera = amestec de gaze, vapori de apa, pulberi, microorganism si particule radioactive; care inconjoara Pamantul si se
mentine in contact cu aceasta datorita gravitatiei.

Straturi:

1. Troposfera: 12km, contine 90% din vaporii de apa; temp scade pe verticala cu 6,5® C /km
2. Stratosfera : 35km, -56.6®C
3. Ozonosfera: 55km, +75®C; >55km temperatura scade la -95®
4. Mezosfera
5. Ionosfera
6. Vidul

Compozitia aerului si influenta ei asupra aerului

N 78%, O 21%, Ar 0.93%, CO2 0,03%, gaze rare <0.01%

Azotul
 - Dilueaza oxigenul pur -- > anuleaza efectul nociv
- Effect sedativ in cantitati mici
- Inhalat sub presiune da amnezii si halucinatii
- Este utilizat in procesele metabolice de alge si embrionii de gaina.

Cresterea pres atmosferice  creste azotul din sange  Tes adipos si nervos => narcoza hiperbarica

Oxigenul

- Indispensabil vietii
- O2 in pulmonic; un procent foarte mic se dizolva in sange; +Hb = OxiHb (1g Hb fixeaza 1,33 cm3 O2)
- Viata posibila pana la 11-12%
- >10% tulburari grave
- 7% moarte prin axfisie

Scaderea pres atmosferice  scade presiunea O2  sange insufficient oxigenat => HIPOXI- rau de multe (2500-3000)

-rau de altitudine
(>3000)

CO2

- Gaz incolor, inodor, mai greu decat aerul (parte inferioara a atmosferei)
- Surse: - aer expirat, emanatii vulcanice, marine, degradarea substantelor organice, diferite industrii
- Efectul de sera
Rolul CO2:
o In respiratie
o Indicator de apreciere a calitatii mediului si a microclimatuli

Curs #2
12.10.2011

Ozonul (O3)

= forma alotropica a oxigenului; poluarea determina subtierea stratului de ozon

Efectele asupra pamantului: -creste incidenta tumorilor de piele

-se reduce ritmul de crestere a productiilor vegetale

-se accelereaza efectul de sera

In reducerea stratului de ozon este implicate poluarea cu unele substante chimice (CFC, NO)

Protejarea stratului de ozon: 1985 conventia de la Viena; 86 Geneva (40 de state), 87 Montreal (45 de state)

Pulberile din aer

Origine: -telurica

- vulcanica
 - cosmica

Compozitie: 30% organice (polen, resturi vegetale, spori de ciuperci, productii cutanate, vir. B, miceti)

70% anorganice (sol, cenusa, fum, var, ciment)

Clasificare dupa Gibbs

a) Praful propriu-zis: particule >10 µm, sedimenteza aerul fara curenti, retinute la nivel respirator
b) Norii (ceata): 0.10-10 µm, sedimenteaza cu viteza uniforma, patrund pana la alveole, sunt retinute in zona
traheobronsica
c) Fumul: dimensiuni 0.01-0.10 µm, nu sedimenteaza, difuzeaza in aer, patrund pana la alveole si sunt eliminate in
mare parte prin expectoratie

Masurare: mg/m3 – pulberi in suspensie

g/m3/30zile – pulberi sedimentate

Boli provocate de pulberi = conioze

Actiunea este conditionata de: - natura

- cantitatea pulberilor

- compozitia pulberilor

- locul de actiune

- receptivitatea organismului

Aparatul afectat = ap. respirator - expunerea permanenta

- grad superior de absorbtie la nivelul mucoaselor

- absenta barierelor subiective

Retinerea la nivelul aparatului respirator:

- Proprietati adezive ale mucoasei

- Miscare turbulenta si browniana
- Scadearea treptata a vitezei de depalasare a aerului

Eliminarea particulelor de praf:

- Clearance pulmonary
- Fagocitoaza (macrophage alveolare = siderocite)

Actiunea pulberilor:

- Toxica – aerosoli (Pb, F, As)

- Alergica – granule, polen, puf, pene, (substante alergizante organice)
- Fotodinamica – produsi carbine+ petrol
- Cancerigena – hidrocarburi aromatice
- Infectanta/infestanta - µorganisme patogene
- Imunogena
- Iritanta
- Fibrozanta, pneumoconigena – boala (clinic, anatomopatologic)
 Actiunea fotodinamica

Produsi carbune Radiatii solare tegumente/mucoase

Actiunea imunogena

Ag Organism animal Ac

Actiunea iritanta

Particule Piele secretia glandelor sudoropare si sebacee inflamatie prurit

Prevenirea formarii pulberilor

- Plantarea perdelelor de protective in jurul fermelor

- Cultivarea terenurilor cu plante perene
- Echiparea cu filter a sistemelor de ventilatie
- Stropirea cu apa a furajelor fibroase si grosiere inainte de administrare
- Ionizarea aerului din adaposturi
- Folosirea de furaje granulate sau peletate
- Spalari repetate

Microorganismele din aer

Microflora aerului: - virusuri

- bacterii

- fungi

Microorganisme: - saprofite

- conditionat patogene provoaca imbolnaviri

- patogene

In aer, microorganismele se gasesc sub 3 forme:

a) Picaturi de secretie: origine nazala, buco-faringiana, bronhica

- Contin germeni vii, au dimensiuni >100µm
- Sunt proiectate la o distanta de max 5m
Contaminarea prin contact (contagiu); prevenire  izolare, igiena individuala
b) Nuclee de picaturi:
-dimensiuni mai mici
- stabilitate mai mare
c) Praf microbian:
- dimensiuni extreme de mici
Influenta µorganismelor:

-µorg. inhalate => boli resp

-µorg. ingerate cu apa/furaje = > boli digestive

Criterii de apreciere a contaminarii biologice a aerului:

Testele biologice utilizate pentru punerea in evidenta a gradului de poluare a aerului cui µflora de origine umana si
animala sunt:

- NTG (nr. Total de germeni la 37 grade C)

- Strepto α si β = flora nasofaringiana si bucala
- Stafilococi
- Coliformi
- NTF

Proprietatile fizice ale aerului si influenta lor asupra animalelor

Factorii fizici ai aerului:

- Temperature
- Umidititate
- Precipitatii
- Presiune
- Miscarea
- Radiatiile
- Electricitatea

Temperatura aerului

Procesele de incalzirea ale aerului atmospheric.

- Conductivitatea termica moleculara = incalzirea primului strat subtire de aer (5 cm) din imediata vecinatate a
pamantului
- Radiatia terestra si atmosferica
- Turbulenta = deplasarea dezorganizata a maselor de aer, in toate sensurile
- Advectia = transferul caldurii pe orizontala prin amestecul aerului cald cu cel rece
- Convectia = ridicarea pe vertical a aerului cald (mai usor) de la suprafata solului
- Transformarile de faza ale apei = condensarea vaporilor, care contribuie la incalzirea aerului in straturile mai reci

Procesele de racire ale aerului atmospheric.

- Destindearea adiabatica = prin miscarile ascendete ale aerului de la presiuni mai mari la presiuni mai mici si se
destinde, process care presupune consum de caldura
- Radiatia
- Advectia
Temperatura aerului se masoara la 2m si la umbra.

Amplitudinea termica diurnal = diferenta dintre nivelul minim inregistrat inainte de rasaritul soarelui si nivelul maxim la 2h
dupa apus
Amplitudinea diurnal maxima este de 20-25 C, iar temp anuala 60-70 C (intre iulie si ianuarie)

Influenta temperaturii asupra animalelor

Pierderile de caldura animal catre mediu se realizeaza prin:

1. Radiatie – conditionata de :
- Suprafata corporala
- Temperature pielii
- Natura invelisului cutanat
- Temeperatura mediului
Pozitie patrupedala (statiune) = pierderi mici
Pozitie culcata (decubit)  pierderi mari
2. Conductivitate termica (in decubit)
3. Convective (pierdere pe verticala)

Caldura pierduta prin aceste 3 metode se numeste caldura libera (sensibila) si contribuie la incalzirea aerului din adaposturi

4. Evaporarea – care poate avea loc – la nivelul aparatului respirator (respiratie)

- la nivelul tegumentului (transpiratie, pespiratie) – porci, iepuri, pasari

Caldura folosirta pentru evaporarea apei este caldura latent (insensibila), nu incalzeste aerul din adaposturi.

Piederile de caldura sunt influentate de :

- Izolarea externa (rezistenta fata de fluxul de caldura de la nivelul pielii spre ext)
- Valoarea izolatoare a tesuturilor ( resistenta tesuturilor fata de fluxul de caldura in interiorul organismului).

Temperatura aerului si functia de termoreglare

Termoreglarea asigura schimbul de caldura dintre organism si mediu in vederea homeotermiei.

Sistemul de termoreglare  termoliza (cald)

 termogeneza (frig)

- Corpusculii Krausse (frig)

- Corpusculii Ruffini (caldura)

Termoreglarea in ambiante reci

La temp sub limitile inferioare ale neutralitatii termice:

a) Chimica (fara frison)

b) Fizica (cu frison)

a) Creste rata metabolica (ficat, musculature, tes. Adipos)

b) fenomen reflex de contractare a musculaturii striate.

In parallel: vasoconstrictie periferica

Horiplumatie
 Reducerea evaporarii

Modificari de comportament: inghesuire

Ghemuire

Cap sub aripa

La tineret sistemul de termoreglare se consolideaza la:

- Manji si vitei: 3 zile

- Meii: 2-5 zile
- Purcei: 1-2 zile / 10 zile
- Pui: 10 zile

Termoreglarea in ambiante calde

Depasirea limitei superioare a zonei de neutralitate termica declanseaza termoliza

In ambiante calde: - se reduce rata metabolismului

- vasodilatatie periferica

- modificari comportamentale: - intinderea extremitatilor

-baltoci, noroi, chestii

Inflenta temperaturii aerului asupra prductiei animalelor

Rece: - scaderea productiilor sau anularea lor

- scaderea cantitatii de sperma

- scade procentul de fatare

Cald: - scad productiile

- scade greutatea corporala

- se altereaza functia de reproductive:

Mascul: - se reduce testosteronul

- scade libidoul

- scade vol. ejaculatului

- scade numarul spermatozoizilor si mobilitatea lor (revenirea in 4-5 sapt)

Femela: - scade LH, foliculina, progesterone

- apar calduri sterse

- nr mic de ovule

- scade fecunditatea
Valori ale temp correlate cu sporuri de crestere:

- Vaci de lapte 20
- Tineret taurin 10
- Tineret ovin 15
- Tineret Porcin 20
- Pui de carne: 12-24

Influenta temperaturii aerului asupra sanatatii animalelor.

In ambiante reci: - scade glicemie

- cresc lipidele sanguine

- se reduc proteinele serice

- se reduce numarul de fagocite

Temp mica + umiditate mica => boli frigole, rheumatism

Temp mica + umiditate mare => degeraturi  necroza

Temp mica + umiditate mare + curenti de aer => hipotermie  moarte

In ambiante calde: - spolierea organismului de Na, K si N proteic

- perturbarea metabolismului mineral

- reducerea amplitudinii si frecventei contractiilor ruminale

- scaderea proteinelor totale si Zn plasmatic

Temp mare + umiditate mare + curenti redusi => soc calori:

- Hipertermie
- Accelerarea ritmului cardiac
- Congestia mucoaselor
- Sete intense
- Refuzul hranei
- Confulsii
- Epuizare
- Somnolenta
- Moarte (>43 mamifere, > pasari)

Umiditatea aerului atmospheric

= continutul de apa al aerului.

Marimi higrometrice:

1. Umiditate maxima
2. Umiditate absoluta
3. Umiditate relative
4. Deficitul de saturatie
 5. Punctual de roua

Umiditatea aerului are variatii zilnice si anuale.

Influenta umiditatii aerului asupra animalelor:

Temperaturi scazute + UR ridicate (>75%) => scade indicele de conversie al hranei, scade productia, creste
incidenta bolilor respiratorii

Temperaturi scazute + UR mci (>40%) => se reduc pierderile de caldura ale organismului, este favorizata aparitia
degeraturilor (urechi, coada, mameloane).

 ITU = indice sintetic ce reflecta raporturile dintre temperatura si UR

ITU scade la temp mici si UR mari
ITU creste la temp mari si UR mici

Umidititatea intensifica efectele temperaturii si influenteaza productia animalelor.

Umiditatea mare in mediu favorizeaza dezvoltarea µorg, paraziti, gazde intermediare (gasteropode).

PROTECTIA ANIMALELOR: reducerea surselor de apa evaporabil, asiugarea confortului termic.

Precipitatii atmosferice

Produsele condesarii sau sublimarii vaporilor de apa din atmosfera pe particule microscopice numite nuclee de
condesare.

La suprafata solului: roua, bruma, chiciura, polei

In aer: ceata, nori, ploaie, zapada, lapovita, burnita, mazariche, grindina.

Nebuloziteatea = gradul de acoperire a cerului cu nori.

Aprecierea se face in grade conventionale; 10 grade, 1 grad= o zecime din bolta cereasca acoperita cu nori

0-3,5 = senin

3,6-7.5= mediu; noros

7,6-10 = nebulozitate totala

Cantitatea de precipitatii se masoara in mm sau L / m2

1mm x 1m2 = 1L

Precipitatiile au un maxim in iunie (munte) si o minima in februrarie (dobrogea si delta)

Influenta precipitatiilor asupra animalelor

1. Directa
a) Favorabila: - asigurarea homeotermiei ( stimularea circulatiei, curatarea, umezirea corpului)
- reduc intensitatea radiatilor solare
- vara contribuie la scaderea temperaturii

b) Nefaovrabile: - suprasolicita sis. De termoregalre in asociatie cu temp scazuta

 - scad productia de lapte

- favorizeaza aparitia mastitelor, necrobacilozei, pasteurelozei

- declanseaza bolile a frigole

2. Indirecta

a) “spala atmosfera” = purifica aerul

b) influenteaza cantitatea si calitatea furajelor

ROUA + plantele verzi => colici, indigestii, timpanism (rumegatoare); endoparazitoze (facioloza)

BRUMA/CHICIURA + furaje => la fel ca la roua + pareze, diaree, avort

POLEI => fracture, avorturi

CEATA direct – stimuleaza termogeneza si termoliza; determina bolile afrigole

Indirect – retine radiatiile UV in totalitate, luminoase si IR; reduce luminozitatea, +gaze poluante = SMOG

Protectia animalelor fata de precipitatii:

- Amenajarea soproanelor, tabere de vara

- Evitarea administrarii de furaje pe bruma/ roua

Curs # 3
19.10.2011

Presiunea atmosferica
Def: forta cu care aerul apasa asupra solului si obiectelor de pe suprafata acestuia

Pres. Atm variaza cu: a) in raport cu zona geografica (cicloni si anticicloni)

b) in raport cu altitudinea (rarefiere)

c) in timp (maxime si mine, diurne, saptamanale, lunare , anuale)

Amplitudinea diurnal = diferenta dintre maxima de la ora 10 si minima de la ora 16 (2-3 mmHg in RO)

Variatii neperiodice : genereaza schimbarea vremii. Consecinta incalzirii inegale a stratului inferior al atmosferei si
miscarilor turbulente – ajung la 50 mmHg. Sunt resimtite de om si animale = BAROSENSIBILITATE.

Influenta presiunii atm asupra animalelor

Presiune  influenta directa prin - cantitatea de oxygen din aer

-fenomenele meteo generate

Pres atm creste => creste cantitatea de ox

Pres atm scade => hipervigilenta, modificari tonice ale sis. neurovegetativ

Boala salbiei (boala de altitudine) = animalele nu se adapteaza la presiuni scazute.

Press cade  barotrauma (gazelle din organism nu se mai elimina)

 boala de decompresie (N trece din forma de sol din sange in cea de bule de gaz)

 anoxia (din cauza scaderii pres partiale a ox)

Pana la 360m – oxigenare buna

Peste 360m – deficit de ox compensate prin  modificari functionale (tahipnee, tahicardie)

 modificari organice (hipertrofie cardiac, cresterea nr de hematii, Hb

marita, cresc imunoglobulinele)

Protectia animalelor: TRANSHUMANTA.

Miscarea aerului atmospheric

Def: miscarea maselor de aer in plan orizontal in aerul atmospheric poarta numele de vant, iar in adaposturi – curenti de aer.

Vant: - directie – variatie zilnica briza de munte

Briza de mare

-variatie sezoniera directie dominant : N si E iarna, S si V vara

-variatie neperiodica accidental

-intensitate (tarie) scara Beaufort

-viteza (m/s) anemometer

Catatermometre (curenti de aer)

Influenta miscarii aerului

In ambiante reci: -cresterea temp critice inferioare

- creste pierderea de caldura (in functie de unghiul de actiune al vantului, maxim la 90®)

- consum mare de energie caloric

- scad productiile

In ambiante calde: - risc scazut de soc caloric

- cresc pierderile de caldura ale organismului catre mediu

Actiunea indirecta a vantului

- Diuleaza poluantii
- Difuzeza pulberile si microorganismele
- Cresc viteza curentilor de aer
- Intensifica schimbul de aer
- Cresc presiunea aerului
ANEMOSENSIBILITATE = fenomenul de sensibilitate a animalelor fata de actiunea vantului
Protectia animalelor: - adapostirea animalelor

- orientarea animalelor pe pasune a.i. vantul sa bata din fata sau din spate

Radiatiile solare si influenta lor asupra animalelor

Radiatii: - ionizante  = 0.001-100nm

- UV  =150-400nm (1%)

- luminoase  =400-780nm (40%)

- IR  =780-3000nm (59%)

Microundele  =1-10 nm

Radiatii ionizante

a) Radiatii EM: X, gamma

b) Radiatii corpusculare: α positive, β negative, pozitroni si neutron
A) Radiatii EM au capacitate mare de penetrare a tesuturilor; se utilizeaeza in radiodiagnostic, radioterapie
B) Radiatiile corpusuculare au capacitate mica de penetrare

Radiatii ionizante: efecte somatice alterar celulare grave in organe si sisteme

Modificari genetice ale cel. Somatice  descendenti modificati

Precoce tardive

Boala de iradierie boala de iradiere acuta

Efecte genetice mutatii

Aberatii cromozomiale

Radiatii UV: lamda mica, energie mare, penetrante

-sunt lungi, medii si scurte

Actiunea asupra animalelor

UVA: eritem cutanat in zone depigmentate (bovine, ovine, suine)

UVB: transforma provit D in vit D (previnerea rahitismului)

Stimuleaza functial gl. tiroide => intesificarea metabolismului general, modifica tabloul sanguine, stimuleaza multiplicarea
celulara.

Maresc cantitatea de sperma la berbeci, maresc sporul in greutate la miei si purcei.

UVB se folosesc in tratamentele rahitismului, afectiuni chirurgicale (actinoterapia), decontaminare microbiena.

La iepuri - =298nm determina cheratite, ulcere corneene.

La bovine - =290-300nm determina conjunctivite.

Indirect, imbunatatesc conditiile de mediu prin reducerea nr. total de germeni, cresterea conc de ox, cresterea nr de aeroioni
negativi.

Radiatii luminoase (ROGVAIV)

-unde scurte, putere de penetrare redusa

- perceptia vizuala

FOTOSENSIBILITATE: - fototactism (orientare spre lumina)

- fototropism – pozitiv

- negative

- fotoperiodism (alternanta luminii cu intunericul)

Influenta rad luminoase asupra animalelor

a) Actiunea informationala => senzatia vizuala (hranire, adapare, reproductive)

b) Actiunea asupra SN

Reactia animalelor la stimuli luminosi depinde de intesinatea luminii, durata (fotoperioada, latitudine, anotimp)

Durata zile = durata noptii – ecuator

Echinoctiu de primavera (21.03)

Echinoctiu de toamna (22.09)

Animale longidiurne: reactioneaza favorabil la mai mult de 12h de lumina

Animale brevidiurne: <12 h de lumina

Iluminatul de durata s.n. simpatic intensificarea metabolismului cresterea in greutate

Activitatea de reproductive

Iluminatul de durata scurta s.n. parasimpatic favorizarea anabolismului

FOTODERMATOZA = stare patologica provocata de transformarea rapida de catre unele substante fotosensibile (in trifoi,
lucerna) a radiatilor luminoase in radiatii IR, cu aparitia eritemului.

BIORITMUL = manifestare clinica si periodica a unor functii organice

II. Actiunea energetica - participa la fotosinteza

- oxidarea unor poluanti

- inactivarea unor microorganism

HELIOTERAPIA = tratamentul cu radiatii solare in anumite nivele

Efecte: - creste rezistenta org la imbolnavire

 - imbunatateste activitatea de reproductive

- amelioreaza sau vindeca rahitismul

Lumina este un factor tehnologic de productie sub forma programelor de iluminare

Radiatii IR

- Cantitate redusa dimineata si in atmosfera opaca, mare dupa-amiaza

- Capacitate mare de penetrare
- Sunt absorbite de pielea si paru inchise la culoare
- Sunt reflectate de piele si par deschise la culoare
1) Incalzire locala manifestata prin: vasodilatatie, cresterea temeperaturii si a debitului sanguine, cresterea secretiei gl
sebacee si sudoripare
2) Stimuleaza cicatrizarea
3) Intesifica metabolismul pielii si a tesuturilor invecinate.

La expuneri prelungite + intesitati mari =>

- Reactii locale: eritem caloric, insolatie, conjunctivite, opacifieri ale corneei si cristalinului
- Reactii generale: soc termic, fotodermatoze

Iarna are effect favorabil asupra bilantului termic

Vara creste temperature adapostului (effect negative)

Protectia animalelor: cazarea animalelor sub soproane, umbrare, asigurarea apei pentru baut, imbaiat, protectia cutiei
cranieie (cozorace)

Microunde: lungiem de unda f. mare, produse artificial

Efecte: oboseala, surmenaj, cefalee, stari depressive, scaderea libidoului, modificari de vedere, tulburari cardiac

Se folosesc in decontaminarea furajelor administrate in hrana animalelor libere de germeni sau libere de germeni patogeni
specifici.

Electricitatea atmosferica
Aeroionizare, Campul aeroelectric, Fenomene orajoase, Campul geomagnetic

Aeroionizarea

Def: process de formare si evoulutie a particulelor incarcate si procentul ionilor dintr-un anumit loc.

Aeroionii= particule ce iau nastere prin pierdere sau castig de electroni sub actiunea factorilor ionizanti cosmici, telurici, si a
fenomenelor meteo.

Caracterisitici: - gazosi/solizi/lichizi

- sarcina electrica +/-

- dimensiuni
 - mobilitate

- greutate

- durata de vita (aer curat 20’, atmosfera poluata : cateva secunde)

- densitatea (nr/cm3)

Electrometre: Ebert, Gardien, Geiger-Muller

Aeroionii variaza diurn si annual.

Influenta aeroionilor:

- Invioreaza organismul
- Hipotensivi
- Stimuleaza reactiile red-ox in tesuturi, secretia gl. tiroide, secretia hipofizei
- Reduc stresul
- Imbunatatesc parametrii biochm si hematologici
- Densitatea mare (700-1000/cm3)  sub aceste valori apare slabirea, adinamia, anorexia.
Efecte nefavorabile:
- Creste ingestia, creste indicele de conversie a furajelor
- Reduc morbiditate (reduc nr de microorganism din aer) <38% in adapost de pasari, <75% adapost de iepuri; prin
detitraj fizic si biologic

Aeroionii pozitivi au actiune nefavorabila:

- Cresc excitabilitatea nervoasa

- Hipertensivi
- Creste secretia de serotonina = excitabilitate, fenomene resp
- Tuse si dificultati respiratorii la animale cu afectiuni cornice
- Deteriorarea indicilor sanguine

Campul aeroelectric (CAE)

Diferenta de tensiune intre sol si aer = gradientul CAE, care se masoara in V/m

- La suprafata pamantului, pe timp frumos = 120-150 V/m

- Pe timp noros ajunge pana la 20 kV/m
- CAE ocoleste denivelarile, inclusive adaposturile de animale (este nul in adaposturi) = miscarea se va face in afara
fermelor.

CAE variaza diurn si annual, depinzand de zona.

Fenomene electrice orajoase

Def: complexul de manifestari electrice care au loc in atm si care duc la descarcari electrice sub forma de scantei

Fulgere= descarcari electrice in interiorul unor nori stratificati sau intre nori nestratificati, cu sarcini electrice de sens contrar
– car nu ating pamantul.

Traznetele = descarcari electrice intre nori la suprafata pamantului, insotite de tunete, frecvent in perioada mai-septembrie.

Influenta asupra animalelor

Fulger + tunet: - excitabilitate crescuta

- tahicardie

- incetarea temporara a digestiei

Traznetul  fulguratie  moarte instantanee ( distrugerea SN, sincopa cardiaca, hipertensiune).

Frecventa fulguratiei la animale  datorita pozitei patrupedale , lipsa izolatiei.

Ordinea frecventei : bovine, ovine, cabaline, suine.

Actele de despagubire pentru animalele moarte prin fulguratie si asigurate se intocmesc de catre MV.

Semne: - arsuri superficiale in regiunile expuse

- evidentierea vascularizatiei venoase

- traumatismele in timpul caderii

Protectia animalelor: montarea de paratrasnete in adaposturi, evitarea adapostirii sub copaci sau pe locuri inalte.

Campul geomagnetic

Pamantul = magnet urias

Influenta cgm asupra animalelor depinde de sex, varsta, rasa ,stare fiziologica.

Se evidentiaza la niveul gl. endocrine, sange, SN.

Cgm mari (conditii exp): - inhiba dezvoltarea tumorilor

- modifica reactiile imunologica

Cgm variabile: - modifica strcutura spatiala a apei )magentizarea apei)

-reduce tulburarile difestive, creste indicele

Nuclee de condensare

Def: particule solide, in suspensie in atmosfera, pe care condenseaza sau sublimeaza vapori de apa.

! praful nu constituie NDC

Nr. de ndc/cm3 aer: - in aer poluat 100k

- aer curat 1-2k

- aer foarte curat: sute

Actiune iritanta, toxica si alergica

Protectie: filtrarea aerului.

Factori meteorologici complecsi

Vremea. Clima.
 Vremea

Def: starea fizica a atmosferei la un moment dat, determina de temperature, umiditate, presiune, miscarea aerului,
precipitatii, stare electrica a atmosferei.

Front atmospheric = partea anterioara a une mase de aer in miscare. Hari sinoptice

Vreamea este influentata de :

- Anticliclonul azoric (rece si umed)

- Anticiclonul ruso-siberian (rece si uscat)
- Ciclonul meditereanean (cald si umed)
- Ciclonul islandez (caldut si umed)
- Ciclonul Arabic (cald si uscat)

Variatiile vremii: periodice( zilnice, sezoniere, anuale) si neperiodice (cicloni si anticicloni)

Caracterul vremii este impus la nivelul factorilor meteo predominanti.

Prognoza vremii este importanta pentru cresterea si exploatarea animalelor. Previne imbolnavirile generate de factori meteo
excesivi. Organizarea actiunilor curativ-profilactice.

Curs #4
27.10.2011

Caracterul vremii este impus de nivelul factorilor meteo predominanti.

Prognoza vremii este importanta pentru cresterea si exploatarea animalelor:

- Previne imbolnavirile generate de factorii meteo excesivi

- Organizarea actiunilor curativo-profilactice

Influenta vremii

Actiune biotropa  BIOMETEORLOGIE VETERINARA: studiaza raporturile intre animale si factorii meteo.

Boli meteorotrope:

- Ciclonopatii: boli reumatice, artralgii, mialgii, boli nervoase, boli cardiovasculare, depresie, catar gastrointestinal
- Anemopatii: nevroze, nevralgii, migrene

Masele si fronturile de aer rece determina: -scaderea brusca a temperaturii

-cresterea presiunii

-cresterea densitatii aeroionilor

-stimularea SN ortosimpatic  vasoconstrictie, spasme vasculare,

HT,hiperglicemie

Masele si fronturile de aer cald determina: -stimularea SN parasimpatic  vasodilatatie, Ht, colici, indigestie

-soc caloric

Meteorosensibilitate
Capacitatea animalelor de a presimti schimbarile vremii: modificari comportamentare: cautare de culcus, cresterea
consumului de furaje, fatare inainte de furtuna

Vremea influenteaza indirect starea de sanatate si productiie => cantitatea si calitatea furajelor si prin nivelul parametriilor
de microclimat.

Clima si influenta ei

Def: ansamblul elementelor meteorlogice ce caracterizeaza atmosfera intr-un spatiu determinat

La formarea climei participa: - radiatia solara

- circulatia aerului

- caracteristicile teritoriului

- activitatea omului

Clasificarea climei

I. Dupa zona geografica: - macroclima

- mezoclima

- microclima

II. Dula latitudine: - tropical

- temperat

- polar

III. Dupa forma de climat: alpin, subalpine, de stepa, desertica, etc.

Valoriile medii ale factorilor climatici din Romania

Temp: iulie cel mai cald, ianuarie cel mai frig

Umiditate relative: 70-85%

Nebulozitate: 5-6®conventionale

Precipitatii: 630mm (1200mm munte, >400mm ses)

Vanturi: oceanice din V si N-V vara

Continentale din N si NE iarna

Locale:cravat, nemira, austru, etc.

Influenta climei

- Directa - solicitante (alpin, stepa, marin)

- stimulator (subalpine)
- indifferent (ses, colinar)
- Indirecta - cantitatea si calitatea furajelor si a apei

Conditiile climatice sunt foarte importante in raspandirea speciilor si raselor si in determinarea tipurilor morfofiziologice si
morfoproductive ale animalelor.

Climatul rece si umed: boli a frigore si cele microbiene

Climatul cald si umed: boli parazitare si scaderea parametrilor reproductive

Protectia animalelor: cazarea in adaposturi cu microclimate controlat.

Aclimatizarea animalelor

Conceptual de adaptare = modificari functionale si anatomice ce au loc in conditii normale si se pot instala dupa perioade
mai scurte sau mai lungi de timp (un fenomen natural)

Adaptarea se realizeaza prin mecanisme neuro-hormonale

 depinde de: - insusirile genetice si fenotipice, “experienta” animalului

- calitatile ascendentilor

- gradul de solicitare a mediului

Aclimatizaera = process complex, dirijat de om, in care animalele domestic se adapteaza unor conditii natural si artificiale
de mediu diferite de cele in care s-au format si care le permit sa traiasca, sa se reproduca, sa-si imbunatateasca nivelurile
productive.

Granivorele, omnivorele, carnivorele se adapteaza mai usor.

Ierbivorele se aclimatizeaza mai greu.

Rasele - cosmopolite: gaini Plymouth Rock, cai PSE, PSA, taurine Simmental, porci Landrace, oi Merinos

- topopolite: taurinele Jersey, oi Friza

Se aclimatizeaza usor: animalele tinere, dar ajunse la maturitate sexuala: sunt plastice, au sistem de adaptare consolidare,
animalele cu constitutie robuste si cele cu stare de intretinere buna

Se aclimatizeaza greu: animalele foarte tinere sau foarte batrane, cele debile

Zonele se impart in homeoclimatice si heteroclimatice.

Climograme= inscreiere pe grafice a temperaturii medii lunare multianuale si umiditatii medii lunare

Hyterograme= inscriere temperaturii + precipitatii

Aclimatizare usoara: animale transportate in zone cu aceeasi izoterma si izohieta; cele aduse din climat cald-umed intr-un
climat rece-uscat.

La noi in tara, transferul de animale: toamna/iarna – cand animalele provin din climat rece

Primvara/vara – cand animalele provin din climat cald

Criza de aclimatizare => eforturi de adaptare, asimilarea noilor conditii

 Se manifeste prin modificari morfoproductive (attenuate in 3-4 ani)

Criza poate fi supresata prin dirijarea microclimatului, furajare, ingrijire si exploatare rationala.
 Altfe, se ajunge la degenerare economica(productii) si/sau biologica (fertilitate).

====== REFERAT POLUARE aerului=======

SOLUL
Def: stratul superficial, afanat, al scoartei terestre in care au loc procese biologice

Rolul igienic:

- Suport pentru animale si adaposturi

- Loc de depozitare si furnozor de elemente nutritive atat pentru plante cat si pentru animale
- Sistem epurator – sediu pentru transformarea reziduurilor de orice fel (industrial, umale, animale)

Actiunea solului asupra animalelor

a) Directa - apartia unor leziuni corporale in zona de contact datorita consistentei dure
- pierderi de caldura de catre animale in pozitia decubitala datorita proprietatiilor calorice ale solului
- genereaza pulberi datorita structurii favorabile a solului

b) Indirecta - calitatea vegetatiei; sub raportul compozitiei fizico-chimice (=>dismineraloze)

- cantitatea furajelor: fertilitatea solului

- calitatea furajelor

- calitatea si cantitatea de apa subterana

Bolile telurice = boli carese transmit prin intermediul solului

 antrax, clostridioze, tetanus

 ascaridioze, dicrocelioza

Soluri  sanatoase: amplasate pe terenuri inalte, uscate, insorite, libere de agenti patogeni

 insalubre: amplsare pe terenuri joase, inundabile, reci, contaminate

Compozitia chimica a solului

I. Faza solida (62-95%)

- Macroelemente: Si, Al, Ca, Fe, Mg, K, N, C, O2
- Microelemente: I, F, Br, Co
Cartarea agrochimica a solurilor = impartirea solurilor in functie de continutul acestora in elemente minerale

Harti agrochimice = corelatii intre endemii  excesul si carenta solului in elemente minerale

Sanatatea omului si a animalelor sub raport nutritional metabolic reflecta sanatatea solului.

Imbunatatirea starii de sanatate pe Terra trebuie inceputa cu “vindecarea” pamantului: de poluare, de exploatare nerationala.

Pamantul bolnav: - eroziunea solului

- pierderea fertilitatii

- anomaliile hidrologice

- dezvoltarea luxurianta a numitor specii

Fertilitatea solului depinde de: - cantitatea de humus (conditioneaza structura granulara a solului si nivelul productiilor)

- reactia solului (conditioneaza gradul de solulbilitate a substantelor, nivelul active. Bio)

pH neutru: - productii mari la Ha

- plante echilibrate chimic

pH acid: - productii mici la Ha

- calitate slaba a plantelor (dezechilibre Ca/Mg)

- inhiba activitatea microorganismelor

pH alkalin: - productii moderate de leguminoase

- compozitie mienrala echilibrata

- dezechilibre Ca/P

II. Faza lichida – apa din sol

III. Faza gazoasa – aerul din sol (contine cantitati mari de vapori de apa)

Proprietatiile fizice ale solului

- Granulatia
- Porozitate
- Permeabilitate
- Capilaritatea
- Capacitatea de absorbtie
- Temperature

Granulatia = aggregate ale componentelor solului ce ii confera acestuia structura mecanica

Porozitatea = reprezinta spatiile dintre granule de sol (necapilara, pori >2mm) si din interiorul granulelor (capilara <2mm)

Permeabilitate = proprietatea solului de a se lasa traversat de apa de jos in sus contrar gravitatiei.

Temperatura solului = starea de incalzire sau de racire a solului.

Soluri calde – uscate, pietroase, nisipoase

 Soluri reci – umede , compacte (argiloase)

Proprietatea fizica Adapost Fantana

Granulatie Mare Fina
Porozitate Mare Mare
Permeabilitate Mare Moderata
Capilaritate Mica Moderata
Selectivitate mica f.f. mare

Importanta determinarii temperaturii solului : cunoasterea temperaturii de inghet a solului (<1.5m)

- Fundatia adaposturilor
- Amplasarea retelelor de apa si canalizare

Componentele vii ale solului

Bacterii, vir, bacteriofagi, actinomiceti, protozoare, fungi, alge

Produc: - degradarea aeroba si anaeroba a mat. Organic

- nitrificare/ denitrificare

- eliberearea S si P

- oxidarea S la H2S

- fixarea N atmospheric in sol

Microflora din sol este clasificata in - permanentea (autohtona)

- temporara

- de tranzitie

Virusurile patogene pentru om si animale = viata limitata in sol

Bacteriile din sol pot fi saprofite, conditionat sau permanent patogene.

Formele vegetative rezista 4-10 saptamani

Formele sporulate rezista pana la 20 ani.

Actinomicetele – in soluri bogate in subst org.

Micetii – in stratul superficial al solului; produc micotoxine => micotoxicoze

Alge – autotrofe (asigura circuitul carbonului) si heterotrofe (scindeaza subst. poluante)

Paraziti din sol - biohelminti (paraziti intestinali) (tenii)

- geohelminti (ascarizi, stronglii, trichocefali)

Dezvoltarea microorg in sol:

- Siprafata solului (ff. putine)

- 2-3 cm = nr redus
- 4-30 cm = densitatea maxima
 - >3m = dispar

Poluarea solului

Def = modificarea compozitiei natural a solului ca urmare a depunerii sau integrarii in sol a diferite reziduuri.

Clasificare: - dupa starea de agregare: solizi, lichizi, gazosi

- dupa natura chimica: organici, anorganici, micsti

Forme de degradare a solului: - eroziune

- saraturare

- tasarea

- desertificare

Reziduurile solide: - menajere

- stradale

- industrial

- radioactive

- agrozootehnice

- speciale

a) Poluarea cu reziduuri menajere

Intr-o zi de la un locuitor rezulta 0.4-1kg reziduuri nejare.

Importanta igienica a acestor => cantitatea si compozitia lor.

Favorizeaza dezvoltarea unui nr mare de vectori (insecte, rozatoare) si germeni patogeni.

b) Poluaera cu reziduuri stradale

0,3kg/locuitor/zi

1m3/1000m2/zi in piete

c) Poluarea solului cu reziduuri industrial

materie prima  50% reziduuri (15% toxice)  sol  plante, animale, om

d) Poluarea radioactive a solului

urmarea depunerii radioactive din atmosfera sau depozitarea pe sol a reziduurilor ce contin izotopi radioactivi

e) Poluarea solului cu reziduuri agrozootehnice

Biomasa (vegetala, gunoi de grajd, dejectii, resturi furajere, cadavre)  descompunere => gaze odorate, germeni, elemente
parazitare

Folosirea ingrasamintelor si pesticidelor in mod nerational.

f) Poluarea solului cu reziduuri speciale (BioHazard)

Reziduuri speciale de la spitale, unitati de cercetare

Reziduurile solide: -colectate

- indepartate

- depozitate

-prelucrare - compostare

- tratare in camera biotermica => BIOgaz

- incinerare

Reziduurile lichide: - ape reziduale (fecaloid-menajere, industrial, zootehnice, meteorice, incomplet epurate, chimice)

- reziduuri petroliere (titei)

Rolul apelor reziduale:

 Epizootologic (germeni patogeni)

 Toxicologic (subst toxice)
 Ecologic (autoepurarea solului)
 Economic (fauna si flora)

Prevenirea poluarii cu ape reziuduale: colectare, evacuare, tratare

Aprecierea poluarii solului.

Curs #5
02.11.2011 Aprecierea poluarii solului
Insalubritatea solului se poate depista:

a) Organoleptic: soluri poluate (structura omogena, granulatie fina, culoare inchisa, miros neplacut)
b) Chimic: modificarea pH, raportul elementelor componente, azotul organic

Sol nepoluat = 0.95

N organic teluric
Sol poluat = 0.85 – 0.95 => Indicele Hlebnikov =
N organic total
Sol mediu poluat = 0.70 – 0.85
Sol puternic poluat = <0.70
c) Biologic:
a. NTG = indicator igienic relative, arata nr total de germeni la 37. Ceilalati germeni au rol agrobiologic
b. Bacterii coliforme = indicator sanitar care exprima nivelul poluarii, fara a se putea preciza natura umana sau
animal a impurificarii. Titrul COLI, care reprezinta cantitatea minima de sol in care s-au identificat
coliforme.
c. Bacterii perfringens (sporualte) = pot aduce precizari legate de momentul impurificarii mediului. Prezenta
lor singular in probele de sol indica o poluare mai veche, in timp ce identificare lor simultan cu E.coli
denota o impurificare recenta. Titrul PERFRINGENS
d. Bacterii enterice
e. Bacterii termofile (>72). arata o fertilizare a solului cu gunoi de grajd
 f. Nr. oualelor si larvelor de geohelminti (ascarizi, trichocefali, stronglii) din sol reflecta gradul de infestare a
populatiei umane si animale cu acestia. Examenul parasitologic al soului se face pe probe recoltate de pe
pasuni, fanete si padocuri.
g. Virusuri odata ajunse in sol, se absorb pe granule, unde raman ca atare, fiind foarte greu de dezabsorbit, fapt
foarte important din punct de vedere igienic si epidemiologic.

Autopurificarea si asanarea solului

Poluantii anorganici sunt procese - fizice (dizolvare, difuzia)

- chimice (neutralizare, red-ox)

- biologice (assimilate de flora autohtona, absorbiti de plante)

Poluanti organici (dezintegrati in compusi simpli, integrati in sol)

Autepurarea solului este naturala (vara 5 zile, toamna, primavera= 10 zile), rapida (soluri cu permeabilitate mare,
umiditate redusa, aerate, in care predomina procese oxidativez) si lenta (soluri reci, compacte…)

Influenta solului poluat asupra apei

Poluarea din sol trece in apa din panza freatica.

Influenta solului poluat asupra animalelor

Ingrasaminte => cresterea luxurianta a organelor verzi, intarizerea maturarii fructelor, exacerbarea sensibilitatii, scutararea
florilor, coloratia neuniforma si timpurie a fructelor, scurtarea perioadei apte pentru conservare => influenta negativa asupra
omului si al animalelor.

Prevenirea poluarii solului

- Reglementarea si respectarea conditiilor de depozitare a reziduurilor

- Respectarea tehnologiilor de colectare, evacuare si inactivare a reziduurilor.
- Inactivarea substantelor toxice, a germenilor patogeni, elentelor parazitare
- Evitarea dispersarii dejectiilor pe sol
- Folosirea fertilizantilor naturali dupa inactivarea biologica, chimica
- Avertizarea asupra pericolului prezentat de fertilizantii neinactivati
- Folosirea rationala a ingrasamintelor chimice

Combaterea poluarii solului

Scop: refacerea salubritaii solului, structurii si capacitatii productive

Prin: mai multe mijloace de bun simt dak ar tinse slide-u sa scriu

In SUA este promovata agricultura durabila care este: sanatoasa pentru mediu, viabila economic si responsabila dpdv social

Obiectivele agriculturii biologice:

- Abtinerea de produse agricole cu valoare nutritive ridicata si in cantitati suficiente

- Folosirea unor metode de lucru compatibilie cu mediul
- Mentinerea fertilitatii solului
- Eviatarea poluarii
- Mentinerea diversitatii genetice inclusive protejarea plantelor si animalelor salbatice
- Pastrarea organismelor vii din sol (microflora si microfauna) prin rotatie adecvata a culturii, tehnici de lucrari si
mentienrea cantitatii mari de humus din sol
Principiile agriculturii ecologice:

- Mentinerea fertilitatii solului

- Protectia mediului (folosirea ingrasamintelor organice)
- Respectul pentru sanatatea consumatorilor

Eroziunea solului (pierderea humusului si a unor substante nutritive N, P, K, Ca, Mn ,Zn)

Se previne prin - irigare, fertilizare si tratarea cu pesticide

- alternarea culturilor

- folosirea unor sisteme de masini adecvate

- evitarea suprapasunatului, exploatarea rationala a pasunilor

- reimpaduriri

Saraturarea se previne prin lucrari de desecare, drenaj si prin irigari de spalare

Excesul de umiditate se previne prin lucrari de hidroameliorare corespunzatoare.

In tarile puternic dezvoltate economic, pentru prevenirea si combaterea poluarii, degradarii solului se extinde agricultura
biologica in locul celei chimice. In acest context, UE a emis regulamentul 91/2002 care reglementeaza obtinerea, ethichetare
si controlul produselor biologice si alimentare obtinute prin aplicarea principiilor “bio”.

In Ordinul Ministerului Sanatatii 536/1997 sunt cuprinse recomandari privind mediul de viata al populatiei:

- Indepartarea apelor uzate si reziduuri solide

- Igiena gospodariilor
- Sa nu creeze discomfort vecinilor
- Evacuarea apelor uzate dupa tratarae in instalatii publice sau private
- Colectarea deseurilor menajere
- Evacuare deseurilor solide in 1-2 zile in perioada calda (1.04-1.10) si in max 3 zile (1.10-1.04)
- Irigarea culturilor cu apa STAS
- Amplasarea rampelor de depozitare se va face pe terenuri avizate de organele de specialitate teritoriale, la distanta
de malurile raurilor, cartiere de locuinte, ferme de animale, surse de apa
- Deratizarea, dezinsectia, decontaminarea sistemica
- Imprejmuirea rampelor de depozitarea
- Neutralizarea deseurilor solide si a celor toxice numai cu avizul organelor de specialitate
- Inactivarea dejectiilor, purinului, secretiilor si excretiilor provenite de la animale bolnave din ferme, abatoare,
laboratoare sanitar veterinare
- Folosirea dejectiilor numai dupa trecerea perioadei minime de stocare necesarea in functie de tipul de fermentatie la
care au fost supuse
- Popularizarea in randul producatorilor particulari a metodelor modern de inactivare a fertilizantilor naturali si a
pericloului folosirii acestora fara tratarea corespunzatoare
- Avizarea folosirii apelor uzate numa dupa realizarea parametrilor de depoluare prevazuti in tehnologia statiilor de
epurare

IGIENA APEI
Def= element de constitutie esential si majoritar al materiei vii, care asigura desfasurarea proceselor vitale
 Roluri:

a) Genereaza: fenomene meteo, tipuri de clima, procesele biologice din sol

b) Asigura: circuitul materiei in natura, legatura dintre sol si plante, calitatea aerului atmosferi, hrana animalelor
c) Determina: strarea de sanatate a animalelor, nivelul cantitiativ si calitativ al produselor animale
d) Este surse importanta de: desfatare sufleteasca
e) In zootehnie: nutrient (apa bilogica), element important al procesului tehnologic (apa tehnologica)
f) Element de purificare a mediului
g) Sursa de energie
h) Cale de transport
Conform Constitutiei Romaniei apa este proprietate publica.

Apa in natura: 0.01% atmosfera, 0.34% calote polare, 0.3% ape continentale mai putin cele profunde, 97.3 mari si oceane.

Circuitul apei in natura:

Faza I: apa atmosferica

Faza II: apa subterana

Faza III: apa curgatoare si statatoare

Rezervele mondiale : 2.8% apa dulce (industrie 70%, agricultura 25%, alimentatie si igiena 5%)

Consumul de apa dulce/zi/locuitor: 20-70L in tarile in curs de dezvoltare, 100L SUA

OMS= necesarul biologic de apa = 5L/zi/locuitor

Rezervele de apa dulce din Romania

Se estimeaza in 2010 un consum de 46 mld m3

Obligatiile consumatorilor:

- Reducerea pierderilor
- Reciclarea apei
- Eupurarea apelor uzate la nivelul parametrilor de calitate si refolosirea lor
- Transportul si manipularea sau depozitarea corespunzatoare a reziduurilor
- Prevenirea poluarilor accidentale
- Intocmirea unor programe de folosire a apei
- Montarea de apometre
- Aplicarea de penalitati pentru incalcarea legii

Sursele de apa si calitatile lor igienice

L 458/2002  L 311/2004
In RO, pe ansamblul economiei se folosesc toate sursele de apa existente: meteorica, de suprafata si subterana.

Apa meteorica

Suporta 3 poluari: la formare, la cadere si la contactul cu solul

Caracteristici:

- Contine putini ioni minerali, gust fad, duritate slaba

- Nu indeplineste conditiile de potabilitate
- Genereaza tulburari digestive consumatorilor
- Se foloseste in zone aride (Dobrogea, zone subcarpatice)
- Se colecteaz in benturi si rezervoare subterane.

Calitatea apei meteorice este conditionata de:

- Curatenia suprafetelor de colectare, a retelelor de aductie si a bazinelor de stocare

Apa de suprafata

a) Curgatoare
b) Statatoare
c) Stagnante

Proprietatile apelor curgatoare depend de: - debit

- fenomene meteo

- natura terenului

- surse de poluare

Caracteristici: - temperature 0-25, in fct de anotimp

- turbiditatea creste direct proportional cu debitul, viteza de curgere

Apele statoare: mari, oceane, lacuri, acumulari artificiale

Calitatea depinde de calitatea sursei din care provine

Caracteristicile apei din lacuri si acumulari artificiale:

- Temp cea a suprafetei

- Turbiditatea, s.o. si microorganisme mai reduse ca in cazul apelor curgatoare

Ape stagnante: balti si mlastini

Carcateristici: - continut ridicat in plancton (s.o. microorganism, organisme)

 - procese de putrefactie si descompunere

- nu se poate consuma

Apa subterana

Se formeaza din ape metorice care strabat scoarta terestre si se acumuleaza in panza freatica

In traversarea straturilo de sol, apa subterana isi corecteaza anumitit parametrii (filtrare, ionizare, inactivarea microorg si a
subst organice )

Rezulta: ape minerale, plate, medicinale si termale.

Apa freatica :pana la 20m, deasupra primului strat impermeabil.

Caracterisitici: - volumul depinde de nivelul precipiatiilor si anotimp

- temperature depinde de temperature rocilor

- limpezi

- gust placut

- mineralizare superioara

Apa de adancime : se formeaza dupa primul strat impermeabil

Caracteristici: - compozitie constanta, debit mare si stabil

- calitate superioara

- grad de mineralizare ridicat

- continut redus sau nul de oxygen

- numar mic de germeni

- se poate folosi ca atare in alimentatie

Apa potabila

Def: apa buna de baut, indeplinste conditiile de potabilitate, iar dupa consum nu afecteaza starea de sanatate

STAS 1342/1991

Poluarea apei

Def: modificarea calitatilor naturale ale apei, fie prin adaugarea de elemente straine compozitiei normale care o fac
improprie folosirii in scopul original.
Clasificarea poluarii: - dupa origine - naturala - intermitenta

- accidental

- artificiala

- dupa dinamica realizarii - permanenta

- intermitenta

- accidental

Poluarea naturala - ape meteorice: gaze, pulberi, microorganisme, sol, dejectii, cadavre, pesticide, ingrasaminte chm

- inflorirea apei (dezvoltarea planctonului): modificare culoare, gust, miros, compozitie =>
susbstante de secretie => effect toxic => moarte

Poluarea artificiala:

1. Fizica
a) Termica - detergent
- substante sedimentabile
- consecinta deversarii apelor de racire de la centralele termoelectrice

b) Radioactiva - consecinta depozitelor naturale de roci radioactive si a radionuclizilor din activitati umane
(explozii nucleare)

2. chimica : nitrati, detergent, metale grele (Hg, Pb, Cu, Cd), reziduuri petroliere, fenoli, substante

d) poluarea cu substante chimice indicatoare ale poluarii

- eutrofizarea apei (N si P)

- oxygen dizolvat

- CBO5, CCO…

3. biologica

a) primara: microorganisme patogene => boli hidrice (salmoneloza, colibaciloza, rujet, teptospiroza, pesta porcina, variola)

Surse: ape reziduale, dejectii, secretii patologice, cadavre. Bacterii nesporulate, virusuri:2-3luni, sporualte: cativa ani.

b) secundara: dezvoltarea luxurianta a organismelor vegetale si animale

Autoepurarea apelor

Def: complexul de procese natural: fizice, chimice, biochimice si biologice prin care se inactiveaza si degradeaza poluantii
din apa, redobandirea calitatii avute anterior.
 Autoepurarea fizica

Amestec, diluatie, sedimentare, radiatii solare, temperature.

Rad solare pot actiona direct (uv-bactericid) si indirect (IR si luminoase cresc temp apei si reactii fotochimice)

Temperatura favorizeaza viteza de sedimentare si reactiile biologice.

Autoepurarea chimica

Poluarea apei cu s.o. dizolvate, prin oxidare, reducere, precipitare intre poluanti sau intre ei si subst. natural din apa.

Autoepurarea biochimica si biologica

Predomina cand poluarea este consecinta s.o. – juncand rol in salubrizarea apelor poluate.

Etapa I: predomina procele biochimice de red-ox

S.o  produsi simpli  bacterii heterotrofe  disparitia O2 dizolvat.

Etapa II: predomina precesele de sinteza organica

Etapa I  produsi finali (NH3, NO2, NO3, CO2)  bacterii autotrofe fotosintetizante si chemosintentizante  cresterea
conc de O2 dizolvat

Etapa III:

Bacterii, detritusuri, coloizi  organisme bacterivore

Etapa IV:

Plante cu clorofila  consumatori de macronevertebrate (pestii)  autepurare complete.

Metodele de apreciere a gradului de poluare si autoepurarea apei

Organoleptice, fizice, chimice, fiziologice si biologice

a) Organoleptice: gust si miros

b) Fizice: culoare, turbiditate, conductibilitate electrica, radioactivitate, temp
c) Chimice: cant si calit subst. din apa
d) Fiziologice: consumul biochimic de O2 al florei si faunei acvatice
e) Biologice: ansamblul organismelor vegetale si animale

Clasificarea apei

Categ IV: cea mai poluata

Nu corespunde consumului si nici prelucrarii pentru a constitui sursa de apa potabila.

 Categ III: mai putin poluata

Nu se preteaza pentru consum ca atare si nici pentru prelucrare in scopul constiturii sursa de apa potabila.

Categ II: grad superior de autoepurare

Nu se preteaza consumului ca atare dar poate fi folosita ca sursa de apa potabila dupa prelucrare

Categ I: apa nepoluata in care procesele de autoepurare s-au finalizat

Se foloseste in scopuri productive, dupa tratare ca apa potabila.

Curs #6
09.11.2011

IGIENA ADAPOSTIRII
Necesitate: - climitat temperat continental

- adapostirea fata de intemperii

- rase perfectionate – cu rezistenta redusa fata de factorii de mediu

- adapostirea rationala – constructii realizate pe baza unor proiecte elaborate de echipe multidisciplinare

Durata adapostirii depinde de: - specie

- categoria de varsta

- sistemul de crestere si exploatare

Avantajele adapostirii

- Protejeaza animalele de actiunea nevaforabila a factorilor de mediu externi

- Asigurarea parametrilor optimi de microclimate
- Posibilitatea microclimatului si a iluminatului
- Supravegherea usoara a animalelor
- Executarea corespunzatoare a actiunilor SV

Dezavantajele adapostirii

- Privarea animalelor de efectul benefic al factorilor de mediu naturali

- Reducerea miscarii
- Cresterea riscului difuzarii bolilor transmisibile
- Neasigurarea corespunzatoare a factorilor de microclimate => expunerea animalelor la nivele peste limitele sanitare.

Cerintele igienice in amplasarea unitatilor zootehnice

Unitatile zootehnice se amplaseaza pe baza unor studii:

a) Social economice – urmaresc amplasarea pe terenuri slab productive sau neproductive. In zone preorasenesti –
unitati de lapte, carne, oua. In zone unde exista cai de comunicatie, resurse furajere, ape potabile, energie.
b) Edilitare – urmaresc amplasarea unitatilor zootehnice in functie de planurile de sistematizarea si perspectivele
de dezvoltare al localitatilor.
 c) Sanitare – alegerea amplasamentului pentru evitarea poluarii mediului, contorilul zoonozelor si evitarea
discomfortului.
d) SV – au in vedere prevenirea contaminarii efectivelor, prevenirea difuzarii bolilor, asigurarea parametrilor de
microclimat.

Amplasamentul ales trebuie sa indeplineasca:

- Sa fie sufficient de mare

- Sa aiba o panta lina de 1-3®
- Sa aiba expunere spre S, S-E sau S-V
- Sa fie sub nivelul localitatii
- Sa nu fie inundabil
- Sa fie stabil (permeabilitate mare, capacitate de retinere a apei mica, capilaritate mica)
- Panza freatica la minim 1,5m adancime
- Sa fie salubru, liber de germeni anaerobi, elemente parazitare
- Sa nu fie stramte, neinsorite, umede, cu ceata persistenta, cu ape statatoare
- Sa fie protejat de vanturile dominanate
- Sa aiba in apropiere terenuri cu pasuni
- Sa beneficieze de surse de apa potabila si de energie electrica
- Sa nu fie traversat de retele de inalta tensiune
- Sa fie situtat la 22m de soselele nationale, 20m de soselele judetene, 18m de drumurile comunale
- Sa nu fie in apropierea surselor permanente de poluare (combinate chimice, metalurgice, energetice)
- Unitatile zootehnice nu trebuie sa fie traversate de drumuri publice, conducte de gaze, canalizare publica
- Sa se asigure zonele de protectie sanitara pentru prevenirea poluarii mediului si a localitatilor invecinate:
o 500-1000m unitati de porci
o 300-500m unitati de bovine
o 500m unitati avicole
o 50m unitati de ovine
- Sa se asigure zonele de protectie SV:
o Izolarea unitatilor zootehnice in spatiu pentru prevenirea difuzarii sau contaminarea de la/cu boli
transimisibile la minimum 200m.

Elementele care polueaza o unitate zootehnica

- Gaze nocive – 600m fata de sursa de discomfort

- Gaze odorante – discomfort, se percep pana la 1000-1500m (porci, pasari)
- Pulberi – difuzeaza microorganismele
- Microorganismele – rol in transmiterea bolilor aerogene
- Mustele – 2000m, iar pe distantele mari prin mijloace de transport, vectori, discomfort
- Rozatoarele – 1000m.

Sistematizarea unitatilor zootehnice

Unitatile zootehnice sunt formate din urmatoarele obiective:

a) Adaposturi – 80% cazarea animalelor

b) Cladiri, constructii auxiliare si accesorii: fanare, silozuri, magazii, bucatarii de furajare, laptarii, grupuri de muls,
centrale termice, statii de epurare, cladiri SV, abatoare, puncte de taiere, rampe de incarcare, cantare bascule,
ateliere mecanice
c) Cladiri administrative si sociale: pavilioane administrative (birouri), cantine, filtre sanitare.
Sistematizarea in teren a obiectivelor trebuie sa asigure:

a) Izloarea in spatiu a untatilor zootehnice

Exista 3 zone concentrice: - zona de protectie (culturi vegetale)
- zona de aparare (pasuni)
- zona interzisa (obiectivele unitatii) – este imprejmuita

b) gruparea obiectivelor pe sectoare functionale

- in fermele mixte: gruparea animalelor pe specii, in adaposturi separate

- unitati specializate: gruparea pe sectoare functionale

Gruparea adaposturilor pe sectoare functionale se poate face: linear, in rozeta sau circular.

b) Cerintele SV de igeiena si de prevenirea si stingerea incendiilor in amplsarea sectoarelor functionale

1. Cerinte SV:
- Disntante minime intre sectoare: 30-100m in functie de specie si categorie de exploatare
2. Cerinte igienice:
- Iluminat optim  dinstante de 6-10m intre adaposturi fara padocuri
 15 intre adaposturi cu padocuri
3. Cerinte de PSI: 18-20m adaposturi construite din materiale semicombustibile
c) A
d) Amplasarea drumurilor interioare:
- Trebuie sa asigure desfasurarea normal a fluxului tehnologic cu investitii cat mai mici
- Evacuarea usoara a animalelor in caz de necessitate
- Evitarea murdaririi
- Evitarea intersectiilor nedorite.

Cerinte de igiena privind materialele de constructive pentru adaposturi

1. Raporturile materialeleor de constructive cu factori microclimatici:

a. Raporturile materialelor de constructie cu temperature
Rol de tampon termic intre adapost si mediu. Se realizeaza prin termoconductibilitate (transferul de caldura
dintre adapost si mediu. Se exprima prin conductivate termica (Λ) si coeficentul de transmisie termica (k)
=> elemente de ichidere si izolare
Valoarea lui “k” creste odata cu marirea gradului de umezeala si pierderea integrigatii materialelor de
constructie si scade cu cerintele mari ale speciei fata de factorul temperature.
“k” pentru usi si ferestre = 2-5 kcal/m2/h/®C
b. Raporturile materialelor de constructie cu aerul atmospheric
Depind de porozitatea materialelor de constructive (se prefera materiale cu porozitate mare)
c. Raporturile materialelor de constructie cu apa
Higroscopicitatea materialelor de constructie = apa din porii materialelor:
- materiale umede
- igrasioase
- le scade rezistenta
- le scade durabilitatea
Combaterea higroscopicitatii: tencuire, sclivisire, acoperire cu material hidrofuge
d. Raporturile materialelor de constructie cu radiatiile
2. Raporturile materialelor de constructive cu factorii de exploatare
Comportarea materialelor de constructie fata de agentii fizici, agentii chimici (dejectii, decontaminanti, purini)
biologici (rozatoare, insecte), foc.
3. Raporturile materialelor de constructie cu sanatatea animalelor
 Sa nu fie toxice, radioactive sau sa favorizeze dezvoltarea microorganismelor.

Criterii economice: sa fie ieftine si fisponibile pe piata.

Cerintele igienice privind partile componente ala adapostului

- Se construiesc pe baza unui proiect

- Arhitectonica simpla si functionala
- Asigurarea confortului optim al animalelor
- Au forma de U, semicerc, dreptunghiulare
- Lungime variabila
- Latime: 12m (iluminare si ventilatie naturala), 18m (microclimate artificial)

Clasificarea adaposturilor.

a) Necomasate
l=18m, pret de cost mare pe loc construit, scot din circutiul agricol suprafete mari de teren, inchise, semideschise,
deschise
b) Comasate (pe orizontala sau pe verticala)
l=36m, pret de cost scazut, scot din circuitul agricol suprafete mici de teren
c) Modulare: intretinere usoara, se pot schimba tehnologiile
d) Containerizate: se pot adapta usor in funcite de teren si efectiv; sunt transportabile.

Partile component ale adapostului

1. Elemetele de inchidere
a) Fundatia:
- Se amplaseza la diferite adancimi in pamant
- Suport pentru adapost
- Protectia peretilor fata de infiltrarea apelor meteorice
- Se construiesc din beton armat, caramida, piatra
- Pot fi cuntinui (adaposturi inchise si semideschise) si dinscontinui (doar pentru stalpii de rezistenta – adaposturi
deschise)
- Intre soclu si pereti – strat isolator ignifug (carton bituminat, bitum)
- Trotuar de circulatie – ape pluviale
b) Peretii exterior
- Elemente de inchidere care delimiteaza pe verticala adaposturile
- Termoizolant (25% din pierderi)
- Sprijin pentru acoperis si tavan
- Portant pentur ferestre, usi, utilaje, instalatii
- “k” pentru pereti=1kcal/m2/h/C
- Grosimea peretilor depinde de zona climatica, materialele de constructie folosite, destinatie
- Conditii igienice: intregi, curati, varuiti; rezistenti la actiunea rozatoarelor; sa se preteze actiunilor de decontaminare
c) Tavanul
- Delimiteaza pe inaltime spatiul adapostului (h=1,8 – 3,5m)
- Solutii traditionale: podina intr-un strat (pardoseala) / podina in doua straturi (podeala, tavaneala)
- Solutii moderne: tavan din beton armat (este rece, genereaza condens), tavan din stufit
- Conditii igienice: neted, curat, uscat, sa se preteze decontaminarii
d) Acoperisul
- Hidroizolant – la adposturi cu tavan
- Hidro si termoizilant – la adaposturi fara tavan
- classic: sarpanta, astereala, invelitoare (paie, stuf, sindrila, sita, tigla, carton, tabla zincate, folie de aluminiu)
- modern: acoperis din placi de azbociment (placa de azbociment, strat termoizolant, bariera de vapori, placa de
azbociement sau plasa de rabit); acoperis din placi de aluminiu; acoperisuri compacte (gen terasa – 5 straturi);
acoperisuri cu spatii de ventilare (6 straturi – spatii de ventilare)
- streasina – 30cm nivelul peretilor
- sageac – rand de scanduri pe interiorul streasinei (evita smulgerea acoperisului)
- sheduri si luminatoare – adposturi cu inaltimea >12m
e) ferestrele
- elemente transparente amplasate pe unul sau ambii pereti longitudinali
- k=2-g kcal/m2/h/C
- toc (suport pentru cercevele)
- pervaz (preia precipitatiile – ext si condesul – int)
- cercevelele (suport pentru sticla)
- balamale (sistem de prindere)
- foraibar (sistem de inchidere/deschidere)
- parapetul – distanta dintre pardoseala si marginea interioara a ferestrei
- simple/duble (evita formarea condensului, termoizolare, evita reducerea ilumanrii prin inghet)
- dechidere prin pivotare/basculare
f) usile
- elemente de inchiedere amplasate pe pereti
- asigura circulatia oamenilor, animalelor si mijloacelor de transport
- ventilatia naturala neorganizata
- k=2-5kcal/m2/h/C
- toc
- foaie
- sistem de prindere
- sistem de inchidere/deschidere
- praguri
- dimensiuni: 1,5 – 3 x 2 – 4m
- deschidere: pivotare/glisare
- nr usilor: 25 cai de reproductie, 35 cai de munca ,vaci, scroafe cu purcei, 50 vitei, tineret bovin, 200 porci la
ingrasat, oi ,capre
g) pardoseala
- element de ichidere care delimiteaza partea inferioara a adapostului
- de sprijin pentru animale, oameni, mijloace de transport, instalatii tehnologice
- suport pentru sistemul de colectare si evacuare a purinului si dejectiilor
- termo si hidroizolant
- sa fie plane (evita oboseala animlelor si apartia plagilor de decubit)
- sa aiba o panta de 1.5 – 2.5% pentru scurgere
- sa fie netede (pentru decontaminare)
- sa fie impermeabile ( evitarea capacitatii termozilonate si aparitia fenomenelor de fermentatie)
- sa fie elastic (evitarea afectiunilor podale)
- rezistente la uzura chimica
- rezistente la atacul rozatoarelor
- zone:  zona de odihna (elastic, plana, termoizolanta)
 zona de depurarea dejectiilor
 zona de depunere, colectare si transport al dejectiilor
 zona de furajare (impermeabila, neteda, rezistenta la factori chimici)
  zona de adapare
 zona de circulatie (sa nu fie alunecoasa)
 zona de copulatie
 zona de depunere a oualelor (cuibare)
 zona de imbaiere
 zona de amplasare a utilajelor pentru ventilatie si distribuire a furajelor.

Curs #7
16.11.2011

Clasificarea pardoselilor

1. Continui (grosime 25-30cm)

Strat de uzura: pamant, elemente ceramic, beton, mat. plastice, asfalt, lemn, cauciuc
Termoizolatie
Hidroizolatie (carton bituminat)
Strat de rupere a presiunii capilare (5-10cm pietris)
Suport (pamant compactat)
2. Discontinui
Lemn
Metal (gratare, bare sau plase de sarma)
Beton armat
Mat. plastic
Porci: metal – fier/fonta, plastic
Pasari: plasa de sarma/mat. plastic
Bovine: beton armat + cauciuc/mat. plastic
Dezavantaje: odihna incomoda, solicita extremitatile membrelor

Asternutul

Este reprezentat de diferite material care se aplica pe pardoseala cu scopul de a asigura animalelor un culcus
calduros, moale, elastic si uscat.

Rol: izoleaza termic organismul de animal in raport cu pardoseala

Cerinte igienice: capacitate de izolare si absorbtie mare, elasticitate, sa nu fie toxic, sa nu irite pielea, sa nu adere la
par, lana sau piele

Cerinte economice: valoare fertilizanta ridicata, pret de cost redus, disponibil pe piata

Materiale folosite:

- reziduuri vegetale: paie de graminee, pleava de graminee, vreji de leguminoase, coceni de porumb

- reziduuri industriale: coji de seminte de floarea soarelui, coji de orez, puzderie de in si canepa, rumegus, talas
- material naturale: papura, rogoz, trestie, frunza, crengi de copac, turba, nisip

Necesarul de asternut

3-7kg/zi bovine adulte, 2-4 kg/zi vitei si tineret bovin

4-8kg/zi cabaline adulte

 1,5-2,5kg/zi porcine

0,3-0,5kg/zi ovine

0,1-0,2kg/zi pasari

Tipuri de asternut

a) Temporar:
- Vaci de lapte in stabulatie legata / stabulatie libera pe cuesta
- Tineret bovin, vitei
- Oi mame
- Porcine
- Cai de munca
b) Permanent
- Adaposturi cu stabulatie libera = bovine, cabaline, ovine
- Adaposturi de pasari

Formarea asternutului permanent

- Material folosit 10-30cm

- 0,5-1kg/m2 var nestins
- Pardoseala

Dezavantaje: - formarea de gaze: CO2, NH3, H2S

- constituie o sursa importanta de poluare cu pulberi si microorganism

- NTG/m3= sute de mii (mamifere)

- NTG/m3= zeci de milioane (pasari)

=> Reducerea prin folosirea formaldehidei 0,5-1%

pH-ul acid – superfosfat 0,5-1kg/m2 si acid fosforic 0,4kg/m2

Ventilatie in pardoseala  reduceerea emisiilor de NH3 in adaposturile pentru pasari.

Elementele de amenajarea interioara a adaposturilor

Elementele de amenajare interioara pot fi confectionate din:

- Beton armat = animale mari si porci

- Plasa de sarma = oi, capre, pasari, animale mici
- Lemn = bile, stinghii
- Material plastic = porci, oi, capre

Unitatea functionala tehnologica = cea mai mica compartimentare care asigura utilitatile necesare cresterii si exploatarii
animalelor. ~ compartiment sau adapost

Unitatea functionala sanitara-veterinara= cea mai mica compartimentare care asigura supravegherea starii de sanatate a
animalelor ~ boxe, tarcuri, standuri, custi

Instalatii si sistem care asigura functionalitatea adaposturilor

I. Sistemul de iluminare a adaposturilor

 a) Sistemul de iluminare naturala
- Foloseste radiatiile luminoase solare (sursa ieftina si fiziologica de lumina)
- Se asigura prin ferestre, luminatoare, sheduri.

Pentru lumina naturala se apreciaza: durata, intestitate si uniformitate

Durata: ziua lumina – anotimp

Intensitatea luminii depinde de:

- Intensitatea radiatiei solare

- Gradul de retinere/reflecatre a suprafetelor transparente
- Forma si marimea suprafetelor transparente

0,2 lucsi = nopti cu luna plina

100k lucsi = pranz

Radiatia luminoasa se perce pa : directa si difuza

Proiectantii au in vedere pentru asigurarea iluminatului natural in adapost doua elemente: C.I.N (coeficientul de iluminare
naturala) si I (indicele de iluminare).

iluminaereaunui punct din adapost

C.I.N.= x100
iluminarea unei suprafete orizontale∈aer liber

suprafata totala a deschiderilor transparente

I= ; normat pe specii si categorii de animale
suprafata pardoselii

Animale adulte la ingrasat: I=1/25; palmipede, pui de carne, caini: I=1/14

Vaci cu lapte, scroafe gestante, vieri, oi, capre: I=

Iluminarea naturala depinde de :

i) Orientarea adaposturilor
ii) Inaltimea parapetului ferestrelor = 1,5-1,8m
iii) Marimea si forma ferestrelor (mici si dese, dreptunghiulare cu axul lung orizontal)
iv) Calitatea materialului transparent (grosime 1,6-2,5mm: absorbtie=10%, grad de opacifiere: murdarie/gheata)
v) Culoarea suprafetelor interioare ale adaposturilor  influenteaza albedoul
vi) Amenajarile interioare (reducerea inaltimii, discontinui)
b) Sistemul de ilumant artificial
- Completeaza iluminatul natural
- Factor tehnologic  program de lumina
- Sistem exclusive in cresterea pasarilor si a iepurilor

Lumina artificala:

i) Lampi incandescente: transforma energia electrica in radiatii luminoase 41% si infrarosii 59%
ii) Lampi fluorescente: factor de eficacitate= 7,5%

La lumina artifiala se apreciaza: intesitatea (W/m2), durata (programul de iluminat), uniformitatea ( numarul si distanta
dintre becuri)

c) Sistemul de iluminare mixta

- Iluminat natural
 - + ilumiant artificial
II. Sistemele de colectarea si evacuare a purinului, a dejectiilor si a apelor uzate

Din productia zootehnica => purin, dejectii pastoase/paioase/semilichide/lichide, ape uzate

a) Sistemul de colectare si evacuare a purinului

Purin= amestec de urina+lichide din fecale+apa tehnologica+apa meteorica

Cantitatea de purin:

- 20L vaci de lapte

- 7L tineret taurin
- 4L scroafa cu purcei

Cantiatea este in stricta dependenta cu:

- Specia si categoria de animale

- Furajele
- Temperature mediului
- Cantitatea de apa folosita
- Asternut si proprietatile absorbante ale acestuia
- Cantiatea de precipitatii

Purinul se foloseste ca fertilizant diluat 1/1 => potential microbiologic ridicat; se administreaza pe pasuni dupa 21-30zile

Sistemul de colectare si evacuare a purinului este format din:

i) Rigole: santuri de 10-20cm latime, 6-12cm adancime

Se acopera cu gratare din metal, beton, scandura, descoperite
Se construiesc din beton, caramida, asphalt
Se amplaseaza parallel cu axul longitudinal al adaposturilor, la marginea standurilor si boxelor cu o panta de
scurgere de 0,5-2%
ii) Colectoarele de purin
Bazine mici, sub aleea de circulatie
iii) Bazine pentru purin
Inactivarea purinului
a) Prin stocare prelungita (min 6 luni)
b) Decontaminarea

b) Sistemul de colectare si evacuare a dejectiilor

-- Dejectii paioase (gunoi de grajd)

Sunt formate din: fecale, urina, apa de spalare+meteorica, asternut, resturi furajere

Se obtin in adaposturi inchise si semideschise pe asternut temporar sau permanent

Cantitatea de gunoi de grajd proaspat obtinut de la un animal/zi= greutatea animalului x 25

10-12t balegar/vaca

8-10t /cal

1,5t/porc
0,5t/oaie

50-60kg/pasari

Interesul din punct de vedere igienic:

- Gaze nocive si odorante

- Pulberi
- Microorganism: patogene si conditionat patogene
- Favorizeaza multiplicarea insectelor si rozatoarelor (vectori)

Colectarea: manuala/mecanica

i) Instalatii mecanice
- Cu racleti ficsi unilaterali, cu transportor orizontal sau inchilant
- Cu racleti batanti unilaterali
ii) Instalatii pneumatice
- In locul transportorului cu racleti este cate un recipient metallic de 3m3, sub nivelul pardoselii; comunica direct
cu paturile de uscare
- Balegarul este tocat cu o pompa speciala; dupa umplerea recipientului metallic, se inchide capacul si se
introduce aer sub presiune (5-8atm)

Depozitarea:

- Platform de gunoi
- Platform “Sergent”
- Platforma “Capcana”

Inconveniente igienice:

- Potential poluant in microorganism si elemente parazitare

- Inconveniente economice: calitatea fertilizanta redusa

Inactivarea dejectiilor paioase

- Faza 1: procese de dezintegrare a substantelor complexe in produsi simpli – r. exoterme

Autoincalzirea => sterilizarea biotermica a paioaselor
Fermentarea
i) Aeroba (la cald): pana la 80* => r. de oxidare
- Depozitare in strat 1,5-2m grosime
- Inactivarea germenilor patogeni
- Inactivarea oualelor si larvelor de helminti
- Inactivarea semintelor de buruieni
- Durata: 1-3luni
ii) Anaeroba (la rece): 30-35* vara 20-25* iarna=> r. de reducere
- Strat de 3-4m grosime, bine tasat
- Durata: 3-4 luni
iii) Mixta (Krantz): 55-60*
- Asezarea afanata 1m; dupa 3-4 zile se completeaza pana la 3-4m

Dejectiile paioase provenite de la animale cu boli infectocontagioase se inactiveaza prin:

 - Incinerare
- Ingropare
- Decontaminare chimica
 Dejectii pastoase

Formate din: fecale, urina, furaje concentrate, apa

Colectare manuala (pardoseli continuii), datorita gravitatiei (pardoseli discontinuii)

Evacuare: manuala/mecanica

i) Transportoare cu racleti batanti bilaterali (tip future sau lopata mecanica)

ii) Lama racloare
iii) Benzi transportoare de cauciuc

Inactivarea dejectiilor pastoase

Paturile de uscare: bazine impermeabile, canale colectoare, filtre

Partea lichida

- Dirijata in bazine impermeabile amplasate inafara paturilor de uscare: inactivare biologica

- Evacuare prin conducte, fara inactivare, in canalele de irigare direct pe camp

Partea lichida

- Proces de biosterilizare asemanator celor paioase (min 3 luni), apoi este evacuate cu mijloace auto ca fertilizant

Compostul = amestecul partii solide a dejectiilor pastoase in raport de 1/3 cu resturi vegetale uscate, tocate – amestecul se
aseaza in platform, in care prin fermatare aeroba se dezvolta temperaturi >60%

 Dejectiile semilichide si lichide

Formate din: fecale, urina, apa de dilutie; 90% apa

Potential poluant:

- Medicamente, pesticide, detergent

- Subst decontaminatoare, microorganism (index coli >2500), elemente parazitare (oua, larve, protozoare)

Colectarea: in canale colectoare sub pardoseli discontinue

Evacuare:

- Scurgere rapida: bazin de purjare, canale colectoare, fose colectoare

- Scurgere lenta: in canale colectoare cu/fara panta de scurgere si fara stavilar; prin alunecare si splarare cu apa
In canale colectoare cu panta si stavilare successive
In calale colectoare fara panta si stavilar fix

Inactivarea dejectiilor semilichide si lichide

- Decontaminare
- Pasteurizare (65-100* 30’)
- Oligoliza (ioni de Cu – effect cid)
- Sterilizarea cu microunde
- Stocarea pe termen lung (6luni)
Prelucrarea dejectiilor semilichide si lichide

Statii de epurare clasice:

- Treapta mecanica
- Treapta biologica
- Treapta chimica

Statii de epurare modern: aceleasi 3 trepte, cu statii intermdiare pentru producerea de biomasa si biogaz.

III. Sistemele de ventilatie

Definitie: procesul de inlocuire a aerului viciat din adaposturi cu un volum egal de aer curat, atmospheric

Stabilirea necesarului:

- Cantitatea de CO2 eliminata de animale

- Umiditatea (expiratie si evaporarea)
- Caldura sensibila eliminate de animale

Cubajul este dependent de volumul adaposturilo in m3 (cu/fara tavan)

volumul de ventilatie
Coeficientul de schimb (rata ventilatiei)= ; iarna=3-5, vara=8-10, toamna/primavara= 3-10
cubaj

O ventilatie corespunzatoare trebuie sa fie continua, uniforma, cu debit reglabil.

i) Ventilatia naturala
 Neorganizata: neetanseitati, porozitate; este neuniforma, insuficienta, incontrolabila
 Organizata: orizontala (guri de ventilatie), verticala (cosuri de ventilatie), mixta
- Gurile de admisie: masca, clapeta mobile, plasa de sarma
- Cosuri de evacuare: acoperis, jaluzele, plasa de sarma, clapeta basculanta

Adapoturi cu latimi mari: admisia = deschideri + obloane rabatabile; evacuarea= shed

 Reglarea ventilatiei natural

- Manuala: difera in functie de : tipul ventilatiei, specia si categoria productiva, disponibilul de caldura
- Ventialatia neorganizata: deschiderea usilor si ferestrelor
- Ventilatia organizata: actionarea clapetelor intr-un sens sau altul.

Curs #8
23.11.2011

II) Ventilatia artificiala (mecanica) : schimbul de aer cu electroventilatoare

Avantaje: - nu este influentata de diferenta de temperature (ti-te)

- eficienta sporita

- calitate superioara a microclimatului

- stare de sanatate si productie superioare

Dezavantaje: - pret de cost superior, consum de energie electrica

Microclimat = totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici ai aerului din adapost care actioneaza concomitant asupra
animalelor
Microclimat de confort = nivelul factorilor de microclimate care nu necesita eforturi de adaptare din partea animalelor

Ventilatoare:

 Cu debit reglabil (mai multe trepte)

 Cu debit nominal fix (o singura treapta)
 Centrifuge (vent. aspiranta)
 Axiale (vent. Aspirant si refulanta)

Clasificarea ventilatiei artificale

a) Aspirant
Evacuarea fortata a aerului viciat din adaposturi cu ajutorul ventilatorului, admisia libera a aerului curat
1. Transversala: vent. pe unul/ambii pereti longitudinali, admisia prin peretii longitudinali
2. Longitudinala: vent. pe un perete transfersal, admisia prin peretii longitudinali
3. Verticala: vert. pe coama acoperisului
4. Gazodinamica Ejex-Coanda
b) Refulanta
Admisia fortata a aerului curat cu ajutorul ventilatorului, evacuarea libera a aerului viciat.
1. Transfersala
2. Longitudinala
3. Verticala (de sus-in-jos sau invers)

Se foloseste in sistemul de crestere a animalelor libere de germeni patogeni specifici.

c) Cu presiune echilibrata
Atat admisia cat si evacuarea sunt fortata, cu ventilatoare.

Reglarea ventilatiei mecanice: manual, mecanic (ceasuri programate), automata (senzori de temperature), computerizata
(mai multi parametrii)

Exploatarea rationala a instalatiilor de ventilatie

- Mentinerea integritatii ventilatoarelor

- Mentinerea integritatii elementelor de inchidere a adaposturilor
- Mentinerea integritatii amenajarilor pentru ventilatie
- Curatirea mecanica periodica a amenajarilor pentru ventilatie
- Evitarea uzurii, inlocuirii neechilibrate a unor utilaje, colmatarii ventilatoarelor.

Sisteme si instalatii pentru conditionarea aerului din adapost

Conditionarea totala: - iarna, sf. Toamnei, inceputul primaverii: incalzire, uscare, ionizare, filtrare, decontaminare

- vara, sf. Primaverii, inceputul toamnei: racire, umidifiere, ionizare, filtrare, decontaminare

Incalzirea aerului:

Generala: a) central termice (cu apa calda/vapori)

b) instalatii individuale de incalzire

c) aeroterme de incalzire (fixe/mobile)

Locala: a) radiant (eleveuze electrice, radiant cu gaze)

 b) incalzire in pardoseala (retele de contudcte de apa calda, resistente electrice, saltele electrice)

Racirea:

Directa: a) trecerea aerului prin filtru de racire

b) trecerea aerului printr-o baterie de racire

c) producerea de ceata

indirecta: a) umezirea suprafetei de inchidere

b) umezirea suprafetei corporale

c) cresterea vitezei de circulatie a aerului

Umidificare

Filtrarea: a) filtre brute (nat/synt)

b)filtre de hartie (cu ulei)

c) ultrafiltre (ceramice/C)

Decontaminare: a) filtrare

b) aeroionizarea negative

c) substante biocide (acid lactic, germostop, Virkon)

d) radiatiile (UV reduc NTG 60-90%)

INSTALATII PENTRU FURAJAREA ANIMALELOR

Difera in functie de specie si de tehnologia de crestere si exploatare folosite.

Amenajari si instalatii pentru furajare cabalinelor

Administrarea furajelor  manual  iesle (fibroase) si jgheabui (suculente si concentrate)

Jgeaburile sunt confectionate din: lemn, beton, table, zidarie tencuita si scivisita)

Constructie:

- Temelie ingusta
- Perete din fata cailor oblic si retras

Amenajari si instalatii pentru furajarea taurinelor

Difera in functie de categoria de exploatare si sistemul de cazare

 - Iesle
- Jgheaburi
- Hranitori

Cerinte igienice: - incarcare usoara

- acces liber al animalelor

- sa ofere loc de amplsare pentru adapatori

- asezare confortabila a animalelor

Iesle: simple (acces la frontul de furaje pe o singura parte) sau duble (cu acces la furaje pe 2 parti)

Distriburirea furajerlor:

Manual: cos, roaba, caruta, vagoneti

Mecanic: remorci, transportoare cu snec helicoidal/cu racleti/cu banda/ cu noduri (pt. furaje combinate)

In stabulatie libera se utilizeaza gratare/rastele (acoperite/descoperite)

a) Furajarea vacilor de lapte cazate in sistem legat

 Pe stand scurt si mijlociu
- Iesle simple: plate, largi, mici, inalte
- Iesle duble: plate, inalte, tip cuneta
 Pe stand lung: iesle simple/duble

Pentru concentrate/premixuri: prot, vit, min; administrate computerizat, animalele fiind identificate pe baza
microcipurilor montate pe zgarda

b) Furajarea vacilor de lapte cazate liber

- Similar celui legat
- Acces la furaje insilozate si fibroase prin grilaje si limitatoare
c) Furajarea taurilor
d) Furajarea viteilor
- Unitati fara profilactoriu: ad libitum – supt
- Unitati cu profilactoriu (sistem de cazare in boxe individuale sau la sol in care alaptarea se face:
o La biberon cu valve sau fara valve
o La galeata cu biberon sau fara biberon

In cresa, in functie de sortiment, furajarea se face din galeata/iesle/jgheaburi.

e) Furajarea tineretului taurin la ingrasat

2 etape = 4 faze in sistemul intesiv
In sistemul semiintesiv, similar vacilor de lapte
f) Furajarea bovinelor la ingrasat
Similar celor legate

Amenajari si instalatii de furajare pentru oi si capre

Sectorul gospodaresc al populatiei:

Distributie (manuala): caruta, vagoenti, monosia

Administrare: jgheaburi
Secotorul semiintesiv si intesiv:

- Mecanizat: remorci tehnologice, transportor helicoidal

- Mixt: mecanizat, pe lungime, manual pe adancime

Administrarea furajelor….

….

….

Amenajari si instalatii pentru furajarea porcinelor

Nutreturi uscate ad libitum manual

Nutreturi umede mecanic

Nutreturi lichide restrictionat computerizat

a) Sistemul de furajare uscata

1) Buncare mari exterioare (silozuri) 5-10 tone
2) Buncare mici exterioare si interioare
3) Transportoare cu noduri/ spiromatice
 Transportoarele cu noduri:
- Grup de actionare
- Roti de ghidaj
- Conducta de transport, lant cu noduri
- Tuburi rigide sau telescopice de legatura
- Dozatoare si senzori
 Transportoare spiromatice:
- Grup de actionare
- Conducta de transport
- Spire

Pot fi actionate manual, mecanic sau automat

4) Hranitori: pentru o singura categorie de porci sau universal, uni sau multicompartimentate

Pentru o singura categorie - compartimentate : de usa, cumontare pe latura boxei, circulare (deasupra
jgheaburilor au montate adapatori cu tija tubulara)

- unice: de colt (au incorporate tija tubulara)

Universale cu jgheab circular si vibrator (6 locuri) pentru 2 boxe

5) Medicatoare ( amestecul de medicamente farmaceutice, se monteaza inainte de primul hranitor)

b) Sistemul de furajare umeda
De regula la tineret la ingrasat, de la intarcare pana la livrare.
Avantaje: creste consumul de furage (umiditatea acestuia), favorizeaza exprimarea comportamentului natural de
ramat
c) Sistemul de furajare lichida
- Bucatarie furajera
- Statie de pompare
- Conducte de transport
- Jgheaburi
 - Tanc de mixare
- Tanc de apa folosita
- Buncare de furaje combinate
- Conveyer de furaje combinate
- Tanc de apa proaspata
- Pompa de furaj lichid
- Compressor
- Conducte
- Computer
d) Furajarea individuala computerizata a scroafelor cazate in grup
-zgarzi sau crotalii cu microemitator sau impantarea microemitatoarelor sub piele

Amenajari si instalatii pentru furajarea pasarilor

Gospodaresc la sol

Semiintensiv la sol

Intensiv baterii de custi

Alternative baterii fara custi

Se practica furajarea la discretie, restrictionata, duala (pe sexe), secventiala, alternative

a) Sisteme de …..
ii) transportul spiromatic
iii) transportor cu noduri

2. Hranitorile: pentru o singura categorie de pasari, hranitori universale = pentru mai multe categorii

Cerinte igienice:

- Acces facil
- Furaj proaspat si sufficient (evitarea leziunilor pieptului)
- Sa fie confectioante din material rezistente, inoxidabile
- Demontabile/ rabatabile
- Sa poata fi reglata cantitatea de furaj oferita
- Sa se decontamineze usor
i) Hranitori pentru o singura category de varsta:
- Pentru demaraj: hranitori specific; utlizarea tavitelor din material plastic/metallic, cofraje din carton
- Pentru tineret: hranitori tronconice, jgheab circular
- Pentru adulte: hranitori universal, pretabile si furajarii duale
b) Sistemul de furajare a gainilor crescute si exploatate in baterii de custi
In exterior: amenajari si instalatii ca la porcine
In interior: hranire din jgheaburi amplasate in exteriorul custii, aprovizionate cu transportor cu zale sau cu buncare
mici
Accesul la furaj se face pe sub sina de reglaj (pana la 40 zile).
Dupa aceasta varsta sina se va pozitiona in parte inferioara: acces la furaj pe deasupra.
c) Sistemul de furajare a gainilor crescute si exploatate in sistem alternative
Cazare in baterii verticale fara custi, adapost cu/fara padoc.
Transportor cu zale, cu noduri sau spiromatic.
 Amenajari si instalatii pentru furajarea curcilor

Curcile cresc si se exploateaza la sol, pe asternut permanent / in baterii (mai rar).

Sisteme de furajare sunt similiare gainilor, cu exceptia hranitorilor.

Hranitori din otel galvanizat (<7kg) sau din plastic rezistent (>7kg)

Sisteme de furajare a palmipedelor

a) Rate: manual – jgheaburi sau mecani – ca la gaini

b) Gaste: demararea bobocilor: la fel ca la pui; apoi se folosesc hranitori tip palmipede pentru concentrate

Sisteme de furajare a strutilor

Sisteme de furajarea a animalelor de blana

a) Carnivore: pasta – manual : boluri pe pardoseala in tavite (tineret), pe plafonul custii (adulte)
b) Granivore (chinchilla): pe parodeala sau in jgheaburi
c) Iepuri: iesle – gratar (fibroase), jgheaburi (suculente), hranitori semiautomate
Sisteme de furajare pentru caini
Hrana: lichida/pasta/resturi menajere/clasica/conserva/granule
Hranitori individuale (simple/duble): plastic, inox, ceramic
Hranitori semiautoamate: pentru weekend.
Sisteme de furajare pentru pisici
Hranitori individuale: plastic/ inox/ ceramic
Hranitori automate
Sisteme de furajare pentru pesti
Fainuri/granule/boabe de cereale ( gozuri)
Se administreaza in puncte fixe, mai aproape/departe de peretii bazinului.
Amenajari pentru furajare albinelor
Nectar floral/nectar extrafloral/polen – cules
Hranire artificiala: - stimulativ
- completeaza rezervele de hrana iarna
- prevenirea sau combaterea unor boli/carente
Hrana poate fi administrata pe faguri sau in hranitori speciale pentru stupi.
Miere, polen, pasture, sirop de zahar, zahar tos, serbet, turte de miere, drojdie de bere inactive, latpte praf
Sisteme de furajare pentru viermii de matase
Larve – Frunze de dud

Amenajari si instalatii de adapare a animalelor

Adapatorile au rol esential in asigurarea necesarului de apa.

Distribuirea apei in adaposturi:

 Solutile contructive vechi: bazinele cu ruperea a presiunii (300-1000L)

 Soltuii modern: unitatea de record

Cerintele igienice:

- Asigurarea apei proaspete, nepoaluate si la discrete

- Acces facil
 - Evitarea risipei
- Reglarea usoara a debitului si inaltimii
- Sa fie confectioante din materiale rezistente si usor igienizabile

Adapatori pentru bovine cazate in sistem legat

a) Adapatori cu supapa si cupa : cu clapeta vertica/orizontala, cu tub

Se pot amplasa: pe iesle, pe perete, pe stalp
b) Cu nivel constant: individuale, pentru 2 adapatori, pentru un rand de adapatori

Adapatori pentru bovine cazate liber

Sunt prevazute cu sistem antinghet, daca nu sunt termoizolate.

Pentru pasune: adapatori racordate la o pompa cu membrana; adapatori cu nivel ct. sau tip cupa racordate la cisterne

Adapatori pentru ovine si caprine

Pentru stabulatie: adapatori tip cupa cu supapa/cu nivel; sau jgheaburi cu nivel

Pentru pasune: adapatori cu supapa/ cu nivel

Adapatori pentru suine

1) Cu supapa: tip cupa cu scafa/ cu tija tubulara

2) Tip cupa si picurator
3) Adaptor si jgheaburi cu nivel ct.

Adaptor pentru pasari

1) Adapatori vacuumatice
2) Adaptor cu nivel: liniare sau semicirculare; mai putin folosite din cauza modificarii calitatii apei
3) Adaptor tronconice cu supapa si jgheab circular: unifazaiale/universale/tip cupa, cu supapa si clapeta.
4) Adapatori cu picurator: fara recuperator, cu recuperator (L, U), amplasat in partea superioara a conductei

Adapatori pentru iepuri…

Adapatori pentru animale de blana…

Adapatori pentru caini si pisici…

Adapatori pentru albine

Curs #9
30.11.2011

Sisteme de legare

Mijloace de legare: - trebuie sa permita animalelor miscarile necesare

- cand se ridica

- cand adopta decubitul

- sa le protejeze de lovituri, muscaturi

- sa nu permita animalelor intrarea cu picioarele in iesle sau in rigolele de colectare a dejectiilor,

purin
 - sa nu produca contuzii

- sa fie usoare si rezistente

- sa nu fie generatoare de zgomote

- sa se aplice si sa se scoate usor

- sa se decontamieze usor

Sisteme de legare: - lungi: - capestre

- gatare

- lanturi

- scurt: - vertical (Grabner)

- orizontal

La cai: la capastru cu 2 lanturi, fara contragreutate/cu 2 lanturi si contragreutate

La bovine:

- Pe stand lung: cu gatar, pana acestuia se prinde de marginea jgheabului

- Pe stand mijlociu: idem, accesul la jgheab este limitate de gratare actionate de la capatul randului de standuri
- Pe stand scurt: sisteme de legare vertical sau orizontal

La capre: gatare

La scroafe: gatarul din curea (exploatate pe stand)

MICROCLIMATUL ADAPOSTURILOR
= totalitatea insusirilor fizici, chimici si biologici ai aerului care actioneaza concomitent asupra animalelor

Microclimatul: - factori climatici (temp, humid, precipitatii, vant, rad. solare, aeroioni)

- factori fiziologici (caldura sensibila, gaze, vapori)

- factori tehnologici (instalatii de furajare si adapare, iluminat, incalzire, ventilatie)

Factori de microclimate

a) Factori fizici
1. Temperatura aerului
Determina nivelul altori factori: umiditate, curenti de aer, gaze, pulberi, microorg.
Nivelul temperaturii din adapostui este consecinta raportului dintre marimea surselor si pierderilor de caldura
din acestea.

Sursele de caldura din adaposturi:

a) Caldura sensibila (nivelul furajarii, greutate corporala, suprafata pielii, calitatea invelisului pilos)
b) Caldura solara
c) Caldura artificiala – instalatii de incalzire  suplimentarea caldurii sensibile

Pierderile de caldura din adaposturi:

 a) Transmisie termica (depinde de K al fiecarui element de inchidere)
b) Prin ventilatie
c) Evaporare tehnologica (dejectii, furaje, adapatori, suprafete umede)  tehnologia de crestere si exploatare
2. Umiditatea aerului
Sursele de umiditate: vaporii aerului atmospheric, vaporii rezultati din evaporarea fiziologica si tehnologica
- respiratie
- perspiratie  evaporare fiziologica  numarul si categoria de animale cazate
- transpiratie
Evaporarea tehnologica : 10-38% in sectorul gospodaresc / 30-50% in sistem intensiv
3. Miscarea aerului in adaposturi
Presiune mare  presiune mica
Adaposturi neincalzite artificial  miscarea aerului (pe vertiacala sau pe orizontala)
Adaposturi incalzite artificial doar cu sursa central (de la admisie la evacuare)
Adaposturi incalzite mixt, de la admisie la evacuare/ de sus in jos/ de la sursele locale spre tavan
4. Presiunea aerului din adaposturi
Adaposturile cu ventilatie naturala, presiunea int = presiunea ext.
Ventilatie artificala aspirant pres. Int < pres. Ext
Ventilatia artificiala refulanta pres. Int > pres. Ext
5. Radiatiile din adaposturi
a) Rad. IR: naturale si artificale (surse locale de incalzire)
b) Rad. Lumnoase : natural si artificale (lampi incandescende/fluorescente)
6. Starea electrica a mediului din adaposturi
- campul EM (retele de inalta tensiune, statii de transformare curent)
- curenti de scurgere (retele electrice neizolate)
Aeroionii (natural/artificiali)
7. Zgomote din adaposturi
Surse: endogene si exogene.
Norma igienca: 50-60dB sector gospodaresc, 80-90dB in sistem intesiv

b) Facotori chimici ai microclimatului

Gaze cu actiune favorizanta/nociva/odoranta/ indiferenta

Provin din: - procesele metaboloce ale animalelor

- fenomene de descompunere a dejectiilor si altor materii organice

- actiunile de decontaminare, dezinsectie, deratizare

1. Azotul – atmospheric

N. int = N. ext

2. Oxigenul – scade in adaposturi prin procese respiratorii si descompunerea aeroba a subst. org.

Consumul de oxigen din adaposturi este influentata de: - densiatea animalelor

Limita igienica = 18%

3. Ozonul – origine naturala si artificala

4. Dioxidul de carbon – eliminate de animale

Depinde de: - temp. scazute

 - umiditati relative

- curenti mari de aer

- categ. de animale

- specia

- nr. de animale

Limita igienica difera in functie de specii

Acidoza gazoasa, reducerea proceselor oxidative, tulburarea metabilismului.

5. amoniacul = gaz incolor, miros incolor, mai usor decat aerului, solubil in apa

Sursa = urina (uree)

Formarea in adapost este favorizata de:

- Stagnarea dejectiilor
- Evacuarea defectuoasa a purinului
- Exploatarea necorespunzatoare a canaleleor colectoare
- Densitatea mare /m2
- Ventilatie insuficienta

Norma igienica: 26 ppm (maj speciilor), 15 ppm caini, 4ppm struti

Actiune: - lacrimari intense

- conjunctivite

- cheratite

- traheo-bronsite

- bronhopneumonii

La pasari:

- micoplasmoze, bursita infectioasa, laringotraheita, cannibalism, coccidioza.

- intarzie instalarea maturitatii sexuale

- se reduce indicele de conversie al furajelor

6. H2S = gaz incolor, mai greu decat aerul, solubil in apa

Norma igienica = 20ppm

La purcei: sensibilitate la lumina, anorexie, vomismente, semne nervoase

La vitei: hemoragii, edem pulmonary, edem cerebral

La pui: fotofobie, anorexie, somnolenta

7. Gaze odorante : prin descompunerea subst. organice in conditii de anaerobioza

Gaz metan, scatol, indol, mercaptan, amine, aldehide…

8. Monoxid de carbon: incolor, inodor, insipid, mai usor decat aerul

COpulmoncirculatie sanguina + Hb  carboxiHb => blocheaza Hb, diminueaza transportul de O2, hipoxie, anoxie

Norma igienica = 30ppm

c) Factori bilogici ai microclimatului

Sunt reprezentati de pulberi si microorganism

1. Pulberile din aerul adaposturilor

In adapost, pulberile provin din sursa exogena (aerul atmospheric, patrunzand odata cu aerul prin ventilatie) si din sursa
endogena (furaje, asternut, corpul animalelor).

Pulberile din adapost au compozitie predomianant organica.

Pulberile din sursele exogene au importanta in cazul poluarilor industrial, cand pot avea efecte toxice.

Cantitatea de pulberi din adaposturi depinde de :

- Specia si categoria de animale

- Marimea efectivului
- Felul furajelor utilizate, tehnologia de crestere

Cantitati mari de pulberi se intalnesc in adaposturi:

- Cu densitate ridicata
- Unde exista asternut permanent
- Alimentatia cu furaje de volum
- Alimente cu furaje combinate sub forma de fainuri
- temperaturi crescute
- UR <75%

Cantitati mici de pulberi se intalnesc in adaposturi cu sisteme de exploatare in baterii de custi, unde furajarea se face cu
nutreturi combinate granulate.

2. Microorganismele din adapost

Aeromicroflora adaposturilor – totalitatea germenilor care se gasesc in aer.
Provenienta este fie edogena sau exogena.
Germenii eliminate sunt pusi in circulatie prin: tuse, stratnut, descuamare, secretii si excretii.
NTG variaza cu:
- Specia si categoria de animale cazate
- Tehnologia de crestere
- Nivelul celorlalalti factori de microclimat.
In sist. Intensiv se foloseste notiunea de “microbism de grajd”
Acesta se caracterizeaza prin:
- Concentratia mare de germeni pe suprafetele din adapost si aerul din adapost
- Ponderea mare a germenilor saprofiti si conditionat patogeni
- Variabilitate ridicata a microorganismelor intre animale si animale si mediu
- Producerea de infectii associate
 Nivelul factorilor de microclimate

Def= nivelele optime ale factorilor de microclimate au fost determinate pe baza unor cercetari pentru fiecare specie si
categorie de animale in parte si oficializate ca norme igienice de baza.

Respectarea nivelului optim al factorilor de microclimate este obligatorie, aceasta fiind determinant pentru realizarea unor
productii zootehnice superioare si salubre.

Nivelul factorilor fizici ai microclimatului

Pentru temperature exista nivele optime pe specii:

- Bovine 10-20
- Cabaline 8-15
- Ovine 8-15
- Suine 15-32
- Iepuri 18-23
- Pasari 13-36

Pentru tineret in perioada de demaraj sunt reprezentate de limitele maxime de mai sus.

Coborarea temperaturii sub nivelul minim sau depasirea celul maxim supune organismul la eforturi de adaptare.

Umiditatea relative a fost normata pe nivele mimine si maxime pe specii:

- Bovine 60-75%
- Cabaline 60-75
- Suine 55-75
- Ovine 60-75
- Pasari 50-70
- Iepuri 50-70

Iluminarea este normata la nivele minime

- Vaci de lapte, ovine, scroafe gestante 1/20

- Palmipede 1/14
- Animale la ingrasat 1/25
- Tineret de reproductie: bovine 1/16, suine 1/18
- Iepe cu manji 1/18

Zgomotele au fost normate la nivele maxime

Nivelul factorilor biologici ai microclimatului

Aprecierea globala a microclimatului

Se face cu ajutorul cheii Petcov. Pentur fiecare factor apreciat se acorda un punctaj.

Punctual maxim se acorda pentur nivelele optime al factorilor de microclimate.

Abaterile se penalizeaza cu scaderea punctajului.

- Bun 90-100p
- Mediu 70-90p
- Necorespunzator <70p
In medicina umana, calitatea microclimatului se completeaza cu indicele de prospetime a mediului ambient.

Acest indice completeaza notiunea de “curatenie a aerului”, cand se utlizeaza sisteme de conditionare a acestuia, respectiv
ventilatie mecanica, incalzire, racire….

IGIENA ALIMENTATIEI
Nutritia = stiinta care studiaza ansamblul schimburilor care au loc intre animal si mediu.

Nutrientul = o substanta care poate fi asimilata de animale, poate exista ca atare in natura, poate rezulta in urma proceselor
digestive.

Alimentatia = stiinta care studiaza…

Alimentatia rationala

Ratia

Baza furajera

Cerintele igienice generale ale alimentatiei generale

1. Continuitate in aportul de principii nutritive.

Digestia fizilogica: evitarea tulburarilor digestive cresterea eficientei furajelor.

Aportul discontinuu => scaderea sau sistarea productiei, scaderea de lipide, vitamin liposolubile din rezervele
organismului, aparitia stresului alimentar => scade rezistenta generala a organismului.

2. Compozitia ratiei

Mentinerea constantei compozitiei asigura capacitatea optima de transformare a nutrientilor ingerati prin adaptarea
florei si faunei prestomacelor.

Schimbarea brusca determina:

 - Dezvoltarea insuficienta a florei si faunei
- Neasigurarea pH
- Neasigurarea motricitatii
- Neasigurarea conditiilor de salivatie
3. Calitatea nutreturilor

Importanta: mentinerea sanatatii animalelor si a protectiei consumatorului

Nu se administreaza: furaje mucegaite, infestate, infectate, care contin plante sau substante toxice

Actiuni profilactice pentru evitarea:

- Reticulitelor traumatice – ex. Clinice lunare, magneti la mori, magneti remanenti in prestomace
- Bezoarelor cu sfoara de mat. plastic: sfoara de canepa
- Micozelor si micotoxicozelor : decontaminare furaje, respectare masuri de profilaxie generala, utilizarea de
bentonita sau aluminosilicati
- Boli de carenta : perioada de recoltare a culturilor, conservarea furajelor, mementul administrarii furajelor,
respectarea
- Intoxicatii cronice sau acute, a bolilor transmisibile.
4. Asigurarea frontului de furajare optim

Front de furajare = loc de acces pentru ingestia de furaj din iesle

Curs #10
07.12.2011

5. Elaborarea ratiilor

- furaje ca sortimente evitarea carentelor nutritionale

- furaje salubre mentinerea apetitului

6. Modalitatea de elaborare a ratiilor

- dupa program strict

- in functie de tehnologia de crestere si exploatare:

Ierbivore: 2-3 tainuri omnivore: tineret dupa criza de intarcare ad libitum

Celelalte categorii 2-3 tainuri

Pasari: la discretie

Administrarea furajelor indifferent de nr. de tainuri trebuie sa asigure: conditii favorabile unei digestii fiziologice, eficienta
conversiei furajelor.

7. Volumul ratiilor

Difera cu: - specia

- categoria de animale

- volumul tubului digestiv

 - tipul de digestive

Volumul optim al ratiei asigura: - valorificarea totala a furajelor

- evitarea tulburarilor gastro-intestinale

- evitarea tulburarilor de reproductie

8. Ordinea administrarilor furajelor

Nutreturile se administreaza in ordinea inversa a preferintelor animalelor.

Nutreturile preferate la animalele de munca se administreaza dupa cele de volum, iar la vacile de lapte in timpul mulsului.

9. Modul de utilizare a nutreturilor

Furajele pot fi folosite: - ca atere (fibroase, grosiere)

- tocate (furaje de volum)

- macinare (concentrate)

- granulate

- peletate

- brizurate

F. concentrate : uscate/umede (terci)/lichide

Folosirea retelor furajere numai la specii pentru care au fost preparate.

! La ovine  retete porci => intoxicatie cu CuSO4

! La curci si porci  retete pentru pasari => intoxicatie cu salynomicin

10. Monitorizarea eficientei alimentatiei si a consumului de furaje

- consumul zilnic de furaje

- starea de sanatate a efectivului

- calitatea furajului

- productia zilnica de lapte, oua

- sporul de crestere in greutate

Situatii de incalcare a normelor de igiena

- aport scazut de proteine, vitamin, microelemente

- poluare furajelor cu: - metale grele

- pesticide

- nitriti, nitrati

- pulberi
 - microorganism

- administrarea furajelor: - la temperaturi prea scazute sau ridicate

- furaje insufficient omogenizate

- furaje inadecvate specie

IGIENA PASUNATULUI SI A PASUNILOR

Def= modul de furajare a nimalelor prin autoservire, in conditiile oferite de mediul exterior, cu plante de pe pasuni naturale
sau cultivate

Avantaje igienice:

- Asigurarea ca atare a unui furaj de calitate superioara

- Fortificarea organismului animal
- Cresterea rezistentei nespecifice
- Dezvoltarea si consolidarea sistemului locomotor
- Consolidarea si dezvoltarea capacitatii respiratorii si cardiac
- Stimularea SNC si neurovegetativ
- Stimularea sintezei vit. D
- Prevenirea si combaterea unor boli carentiale, parazitare si obstetricale

Avantaje economice:

- Indirecte: mentinerea si imbunatatirea starii de sanate a animalelor

- Directe: pret de cost scazut/unitatea de produs, prin scaderea cheltuielilor de furajare, recoltare, transport, depozitare
si administrare a furajelor, de cevacuare a dejectiilor, de conditionare a aerului

Dezavantajele igienice:

- Cand se pasuneaza pe canicula – insolatia si socul termic

- In cazul consumui de plante care contin substante fotosensibilizante si expuneri la temp. ridicate – fotodermatoze
- Cand se pasuneaza pe temp. scazute + precipitatii si vant – boli a frigole si boli de purtator
- Cand se revine mai devreme de 21 de zile pe aceeasi parcela sau cand pasunatul se prelungeste mai mult de 4-6 zile
pe o parcela – geofagie, boli telurice si parazitare
- Pasunatul pe roua si briuna – tulburari digestive: colici, pareza prestomacelor, indigestii gazoase
- Intoxicatii cu plante toxice – cand nu sunt distruse inainte de pasunatul animalelor/ cand nu se asigura supliment
alimentar in cazul pasunilor cu productii mici
- Intoxicatii cu plante furajere – cand pasunatul se face pe variatii mari de temperature si precipitatii/ pasuni cu
vegetatie luxurianta = favorizeaza sinteza HCN si a diferitilor glicolizi.

Dezavantajele economice

Directe: genereaza boli => productii necorespunzatoare

Dezavantaje indirecte: obtinerea unor productii animaliere necorespunzatoare din cauza:

- Deficientelor in organizarea pasunatului

- Pasunat de durata pe o parcela, necorelat cu productia pasunii
- Pasuni de calitate slaba
 - Situate la distante mari de ferme
- Fara surse suficiente de apa sau cu surse de apa inferioare calitativ
- Surse de apa la distante mari de pasuni

Pregatirea animalelor pentru pasunat presupune:

- Acomodarea treptata a animalelor la conditiile mediului inconjurator (prin scoaterea in padoc sau plimbari in incinta
fermei sau in vecinatatea acesteia)
- Trecerea lenta de la furajarea de stabulatie la cea cu masa verde prin cresterea treptata a furajelor suculente,
amestecul furajelor verzi cu grosiere
- Actiuni S-V (depistarea unor boli transmisibile, actiuni imunoprofilactice, tratamente generale antiparazitare,
curatirea ongloanelor si copitelor, examen clinic intainte de scoaterea la pasune).
- Nu vom scoate pe pasune animalele retive, cu boli clinice (TBC, LEB, pTBC); cele care nu suporta deplasarea
- Actiuni zootehnice: individualizarea, cantarirea si calasarea, castrarea masculilor, lotizarea pe specii, categorii de
exploatare si de stare fiziologica

Pregatirea si organizarea pasunilor

Pasuni naturale (3 mil ha) din Romania – 62% sunt degradate si anume:

- 31% eroziune
- 10% umiditate excesiva
- 3% aciditate si saraturare 1.86 milioane de Ha
- 10% impadurire
- 8% stancaris, grohotis

Lucrarile ameliorative sunt necasare pentru:

- Atragerea de noi suprafete in circuitul economic

- Imbunatatirea celor degratate
- Mentinirea capacitatii productive
a) Lucrari ameliorative pentru atragerea in circuitul economic de noi suprafete
- Combaterea eroziunii, umiditatii excesive, aciditatii, saraturarii, impaduririi
- Degajarea de grohotis, stancaris
- Aplicarea de amendamente, ingrasaminte chimice si natural
- Tarlalizarea
- Amenajarea surselor de apa si a drumuilor
- Cultivarea plantelor perene valoroase
b) Lucrari ameliorative curente
Se executa: intainte de pasunat, in timpul pasunatului, dupa pasunat
- Intainte de pasunat se executa:
o Curatirea pasunilor de arbusti
o Nivelarea terenurilor
o Drenarea locurilor cu exces de umiditate
o Imprejmuirea baltilor
 o Aplicarea ingrasamintelor
o Distrugerea buruienilor, a plantelor toxice
o Decontaminarea surselor de apa
o Amenajarea taberelor de vara
- In timpul si dupa pasunat
o Indepartarea plantelor necomestibile
o Imprastierea uniforma a dejectiilor si musuroaielor in timpul pasunatului dupa folosirea unei parcele
o Fertilizare
o Insamantare
o Fertilizare dupa pasunat
o Aplicare de amendamente

Examinarea periodica a solului si plantelor de pe pasune.

Tehnica pasunatului

Pasunatul incepe cand terenul este zvantat si plantele au o inaltime de 15cm pt oi si 20cm pt bovine.

La inceputul pasunatul dureaza 1-2h/zi, ajungand in 10zile la 8-10h/zi.

- Nu se pasuneaza pe roua, bruma, imediat dupa ploaie

- Nu se pasuneaza pe pasuni cu vegetatie luxurianta
- Revenirea pe pasune dupa 21 zile
- Timp de pasunat pe o parcele 4-6zile
- Nu pe biotope si cu plante exotice

Pasunatul se desfasoara iun 2 reprize cu pauza la amiaza pentru odihna, adapare, muls si evitarea caniculei.

In zilele foarte calduroase, pasunatul se face dis-de-dimineata, seara tarzu sau noaptea.

Pasunatul de noapte – pericol de infestare, larvele infestante ridicandu-se spre varful plantelor.

Pentru un randament cat mai mare este necesara portionarea pasunii in tarlale delimitate cu garduri mobile sau electrice:

- Pasunat portionat in front pentru o zi

- Pasunat in brazda

Concentratele ca supliment se administreaza la aceeasi ora

Sarea si brichetele cu microelemente la discretie

Adaparea de min. 3x/zi

Fibroase se dau dimineata, inainte de scoaterea pe pasune

Accesul la tarlale sau la sursele de apa sa se faca direct.

Pentru un pasunat rational – pasunile trebuie sa produca 10t masa verde/ha.

Pentru mentinerea raportului legumino – graminacee se efectueaza obligatoriu cel putin o coasa la 2 ani.

Repartizarea pasunilor: categorii de exploatare, starea fiziologica

- Vaci de lapte, oi cu miei, tineret de statura mica – pasuni valoroase si mai apropiate
 - Oi, tineret bovin>12 luni – pasuni mai slabe, mai departate

Intreruprea pasunatului cu 3-4 sapt inainte de aparitia inghetului, pt ca plantele sa aiba timp sa se regenereze.

IGIENA ANIMALELOR PE TIMPUL TRANSPORTULUI

IGIENA CORPORALA

Def= complex de masuri necesare asigurarii curateniei si functionalitatii normale a: pielii, fanere si productii cornoase

Igiena corporala a animalelor este influentata negativ:

- Calitatea si modul de constructie a pardoselii

- Calitatea si cantitatea asternutului
- Intretinerea sistemelor de colectare si evacuare a dejectiilor
- Densitatea mare a animalelor

Igiena corporala: pansaj, tundere, imbaiere, intretinerea ongloanelor si copitelor

Pansaj = busumare + tesalare + periere + stergere (pt animale cu par scurt)

Se executa zilnic la cabaline de sport si munca, vaci de lapte si tauri

- In scopul indepartarii murdariei, celulelor descuamate, oualelor de helminti, unor microorganism din jurul orificiilor
naturale, de pe piele si par

Busumatul = indepartarea murariei superficiale si a excesului de umiditate ( cu somoiog de paie sau tesaturi cu fibre groase).
Se executa la animale dupa munca/efort.

Tesalatul = consta in indepartarea murdariei de pe regiunile bogate in musculature, cu ajutorul tesalelor.

Periatul = se executa pe tot corpul, cu ajutorul periilor (manula sau mecanic)

Stergerea = se face in scopul indepartarii murdariei si secretiilor din jurul orificiilor naturale si a prafului de pe corp.

La cabaline se practica pieptanatul coamei, motului si cozii.

La vacile de lapte pansajul este interzis in timpul mulsului.

La porcii de reproductie se realizeaza pansajul inainte de trecerea scroafelor gestante in maternitate.

*mijloc ecologic = aspiratoare cu apa

La caini si pisici se practica: periajul, pieptanatul si stergerea cu tot felul de instrumente.

Tunderea= scurtarea manuala/mecanica a lungimii parului/lanii cu rol in termoreglare/igienic/economic/estetic.

Tunderea generala

- Ovine
- Iepuri economic, esthetic, terapeutic
- Unele rase de caini
- Se practica in zile calduroase, fara vant si precipitatii.
Oile adulte si tineretul nascut in anul precedent se tund in martie – aprilie in zonele de deal si munte in mai-iunie.
La tineretul ovin mascul la ingrasat tunsul s.n. mituit si se executa toamna, inainte de taiere.
 Pentru effective mari de oi se face mulsul in centre de muls (med. Vet, medicam)
Nu se tund: animale prea tinere/batrane, cu boli cronice.

Iepurii se tund cand firele >6cm.

Cainii se tund in timpul verii.
Caprele – pt mohair.

Tunderea locala
Cabaline – se scurteaza motul (esthetic, igienic), coama la un lat de palma si vf. Cozii
NU se tunde parul de chisita => aparitia higromei.
Vaci – la nivelul ugerelor, pentru igiena mulsului.
Ovine – codinitul (regiunea anogenitala si in jurul ugerului, inainte de fatare).

Imbairea animalelor = actiunea de igienizare a corpului animalelor cu ajutorul apei, in scop igienic si economic.

Se realizeaza in : bai (fixe/mobile), ape de suprafata, aspersare (aplicare sub forma de picaturi), dusare (aplicare sub forma
de jet)

Dupa extindere, poate fi generala sau locala.

Imbaieraea genarala

Se practica la bovine, cabaline, suine, oi, caini in scopul:

- Asigurarea curateniei pielii

- Inviorarea organismului
- Inlaturarea oboselii musculare
- Cresterea indicelui de conversie a furajului.
Bovine si cabaline:
- Ape de suprafata, 20*C, 20-30min
- Cu plimbare dupa, pana la uscare, pe teren inierbat.
- Vaci gestante inainte de trecere in maternitate, in statii special amenajate cu posibilitatea deparazitarii
Porcine:
- Gospodaresc, ca la bovine
- In sistem intensiv, tot in statii speciale cu posibilate de dezinfectie si deparazitare
- Vara, scroafele si scrofitele sunt imbaiate prin aspersare, pentru a creste nr de animale montate si % de fectunditate
- Dusarea se poate face si la matca si la porcii grasi (consum mai mare de apa)
Ovine:
- Bai fixe/ mobile, in scop preventiv si curative
- Dupa tuns: de 2x, la interval de 2 saptamani
- NU inot in baie, ci trecerea la pas.
Caini
- Vara
- Tot timpul – in apartament/locuinte
Imbaierea locala
In scop igienic – se face la nivelul glandei mamare inainde de muls, vaci, bivolite, oi capre, iepe
In scop therapeutic – aplicarea diferitelor subst. medicam.

Intretinerea copitelor.
Curs #11
14.12.2011

MASURI DE IGIENA GENERALA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE

LA ANIMALE

Vizeza: - prevenirea introducerii agentilor etiologici transmisibile in unitati indemne

- evitarea difuzarii acestor agenti din unitatile contaminate

Cheltuielile pentru controlul bolilor la animalelor reprezinta 34% din valoarea productiei marfa in tarile in curs de
dezvoltare si 17% in cele avansate.

Aceste metode se refera la:

1. Izolarea in spatiu
2. Gruparea obiectivelor exploatatiilor de animale in sectoare functionale
3. Asigurarea marimii optime a exploatatiilor
4. Reglementarea si controlul circulatiei oamenilor, animalelor, vehiculelor, furajelor si produselor animale
5. Izolarea si taierea animalelor bolnave
6. Respecatrea principiului tehnologic si igienic “totul plin – totul gol”
7. Cresterea si exploatarea segregate
8. Actiunile de sanitatie veterinara

1.Izolarea in spatiu a exploatatilor

= nivelul de biosecuritate = respectarea zonelor interzisa, de aparare si de protectie.

2. Gruparea obiectivelor in sectoare functionale

=element de biosecuritate care previne: - contaminarea precoce a efectivelor de tineret

- contaminarea incrucisata intre diferite categorii zootehnice sau specii cazate

3. Marimea optima a exploatatiilor

Dimensiunile unei exploatatii determina nivelul poluarii microclimei. Cu cat exploatatiile sunt mai mari, cu atat nivelul de
poluare fizica, chimica si biologica va fi mai mare.

Presiunea infectioasa ridicata => morbiditate, mortalitate; diminuarea performantelor zootehnice; diminuarea productiei si a
indicelui de conversie a furajelor; dificultati manageriale in lipsa mijloacelor modern computerizate.

Sunt evaluate ca optime: - 200 vaci

- 30.000 porci

- 40.000 pui de carne

4. reglementarea si controlul circulatiei

- imprejmuire

- dezinfectoare rutiere

- filtre sanitare
- statii, ferme sau adaposturi pentru carantina profilactica

- rampe de livrare a animalelor si laptelui, oualelor

- rampe de incarcare/descarcare a animalelor

- platforme si instalatii pentru cadavre

- statii de spalare si decontaminare microbiena

4.1. Imprejmuirea (delimiteaza zona interzisa de zona de aparare)

- placi de beton sau plasa de sarma cu inaltimea 1.8-2.5m

- partea inferioara se ingroapa 30-50cm pentru a se evita saparea pe dedesubt

- partea superioara se incurbeaza in interior 120*, 3-5 randuri de sarma ghimpata

- cand gardul este de sarma, pentru a evita fuga animalelor de blana, la 1m de sol se monteaza o banda din table cu inaltimea
de 0.5m

4.2. Dezinfectoarele rutiere

- se amplaseza pe caile de acces in exploatatii, la nivelul portilor de intrare (min 6m lungime, 40-60cm adancime, latimea
portii)

- se construiesc din materiale impermeabile, cu panta lina, care sa permita colectarea solutiilor decontaminante, curatirea
mecanica si splarea lor

- sa fie dat in primire unui salariat, care sa-l curate si sa improspateze Solutia decontaminanata

Mijloacele de transport care intra vor fi decontaminate inainte de intrare

In cazul evolutiei unei boli epidemic, in zona se decontamineaza si cabina si incaltamintea

4.3. Filtru sanitar

= reprezinta locul prin care se realizeaza reglementarea si controlul circulatiei persoanelor, reducand astfel riscul
introducerii sau scoaterii ag. Patogeni

Zona administrativa

- Este legata direct cu exteriorul unitatii

- Are dezinfector pentru incaltaminte, amplasat in interiorul cladirii, pe toata latimea coridorului de acces, lungimea
de 0.7m, 5cm adancime

Zona sanitara

- Este separate de zona administrative printr-un hol care comunica cu 2 linii de vestiare.
- Fiecare linie este formata din 3 incaperi:
o Pentru dezbracatul hainelor de strada, dotata cu fisete individuale
o Pentru imbaiere, dotata cu dusuri, spalatoare, gratare din lemn sau plastic
o Pentru imbracarea echipamentului de lucru, dotata cu fisete individuale
- Cea de-a treia camera comunica cu zona interzisa prin usa cu deschidere exterioara.

In fata usii se gaseste un dezinfector de picioare.

Sala de mese

- Comunica direct cu zona interzisa sau cu primul compartiment al liniei de vestiare prin ghiseu.
- Prin ghiseu se introduce alimentele aduse de salariati.
- Camera vestiar si sale de mese se curata mecanic, spala si decontamineaza dupa fiecare folosire.
- Intrarea si iesirea personalului in si din filtru se face pe baza de graphic, sub stricta supraveghere a personalului de
specialitate – care raspunde in fata organelor sanitare veterinare de incalcarea normelor de filtru.
- In cazul exploatatiilor mici, masurile de filtru SV se deruleaza in camere tampon ale adapostulu si se reduc la
spalare si decontaminarea mainilor.

4.4. Statii, ferme si adaposturi pentru carantina profilactica

Carantina profilactica= presupune un complex de samuri de igiena si SV la care se supun animalele cumparate in vederea
evitarii contaminarii cu diverse boli a teritoriului sau exploatatiilor zootehnice.

In tarile dezviloltate, carantina animalelor se face in statiile carantina.

La noi in tara, carantina se face in ferme depopulate, autorizate DSV.

In unitatiile zootehnice ar trebui sa se face in adaposturi special construite, in afara perimetrului zonei interzise, autorizate
de med. Vet.

La noi, practice carantina se executa intr-un adapost amplasat la marginea sectorului interzis.

4.5. Rampe de livrare al animalelor si produselor.

- se amplaseaza la nivelul imprejmuirii unitatilor zootehnice pentru a evita patrunderea autovehiculelor in incinta unitatilor

4.6. Platforme si instalatii pentru colectarea, depozitarea si livrarea cadavrelor, avortonilor si a placentelor

Exploatatiile zootehnice sunt obligate:

- Sa asigure containere
- Sa amenajeze platforme betonate si mijloace si instalatii pentru colectarea, depozitarea si livrarea cadavrelor,
avortonilor si a placentelor.

Platforma betonata se amplaseaza la marginea unitatii, in apropierea imprejmuirii.

Avortonii, placentele si cadavrele de pasari si tineret porcin se colecteaza in containere etanse.

Cadavrele animalelor mari se transporta in remorci etanse, care dupa golire se decontamineza.

La locul de colectare se amenajeaza spatii pentru efectuarea necropsiei.

Dupa necropsii se procedeaza la jupuire si livrare prin incinerare.

Med. Vet. are obligatia:

- Sa controleze livrarea cadavrelor

- Sa verifice gradul de etansare a mijlocului de transport
- Sa controleze modul de efectuare a decontaminarii
- Sa elibereze certificatul SV de transport

Dupa livrare, platform se supune actiunilor de decontaminare si dezinsectie.

4.7. Statii de spalare si dezinsectie

Sunt reprezentate de: platforme betonate prevazute cu canale colectoare si bazine de stocare a apelor de spalare

Pe platform se amplaseza mijloace de spalare si dezinfectie.

Decontaminarea se executa sub controlul personalului medical vaterinar, care are obligatia de a urmarii:

- Certitudinea derularii actiunilor

- Sa consemneze in scris pe foile de parcurs si intr-un registru special

Statii de spalare si dezinfectie trebuie sa aiba surse de apa calda la 80*C.

5. izolarea si taierea animalelor bolnave

Pentru prevenirea difuzarii bolilor transmisibile, exploatatiile sunt prevazute prin proiect cu stationare SV so puncte de
taiere pentru animalele in pericol imminent de moarte.

Este interzisa:

- Izolarea animalelor bolnave la un capat al grajdului

- Taierea acestora pe linia grajdului => petru a evita difuzarea infectiilor si compromiterea salubritatii carnii

5.1. stationarele SV

- sunt proiectate pentru 1% din efectivul unitatii

- se amplaseaza la 100m de sectorul de productie

- se imprejmuiesc cu gard plin

- materialul de constructie sa se preteze la decontaminare

- se compartimenteaza in boxe individuale la animale mari / boxe collective la porci, oi, capre

- dotarile sa asigure furajare, adapare si ingrijire si intretinere corespunzatoare

- animalele se grupeaza pe diagnostic

- sa se tina o evidenta clara a actiunilor

Animalele hipotrepsice – se plaseza intr-un adapost la marginea unitatii, cu conditii optime de zooigiena.

5.2. Punctele de taiere

Scopul infiintarii – reducerea riscului de difuzare a bolilor transmisibile si reducerea pierderilor economice

Se amplaseaza langa adaposturile de izolare.

Med. Vet, are obligatia sa elibereze certificate S.V. de transport pentru produse de origine animala si sa execute expertiza
carnii.

6. Respectarea principiului “totul plin – totul gol”

Importanta aplocarii principiului: reducerea si distrugerea microbismului local prin decontaminare si repaus biologic

…INCOMPLET…
Curs #12
21.12.2011

Etapele decontaminarii
I. Curatirea mecanica

Consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi spalate soi decontaminate a diferitelor materiale depuse in
timpul procesului tehnologic.

Masuri care preced curatirea mecanica:

- Scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice

- Evacuarea utilajelor mobile (adapatori, hranitori)
- Evacuarea animalelor
- Umezirea cu solutii decontaminante slabe sau cu apa a tutror suprafetelor elementelor de inchidere, de
compartimentare, asternut, balegar, in vederea fixarii pulberilor existente si prevenirea formarii unor noi cantitati si
inmuierea materialelor aderente pe suprafete.

Curatirea mecanica consta in:

Etapa 1: se indeparteaza dejectiile, asternutul si resturile de furaje, apa din hranitori si din reteaua interioara de
distribuire, a dejectiilor din canalele colectoare. Materialul colectat se duce pe platforme de gunoi sau pe paturile de uscare
sau se arde daca contin germeni sporulati.

Etapa 2: indepartarea murdariei aderente prin razuire;

- cand pardoselile sunt din pamant se inlatura un strat de 10-30cm, iar cand sunt din lemn se demonteaza si se
indeparteaza un strat de pamant de sub acestea
- dupa curatirea mecanica se repara elementele de constructie, instalatiile si utilajele
- se executa si curatirea mecanica a incintei unitatii
II. Curatirea sanitara (hidromecanica)

Consta in spalarea diferitelor suprafete cu jet de apa sau cu solutii de detergent sub presiune de min. 4 – 5 atm, sub un
unghi de 25*.

Se foloseste apa calda (60-80*C) la presiuni de 50-60bar/cm2; pompe robot de 50-150bari/cm2

Efectul spalarii consta in indepartarea murdariei si reducerea gradului de contaminare microbiana.

- Se limpezesc suprafetele
- Se lasa sa se usuce

Curatirea sanitara reduce nr initial de germeni pa la 70-90%.

III. Decontaminarea propriuzisa

Consta in aplicarea substantelor decontaminante pe suprafetele supuse curatirii mecanice si sanitare si in volumul de aer
delimitat de elementele de inchidere.

Eficienta decontaminarii depinde de:

- Alegerea corespunzatoare a decontaminantului in functie de germeni, calitatea materialului de constructie,

temperatura de executare a decontaminarii
 - Calcularea corecta a concentratiei optime si cantitatii/m2 sau m3 de aer.
- Prevenirea recontaminarii spatiilor decontaminate prin folosirea barierelor sanitare
- Separarea adaposturilor decontaminante si in strat subtire
- Aplicarea uniforma a sol decontaminante si in strat subtire
- Respectarea timpului de contact
- Calitatea fizica, chimica si bacteriologica a apei de dilutie
- Gradul de limpezire a suprafetelor spalate cu detergent

Dupe efectuarea decontaminarii se incheie actul de decontaminare in care se trec conditiile in care s-a efectuat actiunea
si materialele consumate.

Mijloacele de decontaminare

1. Fizice:
a. Caldura - flambare (arderea) si incinerarea

- caldura uscata (aer incalzit, obtinut in etuve si cuptoare speciale)

- caldura umeda: pasteurizare, tindalizare, fierbere, autoclavare

b. radiatii UV

c. radiatii ionizante

d. ultrasunete

e. aeroionizarea

f. filtrarea

2. Chimice: folosirea substantelor microbiocide

Metode si mijloace de aplicare a decontaminantelor

1. Pulverizare: mare, medie si fina

2. Spreyere: ceata rece-umeda, nebulizator, termonebulzator

Cantitatile folosite
Pentru produsele formulate clasic:
- 0.5L/m2 suprafete neabsorbante
- 1L/m2 suprafete absorbante
- Pentru produsele ULV: 50-100mL/m3 aer
- Pentru produsele TF: 2.5-2.7mL/m3 aer.

Decontamiarea prdilactica a adaposturilor si untatilor zootehnice

Operatiunile care se executa:

- Scoaterea animalelor
- Intreruperea aprovizinarii cu energie electrica
- Deratizarea si dezinsectia
- Umectarea suprafetelor cu apa sau solutii decontaminante (decontaminare de fixare)
- Golirea sistemului de furajare
 - Indepartarea apei din adapatori si retelele interioare
- Demonatarea adapatorilor si a hranitorilor
- Scoaterea lor din adapost (aprilie – octombrie)
- Desprafuirea instalatiilor de incalzire si electrice
- Depietrificarea bateriilor de incalzire si a instalatiilor de apa calda
- Evacuarea purinului, dejectiilor si asternutului
- Spalarea cu apa sau cu detergent, de sus in jos, a adapostului
- Repararea elementelor de inchidere si a instalatiilor din dotare
- Varuire
- Sigiliarea adapsotului pentru a a sigura vidul sanitar
Eficienta decontaminarii

Se apreciaza organoleptic si prin analize de laborator.

o Testul bacililor coliformi modificati

o Testul stafilococic
o Testul acido-alcoolo-rezistentilor
o Testul de sanitatie prin bioproba pe cobai
o NTG, NTF
o Testul cu animale santinela
o TMT (testul microbiologic in teren)

Decontaminarea finala in micobacterioze

Pentru aceasta se foloseste: - solutie alcalina de formol

- solutie limpezita de clorura de var

- suspensie de var proaspat stins + bromocet + NaCl

- Solutia alacalina de formol contina 3% NaOH si 3% aldehida formica. Se folosete incalzita la 25*C, la o temperature a
aerumul de minim 15*C. Se aplica in 3 reprize, 1L/m2 prin pulverizare, la un interval de 1-2h. timpul de contact la ultima
aplicare de 3h. aplicarea susbstantelor biocide se repete de inca 2 ori la un interval de 30 zile.

- Solutia limpezita de clorura de var trebuie sa contina 5% Cl active. Se lasa sedimentat 24h. se aplica portiunea limpede la
temperatura minima de 15*C, o singura data, in cantitate de 1L/m2, prin pulverizare

Curatirea mecanica

Mult mai severa:

- Se scoate tencuiala de pe tavan si pereti

- Se scoate pardoseala
- Se demonteaza toate instalatiile si utilajele
- Dupa curatirea sanitara si 1-2 decontaminari propriu-zise cu una din substantele amintite anterior se refac
elementele de inchidere si dotarile adapsotului
o Purinul se decontamineaza cu clorura de var 0.75% Cl active, 72h.
o Gunoiul se depoziteaza in platforme pentru biosterilizare anaeroba
o Solul – curatire mecanica
 Decontaminare cu clorura de var 2-5kg/m2
 Se acopera cu 10-15cm pamant curat, proaspat, necontaminat
  Se taseaza pentru a crea conditii de anaerobioza
 Se umezeste cu 10-12L apa /m2
o Echipamentul de protectie
o Mainile
o Obiectele de cauciuc
o Vehiculele si padocurile
o Alte teste

Dezinsectia
Def: ansamblul metodejor si mijloacelor de combatere a insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit
boli infectioase si parazitare si produc pagube economice importante prin degradarea si distrugerea produselor
animaliere.
Consideratii generale
Dezinsectia este actiunea obligatorie, se face permanent in functie de intesitatea invaziilor, fie cu formatii
proprii, fie pe baza de contract.
Actiunea este reglementata prin: Normele si masurile sanitar-veterinare elaborate in vaza Legii sanitare
veterinare prin Programul actiunilor strategice de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de
prevenire a bolilor transmisibile de la animale la om si de protectia mediului.
Insectele si acarienii se adapteaza foarte usor, motiv pentru care se intalnesc peste tot (magazii, adaposturi,
depozite agroalimentare, grupuri sociale).
O parte din insecte traiesc pe corpul animalelor, ca parazitii permanenti – paduci, purici, capuse.
Altii traiesc liber in aer si in adpost – paraziti temporari.
Insectele si acarienii pot fi:
- Vectori pasivi – ei transmit boli prin agenti patogeni pe care in poarta: pe corp, in tubul digestiv
- Vectori active – cand agentii patogeni se multiplica in corpul lor, transmitand boala prin intelapre.

Insectele si acarienii afecteaza sanatatea si productiile animaleor prin:

- Transmiterea bolilor infecto-contagioase

- Intretinerea starii de stress
- Spolierea organismului prin sangele supt
- Comsum de energie pentru apararea animalelor
- Reducerea consumul de hrana si apa
- ingreunarea conditiilor de lucru a oamenilor
- doscmofort creat
I. Dezinsectia profilactica = mijloace si masuri nespecifice si specific pentru prevenirea inmultirii si
dezvoltarii insecteleor.
a. Mijloace nespecifice
- Reducerea surselor de hrana
- Reducerea locurilor de depunere a oalelor si dezvoltarea larvelor
- Mentinerea unei igiene opime in adaposturi, puncte de taiere, laptarii, magazii, grupuri sanitare, platform
de gunoi
- Mentinerea ingienei corporale a animalelor
- Exploatarea corespunzatoare a sistemelor de colectare si prelucrare a dejectiilor
b. Mijloace specific
 - Aplicarea dezinsectiei prevenite cel putin de 2 ori/an, in toate obiectivele exploatatiei in sistemul
gospodaresc, iar in sistemul intesiv, semiintesiv si alternative este prevazut ca actiune tehnologica
II. Dezinsectia de necesitate = vizeaza distrugerea permanenta a insectelor si in toate obiectivele din
unitati, de pe corpul animalelor si de pe pasune

Mijloace de dezinsectie

1. Mijloace mecanice - reducerea surselor de hrana

- reducerea locurilor de inmultire

- folosirea plaselor de sarma/plastic

- folosirea benzilor adezive

2. Mijloace fizice: - temperaturi ridicate

- temperaturi scazute

- rad. IR

- rad. UV

- dispositive de electrocutare

3. Mijloace chimice: - folosirea unor substante chimice – insecticide = electivitate ridicata, toxicitate
redusa pentru om si animale, actiune rapida in doze mici, stbilitate mare in conditii obisnuite, pret scazut.

Inscticide - organofosforice, piretroide, carbamice, triazinice.

4. Mijloace biologice = obtinerea unor descendenti care nu se mai reproduce.

Sterilizare prin: radiatii ionizante si analogi hormonali.

Pe viitor se vor folosi atractanti, care au rolul de a atrage artropodele in locurile unde s-a aplicat un insecticid
activ.
 Masuri de prevenire a ivaziei

Se refera la eliminarea materiilor organice si a dehjectiilor din adaposturi si incinta unitatilor; utilizarea
containerelor cu capac pentru recoltarea avortonilor, placentelor….

 Masuri de combatere

Au in vedere:

- Stabilirea gradului de infestare

- Stabilirea metodei de dezinsectie
- Alegerea insecticidului
- Stabilirea necesarului de s.a.
- Pregatirea zone ice urmeaza a fi tratata prin ingienizarea spatiilor si suprafetelor
- Evacuarea animalelor daca este necesar
- Instruirea personalului

 Efectuarea dezinsectiei
 - Prepararea solutiilor
- Entasarea adapostului
- Aplicarea insecticidului
- Inciderea adapostului
- Amplasarea avertizoarelor
- Asigurarea timpului de contact

 Controlul eficientei dezinsectiei

- Stabilirea nr. de insecte moarte
- Circulatia libera a insectelor
- Aerisirea adapostului minim 3 ore
- Spalarea frotului de furajare si adapare

Daca actiunea se face cu unitati specialiate (terti), MV are obligatia de a semna procesul verbal de receptie a
lucrarii.

Deratizarea
= complexul de metode si mijloace prin care se realizeaza prevenirea si infestatia cu rozatoare (soareci si
sobolani).

Rozatoarele pot fi;

- Sinanatrope (sobolanul cenusiu, alb)

- Asinantrope (soarecele de camp, de padure, harciogul)

Deratizarea este actiunea obligatorie de 2ori/an – primavera si toamna, inainte de decontaminarea profilactice.

In cursul anului se executa deratizari de intretinere.

Insusirile morfofiziologice si bioecologice ale rozatoarelor sinantrope

- Traiesc in galerii, formand colonii familiale

- Au sistem de termoreglare insufficient dezvoltat ( temp. interna 30-40*C)
- Tolereaza temperaturi intre 5 si 35*; <5 mor prin hipotermie, >35 mor prin soc termic
- Nu pot trai fara apa mai mult de 24-38 ore (lipsa apei duce la devorarea femelelor si a puilor)
- Dintii incisive cresc continuu, de aici necesitatea de a roade permanent
- Au consum mare de hrana (dintii si temeperatura corporala scazuta)
- Consumul de hrana pe zi ajunge la 50-80% din GC
- Depozitarea in galerii reserve de hrana
- In unele conditii migreaza
- Au capacitatea deosebita de orientare (migreaza la 1-2km in jurul cuiburilor)
- Au organele de simt bine devoltate
- Au instinct de conservare ridicat
- Sobolanii sunt suspiciosi, soarecii curiosi
- Sobolanii sunt apti de reproductie la 2-3luni, fata 4-6 serii pe an, 5-8 pui la fatare
 - Soarecii sunt apti de reproductie la 1.5-2.5 luni, gestatia dureaza 19 zile, fata 6-8 serii pe an, 6-10 pui
odata
- Raportul de sexe este 1/1

Implicatii igienice si economice ale rozatoarelor

Rozatoarele au rol de surse de vectori pentru o serie de boli transmisibile (30 de boli: salmoneloza,
leptospiroza, trichineloza)

Produc pierderi economice prin consumul mare de hrana (soarece 2kg boabe pe an, sobolan ~ 12kg); poluarea
produselor vegetale

Distrug 10% din productia agricola globala.

Deterioreaza adaposturile.

Pierderile ecomice se ridica la aprox. 4$/an/soarece, si 25$/an/sobolan.

Cheltuielile de deratizare se ridica la 1% din aceste pagube.

Principiile deratizarii

- Participarea tuturor factorilor de distrugerea rozatoarelor (beneficiar si executant)

- Utilizarea intregului complex de metode si mijloace disponibile
- Efectuarea pe platform epizootice profilactic si permanent
- Efectuarea inaintea dezinsectiei si decontaminarii
- Indentificarea speciilor care trebuie distruse
- Alegerea metodelor, mijloacelor si raticidelor specific
- Aplicarea masurilor in toata platforma.
- Preparea corecta a momelilor
- Folosirea personalului calificat si autorizat
- Folosirea rationala a raticidelor pentru evitarea instalarii fenomenului de rezistenta
- Crearea in unitatile zootehnice de conditii nefavorabile dezvoltarii rozatoarelor
- Ararea terenurilor din incinta unitatilor la 20cm pentru distrugerea cuiburilor
- Plasarea momelilor in zonele de circulatie, alimentare si adapare a rozatoarelor
- Gazarea galeriilor dupa depopularea animalelor
- Strangerea cadavrelor si soblanilor agonici
- Urmarirea eficientei deratizarii
Prevenirea infestatiei cu rozatoare sinantrope

Presupune instituirea unor masuri care trebuie luate in interiorul adaposturilor, in exteriorul adaposturilor in in
incinta untitatilor zootehnice.